Flacăra Iaşului, februarie 1955 (Anul 11, nr. 2623-2646)
1955-02-01 / nr. 2623
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SPPTmtn pnmn un P ANUL X, Nr. 2623 MARŢI 1 FEBRUARIE 1955 14 P AU MICU BAN] Ajutorul oamenilor de ştiinţă, factor hotărîtor în continua dezvoltare a agriculturii Dezvoltarea agriculturii noastre în următorii 2-3 ani constituie una din principalele sarcini ce se pun astăzi in domeniul construcţiei economice, pentru obţinerea unei abundenţe de produse, necesare ridicării continuie a nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Un rol deosebit in îndeplinirea cu succes a acestor sarcini revine şi oamenilor de ştiinţă din agricultură, care au datoria să-şi îndrepte întreaga activitate de cercetare ştiinţifică spre rezolvarea problemelor ce decurg din proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al P. M. R. cu privire la dezvoltarea agriculturii. Crearea de către partidul nostru a unor condiţii materiale tot mai bune a muncii de cercetare ştiinţifică, precum şi înalta apreciere şi dragoste de care se bucură oamenii de ştiinţă din partea întregului popor muncitor, au făcut ca ştiinţa pusă în slujba socialismului şi a păcii să cunoască un mare avînt. Şi cercetătorii ştiinţifici din regiunea noastră, legînd activitatea lor de problemele practice ale construirii socialismului, au adus şi continuăsă aducă un aport însemnat în dezvoltarea economică a ţării. Aşa de pildă, colectivul Filialei Academiei RPR studiază problema extinderii culturii cartofului şi crearea de soiuri noi pentru Moldova, obţinind o serie de rezultate pe baza cărora s-au făcut recomandări oamenilor muncii de pe ogoare. Progrese s-au înregistrat şi în studiul condiţiilor materiale şi economice din 3 raioane ale regiunii noastre, studiu ce va servi la o mai bună zonare a culturilor, la precizarea raionării soiurilor, repartizarea mai justă a diferitelor terenuri şi îmbunătăţirea bazei furajere a şeptelului. O tematică strins legată de sarcinile ce decurg din proiectul de Directive ale celui de al 11-lea Congres al PMR au adoptat şi cadrele didactice de la Institutul Agronomic. Pe colective, cercetătorii tineri şi virstnici ai institului cercetează probleme ca: măsurile agrotehnice pentru sporirea producţiei agricole, a culturii legumelor, a producţiei viticole ş.a. Sprijinul practic ce-i acordă unele colective în executarea proiectelor pentru organizarea teritoriului la G.A.S. Fereşti, Secuieni, etc., experienţele pentru studiul sistemului agrotehnic Malţev la GAS Broşteni şi Bucium, problema irigării cartofilor la GAS Bucium, Hălăuceşti şi Secuieni, sunt numai cîteva din realizările oamenilor de ştiinţă de la Institutul Agronomic. De o mare importanţă este şi activitatea depusă de colectivele de la staţiunea ICAR Tg. Frumos, unde se înmulţeşte şi se răspîndeşte griul T.F. 16 pentru regiunea Iaşi, porumbul portocaliu, noi soiuri de ovăz, seminţe de sfeclă de zahăr, legume etc. îndrumarea atentă a gospodăriilor colective din cuprinsul raionului în ceea ce priveşte aplicarea pe scară largă a regulilor agrotehnice ca şi crearea de chipuri experimentale în cadrul acestor gospodării constituie de asemenea un preţios sprijin. La aceasta se adaugă şi aportul adus dezvoltării agriculturii de casele laboratore şi în special de cea de la Pribeşti, unde s-au obţinut rezultate bune în introducerea griului T.F. 16. O frumoasă activitate au desfăşurat oamenii de ştiinţă din regiunea noastră şi in direcţia popularizării ştiinţei în rîndul ţăranilor muncitori, prin conferinţe şi consfătuiri organizate de SRSC şi secţia ştiinţelor agricole a ASIT. Acestea sunt numai cîteva din principalele aspecte ale muncii de cercetare şi popularizare a ştiinţei pusă în slujba dezvoltării agriculturii. Dar cu toate promiţătoarele realizări înregistrate într-un timp scurt, trebuie spus totuşi că faţă de rolul ştiinţei în agricultură şi faţă de condiţiile create de regimul democrat-popular, oamenii de ştiinţă mai au mult de făcut pentru a contribui şi mai activ la dezvoltarea agriculturii noastre. Aşa, de pildă, nu în toate cazurile s-a folosit chiar la Institutul Agronomic întreaga capacitate a oamenilor de ştiinţa cu o bogată şi interesantă experienţă. De asemenea, unele cadre didactice colaborează încă slab cu unităţile socialiste ale agriculturii noastre. Legătura între teorie şi practică, nu este întotdeauna deajuns de strînsă. La recentele consfătuiri pe regiune cu fruntaşii recoltelor bogate, oamenii de ştiinţă au arătat că aceste consfătuiri constituie un preţios schimb de experienţă, avînd şi ei multe de învăţat din experienţa practică a ţărănimii noastre muncitoare. In ceea ce priveşte experimentarea pe teren, aceasta nu se face organizat, pe colective complexe, alcătuite din membrii diferitelor catedre, pentru ca studiul să fie multilateral şi complet. Unele deficienţe se semnalează şi la ICAR Iaşi, unde colectivul s-a mărginit, cu unele excepţii, la o activitate mai mult în cadrul staţiunii, fără a exista o suficientă preocupare pentru extinderea cercetărilor ştiinţifice, prin puncte de sprijin ce ar trebui să existe în cadrul unităţilor socialiste ale agriculturii noastre. De asemenea, luaR Iaşi n-a organizat consfituiri cu fruntaşii recolelor bogate, iar consultaţiile scrise şi verbale în legătură cu diferitele probleme agrotehnice au fost date numai atunci cînd au fost solicitate, fără să existe preocuparea de a trezi interesul ţara unor muncitori pentru ca aceştia să se adreseze cu cit mai numeroase şi variate probleme. Şi colectivul, agronomic al Filialei Academiei RPR Iaşi trebuie să se preocupe îndeaproape de organizarea mai frecventă a unor dezbateri în care să se vadă schimbul liber de opinii cu privire la problemele știin- , ţuice de bază pe care le ridica dez- j voltarea agriculturii noastre. Pentru aceasta este necesar insa, in primul rînd să se treaca la incnegarea unor colective, renunţindu-se la sistemul de muncă individuală, izolată, ce s-a constatat pină acum. Pentru a lichida deficienţele existente şi pentru a asigura noi reali- zări în domeniul cercetărilor ştiin- ţiuce, este necesar sa se asigure con- diţii din ce în ce mai bune creării unor noi soiuri de plante şi rase de animale, cit şi pentru elaborarea de noi metode agro-zootehnice. Comitetul executiv al sfatului popular regional trebuie să se intereseze de asigurarea unei întinderi de teren mai mare pentru ICAR Iaşi, deoarece cel existent este prea redus pentru ca să constituie o bază de cercetare a viitoarei Filiale din Iaşi a Acade- miei de ştiinţe agricole. De asemenea, la Institutul Agronomic trebuie să se organizeze o bază de experimentare corespunzătoare necesităţilor, iar la Filiala Academiei RPR este necesar să se creeze laboratorul de analize dotat cu utilaj modern şi cu personal, de specialitate. Organizaţiilor de bază de la Filiala Academiei RPR şi de la Institutul Agronomic le revin sarcini importante pentru impulsionarea muncii de cercetări ştiinţifice în învăţămîntul superior. Ele au datoria să educe pe oamenii de ştiinţă în spiritul devotamentului nemărginit faţă de popor, faţă de lupta acestuia pentru înfăptuirea operei de construire a socialismului. Organizaţiile de bază trebuie să stimuleze în permanenţă cercetările ştiinţifice, călăuzind pe oamenii de ştiinţă pe linia transpunerii în viaţă a politicii partidului. Luptînd permanent pentru o strînsă legătură între teorie şi practică, oamenii de ştiinţă trebuie să participe şi pe viitor cu elan sporit la dezvoltarea agriculturii noastre, la traducerea în viaţă a sarcinilor ce decurg din proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al P.M.R. Creşte volumul producţiei Anul acesta, industria uşoară va spori considerabil producţia de articole pentru copii. Se vor produce cu 28 la sută mai multe articole tricotate, cu 23 la sută mai multe confecţii din lînă şi bumbac, cu 30 la sută mai multă încălţăminte cu talpă de bovine. Făptui că la majoritatea contexturilor noi de ţesături şi la noile modele de tricotaje a sporit conţinutul în lînă, asigură realizarea unor produse de calitate superioară. La tricotaje, de pildă, conţinutul în lînă sporeşte faţă de anul trecut cu peste 30 la sută. articolelor pentru copii In vederea îndeplinirii sarcinilor sporite de producţie, în numeroase întreprinderi specializate în producerea articolelor pentru copii se vor pune în practică noi măsuri tehnicoorganizatorice. Astfel, la fabrica de tricotaje „Ion Fonaghi” din Timişoara, care produce numai articole pentru copii, se va realiza în acest an o producţie aproape dublă faţă de anul trecut, datorită reorganizării procesului de fabricaţie şi înzestrării cu noi maşini. De asemenea, la fabrica „Varga Katalin” din Cluj se vor instala în curind noi maşini pentru tricotarea articolelor de copii. I - II . — Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri pag. 2-3 — Din experienţa muncii de agitaţie : Convorbirea agitatorului Ion Bătui despre contractarea de animale pag. 3-a nteriorul ziar — Carnetul Agitatorului Nr. 2 (recenzie) pag. 3-a — Pină cind această stare de nepăsare în efectuarea reparaţiilor la S.M.T.-Gura Idrici ? pag. 3-a — La Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“. Problemele producţiei discutate cu prilejul încheierii contractului colectiv pag. 3-a u lui: — Ecoul internaţional al Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la încetarea stării de război între Uniunea Sovietică şi Germania pag. 4-a — Declaraţia guvernului R. D. Germane în legătură cu încetarea stării de război între U.R.S.S. și Germania pag. 4-a Ne ridicăm împotriva a care pregătesc războiul . Chemarea Comitetului Permanent Cetăţeni ai Republicii Populare Române! Răspunzînd voinţei de pace a tuturor popoarelor şi pentru a feri omenirea de grozăviile unui război atomic, Conaliul Mondial al Păcii a adresat popoarelor lumii următorul Apel: ♦ In prezent, anumite guverne se pregătesc să dezlănţuie un război atomic. Ele vor să convingă popoarele de inevitabilitatea acestuia. Folosirea armei atomice ar duce la un război de exterminare Declarăm că guvernul care va dezlănţui războiul atomic va pierde încrederea poporului său şi va fi condamnat de toate popoarele. Ne ridicăm împotriva acelora care pregătesc războiul atomic. Cerem distrugerea în toate ţările a stocurilor de arme atomice, şi încetarea imediată a producţiei acestora“. Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R, vă cheamă să semnaţi acest Apel ! Lupta popoarelor poate împiedica dezlănţuirea războiului atomic. Cele 500 milioane semnături strînse pe Apelul de la Stockholm au împiedicat folosirea bombelor atomice în Coreea şi Indochina. Prin strîngerea de noi sute de milioane de semnături pe Apelul Consiliului Mondial pentru Apărarea Păcii din R.P.R. al Păcii, vom făuri o puternică stavilă în calea organizatorilor războiului atomic. Cetăţeni ai Republicii Populare Române, bărbaţi şi femei, tineri şi tinere, toţi acei cărora vă este scumpă pacea şi iubiţi patria, pe care vreţi Sa o vedeţi mai frumoasă şi mai prosperă! Pentru a zădărnici planurile criminale ale cercurilor agresive care pregătesc războiul atomic, pentru a face ca energia atomică—această uriaşă descoperire a minţii omeneşti—să slujească nu distrugerii vieţii, ci înfloririi ei şi progresului omenirii, participaţi cu fermitate alături de sutele de milioane de oameni din toate continentele globului pămîntesc la lupta împotriva pregătirii războiului atomic, semnînd Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Milioanele de semnături, pe care le vom pune pe Apelul împotriva pregătirii războiului atomic, vor demonstra voinţa neclintită a întregului nostru popor de a apăra pacea între popoare şi civilizaţia umană! Să apărăm activ cauza păcii întărind semnăturile pe Apelul Consiliului Mondol al Păcii prin sporirea eforturilor în munca pentru înflorirea scumpei noastre patrii! Pacea poate fi salvată ! Pacea trebuie să fie salvată ! Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. ceor atomic! Formaţia de teatru din Micleşti se pregăteşte de concurs Cel de al Xl-lea concurs pe ţară al echipelor de amatori a constituit un prilej de intensificare a muncii şi pentru căminul cultural din comuna Micleşti. In cadrul căminului, echipa de teatru — sub îndrumarea tov. Mihai Bursuc — pregăteşte în prezent pentru concurs piesa „Secera Tincuţei”. Tov. Carp Constantin, Constantin Bursuc, Ştefan Fecioru, Ana Sandu şi ceilalţi cărora le-au fost distribuite rolurile din piesă se pregătesc cu multă dragoste pentru a se prezenta la concurs cît mai bine. AUREL ŢURLEA corespondent Pe întinsul regiunii La fabrica „Victoria“ MB~a descrns o noua şcoală de calicare Conducerea fabricii „Victoria” acorda toată atenţia problemei calificării profesionale a muncitorilor. In şcolile de canticare care au funcţionat în cadrul întreprinderii, muncitorii şi-au însuşit noţiuni teoretice care au fost apoi îmbinate cu munca practică, la locul de producţie. Ca urmare, numeroşi elevi fruntaşi la învăţătură au devenit fruntaşi în producţie. Exemplu în această privinţă este ţesătoarea Maria Tănase, care urmînd şcoala de calificare şi-a îmbunătăţit in mod simţitor munca. Datorită sîrguinţei de care a dat dovadă în timpul anului, ea a absolvit cursurile cu media 5. Aceeaşi medie au obţinut-o şi tov. Alex. Condurache şi Beatrice Lupu — fruntaşi în întrecerea socialistă. Luînd cuvintul cu prilejul deschiderii noiior cursuri tov. F. Zigner, directoarea întreprinderii, a arătat că daci elevii din sectorul ţesătorie au fercventat cu regularitate ,cursurile obţinînd frumoase rezultate la învăţătură şi în producţie, nu acelaşi lucru se poate spune despre toţi elevii înscrişi la cursul predat de tov. Moraru Bartolomeu. In încheiere, tov. Zignen a cerut elevilor care s-au înscris la noile cursuri să aibă o frecvenţă regulată şi să-şi însuşească temeinic materialul predat. VALENTIN ILIUŢA corespondent Toate forţele pentru buna pregătire a campaniei agricole de primăvară * * Succesele întovărăşirilor din Pungeşti Membrii întovărăşirii agricole din satul Pungeşti, raionul Vaslui, se pregătesc intens pentru muncile agricole de primăvară în vederea asigurării unei producţii cit mai sporite la hectar. Ţăranii muncitori din această întovărăşire sînt decişi ca în acest an să smulgă pămîntului o recoltă şi mai bogată în interesul creşterii continue a bunei lor stări. Pregătiridu-se intens pentru muncile de primăvară, ei şi-au reparat deja toate uneltele agricole şi au pregătit sămînţa de porumb pentru suprafaţa de 8 ha., precum şi săminţa de floarea-soarelui pentru trei ha. Frumoasele rezultate obţinute zi de zi de membrii acestei întovărăşiri, cit şi recoltele mari de anul trecut au atras pe lingă cele 23 familii existente încă pe alţi 19 ţărani muncitori să depună cereri de inseriere în întovărăşire. Primii care au depus astfel de cereri au fost ţăranii muncitori Neculai T. Melian, Mariţa Gh. Florea, Maria BCălin şi alţii. TEODOR FLOREA corespondent Baza de recepţie Roman în sprijinul campaniei agricole In dorinţa de a pune la dispoziţia oamenilor muncii de pe ogoare in primăvara acestui an, seminţe de o calitate cit mai bună, colectivul de muncă de la baza de recepţie Roman desfăşoară in această perioadă o rodnică activitate — unul din obiectivele principale fiind condiţionarea seminţelor. Pînă la data de 25 ianuarie a.c. la cele trei selectoare mecanice s-au condiţionat aproape 45 tone de seminţe de orz. In satul Vlădeni, raionul Iaşi, funcţionează un cerc agrotehnic cu un număr de 25 de membri. Pînă in prezent s-au ţinut lecţii cu privire la pregătirea terenului pentru însăminţările de primăvară, pregătirea terenului pentru cultura legumelor, îngrijirea şi curăţirea pomilor. Cursanţii au urmat cu ovăz, grîu de primăvară ş.a. Echipa condusă de tovarăşa Maria Boeru, care lucrează la condiţionarea seminţelor, nu precupeţeşte nici un efort în munca ei, hotărîndu-se să asigure la vreme fondul de seminţe necesar pentru campania însămînţărilor de primăvară. O altă echipă, condusă de tov. Frenţ Darcu lucrează la uscarea artificială a porumbului. Această operaţiune se face cu ajutorul a două viu interes lecţiile predate, dobîndind bogate învăţăminte. Ei au început să traducă in viaţă metodele bune, trecînd la transportarea gunoiului de grajd pe cîmp, după indicaţiile primite. In această muncă s-au evidenţiat pînă în prezent Gheorghe Ciocan, Ion Ciocan, Mihai Chichirău şi alţii. De asemenea, a înceascători mobile acţionate de un dinam electric. Muncitorii acestei echipe au uscat pină la această dată peste 620 tone de porumb boabe. Ei depăşesc zilnic norma de lucru cu 20 la sută. In buna organizare a locului de muncă s-au evidenţiat în mod deosebit magazionerul Petru Antoci, iar din partea conducerii bazei tov. Gheorghe Izaru, put acţiunea de curăţire de omizi a pomilor, fiind antrenaţi în această acţiune numeroşi utemişti. S-au situat în fruntea celorlalţi tineri utemiştii Gheorghe Tanase, Constantin Foca şi Dumitru Luca care au muncit cu avînt la îngrijirea pomilor. C. ROBEA corespondent Aplică cele învăţate la cercul agrotehnic încheie contracte pentru îngrăşarea de animale Cunoscînd avantajele ce le au crescătorii de animale şi păsări tot mai mulţi ţărani muncitori din comuna Belceşti, raionul Hîrlău încheie contracte pe termen lung pentru îngrăşarea de animale şi păsări. Astfel, datorită muncii politice de masă desfăşurate de organizaţiile de bază şi consiliul de conducere al cooperativei, pînă în prezent s-au încheiat numeroase contracte de îngrăşare de animale şi păsări. Primii care au încheiat asemenea contracte au fost ţăranii muncitori Ioan V. Prisăcaru, care a contractat să îngraşe un berbec şi un porc, Dumitru Gh. Tibulcă,care a contractat şi el să îngraşe doi porci şi care s-a angajat ca la expirarea contractului încheiat să-i predea în greutate de 160 kg. fiecare, Victoria I. Pralea care a contractat un porc primind ca avans suma de 200 lei, Dumitru V. Bărbieru 2 viţei. După livrarea animalelor contractate, ţăranii muncitori care au încheiat asemenea contracte vor beneficia de o serie de avantaje printre care : vor putea cumpăra la preț de stat cîte 100 kg. porumb pentru fiecare animal predait, vor obţine reducere din cota obligatorie de carne şi altele. PUIU HRISTACHE corespondent Consfătuire de producţie la GA. S. Deleni Zilele trecute, la GAS Deleni s-a ţinut o consfătuire de producţie la care au participat numeroşi muncitori tehnicieni, brigadieri, fruntaşi în prohimiţie. Directorul gospodăriei de stat, tov. Neculai Ciocan, a prezentat cu acest prilej o dare de seamă asupra activităţii pe anul 1954. Au fost arătate metodele de muncă folosite pentru realizarea sarcinilor de plan, precum şi o serie de lipsuri şi greutăţi. Despre metodele agrotehnice folosite pentru obţinerea de recolte bogate la cultura mare a vorbit tov. Neculai Bulău, brigadier. Astfel, a reuşit că, la cultura florii soarelui, de exemplu, însămînţîndu-se în mustul zăpezii, executîndu-se prăşitul mecanic ori de cîte ori a fost nevoie, precum şi răritul la prima praşilă, lăsîndu-se o distanţă între plante de 0,60 cm., efectuîndu-se polenizarea artificială in în regine şi la timpul recomandat, a plutbi îngrăşăminte chimice , în timpul vegetaţiei în cantitate de 200 kg. la ha. s-au obţinut o recoltă de 1.333 kg. la ha. faţă de 800 kg. planificat. La fel, la cultura porumbului aplicîndu-se pe întreaga suprafaţă semănatul in cuiburi aşezate în pătrat, s-au obţinut 1.792 kg. la ha. faţă de 1.300 kg. cit era planificat. Brigadierul Amos Ioan, decorat cu Ordinul Muncii clasa IlI-a pentru merite deosebite în procesul de producţie, a vorbit despre munca din sectorul legumicol. El a arătat metodele pe care le-a aplicat in 1954 şi care au dus la depăşirea planului. La roşii s-au obţinut 17.500 kg. la ha., faţă de 14.000 kg. la ha. cît era planificat, la ceapă arpagic s-a realizat 10.400 kg. la ha. faţă de 9.000 kg. planificat, iar la castraveţi de Vară 15.570 kg. la ha. faţă de 11.000 kg. planificat. De asemenea s-a vorbit şi despre metodele întrebuinţate, şi care au dus la depăşirea sarcinilor de plan în sectorul viticol, cum ar fi ciupitul lăstarilor, stropitul şi alte măsuri. Brigadierul Mircea Ionescu, de pildă, a realizat 5.069 kg. la ha. faţă de 3.100 planificat, iar tov. Alexandru Apetri 3.394 kg. la ha. faţă de 2.600 cît era planificat. In cursul consfătuirii au fost făcute de către fruntaşii în productie o serie de propuneri de îmbunătăţire a muncii în diferite sectoare, muncitorii de la GAS Deleni angajindu-se ca în anul 1955 gospodăria lor să obţină recolte şi mai bogate. AVATAMANIŢEI TOMA corespondent Ajutorul familial de stat pentru mamele cu mulţi copii Omul cu nevoile sale stă în atenţia permanentă a partidului şi guvernului. Grăitoare, de exemplu, în această privinţă sunt ajutoarele pe care le plăteşte trimestrial secţia muncă şi prevederi sociale a sfatului popular raional Roman. In cursul anului trecut, sumele ce au fost plătite drept ajutor familial de stat mamelor cu mulţi copii din Roman depăşesc 450.000 lei. Gospodina Elena Stan, din Roman, de exemplu, a primit în tot timpul anului trecut, cîte 480 lei pe trimestru, iar colectivista Anica Cojocaru din comuna Gîdinţi, a primit cîte 225 lei pe trimestru. In total, în raionul Roman, au beneficiat anul trecut de ajutor familial de stat peste 800 de mame. De asemenea, un număr de 55 mame care au născut de la 10 copii în sus şi au in viaţă cel puţin 8 copii, au primit premii unice de stat. Astfel, ţărancele muncitoare Mărghita Gal din comuna Săbăoani, mamă a 10 copii, care sînt toţi în viaţă, Roza Mihăilă din comuna Boteşti, care a născut 12 copii din care 11 sînt in viaţă şi multe altele, au primit cîte 1000 lei, drept premii unice de stat. Femeile Maria C. Asîiei din comuna Bozieni şi Maria Harghidan din oraşul Roman, care au născut ele 10 copii, iar la ultima naştere au născut copii gemeni, au primit drept premii unice de stat, cîte 2000 lei. Grija partidului şi guvernului nostru faţă de copiii patriei este puternic oglindită şi prin plata plasamentului familial de stat. Astfel, în cursul anului expirat pentru un număr de 10 copii din orașul și raionul Roman, s-a plătit suma de 12.000 lei. C. MIHAI corespondent