Flacăra Iaşului, februarie 1955 (Anul 11, nr. 2623-2646)

1955-02-01 / nr. 2623

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SPPTmtn pnmn un P ANUL X, Nr. 2623­­ MARŢI 1 FEBRUARIE 1955 1­4 P AU M­I­CU BAN] Ajutorul oamenilor de ştiinţă, factor hotărîtor în continua dezvoltare a agriculturii Dezvoltarea agriculturii noastre în următorii 2-3 ani constituie una din principalele sarcini ce se pun astăzi in domeniul construcţiei economice, pentru obţinerea unei abundenţe de produse, necesare ridicării continuie a nivelului material şi cultural al ce­lor ce muncesc. Un rol deosebit in îndeplinirea cu succes a acestor sarcini revine şi oamenilor de ştiinţă din agricultură, care au datoria să-şi îndrepte întreaga activitate de cercetare ştiinţifică spre rezolvarea problemelor ce decurg din proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al P. M. R. cu privire la dezvoltarea agriculturii. Crearea de către partidul nostru a unor condiţii materiale tot mai bune a muncii de cercetare ştiinţifică, precum şi înalta apreciere şi dra­goste de care se bucură oamenii de ştiinţă din partea întregului popor muncitor, au făcut ca ştiinţa pusă în slujba socialismului şi a păcii să cunoască un mare avînt. Şi cercetătorii ştiinţifici din regiu­nea noastră, legînd activitatea lor de problemele practice ale construirii so­cialismului, au adus şi continuă­­să aducă un aport însemnat în dezvol­tarea economică a ţării. Aşa de pildă, colectivul Filialei Academiei RPR studiază problema extinderii culturii cartofului şi crearea de so­iuri noi pentru Moldova, obţinind o serie de rezultate pe baza cărora s-au făcut recomandări oamenilor muncii de pe ogoare. Progrese s-au înregis­trat şi în studiul condiţiilor materiale şi economice din 3 raioane ale regiu­nii noastre, studiu ce va servi la o mai bună zonare a culturilor, la precizarea raionării soiurilor, repar­tizarea mai justă a diferitelor tere­nuri şi îmbunătăţirea bazei furajere a şeptelului. O tematică strins legată de sarcinile ce decurg din proiectul de Directive ale celui de al 11-lea Congres al PMR au adoptat şi cadrele didactice de la Institutul Agronomic. Pe colective, cercetătorii tineri şi virstnici ai insti­­­tului cercetează probleme ca: mă­surile agrotehnice pentru sporirea producţiei agricole, a culturii legu­melor, a producţiei viticole ş.a. Spri­jinul practic ce-i acordă unele colec­tive în executarea proiectelor pentru organizarea teritoriului la G.A.S. Fereşti, Secuieni, etc., experienţele pentru studiul sistemului agrotehnic Malţev la GAS Broşteni şi Bucium, problema irigării cartofilor la GAS Bucium, Hălăuceşti şi Secuieni, sunt numai cîteva din realizările oameni­lor de ştiinţă de la Institutul Agro­nomic. De o mare importanţă este şi acti­vitatea depusă de colectivele de la staţiunea ICAR Tg. Frumos, unde se înmulţeşte şi se răspîndeşte griul T.F. 16 pentru regiunea Iaşi, porum­bul portocaliu, noi soiuri de ovăz, seminţe de sfeclă de zahăr, legume etc. îndrumarea atentă a gospo­dăriilor colective din cuprinsul raio­nului în ceea ce priveşte aplicarea pe scară largă a regulilor agroteh­nice ca şi crearea de chipuri experi­mentale în cadrul acestor gospodării constituie de asemenea un preţios sprijin. La aceasta se adaugă şi aportul adus dezvoltării agriculturii de casele laboratore şi în special de cea de la Pribeşti, unde s-au obţinut rezultate bune în introducerea griu­lui T.F. 16. O frumoasă activitate au desfăşu­rat oamenii de ştiinţă din regiunea noastră şi in direcţia popularizării ştiinţei în rîndul ţăranilor muncitori, prin conferinţe şi consfătuiri organi­zate de SRSC şi secţia ştiinţelor a­­gricole a AS­IT. Acestea sunt numai cîteva din prin­cipalele aspecte ale muncii de cerce­tare şi popularizare­ a ştiinţei pusă în slujba dezvoltării agriculturii. Dar cu toate promiţătoarele realizări înregis­trate într-un timp scurt, trebuie spus totuşi că faţă de rolul ştiinţei în a­­gricultură şi faţă de condiţiile create de regimul democrat-popular, oame­nii de ştiinţă mai au mult de făcut pentru a contribui şi mai activ la dezvoltarea agriculturii noastre. Aşa, de pildă, nu în toate cazurile s-a fo­losit chiar la Institutul Agronomic întreaga capacitate a oamenilor de ştiinţa cu o bogată şi interesantă experienţă. De asemenea, unele cadre didactice colaborează încă slab cu unităţile socialiste ale agriculturii noastre. Legătura între teorie şi practică, nu este întotdeauna deajuns de strînsă. La recentele consfătuiri pe regiune cu fruntaşii recoltelor bo­gate, oamenii de ştiinţă au arătat că aceste consfătuiri constituie un pre­ţios schimb de experienţă, avînd şi ei multe de învăţat din experienţa practică a ţărănimii noastre mun­citoare. In ceea ce priveşte experimentarea pe teren, aceasta nu se face organi­zat, pe colective complexe, alcătuite din membrii diferitelor catedre, pen­tru ca studiul să fie multilateral şi complet. Unele deficienţe se semnalează şi la ICAR Iaşi, unde colectivul s-a mărginit, cu unele excepţii, la o ac­tivitate mai mult în cadrul staţiunii, fără a exista o suficientă preocupare pentru extinderea cercetărilor ştiin­ţifice, prin puncte de sprijin ce ar trebui să existe în cadrul unităţilor socialiste ale agriculturii noastre. De asemenea, luaR Iaşi n-a organi­zat consf­ituiri cu fruntaşii recolelor bogate, iar consultaţiile scrise şi ver­­bale în legătură cu diferitele proble­me agrotehnice au fost date numai atunci cînd au fost solicitate, fără să existe preocuparea de a trezi interesul ţara unor muncitori pentru ca aceş­tia să se adreseze cu cit mai nume­roase şi variate probleme. Şi colectivul, agronomic al Filialei Academiei RPR Iaşi trebuie să se preocupe îndeaproape de organizarea mai frecventă a unor dezbateri în care să se vadă sch­imbul liber de opinii cu privire la problemele știin- , ţuice de bază pe care le ridica dez- j voltarea agriculturii noastre. Pentru­­ aceasta este necesar insa, in primul rînd să se treaca l­a incnegarea unor­­ colective, renunţindu-se la sistemul de muncă individuală, izolată, ce s-a constatat pină acum. Pentru a lichida deficienţele exi­stente şi pentru a asigura noi reali-­­ zări în domeniul cercetărilor ştiin-­­ ţiuce, este necesar sa se asigure con-­­ diţii din ce în ce mai bune creării­­ unor noi soiuri de plante şi rase de­­ animale, cit şi pentru elaborarea de­­ noi metode agro-zootehnice.­­ Comitetul executiv al sfatului popu­lar regional trebuie să se intereseze de asigurarea unei întinderi de teren mai mare pentru ICAR Iaşi, deoarece cel existent este prea redus pentru­­ ca să constituie o bază de cercetare­­ a viitoarei Filiale din Iaşi a Acade-­­ miei de ştiinţe agricole. De asemenea, la Institutul Agronomic trebuie să­­ se organizeze o bază de experimen­­tare corespunzătoare necesităţilor, iar­­ la Filiala Academiei RPR este nece­­­­sar să se creeze laboratorul de ana­lize dotat cu utilaj modern şi cu per­sonal, de specialitate. Organizaţiilor de bază de la Fili­ala Academiei RPR şi de la Institutul Agronomic le revin sarcini importante pentru impulsionarea muncii de cer­cetări ştiinţifice în învăţămîntul su­perior. Ele au datori­a să educe pe oamenii de ştiinţă în spiritul devota­mentului nemărginit faţă de popor, faţă de lupta acestuia pentru înfăp­tuirea operei de construire a socialis­mului. Organizaţiile de bază trebuie să stimuleze în permanenţă cerce­tările ştiinţifice, călăuzind pe oame­nii de ştiinţă pe linia transpunerii în viaţă a politicii partidului. Luptînd permanent pentru o strînsă legătură între teorie şi practică, oa­menii de ştiinţă trebuie să participe şi pe viitor cu elan sporit la dezvol­tarea agriculturii noastre, la tradu­cerea în viaţă a sarcinilor ce decurg din proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al P.M.R. Creşte volumul producţiei Anul acesta, industria uşoară va spori considerabil producţia de arti­cole pentru copii. Se vor produce cu 28 la sută mai multe articole tricota­te, cu 23 la sută mai multe confecţii din lînă şi bumbac, cu 30 la sută mai multă încălţăminte cu talpă de bo­vine. Făptui că la majoritatea con­texturilor noi de ţesături şi la noile modele de tricotaje a sporit conţinu­tul în lînă, asigură realizarea­ unor produse de calitate superioară. La tricotaje, de pildă, conţinutul în lînă sporeşte faţă de anul trecut cu peste 30 la sută. articolelor pentru copii In vederea îndeplinirii sarcinilor sporite de producţie, în numeroase întreprinderi specializate în produce­rea articolelor pentru copii se vor pune în practică noi măsuri tehnico­­organizatorice. Astfel, la fabrica de tricotaje „Ion Fonaghi” din Timişoa­ra, care produce numai articole pen­tru copii, se va realiza în acest an o­ producţie aproape dublă faţă de a­­nul trecut, datorită reorganizării pro­cesului de fabricaţie şi înzestrării cu noi maşini. De asemenea, la fabrica „Varga Katalin”­ din Cluj se vor in­stala în curind noi maşini pentru tri­­cotarea articolelor de copii. I - II . — Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri pag. 2-3 — Din experienţa muncii de agitaţie : Convorbirea agitatorului Ion Bătui despre contractarea de animale pag. 3-a­ nteriorul ziar — Carnetul Agitatorului Nr. 2 (recenzie) pag. 3-a — Pină cind această stare de ne­păsare în efectuarea reparaţiilor la S.M.T.-Gura Idrici ? pag. 3-a — La Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“. Problemele producţiei dis­cutate cu prilejul încheierii contrac­tului colectiv pag. 3-a u l­ui: — Ecoul internaţional al Decretu­lui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la încetarea stării de război între Uniunea Sovietică şi Germania pag. 4-a — Declaraţia guvernului R. D. Germane în legătură cu încetarea stării de război între U.R.S.S. și Germania pag. 4-a Ne ridicăm împotriva a care pregătesc r­ă­zbo­iul . Chemarea Comitetului Permanent Cetăţeni ai Republicii Populare Române! Răspunzînd voinţei de pace a tuturor popoarelor şi pentru a feri ome­nirea de grozăviile unui război atomic, Con­aliul Mondial al Păcii a adre­­sat popoarelor lumii următorul Apel: ♦­ In prezent, anumite guverne se pregătesc să dezlănţuie un război atomic. Ele vor să convingă popoarele de inevitabilitatea acestuia. Folosirea armei atomice ar duce la un război de exterminare Declarăm că guvernul care va dezlănţui războiul atomic va pierde încrederea poporului său şi va fi condamnat de toate po­poarele. Ne ridicăm împotriva acelora care pregătesc r­ăzboi­ul atomic. Cerem distrugerea în toate ţările a stocurilor de arme atomice, şi încetarea imediată a producţiei acestora“. Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R, vă cheamă să semnaţi acest Apel ! Lupta popoarelor poate împiedica dezlănţuirea războiului atomic. Cele 500 milioane semnături strînse pe Apelul de la Stockholm au împiedicat folosirea bombelor atomice în Coreea şi Indochina. Prin strîn­­gerea de noi sute de milioane de semnături pe Apelul Consiliului Mondial pentru Apărarea Păcii din R.P.R. al Păcii, vom făuri o puternică stavilă în calea organizatorilor războiului atomic. Cetăţeni ai Republicii Populare Române, bărbaţi şi femei, tineri şi ti­­nere, toţi acei cărora vă este scumpă pacea şi iubiţi patria, pe care vreţi Sa o vedeţi mai frumoasă şi mai prosperă! Pentru a zădărnici planur­ile criminale ale cercurilor agresive care pre­­gătesc războiul atomic, pentru a face ca energia atomică—această uriaşă descoperire a minţii omeneşti—să slujească nu distrugerii vieţii, ci înfloririi ei şi progresului omenirii, participaţi cu fermitate alături de sutele de milioane de oameni din toate continentele globului pămîntesc la lupta împotriva pregătirii răz­boiului atomic, semnînd Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Milioanele de sem­nături, pe care le vom pune pe Apelul împotriva pregătir­ii războiului atomic, vor demonstra voinţa neclintită a întregului nostru popor de a apăra pacea între popoare şi civilizaţia umană! Să apărăm activ cauza păcii întărind semnăturile pe Apelul Consi­liului Mondol al Păcii prin sporirea eforturilor în munca pentru înflorirea scumpei noastre patrii! Pacea poate fi salvată ! Pacea trebuie să fie salvată ! Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. c­e­­­o­r a­tomic! Formaţia de teatru din Micleşti se pregăteşte de concurs Cel de al Xl-lea concurs pe ţară al echipelor de amatori a constituit un prilej de intensificare a muncii şi pentru căminul cultural din co­muna Micleşti. In cadrul căminului, echipa de teatru — sub îndrumarea tov. Mihai Bursuc — pregăteşte în prezent pen­tru concurs piesa „Secera Tincuţei”. Tov. Carp Constantin, Constantin Bursuc, Ştefan Fecioru, Ana Sandu şi ceilalţi cărora le-au fost distribuite rolurile din piesă se pregătesc cu multă dragoste pentru a se prezenta la concurs cît mai bine. AUREL ŢURLEA corespondent Pe întinsul regiunii La fabrica „Victoria“ MB~a descrns o noua şcoală d­e calicare Conducerea fabricii „Victoria” a­­corda toată atenţia problemei califi­cării profesionale a muncitorilor. In şcolile de canticare care au funcţio­nat în cadrul întreprinderii, munci­torii şi-au însuşit noţiuni teoretice care au fost apoi îmbinate cu munca practică, la locul de producţie. Ca urmare, numeroşi elevi fruntaşi la învăţătură au devenit fruntaşi în producţie. Exemplu în această privinţă este ţesătoarea Maria Tănase, care ur­­mînd şcoala de calificare şi-a îmbu­nătăţit in mod simţitor munca. Da­torită sîrguinţei de care a dat dovadă­ în timpul anului, ea a absolvit cursu­rile cu media 5. Aceeaşi medie au obţinut-o şi tov. Alex. Condurache şi Beatrice Lupu — fruntaşi în întrece­rea socialistă. Luînd cuvintul cu prilejul deschi­derii noiior cursuri tov. F. Zigner, di­rectoarea întreprinderii, a arătat că daci elevii din sectorul ţesătorie au fercventat cu regularitate ,cursurile ob­­ţinînd frumoase rezultate la învăţătură şi în producţie, nu acelaşi lucru se poate spune despre toţi elevii înscrişi la cursul predat de tov. Moraru Bar­tolomeu. In încheiere, tov. Zignen a cerut elevilor care s-au înscris la noile cursuri să aibă o frecvenţă regulată şi să-şi însuşească temeinic materia­lul predat. VALENTIN ILIUŢA corespondent Toate forţele pentru buna pregătire a campaniei agricole de primăvară *­­ * Succesele întovărăşi­ri­lor di­n Pungeşti Membrii întovărăşirii agricole din satul Pun­­geşti, raionul Vaslui, se pregătesc intens pentru muncile agricole de pri­măvară în vederea asi­gurării unei producţii cit mai sporite la hectar. Ţăranii muncitori din această întovărăşire sînt decişi ca în acest an să smulgă pămîntului o re­coltă şi mai bogată în interesul creşterii conti­nue a bunei lor stări. Pregătiridu-se intens pentru muncile de pri­măvară, ei şi-au reparat deja toate uneltele agri­cole şi au pregătit să­mînţa de porumb pen­tru suprafaţa de 8 ha., precum şi săminţa de floarea-soarelui­­ pentru trei ha. Frumoasele rezultate obţinute zi de zi de membrii acestei întovă­răşiri, cit şi recoltele mari de anul trecut au atras pe lingă cele 23 familii existente încă pe alţi 19 ţărani muncitori să depună cereri de in­seriere în întovărăşire. Primii care au depus astfel de cereri au fost ţăranii muncitori Necu­­lai T. Melian, Mariţa Gh. Florea, Maria B­­Călin şi alţii. TEODOR FLOREA corespondent Baza de recepţie Roman în sprijinul campaniei agricole In dorinţa de a pune la dispoziţia oamenilor muncii de pe ogoare in primăvara acestui an, seminţe de o calitate cit mai bună, colectivul de muncă de la baza de re­cepţie Roman desfăşoa­ră in această perioadă o rodnică activitate — unul din obiectivele principale fiind condiţio­narea seminţelor. Pînă la data de 25 ia­nuarie a.c. la cele trei selectoare mecanice s-au condiţionat aproape 45 tone de seminţe de orz. In satul Vlădeni, raio­nul Iaşi, funcţionează un cerc agrotehnic cu un număr de 25 de membri. Pînă in prezent s-au ţinut lecţii cu privire la pregătirea te­renului pentru însămin­­ţările de primăvară, pregătirea terenului pentru cultura legume­lor, îngrijirea şi curăţi­rea pomilor. Cursanţii au urmat cu ovăz, grîu de primăvară ş.a. Echipa condusă de tovarăşa Maria Boeru, care lucrează la condi­ţionarea seminţelor, nu precupeţeşte nici un e­­fort în munca ei, hotă­­rîndu-se să asigure la vreme fondul de semin­ţe necesar pentru cam­pania însămînţărilor de primăvară. O altă echipă, condu­să de tov. Frenţ Darcu lucrează la uscarea arti­ficială a porumbului. A­­ceastă operaţiune se face cu ajutorul a două viu interes lecţiile pre­date, dobîndind bogate învăţăminte. Ei au în­ceput să traducă in via­ţă metodele bune, tre­­cînd la transportarea gunoiului de grajd pe cîmp, după indicaţiile primite. In această m­un­că s-au evidenţiat pînă în prezent Gheorghe Ciocan, Ion Ciocan, Mi­hai Chichirău şi alţii. De asemenea, a înce­ascători mobile acţiona­te de un dinam electric. Muncitorii acestei e­­chipe au uscat pină la această dată peste 620 tone de porumb boabe. Ei depăşesc zilnic nor­ma de lucru cu 20 la sută. In buna organiza­re a locului de mun­că s-au evidenţiat în mod deosebit magazio­nerul Petru Antoci, iar din partea conducerii bazei tov. Gheorghe Izaru, put acţiunea de curăţire de omizi a pomilor, fiind antrenaţi în această ac­ţiune numeroşi utemişti. S-au situat în fruntea celorlalţi tineri utemiş­­tii Gheorghe Tanase, Constantin Foca şi Du­mitru Luca care au m­un­cit cu avînt la îngrijirea pomilor. C. ROBEA corespondent Aplică cele învăţate la cercul agrotehnic încheie contracte pentru îngrăşarea de animale Cunoscînd avantajele ce le au cres­cătorii de animale şi păsări tot mai mulţi ţărani muncitori din comuna Belceşti, raionul Hîrlău în­cheie contracte pe termen lung pen­tru îngrăşarea de animale şi păsări. Astfel, datorită muncii politice de masă desfăşurate de organizaţiile de bază şi consiliul de conducere al­ cooperativei, pînă în prezent s-au încheiat numeroase contracte de în­­grăşare de animale şi păsări. Primii care au încheiat asemenea contracte au fost ţăranii muncitori Ioan V. Prisăcaru, care a contractat să în­­graşe un berbec şi un porc, Dumitru Gh. Tibulcă,care a contractat şi el să îngraşe doi porci şi care s-a angajat ca la expirarea contractului încheiat să-i predea în greutate de 160 kg. fiecare, Victoria I. Pralea care a con­tractat un porc primind ca avans suma de 200 lei, Dumitru V. Bărbieru 2 viţei. După livrarea animalelor contrac­tate, ţăranii muncitori care au în­cheiat asemenea contracte vor be­neficia de o serie de avantaje prin­tre care : vor pute­a cumpăra la preț de stat cîte 100 kg. porumb pentru fiecare animal predait, vor obţine re­ducere din cota obligatorie de carne şi altele. PUIU HRISTACHE corespondent Consfătuire de producţie la G­­A. S. Deleni Zilele trecute, la GAS Deleni s-a ţinut o consfătuire de producţie la care au participat numeroşi muncitori tehnicieni, brigadieri, fruntaşi în pro­hi­mi­ţie. Directorul gospodăriei de stat, tov. Neculai Ciocan, a prezentat cu acest prilej o dare de seamă asupra activi­tăţii pe anul 1954. Au fost arătate metodele de muncă folosite pentru realizarea sarcinilor de plan, precum şi o serie de lipsuri şi greutăţi. Des­pre metodele agrotehnice folosite pentru obţinerea de recolte bogate la cultura mare a vorbit tov. Neculai Bulău, brigadier. Astfel, a reuşit că, la cultura florii soarelui, de exemplu, însămînţîndu-se în mustul zăpezii, executîndu-se prăşitul mecanic ori de cîte ori a fost nevoie, precum şi ră­­ritul la prima praşilă, lăsîndu-se o distanţă între plante de 0,60 cm., e­­fectuîndu-se polenizarea artificială in în regine şi la timpul recomandat, a plut­b­i îngrăşăminte chimice , în timpul vegetaţiei în cantitate de 200 kg. la ha. s-au obţinut o recoltă de 1.333 kg. la ha. faţă de 800 kg. pla­nificat. La fel, la cultura porumbului apli­­cîndu-se pe întreaga suprafaţă semă­natul in cuiburi aşezate în pătrat, s-au obţinut 1.792 kg. la ha. faţă de 1.300 kg. cit era planificat. Brigadierul Amos Ioan, decorat cu Ordinul Muncii clasa IlI-a pentru merite deosebite în procesul de pro­ducţie, a vorbit despre munca din sectorul legumicol. El a arătat meto­dele pe care le-a aplicat in 1954 şi care au dus la depăşirea planului. La roşii s-au obţinut 17.500 kg. la ha., faţă de 14.000 kg. la ha. cît era planificat, la ceapă arpagic s-a reali­zat 10.400 kg. la ha. faţă de 9.000 kg. planificat, iar la castraveţi de Vară 15.570 kg. la ha. faţă de 11.000 kg. planificat. De asemenea s-a vorbit şi despre metodele întrebuinţate, şi care au dus la depăşirea sarcinilor de plan în sec­torul viticol, cum ar fi ciupitul lăs­tarilor, stropitul şi alte măsuri. Bri­gadierul Mircea Ionescu, de pildă, a realizat 5.069 kg. la ha. faţă de 3.100 planificat, iar tov. Alexandru Apetri 3.394 kg. la ha. faţă de 2.600 cît era planificat. In­ cursul consfătuirii au fost făcu­te de către fruntaşii în productie o serie de propuneri de îmbunătăţire a muncii în diferite sectoare, muncito­rii de la GAS Deleni angajindu-se ca în anul 1955 gospodăria lor să obţină recolte şi mai bogate. AVATAMANIŢEI TOMA corespondent Ajutorul familial de stat pentru mamele cu mulţi copii Omul cu nevoile sale stă în atenţia permanentă a partidului şi guvernului. Grăitoare, de exemplu, în această privinţă sunt ajutoarele pe care le plăteşte trimestrial secţia muncă şi prevederi sociale a sfatului popular raional Roman. In cursul anului tre­cut, sumele ce au fost plătite drept ajutor familial de stat mamelor cu mulţi copii din Roman depăşesc 450.000 lei. Gospodina Elena Stan, din Roman, de exemplu, a primit în tot timpul anului trecut, cîte 480 lei pe trimes­tru, iar colectivista Anica Cojocaru­ din comuna Gîdinţi, a primit cîte 225 lei pe trimestru. In total, în raionul Roman, au beneficiat anul trecut de ajutor familial de stat peste 800 de mame. De asemenea, un număr de 55 mame care au născut de la 10 copii în sus şi au in viaţă cel puţin 8 copii, au primit premii unice de stat. Ast­fel, ţărancele muncitoare Mărghita Gal din comuna Săbăoani, mamă a 10 copii, care sînt toţi în viaţă, Roza Mihăilă din comuna Boteşti, care a născut 12 copii din care 11 sînt in viaţă şi multe altele, au primit cîte 1000 lei, drept premii unice de stat. Femeile Maria C. Asîiei din comuna Bozieni şi Maria Harghidan din ora­şul Roman, care au născut ele 10 copii, iar la ultima naştere au născut copii gemeni, au primit drept premii unice de stat, cîte 2000 lei. Grija partidului şi guvernului nos­tru faţă de copiii patriei este puter­nic oglindită şi prin plata plasamen­tului familial de stat. Astfel, în cur­sul anului expirat pentru un număr de 10 copii din orașul și raionul Ro­man, s-a plătit suma de 12.000 lei. C. MIHAI corespondent

Next