Flacăra Iaşului, martie 1955 (Anul 11, nr. 2647-2673)

1955-03-01 / nr. 2647

F­C A­M­A­R­A­M­A S­­­C­U­t Cum putem obţine o producţie medie de 2000 kg. porumb (boabe) la hectar** Iţi republica noastră populară, cultura porumbului ocupă suprafeţe foarte întinse care, la un loc, reprezintă aproape a treia parte, din suprafaţa arabilă a ţării. Acea­sta oglindeşte importanţa covârşitoare a acestei culturi în economia noastră naţio­nală. Importanţa economică a porumbului se datoreşte însuşirilor lui preţioase care îl fac să aibă­­ o întrebuinţare foarte largă şi variată, atît în gospodăriile agricole cit şi în industrie. Sătenii noştri preţuiesc porumbul aţii pentru faptul ca il folosesc d in alimentaţia lor şi ca nutreţ pentru animale, cît şi pen­tru că cultura porumbului este mai sigură decit cultura altor plante; porumbul este mai puţin pretenţios in ceea ce priveşte solul şi planta premergătoare,­ dă o recoltă de boabe mai mare decit alte culturi, este puţin atacat de boli şi insecte, iar la se­mănatul lui se foloseşte o cantitate mică de seminţe. In anul 1954, multe gospodării de stat, gospodării colective şi întovărăşiri agrico­le, precum şi mulţi ţărani muncitori cu gos­podărie­ individuală au obţinut recolte medii de 2.500—3.000 şi chiar 4.000 kg. porumb (boabe) la hectar. Recoltele medii de po­rumb obţinute de raioane întregi din re­giunile Oradea, Bucureşti au fost mai mari de 2.000 kg. boabe la hectar. Aceste rezul­tate arată că în ţara noastră porumbul poate să dea o producţie medie pe întreaga supra­faţă cultivată de 2.000 kg. boabe la hectar Din păcate, producţia medie la hectar, şi producţia globală de porumb pe întreaga ţară este încă mică, necorespunzătoare faţă de posibilităţile ce le avem, faţă de nevoile crescânde ale populaţiei noastre şi ale eco­nomiei naţionale. Se întîmplă un lucru care pare ciudat, dar care poate fi uşor lămurit. In aceleaşi locuri unde fruntaşii obţin recolte bogate, ceilalţi cultivatori de porumb, care formează marea masă a agricultorilor noştri, obţin producţii mult mai mici. De ce ? Terenurile cultivate de aceşti ţărani sînt oare mai slabe decît acelea ale fruntaşilor sau ogoarele lor sínt mai ocolite de ploi? Nici una, nici alta. Trebuie spus că ei obţin recolte mici şi de calitate mai slabă pentru că nu seamă­nă porumbul în teren arat adînc din toam­nă, ci de cele mai multe ori în arături fă­cută primăvara tîrziu şi în condiţii proaste; nu îngraşă pământul; nu folosesc la semă­nat sămînţa de sol, aleasă şi bine păstrată, nu seamănă la timp; nu asigură o desime potrivită a plantelor în cîmp şi, în plus, nu îngrijesc bine cultura, mulţumindu-se de cele mai multe ori cu o singură praşilă şi un muşuroit sau răritat — vătămătoare în regiunile bîntuite de secetă. Interesul fiecărui ţăran muncitor şi in-­­­­teresele întregului nostru popor cer ca la cultura porumbului să se aplice metodele agrotehnice recomandate de ştiinţa agricola şi experienţa fruntaşilor, spre a obţine în acest an o producţie cît mai mare în fiecare gospodărie, în fiecare sat, raion şi regiune ca să avem o producţie mijlocie pe ţară de 2.000 kg. boabe la ha. Pentru obţinerea, unei producţii ridicate de porumb trebuie să se asigure plante­lor“ condiţiile cele mai bune de creştere şi dezvoltare. Să vedem care sunt aceste condiţii şi cite trebuie să le creăm. Porumbul t­elmie semănat în teren b­ine pregătit O condiţie dintre cele mai însemnate este cultivarea porumbului în teren bine pre­gătit. Lucrările de pregătire a terenului pentru porumb trebuie începute îndată după ridi­carea recoltei plantei premergătoare. Dacă planta premergătoare se recoltează pe la mijlocul verii, terenul se dezmirişteşte cu discuitorul, cu plugul cu­­ brăzdare sau cu plugul obişnuit. Dezmiriştirea cu plugul se face la adîncimea de 8-10 cm. Arătura se grăpează imediat, precum şi după ploi mari. O altă lucrare de pregătire foarte im­portantă este arătura adîncă de toamnă Arătura adîncă de toamnă înlesneşte pă­trunderea şi păstrarea în pămînt a apei din ploi şi din zăpadă, prin îngheţ şi dez­gheţ bolovanii se sfărîmă, locul poate fi lucrat mai uşor. Arătura de toamnă, în com­paraţie cu arătura timpurie de primăvară aduce sporuri de recoltă de 20%. Folosirea îngrăşămintelor aduce un mare spor de recoltă. De aceea, odată cu arătura de toamnă trebuie să se dea solului îngrăşă­minte. îngrăşământul cel mai bun şi mai ieftin este bălegarul de grajd. Acesta trebuie să fie bine dospit, afară de cazul cînd se dă în terenuri grele, umede şi reci. In regiunile umede, bălegarul se dă în cantitate de 25:000— 30.000 kg. la ha. (30 40 cart), iar in regiunile secetoase, 15.000— 20.000 kg (20 25 care). Dacă cantitatea de bălegar bine dospit este mică, e bine ca el să fie dat în cuib odaia cu semănatul Imprăştierea şi îngroparea bălegarului sub brazdă trebuie făcute în scurt timp. Primăvara, îndată ce se poate ieşi în cîmp arătura de toamnă se grăpează cu grape grele pentru a se face la suprafaţa solului un strat afinat, care să împiedice pierderea apei prin evaporare. Dacă terenul este bătă­torit de ploi, se recomandă să fie lucrat cu cultivatorul sau cu plugul fără coroană la adîncimea de 8—10 cm. şi grăpat ime­diat. Arăturile prea îmburuienite trebuie lu­crate cu extirpatorul sau cu plugul de la care s-a scos coroana. In condiţiile acestui an, cînd în toamnă nu s-au putut face araturi adinei din cau­za timpului neprielnic, este necesar ca toate terenurile ce se vor semăna cu po­rumb să fie arate îndată ce se poate ieşi cu plugul în cîmp, la adîncimea de 18—20 cm. Orice întârziere duce la pierderea apei din pămînt, ceea ce are ca., urmare scăderea producţiei. La executarea arăturii în primăva­ră tre­buie respectată cu stricteţe regula că tot ce se ară să fie totodată şi grăpat, fără a amîna lucrurile nici măcar de dimineaţă pînă după-amiază. In terenurile în care brazda nu se re­varsă bine după plug, nu iese destul de mărunţită, arătura se va grăpa de două ori. Dacă arătura se face cu tractorul, grapa trebuie legată de plug. In nici un caz, aratul nu trebuie amînat , pînă la vrerbea semănatului. Odată cu arătura timpurie de primăvară se pot da şi­ îngrăşăminte, îndeosebi bă­legar de grajd bine dospit. După cum s-a arătat mai sus, atît ogorul de toamnă, cît şi arătura de primăvară trebuie menţi­nute­ pînă la semănat în stare curată şi afinate la suprafaţă. Înainte de semănat, terenul se lucrează cu cultivatorul, extirpatorul, plugul fără coroană sau prăşitoarea (după caz) la adîncimea semănatului, adică la 8—10 cm., şi, se grăpează imediat. Ce fel de sămânţă, sa folosim la semănat Odată cu lucrările de pregătire a tere­nului se pregăteşte şi sămînţa necesară. Calitatea seminţei folosite la semănat are o importanţă tot atît de mare ca şi lucrările de pregătire a terenului şi de îngrijire a culturii. Fără sămînţa bună nu se obţine o recoltă mare şi de calitate. O sămînţă bună pentru semănat este aceea care provine din soiuri de porumb ameliorate (selecţionate) sau cel puţin din soiuri, locale valoroase. Sămînţa de porumb cea mai bună este însă sămînţa hibridă. Folosirea acestei seminţe aduce sporuri mijlocii de recoltă de 200—600 kg. boabe la ha., faţă de să­­mînţa selecţionată obişnuită. Nu este de ajuns ca sămînţa să fie din soiuri ame­liorate sau soiuri locale valoroase sau chiar din hibrizi cu capacitate mare de producţie. Mai trebuie ca ea să provină de la plante sănătoase, productive şi în­deajuns de precoce, iar ştiuleţii să fie bine dezvoltaţi, sănătoşi, cu rînduri regulate şi cît mai bine acoperiţi cu boabe. Pentru a co­respunde acestor cerinţe, porumbul de sămînţă trebuie să fie ales toamna, din lan. După recoltare, ştiuleţii de sămînţă se pun la uscat şi se păstrează la adăpost de umezeală şi de ger. Trebuie să se ştie că numai ştiuleţii us­caţi bine înainte de venirea gerurilor şi păstraţi apoi în condiţii bune de tempera­tură şi umiditate dau sămînţă de calitate superioară, care încolţeşte repede, nu se cloceşte uşor în pămînt şi dă plante sănă­toase şi viguroase, în stare să se dezvolte şi să rodească bine. Intr-o experienţă făcută cu porumbul ales şi neales, porumbul ales din lan a adus un spor de producţie de 420 kg. boabe la ha., faţă de porumbul luat din grămadă la însămînţare, deşi ambele fe­luri de porumb proveneau dintr-un soi selecţionat, din aceeaşi recoltă, şi au fost păstrate în aceleaşi condiţii de tempera­tură şi umiditate. In primăvară, ştiuleţii de sămînţă se aleg din nou. La ştiuleţii buni se înlătură boabele de la vîrf pe o porţiune de 3—4 cm. şi de 2 cm. la bază. Boabele rămase se desfac laolaltă şi se vîntură, după care se face încercarea puterii lor de încolţire. Este în interesul cultivatorilor care nu şî-au ales ştiuleţii de sămînţă din toamnă să-şi procure sămînţă de calitate. înainte de semănat, sămînţa se întinde la soare în strat subţire (3—5 cm.), timp de cîteva zile, şi se răscoleşte de cîteva ori pe zi. Aceasta sporeşte puterea de încolţire a boabelor. In ajunul semănatului sămînţa se tratea­ză cu prafuri împotriva tăciunelui şi îm­potriva viermelui sîrmă, după sfatul spe­cialiştilor. Cînd şi cum trebuie semănat porumbul Semănatul porumbului la timpul cel mai potrivit asigură o bună răsărire şi dezvoltare a plantelor. Timpul cel mai potrivit pentru semănat porumbul este acela cînd în pămînt, la adîncimea de 10 cm., se stabileşte şi se menţine, timp de cîteva zile, o­­temperatură de 8—10 grade. Ţinînd seama de condiţiile locale şi de experienţa fruntaşilor din fiecare raion şi din fiecare sat, specialiştii au datoria de a stabili timpul cel mai potrivit pentru se­mănatul porumbului şi a desfăşura o in­tensă muncă de lămurire pentru ca această lucrare să fie făcută în cel mai scurt timp. Producţia de porumb depinde foarte mult atît de metoda după care se seamănă po­rumbul, cît şi de adîncimea semănatului. Metoda cea mai bună de semănat este aceea a cuiburilor aşezate în pătrat. Avan­tajele acestei metode sunt următoarele: asigură desimea cea mai potrivită şi re­partizarea cea mai uniformă a plantelor pe suprafaţa semănată; prin aceasta plantele sunt puse în cele mai bune con­diţii de creştere, fiecare plantă avînd aceleaşi spaţii de hrănire, de lumină etc.; rănitul plantelor se face uşor şi fără bă­taie de cap; prin executarea prăşitului în două direcţii, cu prăşitoarea mecanică, lucrarea se face repede, la timp şi cu eco­nomie de muncă; cantitatea de sămînţă folosită la semănat este mai mică. Semănatul în cuiburi aşezate în pătrat, în comparaţie cu semănatul în rînduri drepte, aduce un spor de recoltă de circa 300 kg. boabe la ha., iar în unele cazuri sporuri mult mai mari. Marcarea terenu­lui pentru semănat se face la distanţele recomandate de agronomi pentru fiecare soi şi regiune de cultură în parte. In cazul cînd semănatul­­în cuiburi aşe­zate în pătrat nu este posibil din anumite cauze, semănatul se va face în rînduri obişnuite, de preferinţă cu maşina în rîn­duri depărtate între ele la 60—70 cm. Se­mănatul după plug sau după raniţă, în fundul sau pe coasta brazdei, sau prin îm­­prăştiere, trebuie părăsit. Ca regulă generală, seminţele de porumb trebuie îngropate la adîncimea la care ele să poată folosi umiditatea din sol. In regiunile secetoase, adîncimea cea mai po­trivită pentru semănat este între 7—10 cm. (în unele cazuri adîncimea poate mer­ge chiar pînă la 12 cm.), iar în regiunile umede între 5—7 cm. La semănatul cu unelte manuale, în­deosebi cu sapa, trebuie să se aibă grijă ca săminţa să nu fie acoperită de pămînt uscat sau de bulgări. In regiunile secetoase, şi cu deosebire în solurile uşoare, este necesar ca îndată după semănat terenul să fie tăvălugit cu un tă­vălug uşor, urmat de grapa de mărăcini. Lucrările de îng­rijire a culturilor de porumb şi felul cum trebuie făcute Porumbul răsplăteşte din belşug pe cultivatorul care face lucrările de îngrijire la vreme, după regulile agrotehnice. Lu­crările de îngrijire a culturii de porumb trebuie începute în scurt timp după semă­nat. Dacă în perioada de la semănat pînă la răsărit cad ploi şi pămîntul prinde scoarţă, semănătura se grăpează. Grăpatul în această perioadă este cu deosebire ne­cesar în terenurile grele, argiloase, care formează scoarţă groasă, prin care colţii de porumb de multe ori nu pot răzbate. Grăpatul semănăturii este necesar şi în­dată după răsăritul plantelor şi anume cînd acestea au 2—3 frunzuliţe. O lucrare importantă în cultura porum­bului este cîrpitul golurilor imediat după răsărirea porumbului­. Dacă mulţi dintre ţăranii noştri muncitori obţin recolte de porumb mici, aceasta se datoreşte în bună parte şi numărului mare de goluri în cul­tură. Dacă pămîntul are destulă umezeală, cîrpitul poate fi făcut cu boabe ţinute în apă călduţă timp de 24 ore, schimbînd apa din cînd în cînd. Cînd plantele au 3—4 frunzuliţe se face prima praşilă cu prăşitoarea între rîn­duri ,urmată de praşila cu sapa în jurul cuiburilor sau pe rînd — după cum semă­natul a fost făcut în cuiburi aşezate în pătrat sau în rînduri drepte. ■ Praşilele următoare se dau apoi ori de cite ori terenul prinde scoarţă sau apar buruieni în număr mare. Prima praşilă se face mai adînc (la 8—10 cm.), iar cele­lalte se fac mai în faţă. Scopul praşilelor este de a menţine te­renul curat de buruieni şi afinat la supra­faţă. Stratul afinat de la suprafaţă este necesar pentru a împiedica pierderea apei din sol prin evaporare, căci plantele au mare nevoie de apă, mai cu seamă în tim­pul înfloritului şi al legatului. Praşilele, alături de arătura adîncă de toamnă, sînt lucrările cele mai importante în cultura porumbului. Fiecare praşilă bună, dată în plus peste primele două praşile, sporeşte producţia de porumb cu cel puţin 200—250 kg. boabe la hectar. Trebuie să se ştie că praşilele făcute bine, la timp şi în număr îndestulător, compensează uneori anumite neajunsuri ale lucrării de pregătire a terenului, după cum praşilele făcute prost sau cu întîr­­ziere fac să se piardă pînă şi foloasele arăturii de toamnă. Pentru obţinerea de recolte mari de porumb sunt necesare cel puţin trei praşile pînă la începutul înspi­catului plantelor. In legătură cu praşilele trebuie să spu­nem cîteva cuvinte despre obiceiul celor mai mulţi ţărani muncitori de la noi de a muşuroi sau a rărita porumbul. Prin experienţe anume făcute s-a dovedit că aceste lucrări duc, cu cît anul este mai se­cetos, la scăderea producţiei. Alte lucrări importante în cultura po­rumbului sunt răritul şi copilitul. Răritul are drept scop obţinerea celei mai potri­vite desimi şi repartizarea cea mai uni­formă a plantelor pe suprafaţa cultivată Mulţi ţărani din regiunile Bîrlad, Iaşi, Suceava au avut pagube anul trecut la porumb din cauză că l-au lăsat mai des decît trebuie. In semănăturile făcute după metoda cuiburilor aşezate în pătrat, re­partizarea uniformă a plantelor se obţine prin însuşi felul semănatului. Răritul se face de două ori: înainte sau odata cu pra­şila întîia şi cînd plantele au 4—5 frunze. Porumbul semănat cu maşina în rînduri se răreşte la distanţele a­rătate în agrominim Copilitul porumbului se face atunci cînd copilii sau lăstarii au atins înălţimea de 20—25 cm. După 2—3 săptămîni, lucrarea trebuie repetată, deoarece apar alţi lăstari. O măsură agrotehnică de mare impor­tanţă este polenizarea artificială suplimen­tară a plantelor. Prin aplicarea acestei mă­suri producţia de boabe poate fi sporită pînă la 12—14% şi calitatea boabelor îm­bunătăţită. îmbunătăţirea însuşirilor cali­tative ale boabelor prezintă importanţă mai ales pentru porumbul de sămînţă. Po­lenizarea suplimentară este necesară cu deosebire în anii secetoşi, deoarece duce la o mai bună acoperire a ştiuleţi­­lor cu boabe şi la micşorarea simţitoare a numărului de plante sterpe. La începutul perioadei de coacere a po­rumbului se face alegerea porumbului de sămînţă din lan. Această lucrare este de cea mai mare importanţă pentru asigura­rea unei recolte bogate în anul următor. Plantele alese în lan se înseamnă într-un fel oarecare, iar cu 2-3 zile înaintea cu­lesului porumbului ştiuleţii de la aceste plante se decoltează şi, după o uscare su­ficientă la soare sau într-o încăpere bine aerisită, se pun la păstrare într-un loc uscat şi ferit de ger. Am arătat pe scurt care sunt metodele recomandate de ştiinţa şi practica agricolă pentru obţinerea de producţii mari şi de calitate bună. Stă în putinţa fiecărui culti­vator de porumb să aplice aceste metode agrotehnice şi să obţină recoltă mari de porumb, astfel ca pe ţară să se obţină cel puţin 2.000 kg. boabe la hectar. Este nevoie numai ca cultivatorii de porumb să părăsească obiceiurile înapoiate, să mun­cească cu toată dragostea şi hotărîrea lor pentru aplicarea cuceririlor ştiinţei şi a experienţei fruntaşilor recoltelor bogate. x) Articol publicat în : Scinbeia” Nr. 3217 din 25 februarie 1955 Ing. agr. Y. MOŞNEAGA laureat al Premiului de Stat, Șeful Laboratorului de buiui din I.C.A.R. ameliorarea porum­ Pe urmele materialelor publica In ziua de 16 ianuarie, în ziarul nostru a fost publicat articolul o cel mai rod­nică activitate a oficiului raional de achiziţii şi contractări de animale „ Vaslui”, în care era criticat comitetul executiv al sfa­tului popular din comuna Ivăneşti că nu sprijină suficient munca de contractări şi nu se interesează de felul în care contractanţii îşi îndeplinesc obligaţiile. Comitetul executiv al sfatului popular Ivaneşti ne răspunde că cele semnalate în Ziar sunt juste, iar ca urmare, membrii comi­tetului executiv, analizind într-o şedinţă ca­uza lip­urilor ,privind nerealizarea planului de contra aii, au luat unele măsuri pentru îmbunătăţirea muncii. Astfel s-a înfiinţat un registru de gaz pe anul 1955 in care vor fi ţinute la curent toate contractările de animale. De asemenea, deputaţii, împreună cu sala­riaţii sfatului popular, vor duce muncă de lămurire in rindul ţărănimii muncitoare, pentru a face contractări de animale, ară­­tîndu-se în acelaşi timp care sunt avanta­jele ce a­iu­iecărui contractant. ★ In numărul 2613 al ziarului nostru a apă­rut articolul „Cabinetul tehnic de la Ateliere­le CFR „Ilie Pintilie” li­buie să acorde mai mult, sprijin K­ozuict­ ior”. Ir, scrisoarea de răspuns trimisă ziarului nostru, membrii cabinetului tehnic ne anunţă c­i au analizat acest articol şi pe marginea lu, s au luat o serie de măsuri. Astfel, s-a hotărît ca inovaţiile rămase din aim' 11­54 să fie rezolvate în primul trimes­uri st at­ului 1955, ca noul responsabil car­­es va ocupa cu problema inovaţiilor să fie trimis în schimb de experienţă la Atelierele CFR „Griviţa Roşie” — Bucureşti. De ase­menea, cabinetul tehnic de la Atelierele CFR t­e „Ilie Pintilie” va organizr­­ ’­mburi de experienţă între inovatori, lunu­te nu sa făcut pînă în prezent. In ceea ce priveşte inovaţia tov. Gh­. Vieru (la început nu i s-a dat sprijinul cerut), co­lectivul a acceptat-o şi ea a fost trimisă . Direcţia Generală Industrială — Bucureş­i, pentru aprobarea recompensei în valoare de­ 2000 lei. Cabinetul tehnic şi-a mai luat angajamen­tul ca pe viitor să popularizeze mai mult inova­torii şi realizar­ile lor, prin diferite ar­ticole, fotomontaje şi staţia de radioampli­ficare. Nr. 2647 In ţările de democraţie populară se dezvoltă neîncetat industria, agricultura, ştiinţa. Odată cu aceasta înfloreşte şi viaţa oamenilor muncii. 4 IN CLIŞEU: Blocuri muncitoreşti la Sofia — R. P. Bulgaria. Toată atenţia alegerii organelor sportive sindicale In tot cuprinsul regiunii noastre au loc pregătiri şi se desfăşoară în prezent alege­rile organelor sportive sindicale în cercurile sportive, secţiile pe ramură şi în colectivele sportive1. Alegerea organelor sportive sindi­cale constituie un eveniment important în dezvoltarea activităţii de cultură fizică şi sport, fiind unul dintre cele mai puternice mijloace de întărire şi dezvoltare a muncii de zi cu zi a colectivelor sportive sindicale In cinstea acestui important eveniment, sportivii şi activiştii colectivelor sportive sindicale au pornit la muncă cu şi mai multă hotărîre, cu mai multă însufleţire, pentru a întîmpina alegerile cu o activitate şi mai frumoasă. Un mare număr de sportivi din cadrul colectivelor Ştiinţa, Locomotiva şi Progresul, participă la întrecerile organizate în cinstea alegerilor sportive ■ sindicale, iar sute de sportivi îşi trec, în cinstea acestui eveniment probele pentru cucerirea insignei G.M.A. In acelaşi timp se desfăşoară o fru­moasă activitate pentru înscrierea de noi membri în colectivele sportive, pentru achi­tarea cotizaţiei, pentru întărirea bazei ma­teriale a colectivelor sportive. In numeroase cercuri sportive a avut loc alegerea comitetelor de conducere a cercuri­lor. Multe adunări de prezentare a dărilor de seamă, şi alegerea comitetelor de condu­cere a cercurilor sportive au prilejuit o te­meinică analiză a activităţii de cultură fi­zică şi sport. Astfel, adunarea generală a men­brilor colectivului sportiv „Locomotiva”, staţia CFR Iaşi, a analizat temeinic activi­tatea cercului sportiv. In cadrul discuţiilor, numeroşi muncitori, ca: C. Birică, I. Drăgan şi alţii, au arătat în spirit critic şi autocritic care sunt lipsurile comitetului şi ale organu­lui sindical. La analizarea temeinică a acti­vităţii cercului sportiv a contribuit şi darea de seamă care a fost alcătuită în colectiv şi a reuşit să fie o bună bază pentru discuţii Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre felul în care s-a ţinut adunarea de prezen­tare a dării de seamă şi alegerea comitetului de conducere a cercului sportiv „Locomo­tiva” de la secţia de turnătorie a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie”. Aici darea de seamă a-a fost alcătuită de unul singur, de către Iov. Hreapcă, responsabilul cercului sportiv. Ea n-a reuşit să dezvăluie lipsurile activităţii cercului, a fost lipsită de autocritică şi n-a constituit o bază bună pentru discuţii. A­­cest lucru a fost de altfel oglindit şi de slaba participare la discuţii a membrilor cercului sportiv. Mai sunt încă organe sindicale şi colec­tive sportive care n-au înţeles împortanţa alegerilor şi au neglijat munca acestora. Astfel, comitetul regional sindical al lucră­­torilor din învăţămînt (preşedinte M. Fri­­pescu) nu s-a preocupat de loc de pregăti­­rea alegerilor sportive, lăsînd această pro­blemă numai în seama tov. Solomon Iancu, secretarul consiliului regional „Ştiinţa“. Datorită acestui lucru, în cadrul colectivelor sportive „Ştiinţa“, acţiunea de pregătire a alegerilor se desfăşoară cu o nepermisă încetineală. In aceeaşi situaţie se găsesc şi pregătirile de la unele întreprinderi din ora­şul nostru, cum ar fi: fabrica de tricotaje „Moldova“, „Textila Roşie“ şi altele. De a­­semenea, este inadmisibila atitudinea co-­ mitetului regional — Finanţe-Sfaturi, Coo­peraţie, Sanitar, care n-au luat la timp măsuri pentru prelucrarea instrucţiunilor şi sprijinirea pregătirii alegerilor sportive sin­dicale în cadrul cercurilo­r sportive. Organele sindicale au datoria de a se preocupa îndeaproape de problema alegerilor sportive. O deosebită atenţie trebuie să fie acor­dată alegerii consiliilor colectivelor mixte din centrele de raion Tg. Frumos Codăeşti, Negreşti şi Hîrlău, colective care includ în componenţa lor cercuri sportive din întreprinderi şi in­stituţii aparţinînd diferitelor ramuri de pro­ducţii. In perioada de pregătire a dărilor de sea­­mă şi a alegerilor organelor sportive sin­­dicale, trebuie folosite toate mijloacele de a­­gitaţie şi propagandă, să se dea viaţă col­ţurilor roşii, cluburilor, gazetelor de perete staţiilor locale de radioficare şi radioampli­ficare. De asemenea, trebuie organizate cît mai multe competiţii sportive care să con­tribuie la popularizarea acestui eveniment, trebuie stimulată iniţiativa sportivilor în ceea ce priveşte­ amenajarea de baze sporti­ve, îndeplinirea angajamentelor luate pe tă­­rîm sportiv, confecţionarea — din resurse locale — a diferitelor materiale şi echipa­ment sportiv, precum şi organizarea de schimburi de onoare şi a întrecerii în pro­ducţie între brigăzile sportive. Sa acordam toată atenţia pregătirii şi des­făşurării alegerilor organelor sportive sin­­­­dicale, spre a asigura succesul deplin al a­­cestui important eveniment, care trebuie să ducă la întărirea şi dezvoltarea întregii ac­tivităţi de cultură fizică şi sport. ION FERARU activist al Consiliului sindical regional Iaşi ȘTIME SPORTIVE Faza de regiune a campionatului R.P.R. de tenis de masă - individual­­­ In ziua de 27 februarie a.c. s-a desfășurat în Palatul Culturii din localitate faza de regiune a campionatului R.P.R. de tenis de masă pentru jucătorii de categoria a II-a Jocurile desfășurate în cadrul acestei faze au fost predominate în majoritate de că­tre jucătorii care au utilizat loviturile de atac. (jucătorii, ofensivi). Un singur joc a fost cîştigat de către un „defensiv” (Al. David) acest lucru datorindu-se însă şi nea­tenţiei adversarului (P. Dumitrescu). Din cei 14 jucători care au participat la concurs doar 4 sau 5 au făcut faţă jocuri­lor, restul fiind slab pregătiţi, dînd dovadă de o completă lipsă de antrenament. Cele mai frumoase partide au fost reali­zate în sferturile de finală şi semifinală In sferturile de finală s-au în­registrat următoarele rezultate: P. Dumitrescu (Ştiinţa-Iaşi) — I. Beer (Voin­ţa Huşi) 3—1; Alexandru’ David (Ştin­ţa- Iaşi)­ V. Bud­acea (Voinţa-Vaslui) 3—0; O. Suba (Voinţa-Roman)— S. Brăescu (Loco­­motiva-Iaşi) 3—1; V. Creangă (Locomotiva- Iaşi) — Gh. Gheorghiu (Progresul-Vaslui) 3-0. încă din sferturile de finală, tînărul O. Suba a dovedit multe calităţi, reuşind per­formanţe­ frumoase. El a întrecut un jucător cu multă experienţă, iar în semifinală după o luptă excepţională a cedat partida jucă­­t­or­ului V. Creangă (campionul oraşului Iaşi) cu scorul de 3-2 după ce fusese condus cu scorul de 2—0. A doua semifinală a prilejuit o întîlnire interesantă între doi jucători de o valoare sensibil egală. Ambii jucători au luptat cu mult suflet realizînd un joc frumos. Mai atent şi mai sigur în jocul de apărare, Al. David a reuşit să obţină o victorie pe de­plin meritată la scorul de 3—0 (la 19,19 şi 18). Finala concursului a prilejuit de asemeni o dispută dîrză între doi jucători cu con­cepţii de joc diferite: V. Creangă — un ju­­cător ofensiv cu lovituri de dreiff puternice, şi Al. David un jucător foarte bun în apă­rare. Cum era şi de aşteptat a avut priori­­­tate jucătorul ofensiv care şi-a adjudecat vic­toria cu scorul de 3—0. In urma acestui joc V. Creangă a devenit campion al regiu­­nii Iaşi la proba de simplu bărbaţi.. Primii clasaţi au dat dovadă de o bună pregătire realizînd jocuri spectaculoase da­torită noii concepţii de joc. A impresionat în mod deosebit jocul com­plet al tînărului O. Suba (Voinţa-Roman) clasat pe locul III , care a dovedit reale posibilităţi de progres. La proba simplu femei a fost desemnată campioană a regiunii Iaşi ju­cătoarea Rodi­­ca Dima (Locomotiva Iaşi). EUGEN URSU Cursuri de instructori şi arbitri Comitetul pentru cultură fizică şi sport al oraşului Iaşi organizează prin Comisii­le de specialitate cursuri de­ instructori şi arbitri la următoarele ramuri de sport: handbal, fotbal, atletism,­­volei, baschet, lupte-haltere, tenis de masă, tenis, şah şi box. Înscrierile se primesc la comitetul pen­tru cultură fizică şi sport al orașului, Palatul Culturii, etaj II camera 86 și la colectivele sportive. y-

Next