Flacăra Iaşului, martie 1955 (Anul 11, nr. 2647-2673)
1955-03-01 / nr. 2647
FC AMARAMA SCUt Cum putem obţine o producţie medie de 2000 kg. porumb (boabe) la hectar** Iţi republica noastră populară, cultura porumbului ocupă suprafeţe foarte întinse care, la un loc, reprezintă aproape a treia parte, din suprafaţa arabilă a ţării. Aceasta oglindeşte importanţa covârşitoare a acestei culturi în economia noastră naţională. Importanţa economică a porumbului se datoreşte însuşirilor lui preţioase care îl fac să aibă o întrebuinţare foarte largă şi variată, atît în gospodăriile agricole cit şi în industrie. Sătenii noştri preţuiesc porumbul aţii pentru faptul ca il folosesc d in alimentaţia lor şi ca nutreţ pentru animale, cît şi pentru că cultura porumbului este mai sigură decit cultura altor plante; porumbul este mai puţin pretenţios in ceea ce priveşte solul şi planta premergătoare, dă o recoltă de boabe mai mare decit alte culturi, este puţin atacat de boli şi insecte, iar la semănatul lui se foloseşte o cantitate mică de seminţe. In anul 1954, multe gospodării de stat, gospodării colective şi întovărăşiri agricole, precum şi mulţi ţărani muncitori cu gospodărie individuală au obţinut recolte medii de 2.500—3.000 şi chiar 4.000 kg. porumb (boabe) la hectar. Recoltele medii de porumb obţinute de raioane întregi din regiunile Oradea, Bucureşti au fost mai mari de 2.000 kg. boabe la hectar. Aceste rezultate arată că în ţara noastră porumbul poate să dea o producţie medie pe întreaga suprafaţă cultivată de 2.000 kg. boabe la hectar Din păcate, producţia medie la hectar, şi producţia globală de porumb pe întreaga ţară este încă mică, necorespunzătoare faţă de posibilităţile ce le avem, faţă de nevoile crescânde ale populaţiei noastre şi ale economiei naţionale. Se întîmplă un lucru care pare ciudat, dar care poate fi uşor lămurit. In aceleaşi locuri unde fruntaşii obţin recolte bogate, ceilalţi cultivatori de porumb, care formează marea masă a agricultorilor noştri, obţin producţii mult mai mici. De ce ? Terenurile cultivate de aceşti ţărani sînt oare mai slabe decît acelea ale fruntaşilor sau ogoarele lor sínt mai ocolite de ploi? Nici una, nici alta. Trebuie spus că ei obţin recolte mici şi de calitate mai slabă pentru că nu seamănă porumbul în teren arat adînc din toamnă, ci de cele mai multe ori în arături făcută primăvara tîrziu şi în condiţii proaste; nu îngraşă pământul; nu folosesc la semănat sămînţa de sol, aleasă şi bine păstrată, nu seamănă la timp; nu asigură o desime potrivită a plantelor în cîmp şi, în plus, nu îngrijesc bine cultura, mulţumindu-se de cele mai multe ori cu o singură praşilă şi un muşuroit sau răritat — vătămătoare în regiunile bîntuite de secetă. Interesul fiecărui ţăran muncitor şi in-teresele întregului nostru popor cer ca la cultura porumbului să se aplice metodele agrotehnice recomandate de ştiinţa agricola şi experienţa fruntaşilor, spre a obţine în acest an o producţie cît mai mare în fiecare gospodărie, în fiecare sat, raion şi regiune ca să avem o producţie mijlocie pe ţară de 2.000 kg. boabe la ha. Pentru obţinerea, unei producţii ridicate de porumb trebuie să se asigure plantelor“ condiţiile cele mai bune de creştere şi dezvoltare. Să vedem care sunt aceste condiţii şi cite trebuie să le creăm. Porumbul telmie semănat în teren bine pregătit O condiţie dintre cele mai însemnate este cultivarea porumbului în teren bine pregătit. Lucrările de pregătire a terenului pentru porumb trebuie începute îndată după ridicarea recoltei plantei premergătoare. Dacă planta premergătoare se recoltează pe la mijlocul verii, terenul se dezmirişteşte cu discuitorul, cu plugul cu brăzdare sau cu plugul obişnuit. Dezmiriştirea cu plugul se face la adîncimea de 8-10 cm. Arătura se grăpează imediat, precum şi după ploi mari. O altă lucrare de pregătire foarte importantă este arătura adîncă de toamnă Arătura adîncă de toamnă înlesneşte pătrunderea şi păstrarea în pămînt a apei din ploi şi din zăpadă, prin îngheţ şi dezgheţ bolovanii se sfărîmă, locul poate fi lucrat mai uşor. Arătura de toamnă, în comparaţie cu arătura timpurie de primăvară aduce sporuri de recoltă de 20%. Folosirea îngrăşămintelor aduce un mare spor de recoltă. De aceea, odată cu arătura de toamnă trebuie să se dea solului îngrăşăminte. îngrăşământul cel mai bun şi mai ieftin este bălegarul de grajd. Acesta trebuie să fie bine dospit, afară de cazul cînd se dă în terenuri grele, umede şi reci. In regiunile umede, bălegarul se dă în cantitate de 25:000— 30.000 kg. la ha. (30 40 cart), iar in regiunile secetoase, 15.000— 20.000 kg (20 25 care). Dacă cantitatea de bălegar bine dospit este mică, e bine ca el să fie dat în cuib odaia cu semănatul Imprăştierea şi îngroparea bălegarului sub brazdă trebuie făcute în scurt timp. Primăvara, îndată ce se poate ieşi în cîmp arătura de toamnă se grăpează cu grape grele pentru a se face la suprafaţa solului un strat afinat, care să împiedice pierderea apei prin evaporare. Dacă terenul este bătătorit de ploi, se recomandă să fie lucrat cu cultivatorul sau cu plugul fără coroană la adîncimea de 8—10 cm. şi grăpat imediat. Arăturile prea îmburuienite trebuie lucrate cu extirpatorul sau cu plugul de la care s-a scos coroana. In condiţiile acestui an, cînd în toamnă nu s-au putut face araturi adinei din cauza timpului neprielnic, este necesar ca toate terenurile ce se vor semăna cu porumb să fie arate îndată ce se poate ieşi cu plugul în cîmp, la adîncimea de 18—20 cm. Orice întârziere duce la pierderea apei din pămînt, ceea ce are ca., urmare scăderea producţiei. La executarea arăturii în primăvară trebuie respectată cu stricteţe regula că tot ce se ară să fie totodată şi grăpat, fără a amîna lucrurile nici măcar de dimineaţă pînă după-amiază. In terenurile în care brazda nu se revarsă bine după plug, nu iese destul de mărunţită, arătura se va grăpa de două ori. Dacă arătura se face cu tractorul, grapa trebuie legată de plug. In nici un caz, aratul nu trebuie amînat , pînă la vrerbea semănatului. Odată cu arătura timpurie de primăvară se pot da şi îngrăşăminte, îndeosebi bălegar de grajd bine dospit. După cum s-a arătat mai sus, atît ogorul de toamnă, cît şi arătura de primăvară trebuie menţinute pînă la semănat în stare curată şi afinate la suprafaţă. Înainte de semănat, terenul se lucrează cu cultivatorul, extirpatorul, plugul fără coroană sau prăşitoarea (după caz) la adîncimea semănatului, adică la 8—10 cm., şi, se grăpează imediat. Ce fel de sămânţă, sa folosim la semănat Odată cu lucrările de pregătire a terenului se pregăteşte şi sămînţa necesară. Calitatea seminţei folosite la semănat are o importanţă tot atît de mare ca şi lucrările de pregătire a terenului şi de îngrijire a culturii. Fără sămînţa bună nu se obţine o recoltă mare şi de calitate. O sămînţă bună pentru semănat este aceea care provine din soiuri de porumb ameliorate (selecţionate) sau cel puţin din soiuri, locale valoroase. Sămînţa de porumb cea mai bună este însă sămînţa hibridă. Folosirea acestei seminţe aduce sporuri mijlocii de recoltă de 200—600 kg. boabe la ha., faţă de sămînţa selecţionată obişnuită. Nu este de ajuns ca sămînţa să fie din soiuri ameliorate sau soiuri locale valoroase sau chiar din hibrizi cu capacitate mare de producţie. Mai trebuie ca ea să provină de la plante sănătoase, productive şi îndeajuns de precoce, iar ştiuleţii să fie bine dezvoltaţi, sănătoşi, cu rînduri regulate şi cît mai bine acoperiţi cu boabe. Pentru a corespunde acestor cerinţe, porumbul de sămînţă trebuie să fie ales toamna, din lan. După recoltare, ştiuleţii de sămînţă se pun la uscat şi se păstrează la adăpost de umezeală şi de ger. Trebuie să se ştie că numai ştiuleţii uscaţi bine înainte de venirea gerurilor şi păstraţi apoi în condiţii bune de temperatură şi umiditate dau sămînţă de calitate superioară, care încolţeşte repede, nu se cloceşte uşor în pămînt şi dă plante sănătoase şi viguroase, în stare să se dezvolte şi să rodească bine. Intr-o experienţă făcută cu porumbul ales şi neales, porumbul ales din lan a adus un spor de producţie de 420 kg. boabe la ha., faţă de porumbul luat din grămadă la însămînţare, deşi ambele feluri de porumb proveneau dintr-un soi selecţionat, din aceeaşi recoltă, şi au fost păstrate în aceleaşi condiţii de temperatură şi umiditate. In primăvară, ştiuleţii de sămînţă se aleg din nou. La ştiuleţii buni se înlătură boabele de la vîrf pe o porţiune de 3—4 cm. şi de 2 cm. la bază. Boabele rămase se desfac laolaltă şi se vîntură, după care se face încercarea puterii lor de încolţire. Este în interesul cultivatorilor care nu şî-au ales ştiuleţii de sămînţă din toamnă să-şi procure sămînţă de calitate. înainte de semănat, sămînţa se întinde la soare în strat subţire (3—5 cm.), timp de cîteva zile, şi se răscoleşte de cîteva ori pe zi. Aceasta sporeşte puterea de încolţire a boabelor. In ajunul semănatului sămînţa se tratează cu prafuri împotriva tăciunelui şi împotriva viermelui sîrmă, după sfatul specialiştilor. Cînd şi cum trebuie semănat porumbul Semănatul porumbului la timpul cel mai potrivit asigură o bună răsărire şi dezvoltare a plantelor. Timpul cel mai potrivit pentru semănat porumbul este acela cînd în pămînt, la adîncimea de 10 cm., se stabileşte şi se menţine, timp de cîteva zile, otemperatură de 8—10 grade. Ţinînd seama de condiţiile locale şi de experienţa fruntaşilor din fiecare raion şi din fiecare sat, specialiştii au datoria de a stabili timpul cel mai potrivit pentru semănatul porumbului şi a desfăşura o intensă muncă de lămurire pentru ca această lucrare să fie făcută în cel mai scurt timp. Producţia de porumb depinde foarte mult atît de metoda după care se seamănă porumbul, cît şi de adîncimea semănatului. Metoda cea mai bună de semănat este aceea a cuiburilor aşezate în pătrat. Avantajele acestei metode sunt următoarele: asigură desimea cea mai potrivită şi repartizarea cea mai uniformă a plantelor pe suprafaţa semănată; prin aceasta plantele sunt puse în cele mai bune condiţii de creştere, fiecare plantă avînd aceleaşi spaţii de hrănire, de lumină etc.; rănitul plantelor se face uşor şi fără bătaie de cap; prin executarea prăşitului în două direcţii, cu prăşitoarea mecanică, lucrarea se face repede, la timp şi cu economie de muncă; cantitatea de sămînţă folosită la semănat este mai mică. Semănatul în cuiburi aşezate în pătrat, în comparaţie cu semănatul în rînduri drepte, aduce un spor de recoltă de circa 300 kg. boabe la ha., iar în unele cazuri sporuri mult mai mari. Marcarea terenului pentru semănat se face la distanţele recomandate de agronomi pentru fiecare soi şi regiune de cultură în parte. In cazul cînd semănatulîn cuiburi aşezate în pătrat nu este posibil din anumite cauze, semănatul se va face în rînduri obişnuite, de preferinţă cu maşina în rînduri depărtate între ele la 60—70 cm. Semănatul după plug sau după raniţă, în fundul sau pe coasta brazdei, sau prin împrăştiere, trebuie părăsit. Ca regulă generală, seminţele de porumb trebuie îngropate la adîncimea la care ele să poată folosi umiditatea din sol. In regiunile secetoase, adîncimea cea mai potrivită pentru semănat este între 7—10 cm. (în unele cazuri adîncimea poate merge chiar pînă la 12 cm.), iar în regiunile umede între 5—7 cm. La semănatul cu unelte manuale, îndeosebi cu sapa, trebuie să se aibă grijă ca săminţa să nu fie acoperită de pămînt uscat sau de bulgări. In regiunile secetoase, şi cu deosebire în solurile uşoare, este necesar ca îndată după semănat terenul să fie tăvălugit cu un tăvălug uşor, urmat de grapa de mărăcini. Lucrările de îngrijire a culturilor de porumb şi felul cum trebuie făcute Porumbul răsplăteşte din belşug pe cultivatorul care face lucrările de îngrijire la vreme, după regulile agrotehnice. Lucrările de îngrijire a culturii de porumb trebuie începute în scurt timp după semănat. Dacă în perioada de la semănat pînă la răsărit cad ploi şi pămîntul prinde scoarţă, semănătura se grăpează. Grăpatul în această perioadă este cu deosebire necesar în terenurile grele, argiloase, care formează scoarţă groasă, prin care colţii de porumb de multe ori nu pot răzbate. Grăpatul semănăturii este necesar şi îndată după răsăritul plantelor şi anume cînd acestea au 2—3 frunzuliţe. O lucrare importantă în cultura porumbului este cîrpitul golurilor imediat după răsărirea porumbului. Dacă mulţi dintre ţăranii noştri muncitori obţin recolte de porumb mici, aceasta se datoreşte în bună parte şi numărului mare de goluri în cultură. Dacă pămîntul are destulă umezeală, cîrpitul poate fi făcut cu boabe ţinute în apă călduţă timp de 24 ore, schimbînd apa din cînd în cînd. Cînd plantele au 3—4 frunzuliţe se face prima praşilă cu prăşitoarea între rînduri ,urmată de praşila cu sapa în jurul cuiburilor sau pe rînd — după cum semănatul a fost făcut în cuiburi aşezate în pătrat sau în rînduri drepte. ■ Praşilele următoare se dau apoi ori de cite ori terenul prinde scoarţă sau apar buruieni în număr mare. Prima praşilă se face mai adînc (la 8—10 cm.), iar celelalte se fac mai în faţă. Scopul praşilelor este de a menţine terenul curat de buruieni şi afinat la suprafaţă. Stratul afinat de la suprafaţă este necesar pentru a împiedica pierderea apei din sol prin evaporare, căci plantele au mare nevoie de apă, mai cu seamă în timpul înfloritului şi al legatului. Praşilele, alături de arătura adîncă de toamnă, sînt lucrările cele mai importante în cultura porumbului. Fiecare praşilă bună, dată în plus peste primele două praşile, sporeşte producţia de porumb cu cel puţin 200—250 kg. boabe la hectar. Trebuie să se ştie că praşilele făcute bine, la timp şi în număr îndestulător, compensează uneori anumite neajunsuri ale lucrării de pregătire a terenului, după cum praşilele făcute prost sau cu întîrziere fac să se piardă pînă şi foloasele arăturii de toamnă. Pentru obţinerea de recolte mari de porumb sunt necesare cel puţin trei praşile pînă la începutul înspicatului plantelor. In legătură cu praşilele trebuie să spunem cîteva cuvinte despre obiceiul celor mai mulţi ţărani muncitori de la noi de a muşuroi sau a rărita porumbul. Prin experienţe anume făcute s-a dovedit că aceste lucrări duc, cu cît anul este mai secetos, la scăderea producţiei. Alte lucrări importante în cultura porumbului sunt răritul şi copilitul. Răritul are drept scop obţinerea celei mai potrivite desimi şi repartizarea cea mai uniformă a plantelor pe suprafaţa cultivată Mulţi ţărani din regiunile Bîrlad, Iaşi, Suceava au avut pagube anul trecut la porumb din cauză că l-au lăsat mai des decît trebuie. In semănăturile făcute după metoda cuiburilor aşezate în pătrat, repartizarea uniformă a plantelor se obţine prin însuşi felul semănatului. Răritul se face de două ori: înainte sau odata cu praşila întîia şi cînd plantele au 4—5 frunze. Porumbul semănat cu maşina în rînduri se răreşte la distanţele arătate în agrominim Copilitul porumbului se face atunci cînd copilii sau lăstarii au atins înălţimea de 20—25 cm. După 2—3 săptămîni, lucrarea trebuie repetată, deoarece apar alţi lăstari. O măsură agrotehnică de mare importanţă este polenizarea artificială suplimentară a plantelor. Prin aplicarea acestei măsuri producţia de boabe poate fi sporită pînă la 12—14% şi calitatea boabelor îmbunătăţită. îmbunătăţirea însuşirilor calitative ale boabelor prezintă importanţă mai ales pentru porumbul de sămînţă. Polenizarea suplimentară este necesară cu deosebire în anii secetoşi, deoarece duce la o mai bună acoperire a ştiuleţilor cu boabe şi la micşorarea simţitoare a numărului de plante sterpe. La începutul perioadei de coacere a porumbului se face alegerea porumbului de sămînţă din lan. Această lucrare este de cea mai mare importanţă pentru asigurarea unei recolte bogate în anul următor. Plantele alese în lan se înseamnă într-un fel oarecare, iar cu 2-3 zile înaintea culesului porumbului ştiuleţii de la aceste plante se decoltează şi, după o uscare suficientă la soare sau într-o încăpere bine aerisită, se pun la păstrare într-un loc uscat şi ferit de ger. Am arătat pe scurt care sunt metodele recomandate de ştiinţa şi practica agricolă pentru obţinerea de producţii mari şi de calitate bună. Stă în putinţa fiecărui cultivator de porumb să aplice aceste metode agrotehnice şi să obţină recoltă mari de porumb, astfel ca pe ţară să se obţină cel puţin 2.000 kg. boabe la hectar. Este nevoie numai ca cultivatorii de porumb să părăsească obiceiurile înapoiate, să muncească cu toată dragostea şi hotărîrea lor pentru aplicarea cuceririlor ştiinţei şi a experienţei fruntaşilor recoltelor bogate. x) Articol publicat în : Scinbeia” Nr. 3217 din 25 februarie 1955 Ing. agr. Y. MOŞNEAGA laureat al Premiului de Stat, Șeful Laboratorului de buiui din I.C.A.R. ameliorarea porum Pe urmele materialelor publica In ziua de 16 ianuarie, în ziarul nostru a fost publicat articolul o cel mai rodnică activitate a oficiului raional de achiziţii şi contractări de animale „ Vaslui”, în care era criticat comitetul executiv al sfatului popular din comuna Ivăneşti că nu sprijină suficient munca de contractări şi nu se interesează de felul în care contractanţii îşi îndeplinesc obligaţiile. Comitetul executiv al sfatului popular Ivaneşti ne răspunde că cele semnalate în Ziar sunt juste, iar ca urmare, membrii comitetului executiv, analizind într-o şedinţă cauza lipurilor ,privind nerealizarea planului de contra aii, au luat unele măsuri pentru îmbunătăţirea muncii. Astfel s-a înfiinţat un registru de gaz pe anul 1955 in care vor fi ţinute la curent toate contractările de animale. De asemenea, deputaţii, împreună cu salariaţii sfatului popular, vor duce muncă de lămurire in rindul ţărănimii muncitoare, pentru a face contractări de animale, arătîndu-se în acelaşi timp care sunt avantajele ce aiuiecărui contractant. ★ In numărul 2613 al ziarului nostru a apărut articolul „Cabinetul tehnic de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie” libuie să acorde mai mult, sprijin Kozuict ior”. Ir, scrisoarea de răspuns trimisă ziarului nostru, membrii cabinetului tehnic ne anunţă ci au analizat acest articol şi pe marginea lu, s au luat o serie de măsuri. Astfel, s-a hotărît ca inovaţiile rămase din aim' 1154 să fie rezolvate în primul trimesuri st atului 1955, ca noul responsabil cares va ocupa cu problema inovaţiilor să fie trimis în schimb de experienţă la Atelierele CFR „Griviţa Roşie” — Bucureşti. De asemenea, cabinetul tehnic de la Atelierele CFR te „Ilie Pintilie” va organizr ’mburi de experienţă între inovatori, lunute nu sa făcut pînă în prezent. In ceea ce priveşte inovaţia tov. Gh. Vieru (la început nu i s-a dat sprijinul cerut), colectivul a acceptat-o şi ea a fost trimisă . Direcţia Generală Industrială — Bucureşi, pentru aprobarea recompensei în valoare de 2000 lei. Cabinetul tehnic şi-a mai luat angajamentul ca pe viitor să popularizeze mai mult inovatorii şi realizarile lor, prin diferite articole, fotomontaje şi staţia de radioamplificare. Nr. 2647 In ţările de democraţie populară se dezvoltă neîncetat industria, agricultura, ştiinţa. Odată cu aceasta înfloreşte şi viaţa oamenilor muncii. 4 IN CLIŞEU: Blocuri muncitoreşti la Sofia — R. P. Bulgaria. Toată atenţia alegerii organelor sportive sindicale In tot cuprinsul regiunii noastre au loc pregătiri şi se desfăşoară în prezent alegerile organelor sportive sindicale în cercurile sportive, secţiile pe ramură şi în colectivele sportive1. Alegerea organelor sportive sindicale constituie un eveniment important în dezvoltarea activităţii de cultură fizică şi sport, fiind unul dintre cele mai puternice mijloace de întărire şi dezvoltare a muncii de zi cu zi a colectivelor sportive sindicale In cinstea acestui important eveniment, sportivii şi activiştii colectivelor sportive sindicale au pornit la muncă cu şi mai multă hotărîre, cu mai multă însufleţire, pentru a întîmpina alegerile cu o activitate şi mai frumoasă. Un mare număr de sportivi din cadrul colectivelor Ştiinţa, Locomotiva şi Progresul, participă la întrecerile organizate în cinstea alegerilor sportive ■ sindicale, iar sute de sportivi îşi trec, în cinstea acestui eveniment probele pentru cucerirea insignei G.M.A. In acelaşi timp se desfăşoară o frumoasă activitate pentru înscrierea de noi membri în colectivele sportive, pentru achitarea cotizaţiei, pentru întărirea bazei materiale a colectivelor sportive. In numeroase cercuri sportive a avut loc alegerea comitetelor de conducere a cercurilor. Multe adunări de prezentare a dărilor de seamă, şi alegerea comitetelor de conducere a cercurilor sportive au prilejuit o temeinică analiză a activităţii de cultură fizică şi sport. Astfel, adunarea generală a menbrilor colectivului sportiv „Locomotiva”, staţia CFR Iaşi, a analizat temeinic activitatea cercului sportiv. In cadrul discuţiilor, numeroşi muncitori, ca: C. Birică, I. Drăgan şi alţii, au arătat în spirit critic şi autocritic care sunt lipsurile comitetului şi ale organului sindical. La analizarea temeinică a activităţii cercului sportiv a contribuit şi darea de seamă care a fost alcătuită în colectiv şi a reuşit să fie o bună bază pentru discuţii Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre felul în care s-a ţinut adunarea de prezentare a dării de seamă şi alegerea comitetului de conducere a cercului sportiv „Locomotiva” de la secţia de turnătorie a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie”. Aici darea de seamă a-a fost alcătuită de unul singur, de către Iov. Hreapcă, responsabilul cercului sportiv. Ea n-a reuşit să dezvăluie lipsurile activităţii cercului, a fost lipsită de autocritică şi n-a constituit o bază bună pentru discuţii. Acest lucru a fost de altfel oglindit şi de slaba participare la discuţii a membrilor cercului sportiv. Mai sunt încă organe sindicale şi colective sportive care n-au înţeles împortanţa alegerilor şi au neglijat munca acestora. Astfel, comitetul regional sindical al lucrătorilor din învăţămînt (preşedinte M. Fripescu) nu s-a preocupat de loc de pregătirea alegerilor sportive, lăsînd această problemă numai în seama tov. Solomon Iancu, secretarul consiliului regional „Ştiinţa“. Datorită acestui lucru, în cadrul colectivelor sportive „Ştiinţa“, acţiunea de pregătire a alegerilor se desfăşoară cu o nepermisă încetineală. In aceeaşi situaţie se găsesc şi pregătirile de la unele întreprinderi din oraşul nostru, cum ar fi: fabrica de tricotaje „Moldova“, „Textila Roşie“ şi altele. De asemenea, este inadmisibila atitudinea co- mitetului regional — Finanţe-Sfaturi, Cooperaţie, Sanitar, care n-au luat la timp măsuri pentru prelucrarea instrucţiunilor şi sprijinirea pregătirii alegerilor sportive sindicale în cadrul cercurilor sportive. Organele sindicale au datoria de a se preocupa îndeaproape de problema alegerilor sportive. O deosebită atenţie trebuie să fie acordată alegerii consiliilor colectivelor mixte din centrele de raion Tg. Frumos Codăeşti, Negreşti şi Hîrlău, colective care includ în componenţa lor cercuri sportive din întreprinderi şi instituţii aparţinînd diferitelor ramuri de producţii. In perioada de pregătire a dărilor de seamă şi a alegerilor organelor sportive sindicale, trebuie folosite toate mijloacele de agitaţie şi propagandă, să se dea viaţă colţurilor roşii, cluburilor, gazetelor de perete staţiilor locale de radioficare şi radioamplificare. De asemenea, trebuie organizate cît mai multe competiţii sportive care să contribuie la popularizarea acestui eveniment, trebuie stimulată iniţiativa sportivilor în ceea ce priveşte amenajarea de baze sportive, îndeplinirea angajamentelor luate pe tărîm sportiv, confecţionarea — din resurse locale — a diferitelor materiale şi echipament sportiv, precum şi organizarea de schimburi de onoare şi a întrecerii în producţie între brigăzile sportive. Sa acordam toată atenţia pregătirii şi desfăşurării alegerilor organelor sportive sindicale, spre a asigura succesul deplin al acestui important eveniment, care trebuie să ducă la întărirea şi dezvoltarea întregii activităţi de cultură fizică şi sport. ION FERARU activist al Consiliului sindical regional Iaşi ȘTIME SPORTIVE Faza de regiune a campionatului R.P.R. de tenis de masă - individual In ziua de 27 februarie a.c. s-a desfășurat în Palatul Culturii din localitate faza de regiune a campionatului R.P.R. de tenis de masă pentru jucătorii de categoria a II-a Jocurile desfășurate în cadrul acestei faze au fost predominate în majoritate de către jucătorii care au utilizat loviturile de atac. (jucătorii, ofensivi). Un singur joc a fost cîştigat de către un „defensiv” (Al. David) acest lucru datorindu-se însă şi neatenţiei adversarului (P. Dumitrescu). Din cei 14 jucători care au participat la concurs doar 4 sau 5 au făcut faţă jocurilor, restul fiind slab pregătiţi, dînd dovadă de o completă lipsă de antrenament. Cele mai frumoase partide au fost realizate în sferturile de finală şi semifinală In sferturile de finală s-au înregistrat următoarele rezultate: P. Dumitrescu (Ştiinţa-Iaşi) — I. Beer (Voinţa Huşi) 3—1; Alexandru’ David (Ştinţa- Iaşi) V. Budacea (Voinţa-Vaslui) 3—0; O. Suba (Voinţa-Roman)— S. Brăescu (Locomotiva-Iaşi) 3—1; V. Creangă (Locomotiva- Iaşi) — Gh. Gheorghiu (Progresul-Vaslui) 3-0. încă din sferturile de finală, tînărul O. Suba a dovedit multe calităţi, reuşind performanţe frumoase. El a întrecut un jucător cu multă experienţă, iar în semifinală după o luptă excepţională a cedat partida jucătorului V. Creangă (campionul oraşului Iaşi) cu scorul de 3-2 după ce fusese condus cu scorul de 2—0. A doua semifinală a prilejuit o întîlnire interesantă între doi jucători de o valoare sensibil egală. Ambii jucători au luptat cu mult suflet realizînd un joc frumos. Mai atent şi mai sigur în jocul de apărare, Al. David a reuşit să obţină o victorie pe deplin meritată la scorul de 3—0 (la 19,19 şi 18). Finala concursului a prilejuit de asemeni o dispută dîrză între doi jucători cu concepţii de joc diferite: V. Creangă — un jucător ofensiv cu lovituri de dreiff puternice, şi Al. David un jucător foarte bun în apărare. Cum era şi de aşteptat a avut prioritate jucătorul ofensiv care şi-a adjudecat victoria cu scorul de 3—0. In urma acestui joc V. Creangă a devenit campion al regiunii Iaşi la proba de simplu bărbaţi.. Primii clasaţi au dat dovadă de o bună pregătire realizînd jocuri spectaculoase datorită noii concepţii de joc. A impresionat în mod deosebit jocul complet al tînărului O. Suba (Voinţa-Roman) clasat pe locul III , care a dovedit reale posibilităţi de progres. La proba simplu femei a fost desemnată campioană a regiunii Iaşi jucătoarea Rodica Dima (Locomotiva Iaşi). EUGEN URSU Cursuri de instructori şi arbitri Comitetul pentru cultură fizică şi sport al oraşului Iaşi organizează prin Comisiile de specialitate cursuri de instructori şi arbitri la următoarele ramuri de sport: handbal, fotbal, atletism,volei, baschet, lupte-haltere, tenis de masă, tenis, şah şi box. Înscrierile se primesc la comitetul pentru cultură fizică şi sport al orașului, Palatul Culturii, etaj II camera 86 și la colectivele sportive. y-