Flacăra Iaşului, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2725-2750)
1955-06-01 / nr. 2725
PX&BEIANTDIN TIJSIE MARILE, WNITI-VA1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, Nr. 2725 MIERCURI 1 IUNIE 1955 4 PAGINI 20 BANI In interiorul zi ? _ In comuna Muntenii de Sus, schimbul de mărfuri între oraş si sat trebuie îmbunătăţit pag. 2-a 1 iunie — Ziua internaţională a copilului: — Pentru pace şi fericirea copiilor — HORIA ZILIERU: Cintec de leagăn — VALER MITRU: „Ca să creşti mare şi frumos“... — DAN HALAUŞ: La Casa pionierilor din Iaşi pag. 3-a — Tratativele sovieto-iugoslave pag. 4-a — In legătură cu apropiatele convorbiri dintre Japonia şi U.R.S.S. pag. 4-a — In legătură cu problema conferinţei celor patru mari puteri pag. 4-a r u l u i — I. ZAHARESCU: Unitatea dei nezdruncinat a popoarelor lagărului păcii, democraţiei şi socialismului pag. 4-a — Transferarea către R.P.D. Coreeană a cotei de participare sovietice in societăţile mixte sovieto-coreene pag. 4-a — Remiterea către S.U.A. a unor vase primite de U.R.S.S. in cursul celui de al doilea război mondial pag. 4-a Marea Adunare Naţională a R.P.R. a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele opt state participante la Conferinţa de la Varşovia LEGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române hotărăște :ă Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia, în ziua de 14 mai 1955. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Bucureşti, 30 mai 1955 , S... Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale AVRAM BUNACIU Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Şedinţele din ziua de 30 mai In cadrul şedinţei de luni dimineaţa, primit cu aplauze prelungite, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Miniştri, care a făcut expunerea asupra tratatului de la Varşovia. După pauză, la reluarea şedinţei, deputatul Matei Socor, raportorul Comisiei de Afaceri Externe a Marii Adunări Naţionale, a prezentat coraportul Comisiei de Afaceri Externe cu privire la proictul de lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, semnat la 14 mai 1955 de cele opt ţări participante la Conferinţa de la Varşovia. Coraportul Comisiei de Afaceri Externe a fost aprobat cu puternice aplauze de Marea Adunare Naţională. Au început apoi discuţiile în cadrul cărora au luat cuvîntul deputaţii : Florian Dănălache, din circumscripţia electorală Teleajen, regiunea Ploieşti; Emil Bălăci, din circumscripţia electorală Segarcea, regiunea Craiova; C. Paraschivescu- Bălăceanu, din circumscripţia electorală R. Sărat, regiunea Ploieşti; Victoria Cioflîngă, din circumscripţia electorală Codăeşti, regiunea Iaşi ; Vasile Dicu, din circumscripţia electorală Sighişoara, regiunea Stalin; Bányai Ladislau, din circumscripţia electorală Tileagd, regiunea Oradea ; acad. Traian Săvulescu, din circumscripţia electorală „Ana Ipătescu“, oraşul Bucureşti; general-locotenent Mircea Haupt, din circumscripţia electorală Petrşti, regiunea Piteşti; Farkas Luiza, din circumscripţia electorală Acăţari, Regiunea Autonomă Maghiară; Lotar Rădăceanu, din circumscripţia electorală Lehliu, regiunea Bucureşti; Mihai Mujic, din circumscripţiaelectorală Baia Mare, regiunea Baia Mare; acad. C. I. Parhon, din circumscripţia electorală „6 Martie", oraşul Bucureşti. In şedinţa de după amiază au luat cuvîntul la discuţii deputaţii: acad. Raluca Ripan, din circumscripţia electorală Cluj-nord, regiunea Cluj * Ioan Cîrcei, din circumscripţia electorală Jimbolia, regiunea Timişoara * Marin Vintilă din circumscripţia electorală Simeria, regiunea Hunedoara. S-a dat apoi citire scrisorii acad. Radu Cernătescu, deputat al circummscripţiei electorale Huşi, regiunea Iaşi, care, fiind suferind n-a fost prezent la lucrările sesiunii. In continuare au luat cuvîntul deputaţii: Filip Geltz, din circumscripţia electorală Lovrin, regiunea Arad ; preot Al. Ionescu, din circumscripţia electorală „30 Decembrie“, oraşul Bucureşti ; acad. Şt. S. Nicolau din circumscripţiaelectorală Turburea, regiunea Craiova; Costache Antoniu din circumscripţia electorală Turnu - Măgurele, regiunea Bucureşti ; Maria Arnăutu, din circumscripţia electorală Văleni de Munte, regiunea Ploieşti. Toţi vorbitorii care au luat cuvîntul la discuţii au subliniat că vor vota proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului de la Varşovia, îndeplinind astfel dorinţa unanimă a alegătorilor lor. Primit cu aplauze puternice, a luat cuvîntul tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. S-a dat apoi citire textului Tratatului de la Varşovia şi proiectului de lege pentru ratificarea tratatului. Marea Adunare Naţională a trecut apoi la votarea proiectului de lege. Preşedintele Marii Adunări Naţionale face cunoscut rezultatul votului. Marea Adunare Naţională a votat in unanimitate legea pentru ratificarea Tratatului de la Varşovia. Deputaţii, in picioare, salută cu aplauze furtunoase ratificarea tratatului. După o scurtă pauză, s-a trecut la al doilea punct al ordinei de zi. Deputatul Dumitru Petrescu, ministrul Finanţelor, a prezentat raportul asupra proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 1955. Deputatul I. Popescu Puţuri, preşedintele Comisiei Bugetare a Acarii Adunări Naţionale a prezentat apoi coraportul Comisiei Bugetare. Lucrările sesiunii au continuat ieri. (Agerpres) -—--------------------------------------------—-----------------— Tovarăşi deputaţi, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine supune spre ratificare Marii Adunări Naţionale Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romina, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Conferinţa de la Varşovia a devenit necesară în urma faptului că parlamentele ţărilor vest-europene, încâlcind voinţa şi interesele naţionale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care prevăd refacerea militarismului german şi încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U.A., Angliei şi Franţei, în principalul focar al primejdiei de război în Europa, în forţa de şoc a sistemului agresiv al blocului Atlanticului de nord, dominat de S.U.A. In acelaşi timp are loc intensificarea activităţii forţelor agresive şi în alte regiuni ale lumii. In Extremul orient continuă provocările S.U.A., în regiunea Taiwanului, în Orientul apropiat şi mijlociu se exercită presiuni asupra ţărilor arabe în vederea înjghebării unor blocuri militare. Intrarea in vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vădit împotriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state nu puteau să nu ţină seama. Poporul român, ca şi celelalte popoare reprezentate la Varşovia, ştie prea bine ce înseamnă renaşterea militarismului german care a pricinuit omenirii atîtea pierderi şi suferinţe. Conferinţa de la Varşovia s-a caracterizat tocmai prin preocuparea adîncă şi plină de răspundere a tuturor participanţilor de a stabili măsurile necesare pentru a garanta securitatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca paşnică a popoarelor lor şi a bara calea agresorului în Europa. încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală semnat la Varşovia, cele opt state europene şi-au reafirmat năzuinţa de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor statelor europene, indiferent de orînduirea lor socială si de stat. Pentru a înlesni atingerea acestui tel spre care tind toate popoarele Europei se prevede că, în cazul în care in Europa va fi creat un sistem general de securitate colectivă, tratatul celor 8 state europene iSi P,iar carte un tratat îşi găsesc de asemenea expresia grija şi preocuparea pe care le manifestă şi pe mai departe statele participante pentru reglementarea problemei germane, înfăptuind remilitarizarea Germaniei occidentale şi incluzind-o in grupări militare agresive, puterile occidentale nesocotesc cu desăvirşire atît interesele securităţii popoarelor din Europa cit şi interesele naţionale ale poporului german, dreptul lui inalienabil la unificare în cadrul unui stat democrat unit. In opoziţie cu această tendinţă, tratatul celor 8 state corespunde întrutotul sarcinii unificării cit mai grabnice a Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Trebuie subliniată în această ordine de idei declaraţia făcută la semnarea tratatului de Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D. Germane, porneşte de la premiza că Germania reunificată nu va fi legată de obligaţiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin diferite tratate şi acorduri militaro-politice încheiate înainte de unificare”. De o însemnătate deosebită este articolul 9, prin care se arată că „Tratatul este deschis şi altor state, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat, care sunt gata să contribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor". Şi în această privinţă tratatul de la Varşovia se deosebeşte în mod fundamentall de alianţele militare din Occident, care se izolează de alte ţări prin bariere ideologice, economice şi de altă natură. Tratatul de la Varşovia este un tratat cu adevărat paşnic şi defensiv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii şi securităţii în Europa. Acest tratat nu ameninţă pe nimeni, nu este îndreptat împotriva nici unei puteri şi a nici unui grup de puteri străine. In faţa popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tratate, corespunzătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internaţională. De o parte, tratatul de la Varşovia menit a servi cauza păcii şi securităţii, de altă parte, tratatul nord-atlantic al cărui caracter agresiv s-a accentuat şi mai mult prin atragerea Germaniei occidentale. Este grăitor în această privinţă că în zilele Conferinţei de la Varşovia avea loc la Paris sesiunea Consiliului blocului Atlanticului de nord. Fiecare sesiune a acestui consiliu înseamnă noi jaloane pe calea pregătirii războiului. Penultima sesiune a adoptat o hotărîre cu privire la folosirea armei atomice în război, ultima sesiune a consfinţit hotărirea cu privire la reînvierea militarismulii german. Nu este oare clar, chiar dacă ne limităm la scasig dojă fapte, cable tovarâşulu lui Atlanticului de nord este o grupare agresivă ? Conferinţa de la Varşovia a scos din nou la iveală unitatea desăvirşită a ţărilor lagărului socialist, prietenia şi frăţia de nezdruncinat ce leagă popoarele acestui lagăr. Unitatea deplină de vederi cu privire la necesitatea încheierii tratatului şi la principiile ce stau la baza lui, pe care au manifestat-o participanţii la conferinţă in tot cursul lucrărilor ei, constituieo expresie vie a relaţiilor noi, fără precedent în istorie, ce s-au creat între statele lagărului socialist, relaţii bazate pe comunitatea de scopuri şi interese, pe principiile egalităţii in drepturi, respectării suveranităţii de stat şi neamestecului in treburile interne. Tratatul de la Varşovia este un tratat încheiat intre state care doresc in mod sincer să se ajute unul pe altul, este un tratat care întruchipează măreţele idei ale prieteniei frăţeşti între popoare libere şi egale în drepturi. Fiecare măsură luată in comun de aceste state este conformă cu cele mai vitale interese naţionale ale lor. Tocmai interesele naţionale fundamentale şi întreaga experienţă istorică determină pe fiecare dintre statele participante la Conferinţa de la Varşovia să participe la măsurile pentru prevenirea agresiunii în Europa. Dar cine ar putea susţine cu temei că interesele naţionale îi dictează spre pildă Franţei, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Paris, cînd întreaga experienţă istorică arată că aceste ţări sunt primele care sint puse în primejdie prin refacereamilitarismului german ! Nu interesele naţionale, ci Statele Unite sînt acelea care dictează hotăririle luate in blocurile şi uniunile militare din Occident, iar fiecare nouă hotărîre luată de ele înseamnă accentuarea dependenţei pe plan economic, politic şi militar a ţărilor vest-europene faţă de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obţine „unanimitatea" în luarea acestor hotărîri,cercurile guvernante din S.U.A. nu se dau în lături de a folosi cele mai grosolane şi brutale presiuni şi ameninţări la adresa aliaţilor lor. Aceasta este realitatea în ceea ce priveşte mult trîmbiţata „solidaritate occidentală", pe care personalităţile oficiale americane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relaţii între state. In opoziţie cu această stare de lucruri, hotăririle Conferinţei de la Varşovia au demonstrat puterea lagărului socialist, coeziunea şi unitatea lui de monolit, uriaşa superioritate a noilor relaţii care s-austatornicit între ţările acestui lagăr. Principiul egalităţii suverane şi al respectării intereselor reciproce in relaţiile dintre statele mari şi mici, Rrgffiopt fiegrena internaţională de marea Uniune Sovietică incă de la începutul existenţei ei, constituie astăzi un principiu de bază in relaţiile internaţionale ale statelor lagărului socialist. Noua situaţie creată în Europa reclamă o coordonare şi mai strinsă a eforturilor ţărilor lagărului socialist şi luarea de noi măsuri pentru întărirea capacităţii lor de apărare şi pentru asigurarea inviolabilităţii graniţelor lor. Aceasta îşi găseşte expresia in stringerea legăturilor de colaborare frăţească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute in tratat in vederea apărării comune in cazul unui atac armat împotriva oricăruia dintre participanţi, în crearea comandamentului unificat şi luarea altor măsuri necesare pentru întărirea capacităţii de apărare a statelor semnatare. (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi în legătură cu aplicarea tratatului se creează un Comitet politic consultativ, in care fiecare stat semnatar va delega un reprezentant autorizat. Tratatul prevede crearea unui Comandament unificat al forţelor armate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înţelegerii dintre ele, sub comanda acestui comandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanţii la Conferinţa de la Varşovia, in funcţia de comandant suprem al forţelor armate unificate a fost numit mareşalul Uniunii Sovietice Konev, bine cunoscut poporului român şi celorlalte popoare, care îşi amintesc de importantul său aport la lupta împotriva hitlerismului. (Aplauze). Tratatul de la Varşovia se bucură de sprijinul puternic şi hotărît al marelui popor chinez. „Pacea este indivizibilă , a spus la Varşovia reprezentantul Chinei populare, generalul Pin De-huai, locţiitor al premierului Consiliului de Stat şi ministrul Apărării al R. P. Chineze. Dacă pacea în Europa va fi încălcată, dacă agresorii imperialişti vor declanşa războiul împotriva ţărilor europene iubitoare de pace, guvernul nostru şi eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele şi popoarele ţărilor noastre frăţeşti, vor duce lupta împotriva agresiunii până la victoria finală“. (Aplauze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varşovia are o însemnătate deosebită pentru preîntimpinarea războiului, pentru apărarea păcii şi securităţii popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe poziţii de forţă" a fost şi este ineficace în relaţiile cu ţările lagărului socialist. Tratatul de la Varşovia corespunde în întregime scopurilor şi principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. După cum se ştie, art. 1 i aStriei preclamă ca ţel primordial „Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi iii acest scop luarea măsurilor colective eficace pentru a preveni şi îndepărta ameninţările împotriva păcii, a reprima orice act de agresiune şi orice încălcare a păcii şi a realiaza, prin mijloace paşnice, conform principiilor justiţiei şi dreptului internaţional , îndreptarea sau reglementarea litigiilor sau situaţiilor cu caracter internaţional, care pot duce la o încălcare a păcii“. Măsurile prevăzute în tratat în cazul cînd unul sau mai multe dintre, statele semnatare vor fi atacate sunt în conformitate cu art. 51 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii. Semnind tratatul de la Varşovia, guvernul român şi-a manifestat din nou hotărirea de a participa, în spiritul colaborării sincere, la toate acţiunile internaţionale care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, de a depune toate eforturile pentru ca organizaţia creată pe baza respectării stricte a Cartei ONU să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. Delegaţia română a subliniat, în cadrul lucrărilor conferinţei, dorinţa de care este însufleţit guvernul român de a statornici, pe baza principiului coexistenţei paşnice, relaţii de bună vecinătate cu toate ţările, fără deosebire de sistem politic, precum şi hotărirea de a face tot ce este necesar şi stă în puterea noastră în vederea înlăturării obstacolelor care mai există în calea îmbunătăţirii relaţiilor cu alte state. (Aplauze puternice). Republică Populară Romînă a fost şi este partizană consecventă a unei reduceri generale hotărîte a armamentelor şi a interzicerii armei atomice. Această năzuinţă a poporului şi guvernului român şi-a găsit oglindirea, alături de aceea a popoarelor şi guvernelor participante la conferinţă, în textul tratatului care subliniază că semnatarii lui vor căuta să obţină adoptarea,de comun acord cu alte state care doresc să colaboreze în acest sens, a măsurilor eficace pentru reducerea generală a armamentelor și Interzicerea armei atomice, cu hidrogen și a celorlalte tînurî de arme de exterminare în masă. Poporul și guvernul român consideră că examinarea serioasă ele către toate statele, și desigur în primul rînd de către marile puteri, a noilor propuneri sovietice în problemei® dezarmării, constituie în prezent mijlocul cel mai important pentru a se obţine rezultate pozitive pe calea izbăvirii omenirii de un nou război distrugător, a slăbirii încordării în relaţiile dintre state, a eliberării popoarelor de povara grea pe care o suportă din cauza cursei înarmărilor şi a asigurării posibilităţii de a folosi resursele eliberate pentru ridicarea bunei stări a popoarelor. Tovarăşi deputaţi, Cunoaşterea aprofundată a tuturor prevederilor tratatului celor 8 state europene vă permite să apreciaţi întreaga lui însemnătate pentru poporul român, pentru Republica Populară Romînă. Este evident că niciodată, în decursul istoriei sale, poporul nostru n-a dispus de o garanţie atît de sigură şi de puternică a securităţii sale, a muncii sale paşnice, a independenţei şi suveranităţii sale de stat, împotriva oricărei intervenţii sau agresiuni imperialiste. (Aplauze îndelungate). Aceasta reiese cu atît mai limpede dacă ne amintim că România burghezo-moşierească era obiect de tirguială în miinile puterilor imperialiste, expusă oricînd presiunilor şi atacurilor acestora. Tratatele de alianţă cu puterile imperialiste nu însemnau pentru România altceva decit procedura prin care ea urma să fie înrobită de aceste puteri, să le furnizeze carne de tun pentru scopurile lor agresive, să le pună la dispoziţie bogăţiile şi mina de lucru ieftină a ţăranilor şi muncitorilor. Este caracteristic pentru relaţiile dintre România burghezo-moşierească şi marile puteri occidentale că, imediat după terminarea primului război mondial, capitaliştii din Anglia, Franţa, S.U.A., ţări chipurile aliate, au trecut la acapararea masivă a bogăţiilor romîneşti. Folosind situaţia grea a ţării, şi îndeosebi foametea care bintuia in Rominia, reprezentantul Statelor Unite, Hoover, ameninţa cu încetarea oricărei aprovizionări dacă Rominia nu va vinde Statelor Unite stocul ei de petrol şi nu va recunoaşte dreptul de prioritate al SUA asupra creanţelor şi creditelor României. Bineînţeles că guvernele burghezo-moşiereşti, care se aflau la cîrma ţării, n-au aşteptat să li se poruncească de două ori pentru a acorda capitalului american drepturi asupra unor importante exploatări petrolifere şi multe alte concesiuni oneroase. Aşa arătau în practică alianţele şi tratatele Romîniei în trecut. Nu este greu să recunoşti în metodele şi pro-continuare în pag. 2 a i Gh. Gheorghiu-Dej Expunerea