Flacăra Iaşului, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2725-2750)

1955-06-01 / nr. 2725

PX&BEIANTDIN TIJSIE MARILE, WNITI-VA1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, Nr. 2725 MIERCURI 1 IUNIE 1955 4 PAGINI 20 BANI In interiorul z­i ? _ In comuna Muntenii de Sus, schimbul de mărfuri între oraş si sat trebuie îmbunătăţit pag. 2-a 1 iunie — Ziua internaţională a copilului: — Pentru pace şi fericirea co­piilor — HORIA ZILIERU: Cintec de leagăn — VALER MITRU: „Ca să creşti mare şi frumos“... — DAN HALAUŞ: La Casa pio­nierilor din Iaşi pag. 3-a — Tratativele sovieto-iugoslave pag. 4-a — In legătură cu apropiatele con­vorbiri dintre Japonia şi U.R.S.S. pag. 4-a — In legătură cu problema confe­rinţei celor patru mari puteri pag. 4-a r u l u i — I. ZAHARESCU: Unitatea dei nezdruncinat a popoarelor lagărului păcii, democraţiei şi socialismului pag. 4-a — Transferarea către R.P.D. Co­­reeană a cotei de participare sovie­tice in societăţile mixte sovieto-co­­reene pag. 4-a — Remiterea către S.U.A. a unor vase primite de U.R.S.S. in cursul celui de al doilea război mondial pag. 4-a Marea Adunare Naţională a R.P.R. a ratificat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele opt state participante la Conferinţa de la Varşovia LEGE privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955 Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române hotărăște :­ă Se ratifică Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia, în ziua de 14 mai 1955. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Bucureşti, 30 mai 1955 , S... Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale AVRAM BUNACIU Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Şedinţele din ziua de 30 mai In cadrul şedinţei de luni diminea­ţa, primit cu aplauze prelungite, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, care a făcut expune­rea asupra tratatului de la Varşovia. După pauză, la reluarea şedinţei, deputatul Matei Socor, raportorul Comisiei de Afaceri Externe a Ma­rii Adunări Naţionale, a prezentat coraportul Comisiei de Afaceri Ex­terne cu privire la proi­ctul de lege pentru ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală, semnat la 14 mai 1955 de cele opt ţări participante la Confe­rinţa de la Varşovia. Coraportul Comisiei de Afaceri Externe a fost aprobat cu puternice aplauze de Marea Adunare Naţio­nală. Au început apoi discuţiile în ca­drul cărora au luat cuvîntul depu­taţii : Florian Dănălache, din cir­cumscripţia electorală Teleajen, re­giunea Ploieşti; Emil Bălăci, din circumscripţia electorală Segarcea, regiunea Craiova; C. Paraschivescu- Bălăceanu, din circumscripţia elec­torală R. Sărat, regiunea Ploieşti; Victoria Cioflîngă, din circumscrip­ţia electorală Codăeşti, regiunea Iaşi ; Vasile Dicu, din circumscrip­ţia electorală Sighişoara, regiunea Stalin; Bányai Ladislau, din cir­cumscripţia electorală Tileagd, re­giunea Oradea ; acad. Traian Săvu­­lescu, din­­ circumscripţia electorală „Ana Ipătescu“, oraşul Bucureşti; general-locotenent Mircea Haupt, din circumscripţia electorală Petr­şti, regiunea Piteşti; Farkas Luiza, din circumscripţia electorală Acăţari, Re­giunea Autonomă Maghiară; Lotar Rădăceanu, din circumscripţia elec­torală Lehliu, regiunea Bucureşti; Mihai Mujic, din circumscripţia­­elec­torală Baia Mare, regiunea Baia Mare; acad. C. I. Parhon, din cir­cumscripţia electorală „6 Martie", oraşul Bucureşti. In şedinţa de după amiază au luat cuvîntul la discuţii deputaţii: acad. Raluca Ripan, din circum­scripţia electorală Cluj-nord, regiu­nea Cluj * Ioan Cîrcei, din circum­scripţia electorală Jimbolia, regiu­nea Timişoara * Marin Vintilă din circumscripţia electorală Simeria, regiunea Hunedoara. S-a dat apoi citire scrisorii acad. Radu Cernătescu, deputat al circum­m­scripţiei electorale Huşi, regiunea Iaşi, care, fiind suferind n-a fost prezent la lucrările sesiunii. In con­tinuare au luat cuvîntul deputaţii: Filip Geltz, din circumscripţia elec­torală Lovrin, regiunea Arad ; preot Al. Ionescu, din circumscripţia elec­torală „30 Decembrie“, oraşul Bu­cureşti ; acad. Şt. S. Nicolau din circumscripţia­­electorală Turburea, regiunea Craiova; Costache Anto­­niu din circumscripţia electorală Turnu - Măgurele, regiunea Bucu­reşti ; Maria Arnăutu, din circum­scripţia electorală Văleni de Munte, regiunea Ploieşti. Toţi vorbitorii care au luat cu­vîntul la discuţii au subliniat că vor vota proiectul de lege­ pentru ratificarea Tratatului de la Varşo­via, îndeplinind astfel dorinţa una­­nimă a alegătorilor lor. Primit cu aplauze puternice, a luat cuvîntul tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale. S-a dat apoi citire textului Tra­tatului de la Varşovia şi proiectului de lege pentru ratificarea tratatu­lui. Marea Adunare Naţională a tre­cut apoi la votarea proiectului de lege. Preşedintele Marii Adunări Naţionale face cunoscut rezultatul votului. Marea Adunare Naţională a votat in unanimitate legea pentru ratificarea Tratatului de la Varşo­via. Deputaţii, in picioare, salută cu aplauze furtunoase ratificarea tra­tatului. După o scurtă pauză, s-a trecut la al doilea punct al ordinei de zi. Deputatul Dumitru Petrescu, mi­nistrul Finanţelor, a prezentat ra­­portul asupra proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 1955. Deputatul I. Popescu Puţuri, pre­şedintele Comisiei Bugetare a Aca­rii Adunări Naţionale a prezentat apoi coraportul Comisiei Bugetare. Lucrările sesiunii au continuat ieri. (Agerpres) -—--------------------------------------------—-----------------— Tovarăşi deputaţi, Consiliul de Miniştri al Republi­cii Populare Romine supune spre ra­tificare Marii Adunări Naţionale Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Repu­blica Populară Albania, Republi­ca Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Demo­crată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Ro­mina, Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste şi Republica Ceho­slovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Conferinţa de la Varşovia a deve­nit necesară în urma faptului că parlamentele ţărilor vest-europene, încâlcind voinţa şi interesele naţio­nale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris care prevăd refacerea militarismului german şi încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlanticului de nord. In fe­lul acesta, Germania occidentală se transformă, cu ajutorul S.U.A., An­gliei şi Franţei, în principalul focar al primejdiei de război în Europa, în forţa de şoc a sistemului agresiv al blocului Atlanticului de nord, do­minat de S.U.A. In acelaşi timp are loc intensifica­rea activităţii forţelor agresive şi în alte regiuni ale lumii. In Extremul orient continuă provocările S.U.A., în regiunea Taiwanului, în Orientul apropiat şi mijlociu se exercită pre­siuni asupra ţărilor arabe în vede­rea înjghebării unor blocuri mili­tare. Intrarea in vigoare a acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vă­dit împotriva statelor iubitoare de pace din Europa, a devenit un fapt de care aceste state nu puteau să nu ţină seama. Poporul român, ca şi celelalte po­poare reprezentate la Varşovia, ştie prea bine ce înseamnă renaşterea militarismului german care a prici­nuit omenirii atîtea pierderi şi­ su­fer­inţe. Conferinţa de la Varşovia s-a caracterizat tocmai prin preocupa­rea adîncă şi plină de răspundere a tuturor participanţilor de a sta­bili măsurile necesare pentru a ga­ranta securitatea statelor iubitoare de pace, a apăra munca paşnică a popoarelor lor şi a bara calea agre­sorului în Europa.­­ încă din preambulul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală semnat la Varşovia,­­ cele opt state europene şi-au reafirmat năzuinţa de a crea un sistem de se­curitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor statelor eu­­ropene, indiferent de orînduirea lor socială si de stat. Pentru a înlesni atingerea aces­tui tel spre care tind toate popoa­rele Europei se prevede că, în ca­zul în care in Europa va fi creat un sistem general de securitate co­lectivă, tratatul celor 8 state euro­pene iSi P,iar ca­rte un tratat îşi găsesc de asemenea expresia grija şi preocuparea pe care le manifestă şi pe mai departe statele participante pentru regle­mentarea problemei germane, înfăptuind remilitarizarea Germa­niei occidentale şi incluzind-o in grupări militare agresive, puterile occidentale nesocotesc cu desăvir­­şire atît interesele securităţii po­poarelor din Europa cit şi intere­sele naţionale ale poporului german, dreptul lui inalienabil la unificare în cadrul unui stat democrat unit. In opoziţie cu această tendinţă, tra­tatul celor 8 state corespunde întru­­totul sarcinii unificării cit mai grab­nice a Germaniei pe baze paşnice şi democratice. Trebuie subliniată în această or­dine de idei declaraţia făcută la semnarea tratatului de Otto Grote­wohl, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R. D. Germane, prin care se arată că „Guvernul R. D. Ger­mane, porneşte de la premiza că Ger­mania reunificată nu va fi legată de obligaţiile asumate de o parte sau alta a Germaniei prin diferite tra­tate şi acorduri militaro-politice în­cheiate înainte de unificare”. De o însemnătate deosebită este articolul 9, prin care se arată că „Tratatul este deschis şi altor state, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat, care sunt gata să con­tribuie la unirea eforturilor statelor iubitoare de pace în scopul asigu­rării păcii şi securităţii popoarelor". Şi în această privinţă tratatul de la Varşovia se deosebeşte în mod fundamentall de alianţele militare­ din Occident, care se izolează de alte ţări prin bariere ideologice, eco­nomice şi de altă natură. Tratatul de la Varşovia este un tratat cu adevărat paşnic şi defen­­siv, scopurile lui servind în cel mai înalt grad interesele păcii şi secu­rităţii în Europa. Acest tratat nu a­­meninţă pe nimeni, nu este îndrep­tat împotriva nici unei puteri şi a nici unui grup de puteri străine. In faţa popoarelor Europei apar astăzi distinct două tipuri de tra­tate, corespunzătoare celor două orientări care se afirmă pe arena internaţională. De o parte, tratatul de la Varşovia menit a servi cauza păcii şi securităţii, de altă parte, tratatul nord-atlantic al cărui carac­ter agresiv s-a accentuat şi mai mult prin atragerea Germaniei oc­cidentale. Este grăitor în această privinţă că în zilele Conferinţei de la Varşovia avea loc la Paris sesiu­nea Consiliului blocului Atlanticu­lui de nord. Fiecare sesiune a aces­tui consiliu înseamnă noi jaloane pe calea pregătirii războiului. Pen­ultima sesiune a adoptat o hotărîre cu privire la folosirea armei ato­mice în război, ultima sesiune a consfinţit hotărirea cu privire la reînvierea militarismu­lii german. Nu este oare clar, chiar dacă ne li­mităm la scasig doj­ă fapte, ca­ble­ tovarâşulu­ lui Atlanticului de nord este o gru­pare agresivă ? Conferinţa de la Varşovia a scos din nou la iveală unitatea desăvir­­şită a ţărilor lagărului socialist, prietenia şi frăţia de nezdruncinat ce leagă popoarele acestui lagăr. Unitatea deplină de vederi cu pri­vire la necesitatea încheierii trata­tului şi la principiile ce stau la baza lui, pe care au manifestat-o participanţii la conferinţă in tot cursul lucrărilor ei, constituie­­o ex­presie vie a relaţiilor noi, fără pre­cedent în istorie, ce s-au creat între statele lagărului socialist, relaţii ba­zate pe comunitatea de scopuri şi interese, pe principiile egalităţii in drepturi, respectării suveranităţii de stat şi neamestecului in treburile interne. Tratatul de la Varşovia este un tratat încheiat intre state care doresc in mod sincer să se ajute unul pe altul, este un tratat care întruchi­pează măreţele idei ale prieteniei frăţeşti între popoare libere şi egale în drepturi. Fiecare măsură luată in comun de aceste state este conformă cu cele mai vitale interese naţionale ale lor. Tocmai interesele naţio­nale fundamentale şi întreaga expe­rienţă istorică determină pe fiecare dintre statele participante la Confe­­rinţa de la Varşovia să participe la măsurile pentru prevenirea agre­siunii în Europa. Dar cine ar pu­tea susţine cu temei că interesele naţionale îi dictează spre pildă Franţei, Belgiei sau Luxemburgului să participe la acordurile de la Pa­ris, cînd întreaga experienţă isto­rică arată că aceste ţări sunt pri­mele care sint puse în primejdie prin refacerea­­militarismului ger­man ! Nu interesele naţionale, ci Statele Unite sînt acelea care dic­tează hotăririle luate in blocurile şi uniunile militare din Occident, iar fiecare nouă hotărîre luată de ele înseamnă accentuarea dependen­ţei pe plan economic, politic şi mi­litar a ţărilor vest-europene faţă de S.U.A. Nu este un secret că pentru a obţine „unanimitatea" în luarea acestor hotărîri,­­cercurile guver­nante din S.U.A. nu se dau în lă­turi de a folosi cele mai grosolane şi brutale presiuni şi ameninţări la adresa aliaţilor lor. Aceasta este realitatea în ceea ce priveşte mult trîmbiţata „solidaritate occidentală", pe care personalităţile oficiale ame­ricane nu obosesc de a o prezenta drept un model de relaţii între state. In opoziţie cu această stare de lucruri, hotăririle Conferinţei de la Varşovia au demonstrat puterea la­gărului socialist, coeziunea şi unita­tea lui de monolit, uriaşa superiori­tate a noilor relaţii care s-au­­sta­tornicit între ţările acestui lagăr. Principiul egalităţii suverane şi al respectării intereselor reciproce in relaţiile dintre statele mari şi mici, Rrgffiopt fie­grena internaţio­nală de marea Uniune Sovietică incă de la începutul existenţei ei, constituie astăzi un principiu de bază in relaţiile internaţionale ale statelor lagărului socialist. Noua situaţie creată în Europa reclamă o coordonare şi mai strinsă­ a eforturilor ţărilor lagărului socia­list şi luarea de noi măsuri pentru întărirea capacităţii lor de apărare şi pentru asigurarea inviolabilităţii graniţelor lor. Aceasta îşi găseşte expresia in stringerea legăturilor de colaborare frăţească multilaterală, în măsurile de coordonare prevăzute in tratat in vederea apărării comune in ca­zul unui atac armat împotriva ori­căruia dintre participanţi, în crea­rea comandamentului unificat şi luarea altor măsuri necesare pentru întărirea capacităţii de apărare a statelor semnatare. (Aplauze). Pentru examinarea problemelor ce se vor ivi în legătură cu apli­carea tratatului se creează un Comi­tet politic consultativ, in care fie­care stat semnatar va delega un re­prezentant autorizat. Tratatul prevede crearea unui Co­mandament unificat al forţelor ar­mate care vor fi puse de statele semnatare, potrivit înţelegerii din­tre ele, sub comanda acestui co­mandament. Conform hotărîrii luate în comun de participanţii la Conferinţa de la Varşovia, in funcţia de comandant suprem al forţelor armate unificate a fost numit mareşalul Uniunii So­vietice Konev, bine cunoscut po­porului român şi celorlalte popoare, care îşi amintesc de importantul său aport­­ la lupta împotriva hitleris­­mului. (Aplauze). Tratatul de la Varşovia se bucură de sprijinul puternic şi hotărît al marelui popor chinez. „Pacea este indivizibilă , a spus la Varşovia reprezentantul Chinei populare, ge­neralul Pin De-huai, locţiitor al premierului Consiliului de Stat şi ministrul Apărării al R. P. Chineze. Dacă pacea în Europa va fi încăl­cată, dacă agresorii imperialişti vor declanşa războiul împotriva ţărilor europene iubitoare de pace, guver­nul nostru şi eroicul nostru popor de 600 de milioane, împreună cu guvernele şi popoarele ţărilor noas­tre frăţeşti, vor duce lupta împo­triva agresiunii până la victoria fi­­nală“. (Aplauze prelungite). După cum se vede, tratatul de la Varşovia are o însemnătate deose­bită pentru preîntimpi­narea răz­boiului, pentru apărarea păcii şi se­curităţii popoarelor. Nu se poate să nu se constate că politica „de pe poziţii de forţă" a fost şi este­­ ine­ficace în relaţiile cu ţările lagăru­lui socialist. Tratatul de la Varşovia corespun­de în întregime scopurilor şi prin­cipiilor Cartei Organizaţiei Naţiuni­lor Unite. După cum se ştie, art. 1 i a­­Striei preclamă ca ţel primor­dial „Menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi iii acest scop lua­rea măsurilor colective eficace pen­tru a preveni şi îndepărta amenin­ţările împotriva păcii, a reprima ori­ce act de agresiune şi orice încălca­re a păcii şi a realiaza, prin mijloa­ce paşnice, conform principiilor jus­tiţiei şi dreptului internaţional , în­dreptarea sau reglementarea litigi­ilor sau situaţiilor cu caracter inter­naţional, care pot duce la o încăl­care a păcii“. Măsurile prevăzute în tratat în cazul cînd unul sau mai multe dintre, statele semnatare vor fi atacate sunt în con­formitate cu art. 51 al Cartei Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite. Aceste măsuri vor fi sistate îndată ce Con­siliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru restabilirea şi men­ţinerea păcii. Semnind tratatul de la Varşovia, guvernul român şi-a manifestat din nou hotărirea de a participa, în spiritul colaborării sincere, la toate acţiunile internaţionale care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, de a depune toate eforturile pentru ca organizaţia crea­tă pe baza respectării stricte a Car­tei ONU să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. Delegaţia română a subliniat, în cadrul lucrărilor conferinţei, dorinţa de care este însufleţit guvernul român de a statornici, pe baza principiului coexistenţei paşnice, relaţii de bună vecinătate cu toate ţările, fără deo­sebire de sistem politic, precum şi hotărirea de a face tot ce este nece­sar şi stă în puterea noastră în ve­derea înlăturării obstacolelor care mai există în calea îmbunătăţirii re­laţiilor cu alte state. (Aplauze pu­ternice). Republică Populară Romînă a fost şi este partizană consecventă a u­­nei reduceri generale hotărîte a ar­mamentelor şi a interzicerii armei atomice. Această năzuinţă a poporu­lui şi guvernului român şi-a găsit oglindirea, alături de aceea a po­poarelor şi guvernelor participante la conferinţă, în textul tratatului care subliniază că semnatarii lui vor căuta să obţină adoptarea,­de comun acord cu alte state care doresc să colaboreze în acest sens, a măsuri­lor eficace pentru reducerea genera­lă a armamentelor și Interzicerea ar­mei atomice, cu hidrogen și a celor­lalte tînurî de arme de exterminare în masă. Poporul și guvernul român consi­deră că examinarea serioasă ele că­tre toate statele, și desigur în pri­mul rînd de către marile puteri, a noilor propuneri sovietice în proble­mei® dezarmării, constituie în pre­zent mijlocul cel mai important pen­tru a se obţine rezultate pozitive pe calea izbăvirii omenirii de un nou război distrugător, a slăbirii încor­dării în relaţiile dintre state, a eli­berării popoarelor de povara grea pe care o suportă din cauza cursei înar­mărilor şi a asigurării posibilităţii de a folosi resursele eliberate pen­tru ridicarea bunei stări a popoare­lor. Tovarăşi deputaţi, Cunoaşterea aprofundată a tutu­ror prevederilor tratatului celor 8 state europene vă permite să apre­ciaţi întreaga lui însemnătate pen­tru poporul român, pentru Republica­ Populară Romînă. Este evident că niciodată, în de­cursul istoriei sale, poporul nostru n-a dispus de o garanţie atît de si­gură şi de puternică a securităţii sale, a muncii sale paşnice, a inde­pendenţei şi suveranităţii sale de stat, împotriva oricărei intervenţii sau agresiuni imperialiste. (Aplauze îndelungate). Aceasta reiese cu atît mai limpede dacă ne amintim că România bur­­ghezo-moşierească era obiect de tir­­guială în miinile puterilor imperia­liste, expusă oricînd presiunilor şi atacurilor acestora. Tratatele de alianţă cu puterile imperialiste nu însemnau pentru România altceva decit procedura prin care ea urma să fie înrobită de aceste pu­teri, să le furnizeze carne de tun pentru scopurile lor agresive, să le pună la dispoziţie bogăţiile şi mina de lucru ieftină a ţăranilor şi mun­citorilor. Este caracteristic pentru relaţiile dintre România burghezo-moşierească şi marile puteri occidentale că, ime­diat după terminarea primului răz­boi mondial, capitaliştii din Anglia, Franţa, S.U.A., ţări chipurile aliate, au trecut la acapararea masivă a bo­găţiilor romîneşti. Folosind situaţia grea a ţării, şi îndeosebi foametea care bintuia in Rominia, reprezentantul Statelor Unite, Hoover, ameninţa cu încetarea oricărei aprovizionări dacă Rominia nu va vinde Statelor Unite stocul ei de petrol şi nu va recu­noaşte dreptul de prioritate al SUA asupra creanţelor şi creditelor Ro­­mâniei. Bineînţeles că guvernele bur­­ghezo-moşiereşti, care se aflau la cîrma ţării, n-au aşteptat să li se poruncească de două ori pentru a acorda capitalului american drepturi asupra unor importante exploatări petrolifere şi multe alte concesiuni oneroase. Aşa arătau în practică alianţele şi tratatele Romîniei în trecut. Nu este greu să recunoşti în metodele şi pro­­-continuare în pag. 2­ a­­ i Gh. Gheorghiu-Dej Expunerea

Next