Flacăra Iaşului, iunie 1955 (Anul 11, nr. 2725-2750)

1955-06-01 / nr. 2725

Pag. 4-g Tratativele sovieto-iugoslave BRIONI 31 (Agerpres). — TASS renunţă. In cea de a doua zi a şederii sale pe insula Brioni, delegaţia guverna­mentală sovietică a continuat trata­tivele cu delegaţia guvernului iu­goslav. Au avut loc de asemenea cîteva întrevederi ale membrilor şi consilierilor celor două delegaţii. La aceste întrevederi au fost discutate chestiuni concrete interesînd U.R.S.S. şi Iugoslavia. Pe vedeta rapidă „Po­dgorica“, N.S. Firuşciov, N. A- Bulganin şi I. Broz Tito au făcut o călătorie de-a lungul litoralului Adriatic.­ Ei au vizitat porturile Poîa şi Rovin. La 30 mai, N. S. Hruşciov, N. A. Bulganin, A. I. Mikoian, D. T Sepilov, A. A. Gromiko şi P. N. Kumîkin, precum şl V. A. Vilkov, ambasadorul URSS în Iugoslavia şi B. N. Ponomarev, L. F. Ilicev, F. P. Bistrov şi F. F. Molocikov. Consilieri ai delegaţiei U­ R.S.S. au participat la un dejun oferit de președintele Iugoslaviei, I. Broz Tito. Din partea iugoslavă la dejun au participat E. Kardelj, A. Rankovici, S. Vukmanovici-Tempo, K- Popovîci, V. Miciunovici, M. Todorovici, D. Vidicî, ambasadorul Iugoslaviei în U. R. S. S. și V. Vlahovicî, M. Po­­povicî, consilieri ai delegaţiei iugo­slave­­­ In aceeaşi zî, delegaţia guver­namentală sovietică a luat parte la un prînz oferit de preşedintele Tito. La 31 mai, delegaţia guvernamen­tală sovietică pleacă de pe insula Brioni spre portul Rijeka. In legătură cu apropiatele convorbiri dintre Japonia şi U. R. S. S. PEKMN 31 (Agerpres) — China Nouă anunţă: După cum se anunţă din Tokio, In cursul dezbaterilor care s-au des­făşurat in ultimele zile în Dieta ja­poneză, membrii partidelor de stin­gă au cerut guvernului japonez să adopte o atitudine independentă şi conciliantă la apropiatele convorbiri dintre Japonia şi Uniunea Sovieti­că aşa cum a promis Hatoyama în campania electorală. Deputatul Si­­chiro Matzumoto, membru al parti­dului socialist de dreapta, a decla­rat că Japonia trebuie să ducă tra­tativele fără amestecul americanilor şi în primul rînd să restabilească relaţiile diplomatice normale cu U.R.S.S. Deputatul comunist Goro Sudo a declarat că pentru a restabili rela­ţiile diplomatice cu Uniunea So­vietică, Japonia nu trebuie să insiste în primul rînd asupra soluţionării litigiilor existente, ci trebuie să în­ceapă tratativele fără a pune con­­­diţii. Atît în Japonia cît şi în străi-­ nătate există oameni care încearcă să împiedice restabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. In aceeaşi zi, membrii partidului liberal din Dieta japoneză au res­pins propunerea socialistă pentru o moţiune comună în vederea accele­rării tratativelor. Liberalii au încer­cat să complice tratativele chiar de la început ridicînd aşa numitele probleme teritoriale. Numeroşi membri ai Dietei japo­neze au subliniat necesitatea aplică­rii în cursul tratativelor a celor cinci principii ale coexistenţei paş­nice. Deputatul socialist de stingă, Soji Okada şi-a exprimat speranţa că la tratativele japono-sovietice guvernul japonez va respecta cele cinci prin­cipii ale coexistenţei paşnice. Unii membri ai Dietei au cerut abrogarea „tratatului de securitate“ dintre SUA și Japonia. Răspunzind acestor interpelări, primul ministru Hatoyama a decla­rat că „Japonia va adopta o atitu­dine independentă la tratativele de la Londra“. Remiterea către S.U.A. a unor vase primite de U.R.S.S. în cursul celui de al doilea război mondial WASHINGTON 31 (Agerpres) TASS anunţă: In cursul tratativelor care au loc la Washington între ambasada U.R.S.S. şi departamentul de stat al S.U.A. in chestiunile privind re­miterea către Statele Unite, în con­formitate cu cererea guvernului S.U.A. a vaselor maritime militare (în spe­cial vedete torpiloare și vase de de­barcare) primite de Uniunea Sovietică în perioada celui de al doilea război mondial potrivit legii de împrumut și închiriere (lendlease), la 26 mai s-a ajuns la un acord cu privire la modalităţile remiterii celor 62 de vase maritime militare care se află în Marea Baltică. Aceste vase vor fi trimise Statelor Unite in portul Kiel, Germania occidentală în lunile iulie — august 1955. Chestiunea înapoierii vaselor sus­menţionate face parte din problema generală a reglementării conturilor în cadrul legii de împrumut şi în­chiriere (lendlease). Crimele săvîrşite de ciankaişişti pe insula Dacén PEKIN 31 (Agerpres) — Recent, la Pekin a fost tipărită o broşură cuprinzind raportul socie­tăţii chineze de Cruce Roşie cu pri­vire la ancheta efectuată în insula Dacén după retragerea ciankaişişti­­lor. In broşură sunt prezentate amă­nunţit fărădelegile săvîrşite de d­an­kaisişti, care au dus cu forţa peste 20.000 de locuitori de pe această insulă, au ars pînă în temelii satele de pescari şi au distrus şi jefuit tot ce flăcările nu au putut nimici. Nu­meroase fotografii edificatoare arată sălbăticia cu care gomindaniştii au ars pînă in temelii modestele locu­inţe ale populaţiei din Dacon, ne­­cruţînd nici măcar clădirea şcolii primare. Cîteva fotografii înfăţişea­ză locuitorii din Dacon pe care d­an­­kaisiştii i-au arestat şi închis în a­­dăposturi antiaeriene, precum şi pes­cari care au relatat delegaţiilor Cru­cii Roşii despre suferinţele pe care le-au îndurat sub dominaţia d­ankai­­sistă. FLAGARA LAȘULUI Delegaţia parlamentară indiană care a vizitat U.R.S.S. a sosit în Iugoslavia BELGRAD 31 (Agerpres) . După cum anunţă agenţia Tanjug, delegaţia parlamentară indiană con­dusă de Krishnamurti Rao, vicepre­şedinte al Consiliului Statelor al In­diei, a sosit în Iugoslavia venind din Uniunea Sovietică. Reprezentanţii indieni vor vizita Iugoslavia timp de 12 zile. In a­­ceastă perioadă ei se vor întilni cu personalităţi conducătoare ale gu­vernului iugoslav şi cu oameni po­litici, vor vizita republicile Macedo­nia, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia şi Croaţia, precum și o serie de în­treprinderi industriale. -O— 12.507.049 semnături pentru pace în R. D. Germană BERLIN 31 (Agerpres) — A.D.N. anunţă: Pînă la data de 27 mai, în R. D. Germană Apelul Consiliului Mondial al Păcii împotriva pregătirilor unui război atomic a fost semnat de 12.507.049 de persoane. In cadrul unei recepţii prof. Wal­ter Friedrich, preşedintele comitetu­lui german pentru apărarea păcii, a înmînat decoraţii reprezentanţilor presei şi radiodifuziunii pentru spri­jinul efectiv dat campaniei pentru strîngerea de semnături. Comitetul partizanilor păcii din Germania occidentală a adresat popu­laţiei vest-germane un apel, chemînd să sărbătorească ziua de 12 iunie ca „zi a campaniei pentru strîngerea de semnături“. Această zi va constitui punctul culminant al campaniei.­ ­­ Guvernul francez încearcă să înăbuşe mişcarea de eliberare naţională din Algeria PARIS 31 (Agerpres) — Guvernul francez continuă să con­centreze in Algeria trupe pentru a înăbuşi mişcarea de eliberare naţio­nală care ia o amploare tot mai mare. După cum anunţă France Presse, luînd cuvintul la 29 mai la Alger în faţa foştilor militari ai Corpu­lui expediţionar francez din Italia, mareşalul Juan a confirmat că gu­vernul francez trimite de urgenţă în Algeria unităţi militare, în special din efectivul trupelor sosite din In­dochina. El a comunicat de aseme­nea că se fac pregătiri în vederea constituirii într-un viitor apropiat la Paris a unui „Comitet de acţiune“ care va „coordona aplicarea tuturor măsurilor proiectate“. Ziarul „L’Humanité“ numeşte a­­cest comitet un stat major special menit să intensifice represiunile îm­potriva participanţilor la mişcarea de eliberare naţională. ★ CAIRO 31 (Agerpres) — Ziarul „Al-Kahira“ publică o ştire a corespondentului său din Paris care relatează că ministrul Afacerilor In­terne al Franţei a plecat în Algeria cu planul aprobat de guvernul fran­cez privind înăbuşirea mişcării de eliberare naţională în ţările Africii de nord. Guvernul francez, scrie ziarul, a hotărît să recurgă în acest scop la serviciile organizaţiei teroriste „Apă­rarea împotriva teroarei“, constituită dup­ modelul organizaţiei americane „Ru Klux Klan“. Această organizație este condusă de ofițeri francezi. Redacția şi administrația: „Palatul Culturii", str. Mareşal Malinovschi Nr. 1 — Telefon: 1209—2042. Transferarea către R.P.D. Coreeană a cotei de participare sovietice în societăţile mixte sovieto-coreene MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS anunţă: Guvernul Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste şi guvernul Repu­blicii Populare Democrate Coreene au discutat problema activităţii societă­ţilor mixte sovieto-coreene: societa­tea pentru exploatarea transportului maritim şi societatea pentru prelu­crarea petrolului, înfiinţate acum ciţiva ani pe baze paritare. Avînd in vedere faptul că organi­zaţiile economice din R. P. D. Coreeană au dobindit experienţa necesară în domeniul conduce­rii întreprinderilor industriale şi de transporturi, guvernul Uniunii Sovie­tice şi guvernul Republicii Populare Democrate Coreene au ajuns la un acord cu privire la transferarea către Republica Populară Democrată Co­reeană a cotei de participaţie sovie­tice la societăţile sovieto-coreene sus­menţionate. Valoarea cotei de participaţie so­vietice, transferată către R.P.D. Co­reeană, va fi rambursată de partea coreeană prin livrări de mărfuri către Uniunea Sovietică in decurs de mai mulţi ani. Transferarea către Republica Popu­lară Democrată Coreeană a cotei de participaţie sovietice la societăţile mixte constituie o expresie a relaţiilor de prietenie dintre U.R.S.S. şi R.P.D. Coreeană şi va contribui la întărirea continuă a colaborării dintre cele două ţări. In legătură cu problema conferinţei celor patru mari puteri WASHINGTON 31 (Agerpres) — Agenţiile de presă americane a­­nunţă că miniştrii de externe ai SUA, Angliei şi Franţei au hotărît să se întrunească la New York pen­tru „a pune la punct planul strate­gic al viitoarei conferinţe cvadri­­partite“. United Press precizează că întîlnirea miniştrilor de externe ai celor trei puteri occidentale urmea­ză să aibă loc la 16 iunie, adică în ajunul ceremoniilor de la San Fran­cisco in cinstea celei de a 10-a a­­niversări a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care vor participa şi mi­niştrii de externe ai celor patru mari puteri. Este semnificativ faptul că pro­iectata întrunire a miniştrilor de externe ai SLIA, Angliei şi Franţei urmează să aibă loc, după cum a anunţat United Press, la o dată care coincide cu vizita în Statele Unite a lui Adenauer. După cum s-a anunţat, Adenauer va pleca în Statele Unite la 14 iu­nie. Ziarul „Combat“ subliniază in legătură cu aceasta că intre 15 şi 20 iunie vor avea loc convorbiri în­tre Adenauer şi miniştrii de externe ai celor trei puteri occidentale. „In ciuda dezminţirilor oficiale, scrie „Combat“, cancelarul va căuta să amintească celor trei puteri occi­dentale linia pe care trebuie s-o urmeze în perioada de pregătire a conferinţei cvadripartite“. In ceea ce priveşte conţinutul a­­cestei linii este extrem de semnifi­cativ comentariul corespondentului din Bonn al ziarului „Combat“ care subliniază că „doctrina Bonnului rămîne aceeaşi ca pînă în prezent şi anume: viitoarele negocieri cva­dripartite asupra problemei unifică­rii Germaniei trebuie pregătite prin politica de pe poziţii de forţă“. O delegaţie economică egipteană va pleca în R. P. Chineză CAIRO 31 (Agerpres) — Ziarul „Al Gumhuria“ anunţă că, răspunzind invitaţiei guvernului Re­publicii Populare Chineze, în iunie va pleca în China o delegaţie eco­nomică egipteană, care „va lua cunoştinţă de progresele înregistrate de Republica Populară Chineză în domeniul economiei, comerţului şi dezvoltării politice“. Ziarul scrie că după toate probabilităţile delegaţia va fi condusă de Nusir, ministrul ad­junct al Comerţului şi Industriei, care a fost membru în delegaţia egipteană la conferinţa de la Ban­dung, unde a avut întrevederi cu membri ai delegației R­P. Chineze. Lupta muncitorilor vest-germani împotriva remilitarizării firii BERLIN 31 (Agerpres) — Ştirile sosite din Germania occi­dentală arată că muncitorii vest-ger­­mani îşi intensifică lupta împotriva intenţiei lui Adenauer de a strecura legea recrutărilor prin parlamentul de la Bonn încă înainte de începerea vacanţelor parlamentare. Astfel, de­legaţii la conferinţa sindicatului mun­citorilor din industria textilă şi con­fecţii din Baden-Württenberg au aprobat in unanimitate o moţiune în care în numele celor 80.000 de mem­bri ai acestui sindicat, toate organi­zaţiile politice sunt chemate să facă totul pentru a bara calea războiului şi a determina rezolvarea prin tra­tative a problemei germane. In cadrul pregătirilor pentru cea de a cincia Conferinţă regională a minerilor vest-germani, care va avea loc în august la Kassel organizaţiile locale cer intensificarea luptei pentru aplicarea hotăririlor Congresului sindical de la Frankfurt pe Main îm­potriva reînarmării Germaniei. Ast­fel asemenea moţiuni au fost votate de organizaţiile locale din Alsdorf, Duisburg , Wehofen şi altele. Orga­nizaţia locală din Dellwig — Ger­schede a votat o moţiune în care se spune printre altele: „Avînd în ve­dere că, indiferent de concepţii poli­tice, ţelul nostru comun rămîne reu­­­nificarea paşnică a Germaniei, se im­pune astăzi mai mult ca oricind ca toţi germanii din răsăritul şi apusul ţării să-şi întindă o mină frăţească“. In cadrul congresului organizaţiei din Berlinul occidental a Partidului Social Democrat din Germania nume­roşi delegaţi au cerut să se întreprin­dă acţiuni hotărîte împotriva aplicării acordurilor de la Paris şi pentru re­­unificarea paşnică a Germaniei. Nr. 2728 Plenara Comitetului Naţional al P.C. din Uruguay MONTEVIDEO 31 (Agerpres) TASS anunţă: La Montevideo a avut loc plenara Comitetului Naţional al Partidului Comunist din Uruguay, care a as-­ cultat şi discutat raportul prezentat de Eugenio Gomez, secretarul gene­ral al Partidului Comunist, cu pri­vire la situaţia maselor de oameni ai muncii. Plenara a subliniat că ţara trece printr-o criză adîncă provo­cată de faptul că guvernul pune in­teresele Statelor Unite mai presus de interesele naţionale. In ţară creşte şo­­majul şi scumpetea. Concomitent cu aceasta creşte în amploare lupta oa­menilor muncii pentru îmbunătăţirea situaţiei lor, pentru pace şi inde­pendenţă naţională. Comitetul Naţional al­ Partidului Comunist cheamă poporul să-şi in­tensifice lupta pentru pace, să­ sem­­neze activ Apelul de la Viena împo­­triva­ pregătirii unui război atomic. Comitetul a cerut eliberarea din în­chisoare a lui Jesus Faria, secretar general al Partidului Comunist din­ Venezuela. La plenară s-a luat hotărîrea de a se amina deschiderea celui de al XVI Congres al Partidului de la 8 iulie pentru 23 septembrie. _°— In urma grevei feroviarilor, în Anglia a fost proclamată starea excepţională LONDRA 31 (Agerpres) — In după amiaza zilei de 31 mai* regina Angliei a semnat o proclam­­aţie prin care se instituie starea excepţională pe întreg teritoriul Ma­rii Britanii in legătură cu greva ce­­lor 70.000 de muncitori de la căile ferate — grevă declarată in noap­tea de 28 spre 29 mai. Această gre­vă a paralizat aproape în întregime circulaţia feroviară a ţării. Starea excepţională­­a fost insti­­tuită de guvernul Eden în scopul de a înăbuşi mişcarea grevistă. A­­genţiile de presă anunţă de aseme­­nea că guvernul intenţionează săi folosească şi armata pentru a spar-i ge greva feroviarilor. Măsurile pe care guvernul şi pa­­tronatul intenţionează să le ia pen­tru a intimida pe grevişti nu-i pot sili să renunţe la lupta pentru drept­­urile lor legitime. Albert Hallworth, secretarul general adjunct al sindi­catului unit al mecanicilor de loco­motivă şi fochiştilor a declarat că membrii acestui sindicat sunt pregă­­tiţi să continue lupta lor grevistă timp de „luni de zile“ pentru a ob­­ţine satisfacerea revendicărilor Ion. Spectacolele zilei Maxim Gorki (sală şi grădină).­ Cei trei muşchetari; Ilie Pintilie: Frumuseţea diavolului; Puşkin: Vră­­jitoarele; Timpuri Noi: Cenuşăreasa Atel. C.F.R. Ilie Pintilie: Tigrul Ak­­bar; Ion Creangă: Ordinul Ana; 23 August (Roman): Locotenentul lui Racoczi; Victoria (Roman): Po­­iemul dragostei; Rodina (Huşi). Răzbunarea: Lumina (Hîrlău): A­­gentul nr. 13; 30 Decembrie (Podul Iloaiei): Soldatul Victoriei seria 1­ Victoria (Tg. Frumos): Mitrea Co­cor; I. C. Frimu (Vaslui): Directo­rul nostru şi Pui de şoimi; 1 Mai: (Codăieşti): Rapsodia caucaziană. Unitatea de nezdruncinat a popoarelor lagărului păcii, democraţiei şi socialismului Cea mai mare înfăptuire a popoa­relor este, fără îndoială, lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, care cu­prinde într-o familie unită şi puterni­că 12 ţări cu o populaţie de 900.000.000 oameni eliberaţi pentru totdeauna din jugul asupririi capita­liste. Relaţiile dintre aceste ţări se întemeiază pe egalitate, prietenie şi colaborare frăţească, pe ajutorul re­ciproc multilateral, iar politica­­ lor internă şi externă se inspiră din inte­resele vitale ale maselor populare, fi­ind întru totul subordonată acestor interese. De aceea ele obţin succese remarcabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai al maselor,­in lupta pentru apă­rarea marilor lor cuceriri socialiste. Ritmul de dezvoltare a economiei în ţările lagărului păcii, democraţiei şi socialismului în ultimii cinci ani este de 3,5 ori mai intens decît in ţă­rile capitaliste. Acest fapt nu a putut fî trecut sub tăcere nici de duşmanii socialismului. Astfel referindu-se la Uniunea Sovietică, ziarul „New York Herald Tribune“ scria acum citva timp că, industria socialistă a Uniunii So­vietice depăşeşte în mod evident rit­mul de dezvoltare a industriei ţărilor occidentale şi chiar a SUA. Produc­ţia industrială a Chinei, colonia de ieri a imperialismului, a crescut de a­­proape două ori. Nu mai puţin eviden­tă este dezvoltarea economică a ţă­rilor de democraţie populară din Eu­ropa. Ele sunt , după cum recunoaşte însuşi ziarul reacţionar american „Christian Science Monitor“ centre ale industriei grele, care pot rivaliza în multe domenii cu Europa occiden­tală şi în multe privinţe chiar o de­păşesc. . .. In acelaşi timp economia capitalis­tă este într-o continuă decădere. In ultimul an, de exemplu, volumul pro­ducţiei industriale a Statelor Unite ale Americii a scăzut cu peste 10 %, fapt care a determinat creşterea arma­tei de şomeri şi scumpirea serioasă a costului vieţii. Faptul că ţările lagărului păcii, de­mocraţiei şi socialismului oferă un exemplu strălucit de progres conti­nuu, că asigură popoarelor lor un ni­vel de viaţă mereu mai crescut nu convine însă cercurilor imperialiste agresive. Cercurile imperialiste con­testă popoarelor eliberate de capita­lism dreptul de a-şi organiza viaţa potrivit cu aspiraţiile lor naţionale şi sociale, ignorează adevărul simplu că, în conformitate cu legile obiective ale evoluţiei istorice, nimeni nu a reuşit şi nu va reuşi să dicteze po­poarelor orînduirea socială pe care ele vor să şi-o aleagă. Iată de ce, cer­curile imperialiste urzesc planuri de restaurare a capitalismului acolo unde masele l-au doborit, nutrind iluzia deşartă că-l vor impune prin război. Dealtfel, planurile imperialiste se reflectă in cunoscuta politică „de pe poziţii de forţă“ dusă de guvernele S.U.A., Angliei şi Franţei, politică în virtutea căreia ele înfăptuiesc acordu­rile de la Paris de remilitarizare a Ger­maniei occidentale, de alianţă mili­tară cu revanşarzii germani, împotri­va vieţii şi securităţii popoarelor iu­bitoare de pace, a independenţei şi suveranităţii lor. Politica „de pe poziţii de forţă“ este stimulată de marile monopoluri ale SUA, Angliei, Franţei şi Germa­niei occidentale care, pentru intere­sele lor criminale, egoiste, de profit, sunt în stare să prefacă Europa intr-un nou cîmp de luptă, într-o zonă a rui­­nii şi distrugerii, să nimicească mili­oane de vieţi omeneşti. Ameninţînd popoarele din lagărul păcii cu războ­iul atomic, monopoliştii nu se gîn­­desc la urmările pe care un aseme­nea război le poate avea pentru pro­priile lor ţări. Popoarele clocotesc de mînie împotriva monopolurilor imperialiste. Ele îşi dau seama că monopolurile pot cauza omenirii un rău imens. De a­­ceea popoarele îşi intensifică lupta pentru a zădărnici planurile criminale imperialiste. In avangarda acestei lupte stau ţările lagărului­ păcii, de­mocraţiei şi socialismului, care con­stituie o forţă de neînvins. Forţa lor rezidă in uriaşele resurse materiale şi umane de care dispun, in economia lor înfloritoare, în soliditatea orîndui­­rii sor­ale, în unitatea şi superiorita­tea lor morală. Faţă de noua situaţie ce s-a creat în urma aprobării acordurilor de la Paris şi care agravează primejdia unui nou război, ţările lagărului păcii, democraţiei şi socialismului au so­cotit necesar să ia măsuri pentru a a­­păra securitatea lor, munca lor paş­nică şi pacea în Europa. După cum se ştie, în declaraţia comună adopta­tă la conferinţa de la Moscova din noiembrie-decembrie a anului trecut, guvernele ţărilor reprezentate au sub­liniat că, în cazul aprobării acorduri­lor de la Paris, ele îşi vor coordona eforturile pentru a opune forţelor a­­gresive imperialiste, forţele lor unite. Tocmai scopului enunţat la conferinţa de la Moscova i-au fost consacrate lu­crările conferinţei de la Varşovia din 11-14 mai a.c. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală şi a­­cordul cu privire la organizarea unui comandament suprem unificat al for­ţelor armate, care au încununat aceste lucrări, denotă hotărîrea ţărilor parti­cipante de a răspunde cum se cuvine politicii guvernelor apusene în frunte cu S.U.A., de pregătire a unui nou război. Tratatul de la Varşovia are o covîrşitoare importanţă internaţiona­la, care rezultă din faptul că el con­stituie o puternică armă de luptă pentru pace şi destindere internaţiona­lă, pentru triumful securităţii popoa­relor. Dovadă în acest sens sunt prin­cipiile pe care se bazează şi anume principiile Cartei Naţiunilor Unite de respectare a independenţei şi su­veranităţii statelor ; dovadă este con­ţinutul articolului 9 prin care se admite aderarea la acest Tratat a tuturor statelor europene, indiferent de orin­­duirea lor socială şi de stat. Un factor de seama care conferă Tratatului de la Varşovia o deosebi­tă tărie este faptul că Republica Populară Ch­’neză sprijină întrutotul eforturile statelor europene iubitoare de pari pentru asigurarea păcii în Europa şi în întreaga lume. Referin­­du-se la aceasta delegatul ch­nez la lucrările Adunării reprezentanţilor mişcării pentru apărarea păcii din R.P.R., a declarat: „Dacă pacea în Europa va fi încălcată, dacă agreso­rii imperialişti vor declanşa războiul împotriva ţărilor europene care slu­jesc păcii, guvernul nostru şi eroicul nostru popor de 600 milioane, împre­ună cu guvernele şi popoarele ţări­lor noastre frăţeşti vor duce lupta împotriva agresiunii pînă la victo­ria finală...“ Fireşte că, una din premizele ne­cesare pentru asigurarea păcii este promovarea relaţiilor normale între state, recunoaşterea dreptului fiecă­rui popor de a-şi croi viaţa în con­cordanţă cu interesele sale proprii, fără nici un amestec străin. Ţările lagărului democraţiei şi socialismu­lui, in frunte cu Uniunea Sovietică şi R.P. Chineză, propunînd S.U.A., Angliei, Franţei şi tuturor ţărilor la­gărului capitalist pacea şi colabora­rea prietenească nu le obligă să re­nunţe la sistemul lor social şi de stat. Ţările lagărului socialist se pronunţă în unanimitate pentru slăbirea în­cordării internaţionale, pentru re­zolvarea pe calea tratativelor a tu­turor problemelor litigioase. In spi­ritul acestei orientări au fost făcute recentele­­propuneri ale guvernului sovietic în legătură cu reducerea ar­mamentelor, interzicerea armelor a­­tomice şi înlăturarea primejdiei unui nou război. Realizarea acestor pro­puneri ar cruţa omenirea de perico­lul unui nou război pustiitor şi ar înlătura de pe umerii popoarelor po­vara grea a chetuielilor militare.­ O puternică influenţă pozitivă pen­tru cauza destinderii internaţionale o are încheierea, din iniţiativa Uniu­nii Sovietice, a tratatului de stat cu Austria, care consacră independenţa acestei ţări şi caracterul democratic al orînduirii ei. Conform tratatului Austria devine o ţară neutră care nu va adera la nici un fel de alianţe militare, nu va participa la coaliţii agresive şi nu va permite construi­rea de baze militare pe teritoriul ei. Dimpotrivă, ea va fi un factor de pace şi securitate europeană. In sfîrşit, tratativele în curs de desfăşurare între reprezentanţii Uni­unii Sovietice şi Iugoslaviei menite să ducă la îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre aceste două ţări, vor aduce, desigur, o contribuţie esen­ţială la consolidarea păcii şi slăbi­rea încordării internaţionale. Experienţa istoriei dovedeşte în mod incontestabil că tentativele de agresiune împotriva ţărilor iubitoare de pace sînt condamnate la eşec. Fiind conştiente de măreţia victorii­lor pe care le-au repurtat şi de per­spectivele luminoase ale viitorului, popoarele ţărilor lagărului păcii, de­mocraţiei şi socialismului sunt hotă­rîte să-şi apere cu neclintită dîrzenie cuceririle măreţe. Patriotismul lor fierbinte, solidaritatea şi coeziunea care le uneşte sînt o chezăşie a vic­toriei cauzei drepte pentru care luptă. Spre deosebire de contradicţiile care subminează forţele agresive im­perialiste, forţele lagărului păcii, democraţiei şi socialismului, susţinute cu căldură de popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă, oferă tabloul unei realităţi monolitice fără precedent. Aceste forţe — reazim de nădejde al omenirii — luptă cu înflăcărare pentru triumful nobilelor idei ale păcii şi securităţii interna­ţionale, pentru prietenie şi colabora­re între toate ţările lumii. I. ZAHARESCU Tiparul, întreprinderea Poligrafică Iași. — Telefoni 2380—­1210.

Next