Flacăra Iaşului, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2751-2777)

1955-07-01 / nr. 2751

PROLETARI DE TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, Nr. 2751 | VINERI 1 IULIE 1955 ~| 4 PAGINI 20 BANI — —11————fTIFTnrnnm—ii^MMiiiMiMiiiiiMiii Iii — hm m i n II MM .............—li mmm» mimim iiwmi m Minam Sarcinile deputatului sătesc, în actuala etapă a muncilor ag­icole In aceste zile, pe ogoarele regiu­­nii noastre — ca şi pe întreg cuprin­sul patriei — se desfăşoară cu elan bătălia pentru strîngerea recoltei. Ţăranii colectivişti, întovărăşiţi şi cei cu gospodării individuale, pre­cum şi muncitorii din G.A.S. şi S.M.T. fac ultimele pregătiri pentru recoltatul şi treieri­şuil păioaselor, o­­cupîndu-se, totodată, de întreţinerea celorlalte culturi agricole. Obţinerea, în acest an, a unei pro­ducţii globale de 10 milioane tone grîu şi porumb, cere neapărat ridi­carea pe o treaptă superioară a nive­lului muncii de pregătire şi desfăşu­rare a recoltatului, ca şi efectuarea tuturor celorlalte acţiuni agricole. A strînge recolta la timpul cel mai po­trivit, astfel ca nici un bob să nu se piardă, a prăşi porumbul, floarea­­soarelui, cartoful, şi celelalte plante prăşitoare de 3-4 ori, iată sarcina de cea mai mare însemnătate care stă acum în faţa fiecărui ţăran muncitor Pentru aceasta, este necesar ca orga­nizaţiile de partid, siturile populare, organele tehnice agricole, să desfăşoa­re zi cu zi o muncă de îndrumare com­petentă pe teren, în mijlocul ţărănimii muncitoare acolo unde se hotărăşte soarta recoltei. Un rol deosebit de important in acţiunea de mobilizare a ţărănimii­­ muncitoare pentru executarea la timp a muncilor agricole îl au depu­taţii. Prin însăşi natura misiunii pe­ care o îndeplinesc, fiind cei mai aproape de masa de alegători, depu­taţii pot şi trebuie să-şi aducă apor­tul corespunzător la îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a muncilor agricole. Cunoscînd bine realităţile de pe teren, desfăşurîndu-şi întrea­ga activitate în mijlocul maselor, depu­taţii de la sate se apropie de masa ţăran­irrjii muncitoare şi o antrenează la­­ înfăptuirea sarcinilor partidulu­­i guvernului cu privire la obţinerea unei producţii bogate.­­ „Ie muiultur %a­gricole efectuate pină. In­­prezent s-au evidenţiat numeroşi deputaţi care au dovedit că sunt pătrunşi de Însemnătatea înaltei îndatoriri cetă­ţeneşti ce le revine. Iată de exemplu, deputatul Dumitru Teodorescu din Vatra Paşcani a dat dovadă că este legat de cetăţenii din circumscripţia sa electorală. Găsindu-se permanent în mijlocul lor, fiind un înflăcărat propagandist al metodelor înainta­te agrotehnice, deputatul Dumitru Teodorescu a contribuit în mare mă­sură ca ţăranii muncitori din Vatra Paşcani, în frunte cu întovărăşiţii, printre care se numără şi el, să obţină succese frumoase în campania însămînţărilor de primăvară ca şi in acţiunea de întreţinere a culturi­lor. De asemenea, datorită muncii de lămurire desfăşurată de deputaţii Ion Rusu şi învăţătorul Gh. Gologan din comuna Negreşti, Elena Rădu­­canu din Cotnari şi mulţi alţii, ţăranii muncitori din circumscripţiile electo­rale respective sunt fruntaşi în mun­cile agricole. Iată numai cîte­ ÎT din numeroasele exemple care demons­trează felul în care pot deputaţii să atragă masele la îndeplinirea sarci­nilor trasate de partid şi guvern. De aici datoria sfaturilor populare de a-şi pune mereu în centrul preocupă­rilor lor activizarea și îndrumarea deputailor în atingerea obiectivelor pe care le au de înfăptuit. Mai există însă comitete executive ale sfaturilor populare care continuă să subaprecieze sprijinul pe care îl pot primi din partea deputaţilor, considerind greşit că se pot lipsi de ajutorul acestora, şi că sunt în stare să-şi asigure singure sau nu­mai cu salariaţii pe care îi au, par­ticiparea maselor la înfăptuirea sar­cinilor ce le stau în faţă. Este lim­pede că manifestînd asemenea ati­tudini comitetele executive respective nu fac decit să împiedice dezvolta­rea iniţiativei şi a avîntului creator al maselor. Dacă de exemplu, în co­munele Valea Rea — Vaslui, Hărmă­­neşti — Paşcani ş.a. felul în care se desfăşoară lucrările de întreţinere a culturilor ca şi preg­area recedl­tatului şi a treierişului este nem­­ţumitor, aceasta se datereşte m­ui foarte mare măsură fapului că co­mitetele executive ale sfaturilor populare respective nu se sprijină în munca lor pe d­putaţi, pe comisia permanentă cu problem­e agricole ca şi pe celelalte forme organiza­torice pe care le au la dispoziţie pentru mobilizarea ţărănimii munci­toare. Din păcate, pot fi filtîlnite, de asemenea, cazuri cînd deputaţii să­teşti nu caută să-şi îndeplinească cu cinste atribuţiile ce­­ revin în rezolvarea treburilor obşişti, rămin în urmă în ceea ce privese îndepli­nirea unor acţiuni importnte. Munca politică de lămuire a fie­cărui ţăran muncitor în­arte în le­gătură cu necesitatea folosirii regu­lilor agrotehnice în acţiunea de în­treţinere a culturilor, efectuarea re­coltatului şi treierişului - timp, în­deplinirea imediată a obigaţiilor de predare a cotelor cuveni­e statului, etc., vor avea cu atît m­. bune re­zultate cu cit deputatul sătesc va constitui el însuşi exercplu perso­nal în îndeplinirea acelor îndato­riri patriotice.­­| Lucrările agricole ce­­ cer a fi efectuate în actuala peri­oadă — şi care trebuie să se desfăş­are în cele mai bune condiţiuni p­un în faţa tuturor deputaţilor săte­ţi sarcini deosebit de importante. Ei sunt che­maţi să menţină permanent o legă­tură vie cu masele de tetăţeni din circumscripţiile lor elector­ale, orga­nized periodic consfătuiri pe grupe de case, pe sate. In ca­drul acestor consfătuiri este bine să se dscute și să se ceară țăranilor muncitor să facă propuneri privind modul î’­ care văd ei posibilitatea unei eît nai bune organizări a campaniei d* seceriș și treieriș, a căratului cere id­ei la lo­*0“' "Ti'r, .'"‘v, a U 'ji ii .In r*i .--mvUtri tr­ior care să transporte crealele la bazele de recepţie etc. Numeroase fapte dovdesc că a­­colo unde întrecerea patriotică a fost bine organizată şi s-a urmărit îndeaproape mersul defăşurării ei, s-au obţinut roadele aşteptate. La fiecare sesiune sau adunare de dare de seamă ţinută în faţa cetăţenilor, deputaţii sfaturilor pop­uare ale co­munelor Lungani-Tg.­pumos, Vlă­­deni-Iaşi şi altele, analizară mersul întrecerii patriotice, popularizează exemplele pozitive dobîndite de ţăra­nii muncitori fruntaşi şi caută ca ele să fie urmate de ci mai mulţi cetăţeni. Sarcina fiecărui deputat să­tesc este de a lupta pentru ca între­cerea patriotică să cuprindă«­ mase cit mai largi, de a căuta ca circum­scripţia sa electorală­ă aibă cit mai mulţi fruntaşi in ntrecere. Desfăşurând o muncă susţinută pentru antrenarea ţăranlor munci­tori la îndeplinirea inu­mai a lu­crărilor agricole, depu­ţii săteşti trebuie să-i educe, totoda­tă, în spi­ritul vigilenţei revoluţionare, îndem­­nîndu-i să demaşte şi să zădărni­cească orice încercare a duşmanului de clasă sau a uneltelor sale de a lovi în bunul mers al secerişului, treierişului sau colectărior. Comitetelor executive ale sfaturi­lor populare le revine sarcina de a acorda întreaga atenţie muncii depu­taţilor, să-i antreneze în fiecare ac­ţiune. Trebuie să se lichideze cu practica de a se aglomera sarcinile numai pe seama preşedinţilor şi a secretarilor, ci să se antreneze deputa­ţii în organizarea bunei desfăşurări a muncilor agricole. Fiind mereu in mijlocul maselor de cetăţen­, mobilizîndu-i la execu­tarea în cele m­ai bune condiţiuni a lucrărilor agricole, deputatul sătesc trebuie să se considere conducătorul maselor din circumscripția sa în lupta pentm­ obținerea în acest an, a unei producții îmbelşugate. O nouă întovărăşire în raionul Iaşi Duminica trecută, satul Sînger din comuna Gropniţa, raionul Iaşi, îm­brăcat in haină de sărbătoare, a găzduit sute de oaspeţi veniţi din Săveni, Potingeni, Gropniţa şi Movi­­leni să asiste la­­ constituirea primei întovărăşiri agricole din sat. La adunarea gen­rală care a avut loc intr-o atmosferă însufleţită, cei 39 de ţărani muncit­oi întovărăşiţi şi-au ales comitetul de conducere pentru gospodărirea treburilor ob­şteşti A., fost aleşi în cooiducere : Const. V. Ciobanu, ca preşedinte, Ion Privo teanu, ca secretar, iar Gh. Ispir, C. C. Ciobanu şi E. Pricop ca membri in comitet. întovărăşirea agricolă a ţăranilor muncitori din satul Sînger a căpătat numele de „11 iunie“. Ea deţine în prezent o suprafaţă comasată de 41,72 ha. de bună calitate. După şedinţa de constituire, adu­narea ţăranilor muncitori a asistat la un frumos program artistic dat de echipele căminelor culturale din Gropniţa Săveni şi Potîngeni. ,Vi. ALEXANDRESCU corespondent In interiorul ziarului: — V. MIHEEV : Prin marea Chi­nă liberă pag. 2-a Realizările unei întreprinderi fruntaşe pag. 2-a — Bogata activitate a pictorilor şi sculptorilor ieşeni pag. 2-a — Cultură fizică şi sport pag. 2-a — Toate forţele pentru executarea la timp şi în bune condiţii a munci­lor agricole de vară pag. 3-a — Un important aport la micşorarea încordării internaţionale pag. 3-a — Succese in producţie la noua fa­brică de cărămizi de la Roman pag. 3-a _ 123.543.604 semnături pe Ape­lul de la Viena, in U.R.S.S. pag. 4-a — Formarea unui grup parlamern­tar naţional al URSS şi intrarea a­­cestui grup în Uniunea interparla­mentară pag 4-a — Popoarele îşi intensifică lupta petnru împlinirea speranţelor lor pag. 4-a — Jawaharlal Nehru Belgrad a sosit la pag. 4-a ADUNAREA MONDIALA A PĂCII A­pelul de la Datorită eforturilor opiniei publice se vor intilni pen­tru prima oară după zece ani, în condiţiile unei lumi scindate, şefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă îşi îndreaptă speranţele spre ei. Prima lor datorie este de a învinge neîncrederea reciprocă. Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe repre­zentanţii a 68 de ţări, a creat certitudinea că, cu toate divergenţele profunde şi diversitatea opiniilor, un a­­cord asupra unor probleme importante poate fi realizat şi numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tra­tative. Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva poli­ticii de forţă, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor şi a înspăimântătoarei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în In­dochina, conferinţa de la Bandung, neutralitatea Aus­triei consfinţită printr-un tratat, declaraţia de la Bel­grad — toate acestea sunt roade ale trezirii opiniei pu­blice care şi-a găsit expresia în poziţia guvernelor. In problema dezarmării şi a armelor atomice care a ră­mas nerezolvată din cauza unor contradicţii ireductibile pînă in prezent punctele de vedere s-au apropiat atît de mult îneît un acord nu mai este decît o chestiune de bunăvoinţă. In problema securităţii principiile adoptate la conferinţa de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea paşnică între ţări cu orînduiri sociale diferite poate fi întemeiată pe concepţii de felul acelora care au fost proclamate de China şi India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă confe­rinţa c­elor patru va ţine seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă in construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor eu­ropene, în care acestea să păşească pe calea unei strîn­ge colaborări economice şi culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliţii militare, a unei Germanii ferite de renaşterea militarismului.­ Tot în acest spirit, conferinţa celor pa­tru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative eva­cuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan (Frrmoză). Conferinţa trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Organizaţiei Naţiunilor Unite posibilita­tea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există însă forţe cărora le convine războiul rece şi acţionează împotriva unei apropieri între cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia­­pu­blică a tuturor naţiunilor lumii să se împotrivească a­­cestor forţe şi să sprijine pe participanţii la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată de succes dacă forţele iubitoare de pace, care au ţeluri comune, şi îndeosebi diferitele mişcări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pacifiste de orientare creştină şi social-democrată vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîncrederea şi a apăra pacea. Contradicţiile internaţionale pot fi rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi împlinite. Printre mecanizatorii de la S.M.T. Roman Colectivul de muncitori şi tehni­cieni de la SMT Roman şi-a în­cheiat munca închinată asigurării unor condiţii optime de desfăşurare a campaniei de recoltare şi treeriş. Tractoarele, batozele, secerătorile-le­gători, dezmiriştitoarele, plugurile , combainele au fost montate şi ro­date. S-a ţinut Sfatul SMT. şi s-au­ organizat brigăzile pe locuri de mun­că iar acum se aşteaptă momentu­l‘c*-K­tuizsa* - - A/;* 11 i.­­r* * In bogata activitate desfăşurată în campania de reparaţii s-au evidenţiat o seamă de tineri printre care Vasile Hîrjău, Gh. Butnaru, şi alţii. In intîmpinarea celui de al V-leea Festi­val de la Varşovia ei şi-au luat an­gajamente entuziaste, pentru îndepli­nirea cărora au muncit cu dragoste şi însufleţire. BRIGADA FRUNTAŞA Brigada utemistă condusă de tov. Constantin Ifrim a terminat printre primele reparaţiile la batoze. Organi­­zîndu-şi bine munca şi ajutîndu-se reciproc, membrii acestei brigăzi, printre care tov. Dumitru Dascălu, Dumitru Grădinaru şi tînărul munci­tor Vasile Coşu, în vîrstă de numai 16 ani, şi-au dat silinţa să ridice la loc de cinste brigada lor, contribuind prin reparaţiile executate la timp şi de calitate la bunul mers al apro­piatei campanii de recoltare şi treeriş. Ca răsplată a muncii lor, printre tinerii trimişi la odihnă în staţiuni balneo-climaterice, se află şi tînărul Vasile­Sosu care a fost repartizat la­­Lacul Ruţlu. Trupuri luase ,cu forţe sporite de la odihnă, tinerii semetişti vor continua lupta pentru obţinerea de noi biruinţi. NOI CADRE Staţiunea de maşini şi tractoare Roman se îngrijeşte şi de ridicarea de noi cadre, iniţiind în această di­recţie diferite acţiuni. Una dintre ele a constituit-o trimiterea a trei tineri la o şcoală de combainieri. Printre a­­ceştia este şi utemistul Constantin To­ma. Acesta s-a întors de curînd de la şcoală, şi fără întîrziere, a început să monteze combaina şi să-i facă ro­dajul. A fost un prim examen pe care l-a trecut cu succes. Colectivul semetiştilor din Roman trage năd­ejde să aibă în utemistul Constantin Tom­a un harnic şi pri­ceput combainer, un viitor fruntaş în muncă. CEI RAMAŞI IN STAŢIUNE Unii dintre tineri sunt plecaţi in concediu, la odihnă. Cei care au rămas în staţiune , nu au contenit nici Uit' i I LOnitUi 'iiiuuca, XefjfoîiliVjl c.\uij­turi pentru a continua şirul realiză­rilor şi a îndeplini noile sarcini care le-au fost încredinţate. Astfel, ute­­miştii Emil Bîrjoveanu, Carp Vladi­mir, Gh. Maxim şi ceilalţi, muncesc cu însufleţire la repararea semănă­torilor, a cultivatoarelor, a grapelor cu discuri, a selectoarelor — în ge­neral a utilajului necesar campaniei de toamnă. Prin aceasta se asigură continui­tatea şi calitatea muncilor agricole, făcîndu-se astfel ca fiecare nouă cam­panie să reprezinte o victorie pe drumul belşugului şi al înfloririi pa­triei dragi. G. EFTIMIE ! I­AŞUL Anii puterii populare, sunt pentru oraşul nos­tru, ca şi pentru întrea­ga ţară, ani de recon­struire, de transformări, menite să facă viaţa locuitorilor săi tot mai bună. Iaşul a devenit un mare şantier al construc­ţiei socialiste. Se refac fa­ţadele clădirilor, se construiesc case indivi­duale cu ajutorul îm­prumuturilor acordate de stat, s-au ridicat şi se ridică blocuri impu­nătoare pentru oa­menii muncii, străzile şi parcurile capătă un aspect cu totul nou, iar terenurile virane se transformă în spaţii verzi frumos amenaja­te,­in locuri de odihnă pentru toţi cei cărora li-e dragă munca. Cine a vizitat in ur­mă cu ani oraşul nos­tru şi are prilejul s-o facă şi acum, va fi cu siguranţă plăcut sur­prins de transformările ce s-au petrecut în an­samblul arhitectonic al acestuia. Chiar din gară, vizi­tatorul poate admira peronul complet recon­struit, noul teren de sport din faţa Direcţiei Regionale C.F.R. In str. Gheorghi Dimitrov va putea vedea o veche clădire, dar avlnd cu totul alt aspect (clişeul de jos). Aici clădirea a fost complet renovată, s-au executat lucrări de IN ZILELE NOASTRE faţadă, în timp ce în acelaşi corp de clădire din str. V. Alecsandri, mai sunt încă în curs de execuţie ultimele lu­crări de înfrumuseţare. Parcurgînd strada 23 August, vizitatorul va avea prilejul să vadă Institutul agronomic, I. S. E. P.-ul Uni­versitatea la faţada căreia se lucrează pen­tru înfrumuseţare, lo­calul Şcolii medii de băieţi Nr. 2 complet re­novat (clişeul de sus), construcţia unui nou bloc muncitoresc din apropiere şi alte clădiri noi sau reconstruite. Fiecărui locuitor al oraşului îi creşte inima de bucurie cînd vede că Iaşul renaşte, că oa­menii duc acum o via­ţă nouă, că luptă pen­tru a şi-o face mereu mai frumoasă. Astăzi, muncitorii de la „Ţesătura“ locuiesc în blocurile frumoase, cu cîteva etaje, de con­strucţie modernă din str. Elena Doamna. In curînd, un nou lot de muncitori se va muta In locuinţe ale noului bloc ce se construieşte in str. Bărboi. Se refac şi pieţele de desfacere ale oraşului. Cartierul Dumbrava Ro­şie, a fost de curînd îmbogăţit cu încă 11 noi locuinţe individua­le, construite prin cre­ditele acordate de stat şi avînd fiecare cite două apartamente com­puse din două camere, instalaţii sanitare şi de­pendinte. Iaşul se reface pe zi ce trece. Tot mai fru­moase se fac străzile şi casele sale, tot mai plină de bucurie viaţa locuitorilor săi. Ştiri culturale Intîlnire cu scriitori bulgari După ce au vizitat monumentele istorice şi de artă ale Iaşului, scrii­torii bulgari D. A. Stoianof şi V. S. Stancel, care sînt oaspeţii ţării noastre la invitaţia Institutului­ ro­mân pentru relaţiile cu străinătatea, au avut o intîlnire cu scriitorii ie­şeni şi cu membrii redacţiei „Iaşul literar“. Tovarăşii Stoianof şi Stancel s-au interesat indeaproape de activitatea scriitorilor ieşeni, de lucrările lor literare, şi au dat preţioase infor­mări asupra dezvoltării , în ulti­mii ani a literaturii bulgare, pe ca­­lea realismului socialist. V. S. Stan­cel, care este poet şi autor de sce­narii cinematografice, a vorbit des­pre importanţa care se acordă azi acestui gen literar nou : scenariul şi despre mijloacele diferite de rea­lizare a personajelor în film. Ultima sa lucrare destinată cinematografiei este o feerie alegorică în versuri, care conturează figura unui erou legendar, prezent în mai toate bala­dele populare. Scriitorii oaspeţi împreună cu cei din Iaşi au hotărit să continuie le­găturile lor prieteneşti reciproca prin colaborarea unora la revistele celorlalţi, prin traduceri şi prin co­respondenţă personală. Demn de relevat este şi faptul că în timp ce scriitorii Stancei şi Stoia­nof vizitează ţara noastră, inclusiv Iaşul, scriitorii români Demostena Botez şi Ion Istrati , secretar al Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor, fac o vizită similară in Bulgaria. La sfîrşit, redactorii revistei „Ia­şul literar“ au oferit oaspeţilor un dar prietenesc: cele şase numere ale revistei apărute pînă în prezent în 1955. Dezbateri literare . După recentele­rezbateri de la Un­unea “ocriticTflber­om RTFCR7 asupra­ problemelor literaturii pentru copii, s-a organizat o discuţie asupra cri­ticii. Referatul a fost ţinut joi 30 iu­nie, de către Mihai Novicov. Au parti­cipat­ critici din Bucureşti, precum şi de la diferitele reviste literare din ţară. Aceste dezbateri sunt menite a da un nou impuls activităţii literare, prin combaterea schematismului şi a unor atitudini greşite, puse în evi­denţă ca atare şi la cel de al ll-lea Congres al Scriitorilor sovietici. Inaugurarea unui nou cămin cultural Zilele trecute a avut loc la Todi­­reşti — Paşcani inaugurarea căminu­lui cultural construit prin autoimpu­­nere. Peste 1000 de cetăţeni din To­­direşti şi satele învecinate au ţinut să ia parte la această sărbătoare, care marchează o cotitură în viaţa culturală a întregii comuni. Ridicat prin muncă însufleţită, in decurs de numai un an, acest cămin spaţios, construit prin autoimpunere va da posibilitatea desfăşurării unei intense munci culturale. Ţărani muncitori cum ar fi: Tra­der, Lăcătuşu, Gheorghe Rusu, tineri plini de entuziasm ca Gheorghe V. Balcan, Gheorghe Pîslaru şi alţii, care au depus o mufica sm­tmuta pentru construirea căminului, au ţi­nut să-şi exprime bucuria de a ve­dea înfăptuit acest lăcaş de cultură. Aducînd un călduros salut din par­tea comitetului raional de pârtii tom Dumitru Chiradze, şi a manifestat încrederea că acei care au ştiut să construiască un astfel de cămin, vor contribui cu acelaşi elan şi la desfă­şurarea unei intense­ activităţi cul­turale in sprijinul dezvoltării agri­culturii. Festivitatea s-a încheiat cu un reuşit program artistic în cadrul că­ruia şi-au dat concursul echipele de dansuri din Todireşti şi Ruginoasa, orchestra Casei raionale de culturi şi fanfara Atelierelor CFR Paşcani. Consultaţii pentru artiştii amatori La Casa regională a creaţiei popu­lare (in Palatul Culturii) , s-au or­ganizat consultaţii permanente pen­tru formaţiile artistice de amatori (muzică, teatru, dans). Aceste con­sultaţii se dau în fiecare săptămînă, joia, de către specialişti profesio* nişti in ramurile amintite. Ele au ca scop atît ridicarea calitativă a pro*, ducţiilor echipelor artistice de ama­tori şi a brigăzilor de agitaţie, cit şi­­ orientarea repertoriului jşi a temaţi* 1 îii abordate.

Next