Flacăra Iaşului, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2751-2777)
1955-07-01 / nr. 2751
PROLETARI DE TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, Nr. 2751 | VINERI 1 IULIE 1955 ~| 4 PAGINI 20 BANI — —11————fTIFTnrnnm—ii^MMiiiMiMiiiiiMiii Iii — hm m i n II MM .............—li mmm» mimim iiwmi m Minam Sarcinile deputatului sătesc, în actuala etapă a muncilor agicole In aceste zile, pe ogoarele regiunii noastre — ca şi pe întreg cuprinsul patriei — se desfăşoară cu elan bătălia pentru strîngerea recoltei. Ţăranii colectivişti, întovărăşiţi şi cei cu gospodării individuale, precum şi muncitorii din G.A.S. şi S.M.T. fac ultimele pregătiri pentru recoltatul şi treierişuil păioaselor, ocupîndu-se, totodată, de întreţinerea celorlalte culturi agricole. Obţinerea, în acest an, a unei producţii globale de 10 milioane tone grîu şi porumb, cere neapărat ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului muncii de pregătire şi desfăşurare a recoltatului, ca şi efectuarea tuturor celorlalte acţiuni agricole. A strînge recolta la timpul cel mai potrivit, astfel ca nici un bob să nu se piardă, a prăşi porumbul, floareasoarelui, cartoful, şi celelalte plante prăşitoare de 3-4 ori, iată sarcina de cea mai mare însemnătate care stă acum în faţa fiecărui ţăran muncitor Pentru aceasta, este necesar ca organizaţiile de partid, siturile populare, organele tehnice agricole, să desfăşoare zi cu zi o muncă de îndrumare competentă pe teren, în mijlocul ţărănimii muncitoare acolo unde se hotărăşte soarta recoltei. Un rol deosebit de important in acţiunea de mobilizare a ţărănimii muncitoare pentru executarea la timp a muncilor agricole îl au deputaţii. Prin însăşi natura misiunii pe care o îndeplinesc, fiind cei mai aproape de masa de alegători, deputaţii pot şi trebuie să-şi aducă aportul corespunzător la îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a muncilor agricole. Cunoscînd bine realităţile de pe teren, desfăşurîndu-şi întreaga activitate în mijlocul maselor, deputaţii de la sate se apropie de masa ţăranirrjii muncitoare şi o antrenează la înfăptuirea sarcinilor partidului guvernului cu privire la obţinerea unei producţii bogate. „Ie muiultur %agricole efectuate pină. Inprezent s-au evidenţiat numeroşi deputaţi care au dovedit că sunt pătrunşi de Însemnătatea înaltei îndatoriri cetăţeneşti ce le revine. Iată de exemplu, deputatul Dumitru Teodorescu din Vatra Paşcani a dat dovadă că este legat de cetăţenii din circumscripţia sa electorală. Găsindu-se permanent în mijlocul lor, fiind un înflăcărat propagandist al metodelor înaintate agrotehnice, deputatul Dumitru Teodorescu a contribuit în mare măsură ca ţăranii muncitori din Vatra Paşcani, în frunte cu întovărăşiţii, printre care se numără şi el, să obţină succese frumoase în campania însămînţărilor de primăvară ca şi in acţiunea de întreţinere a culturilor. De asemenea, datorită muncii de lămurire desfăşurată de deputaţii Ion Rusu şi învăţătorul Gh. Gologan din comuna Negreşti, Elena Răducanu din Cotnari şi mulţi alţii, ţăranii muncitori din circumscripţiile electorale respective sunt fruntaşi în muncile agricole. Iată numai cîte ÎT din numeroasele exemple care demonstrează felul în care pot deputaţii să atragă masele la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern. De aici datoria sfaturilor populare de a-şi pune mereu în centrul preocupărilor lor activizarea și îndrumarea deputailor în atingerea obiectivelor pe care le au de înfăptuit. Mai există însă comitete executive ale sfaturilor populare care continuă să subaprecieze sprijinul pe care îl pot primi din partea deputaţilor, considerind greşit că se pot lipsi de ajutorul acestora, şi că sunt în stare să-şi asigure singure sau numai cu salariaţii pe care îi au, participarea maselor la înfăptuirea sarcinilor ce le stau în faţă. Este limpede că manifestînd asemenea atitudini comitetele executive respective nu fac decit să împiedice dezvoltarea iniţiativei şi a avîntului creator al maselor. Dacă de exemplu, în comunele Valea Rea — Vaslui, Hărmăneşti — Paşcani ş.a. felul în care se desfăşoară lucrările de întreţinere a culturilor ca şi pregarea recedltatului şi a treierişului este nemţumitor, aceasta se datereşte mui foarte mare măsură fapului că comitetele executive ale sfaturilor populare respective nu se sprijină în munca lor pe dputaţi, pe comisia permanentă cu probleme agricole ca şi pe celelalte forme organizatorice pe care le au la dispoziţie pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare. Din păcate, pot fi filtîlnite, de asemenea, cazuri cînd deputaţii săteşti nu caută să-şi îndeplinească cu cinste atribuţiile ce revin în rezolvarea treburilor obşişti, rămin în urmă în ceea ce privese îndeplinirea unor acţiuni importnte. Munca politică de lămuire a fiecărui ţăran muncitor înarte în legătură cu necesitatea folosirii regulilor agrotehnice în acţiunea de întreţinere a culturilor, efectuarea recoltatului şi treierişului - timp, îndeplinirea imediată a obigaţiilor de predare a cotelor cuvenie statului, etc., vor avea cu atît m. bune rezultate cu cit deputatul sătesc va constitui el însuşi exercplu personal în îndeplinirea acelor îndatoriri patriotice.| Lucrările agricole ce cer a fi efectuate în actuala perioadă — şi care trebuie să se desfăşare în cele mai bune condiţiuni pun în faţa tuturor deputaţilor săteţi sarcini deosebit de importante. Ei sunt chemaţi să menţină permanent o legătură vie cu masele de tetăţeni din circumscripţiile lor electorale, organized periodic consfătuiri pe grupe de case, pe sate. In cadrul acestor consfătuiri este bine să se dscute și să se ceară țăranilor muncitor să facă propuneri privind modul î’ care văd ei posibilitatea unei eît nai bune organizări a campaniei d* seceriș și treieriș, a căratului cere idei la lo*0“' "Ti'r, .'"‘v, a U 'ji ii .In r*i .--mvUtri trior care să transporte crealele la bazele de recepţie etc. Numeroase fapte dovdesc că acolo unde întrecerea patriotică a fost bine organizată şi s-a urmărit îndeaproape mersul defăşurării ei, s-au obţinut roadele aşteptate. La fiecare sesiune sau adunare de dare de seamă ţinută în faţa cetăţenilor, deputaţii sfaturilor popuare ale comunelor Lungani-Tg.pumos, Vlădeni-Iaşi şi altele, analizară mersul întrecerii patriotice, popularizează exemplele pozitive dobîndite de ţăranii muncitori fruntaşi şi caută ca ele să fie urmate de ci mai mulţi cetăţeni. Sarcina fiecărui deputat sătesc este de a lupta pentru ca întrecerea patriotică să cuprindă« mase cit mai largi, de a căuta ca circumscripţia sa electoralăă aibă cit mai mulţi fruntaşi in ntrecere. Desfăşurând o muncă susţinută pentru antrenarea ţăranlor muncitori la îndeplinirea inumai a lucrărilor agricole, depuţii săteşti trebuie să-i educe, totodată, în spiritul vigilenţei revoluţionare, îndemnîndu-i să demaşte şi să zădărnicească orice încercare a duşmanului de clasă sau a uneltelor sale de a lovi în bunul mers al secerişului, treierişului sau colectărior. Comitetelor executive ale sfaturilor populare le revine sarcina de a acorda întreaga atenţie muncii deputaţilor, să-i antreneze în fiecare acţiune. Trebuie să se lichideze cu practica de a se aglomera sarcinile numai pe seama preşedinţilor şi a secretarilor, ci să se antreneze deputaţii în organizarea bunei desfăşurări a muncilor agricole. Fiind mereu in mijlocul maselor de cetăţen, mobilizîndu-i la executarea în cele mai bune condiţiuni a lucrărilor agricole, deputatul sătesc trebuie să se considere conducătorul maselor din circumscripția sa în lupta pentm obținerea în acest an, a unei producții îmbelşugate. O nouă întovărăşire în raionul Iaşi Duminica trecută, satul Sînger din comuna Gropniţa, raionul Iaşi, îmbrăcat in haină de sărbătoare, a găzduit sute de oaspeţi veniţi din Săveni, Potingeni, Gropniţa şi Movileni să asiste la constituirea primei întovărăşiri agricole din sat. La adunarea genrală care a avut loc intr-o atmosferă însufleţită, cei 39 de ţărani muncitoi întovărăşiţi şi-au ales comitetul de conducere pentru gospodărirea treburilor obşteşti A., fost aleşi în cooiducere : Const. V. Ciobanu, ca preşedinte, Ion Privo teanu, ca secretar, iar Gh. Ispir, C. C. Ciobanu şi E. Pricop ca membri in comitet. întovărăşirea agricolă a ţăranilor muncitori din satul Sînger a căpătat numele de „11 iunie“. Ea deţine în prezent o suprafaţă comasată de 41,72 ha. de bună calitate. După şedinţa de constituire, adunarea ţăranilor muncitori a asistat la un frumos program artistic dat de echipele căminelor culturale din Gropniţa Săveni şi Potîngeni. ,Vi. ALEXANDRESCU corespondent In interiorul ziarului: — V. MIHEEV : Prin marea Chină liberă pag. 2-a Realizările unei întreprinderi fruntaşe pag. 2-a — Bogata activitate a pictorilor şi sculptorilor ieşeni pag. 2-a — Cultură fizică şi sport pag. 2-a — Toate forţele pentru executarea la timp şi în bune condiţii a muncilor agricole de vară pag. 3-a — Un important aport la micşorarea încordării internaţionale pag. 3-a — Succese in producţie la noua fabrică de cărămizi de la Roman pag. 3-a _ 123.543.604 semnături pe Apelul de la Viena, in U.R.S.S. pag. 4-a — Formarea unui grup parlamerntar naţional al URSS şi intrarea acestui grup în Uniunea interparlamentară pag 4-a — Popoarele îşi intensifică lupta petnru împlinirea speranţelor lor pag. 4-a — Jawaharlal Nehru Belgrad a sosit la pag. 4-a ADUNAREA MONDIALA A PĂCII Apelul de la Datorită eforturilor opiniei publice se vor intilni pentru prima oară după zece ani, în condiţiile unei lumi scindate, şefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă îşi îndreaptă speranţele spre ei. Prima lor datorie este de a învinge neîncrederea reciprocă. Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanţii a 68 de ţări, a creat certitudinea că, cu toate divergenţele profunde şi diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat şi numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forţă, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor şi a înspăimântătoarei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în Indochina, conferinţa de la Bandung, neutralitatea Austriei consfinţită printr-un tratat, declaraţia de la Belgrad — toate acestea sunt roade ale trezirii opiniei publice care şi-a găsit expresia în poziţia guvernelor. In problema dezarmării şi a armelor atomice care a rămas nerezolvată din cauza unor contradicţii ireductibile pînă in prezent punctele de vedere s-au apropiat atît de mult îneît un acord nu mai este decît o chestiune de bunăvoinţă. In problema securităţii principiile adoptate la conferinţa de la Bandung au arătat că pe un întreg continent colaborarea paşnică între ţări cu orînduiri sociale diferite poate fi întemeiată pe concepţii de felul acelora care au fost proclamate de China şi India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă conferinţa celor patru va ţine seama de opinia publică, ea va constitui o primă etapă in construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor europene, în care acestea să păşească pe calea unei strînge colaborări economice şi culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliţii militare, a unei Germanii ferite de renaşterea militarismului. Tot în acest spirit, conferinţa celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula chineză Taiwan (Frrmoză). Conferinţa trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Organizaţiei Naţiunilor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există însă forţe cărora le convine războiul rece şi acţionează împotriva unei apropieri între cele patru mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opiniapublică a tuturor naţiunilor lumii să se împotrivească acestor forţe şi să sprijine pe participanţii la tratative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată de succes dacă forţele iubitoare de pace, care au ţeluri comune, şi îndeosebi diferitele mişcări pentru apărarea păcii, marile organizaţii pacifiste de orientare creştină şi social-democrată vor întreprinde acţiuni unite pentru a risipi neîncrederea şi a apăra pacea. Contradicţiile internaţionale pot fi rezolvate, pas cu pas. Speranțele popoarelor pot fi împlinite. Printre mecanizatorii de la S.M.T. Roman Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la SMT Roman şi-a încheiat munca închinată asigurării unor condiţii optime de desfăşurare a campaniei de recoltare şi treeriş. Tractoarele, batozele, secerătorile-legători, dezmiriştitoarele, plugurile , combainele au fost montate şi rodate. S-a ţinut Sfatul SMT. şi s-au organizat brigăzile pe locuri de muncă iar acum se aşteaptă momentul‘c*-Ktuizsa* - - A/;* 11 i.r* * In bogata activitate desfăşurată în campania de reparaţii s-au evidenţiat o seamă de tineri printre care Vasile Hîrjău, Gh. Butnaru, şi alţii. In intîmpinarea celui de al V-leea Festival de la Varşovia ei şi-au luat angajamente entuziaste, pentru îndeplinirea cărora au muncit cu dragoste şi însufleţire. BRIGADA FRUNTAŞA Brigada utemistă condusă de tov. Constantin Ifrim a terminat printre primele reparaţiile la batoze. Organizîndu-şi bine munca şi ajutîndu-se reciproc, membrii acestei brigăzi, printre care tov. Dumitru Dascălu, Dumitru Grădinaru şi tînărul muncitor Vasile Coşu, în vîrstă de numai 16 ani, şi-au dat silinţa să ridice la loc de cinste brigada lor, contribuind prin reparaţiile executate la timp şi de calitate la bunul mers al apropiatei campanii de recoltare şi treeriş. Ca răsplată a muncii lor, printre tinerii trimişi la odihnă în staţiuni balneo-climaterice, se află şi tînărul VasileSosu care a fost repartizat laLacul Ruţlu. Trupuri luase ,cu forţe sporite de la odihnă, tinerii semetişti vor continua lupta pentru obţinerea de noi biruinţi. NOI CADRE Staţiunea de maşini şi tractoare Roman se îngrijeşte şi de ridicarea de noi cadre, iniţiind în această direcţie diferite acţiuni. Una dintre ele a constituit-o trimiterea a trei tineri la o şcoală de combainieri. Printre aceştia este şi utemistul Constantin Toma. Acesta s-a întors de curînd de la şcoală, şi fără întîrziere, a început să monteze combaina şi să-i facă rodajul. A fost un prim examen pe care l-a trecut cu succes. Colectivul semetiştilor din Roman trage nădejde să aibă în utemistul Constantin Toma un harnic şi priceput combainer, un viitor fruntaş în muncă. CEI RAMAŞI IN STAŢIUNE Unii dintre tineri sunt plecaţi in concediu, la odihnă. Cei care au rămas în staţiune , nu au contenit nici Uit' i I LOnitUi 'iiiuuca, XefjfoîiliVjl c.\uijturi pentru a continua şirul realizărilor şi a îndeplini noile sarcini care le-au fost încredinţate. Astfel, utemiştii Emil Bîrjoveanu, Carp Vladimir, Gh. Maxim şi ceilalţi, muncesc cu însufleţire la repararea semănătorilor, a cultivatoarelor, a grapelor cu discuri, a selectoarelor — în general a utilajului necesar campaniei de toamnă. Prin aceasta se asigură continuitatea şi calitatea muncilor agricole, făcîndu-se astfel ca fiecare nouă campanie să reprezinte o victorie pe drumul belşugului şi al înfloririi patriei dragi. G. EFTIMIE ! IAŞUL Anii puterii populare, sunt pentru oraşul nostru, ca şi pentru întreaga ţară, ani de reconstruire, de transformări, menite să facă viaţa locuitorilor săi tot mai bună. Iaşul a devenit un mare şantier al construcţiei socialiste. Se refac faţadele clădirilor, se construiesc case individuale cu ajutorul împrumuturilor acordate de stat, s-au ridicat şi se ridică blocuri impunătoare pentru oamenii muncii, străzile şi parcurile capătă un aspect cu totul nou, iar terenurile virane se transformă în spaţii verzi frumos amenajate,in locuri de odihnă pentru toţi cei cărora li-e dragă munca. Cine a vizitat in urmă cu ani oraşul nostru şi are prilejul s-o facă şi acum, va fi cu siguranţă plăcut surprins de transformările ce s-au petrecut în ansamblul arhitectonic al acestuia. Chiar din gară, vizitatorul poate admira peronul complet reconstruit, noul teren de sport din faţa Direcţiei Regionale C.F.R. In str. Gheorghi Dimitrov va putea vedea o veche clădire, dar avlnd cu totul alt aspect (clişeul de jos). Aici clădirea a fost complet renovată, s-au executat lucrări de IN ZILELE NOASTRE faţadă, în timp ce în acelaşi corp de clădire din str. V. Alecsandri, mai sunt încă în curs de execuţie ultimele lucrări de înfrumuseţare. Parcurgînd strada 23 August, vizitatorul va avea prilejul să vadă Institutul agronomic, I. S. E. P.-ul Universitatea la faţada căreia se lucrează pentru înfrumuseţare, localul Şcolii medii de băieţi Nr. 2 complet renovat (clişeul de sus), construcţia unui nou bloc muncitoresc din apropiere şi alte clădiri noi sau reconstruite. Fiecărui locuitor al oraşului îi creşte inima de bucurie cînd vede că Iaşul renaşte, că oamenii duc acum o viaţă nouă, că luptă pentru a şi-o face mereu mai frumoasă. Astăzi, muncitorii de la „Ţesătura“ locuiesc în blocurile frumoase, cu cîteva etaje, de construcţie modernă din str. Elena Doamna. In curînd, un nou lot de muncitori se va muta In locuinţe ale noului bloc ce se construieşte in str. Bărboi. Se refac şi pieţele de desfacere ale oraşului. Cartierul Dumbrava Roşie, a fost de curînd îmbogăţit cu încă 11 noi locuinţe individuale, construite prin creditele acordate de stat şi avînd fiecare cite două apartamente compuse din două camere, instalaţii sanitare şi dependinte. Iaşul se reface pe zi ce trece. Tot mai frumoase se fac străzile şi casele sale, tot mai plină de bucurie viaţa locuitorilor săi. Ştiri culturale Intîlnire cu scriitori bulgari După ce au vizitat monumentele istorice şi de artă ale Iaşului, scriitorii bulgari D. A. Stoianof şi V. S. Stancel, care sînt oaspeţii ţării noastre la invitaţia Institutului român pentru relaţiile cu străinătatea, au avut o intîlnire cu scriitorii ieşeni şi cu membrii redacţiei „Iaşul literar“. Tovarăşii Stoianof şi Stancel s-au interesat indeaproape de activitatea scriitorilor ieşeni, de lucrările lor literare, şi au dat preţioase informări asupra dezvoltării , în ultimii ani a literaturii bulgare, pe calea realismului socialist. V. S. Stancel, care este poet şi autor de scenarii cinematografice, a vorbit despre importanţa care se acordă azi acestui gen literar nou : scenariul şi despre mijloacele diferite de realizare a personajelor în film. Ultima sa lucrare destinată cinematografiei este o feerie alegorică în versuri, care conturează figura unui erou legendar, prezent în mai toate baladele populare. Scriitorii oaspeţi împreună cu cei din Iaşi au hotărit să continuie legăturile lor prieteneşti reciproca prin colaborarea unora la revistele celorlalţi, prin traduceri şi prin corespondenţă personală. Demn de relevat este şi faptul că în timp ce scriitorii Stancei şi Stoianof vizitează ţara noastră, inclusiv Iaşul, scriitorii români Demostena Botez şi Ion Istrati , secretar al Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor, fac o vizită similară in Bulgaria. La sfîrşit, redactorii revistei „Iaşul literar“ au oferit oaspeţilor un dar prietenesc: cele şase numere ale revistei apărute pînă în prezent în 1955. Dezbateri literare . După recentelerezbateri de la Ununea “ocriticTflberom RTFCR7 asupra problemelor literaturii pentru copii, s-a organizat o discuţie asupra criticii. Referatul a fost ţinut joi 30 iunie, de către Mihai Novicov. Au participat critici din Bucureşti, precum şi de la diferitele reviste literare din ţară. Aceste dezbateri sunt menite a da un nou impuls activităţii literare, prin combaterea schematismului şi a unor atitudini greşite, puse în evidenţă ca atare şi la cel de al ll-lea Congres al Scriitorilor sovietici. Inaugurarea unui nou cămin cultural Zilele trecute a avut loc la Todireşti — Paşcani inaugurarea căminului cultural construit prin autoimpunere. Peste 1000 de cetăţeni din Todireşti şi satele învecinate au ţinut să ia parte la această sărbătoare, care marchează o cotitură în viaţa culturală a întregii comuni. Ridicat prin muncă însufleţită, in decurs de numai un an, acest cămin spaţios, construit prin autoimpunere va da posibilitatea desfăşurării unei intense munci culturale. Ţărani muncitori cum ar fi: Trader, Lăcătuşu, Gheorghe Rusu, tineri plini de entuziasm ca Gheorghe V. Balcan, Gheorghe Pîslaru şi alţii, care au depus o mufica smtmuta pentru construirea căminului, au ţinut să-şi exprime bucuria de a vedea înfăptuit acest lăcaş de cultură. Aducînd un călduros salut din partea comitetului raional de pârtii tom Dumitru Chiradze, şi a manifestat încrederea că acei care au ştiut să construiască un astfel de cămin, vor contribui cu acelaşi elan şi la desfăşurarea unei intense activităţi culturale in sprijinul dezvoltării agriculturii. Festivitatea s-a încheiat cu un reuşit program artistic în cadrul căruia şi-au dat concursul echipele de dansuri din Todireşti şi Ruginoasa, orchestra Casei raionale de culturi şi fanfara Atelierelor CFR Paşcani. Consultaţii pentru artiştii amatori La Casa regională a creaţiei populare (in Palatul Culturii) , s-au organizat consultaţii permanente pentru formaţiile artistice de amatori (muzică, teatru, dans). Aceste consultaţii se dau în fiecare săptămînă, joia, de către specialişti profesio* nişti in ramurile amintite. Ele au ca scop atît ridicarea calitativă a pro*, ducţiilor echipelor artistice de amatori şi a brigăzilor de agitaţie, cit şi orientarea repertoriului jşi a temaţi* 1 îii abordate.