Flacăra Iaşului, septembrie 1955 (Anul 11, nr. 2803-2828)

1955-09-01 / nr. 2803

Spor la muncă în noul an şcolar ! O deosebit de mare atenţie acordă partidul şi guvernul nostru dezvoltă­rii necontenite a învăţămîntului. Este şi firesc să fie aşa, deoarece opera de construire a socialismului cere răspândirea culturii în rîndurile celor mai largi mase populare, ridi­carea necontenită a nivelului cultu­ral al oamenilor muncii, creşterea de noi şi noi specialişti, pătrunşi de dragoste de popor, înflăcăraţi luptă­tori pentru socialism, stăpini ai ce­lor mai noi cuceriri ale ştiinţei. „Construcţia socialistă, am spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în cu­­vîntarea rostită cu prilejul adunării festive închinate celei de a XI-a ani­versări a eliberării Romîniei, cere formarea de noi cadre calificate pen­tru toate ramurile economiei naţio­nale. In cursul primului cincinal s-au pregătit 13.400 ingineri, 4500 econo­mişti, 7.000 agronomi. Numai in perioada 1948—1955 nu­mărul unităţilor şcolare din învăţă­­mîntul general a crescut cu peste 600. In anul şcolar care se va des­chide în curind, numărul elevilor în şcolile de 7 ani va fi în comparaţie cu perioada dinainte de război de a­­proape 4 ori mai mare, al elevilor din şcolile medii şi profesionale de 3 ori mai mare şi al studenţilor din institutele de învăţămint superior de 3 ori mai mare“. In regiunea noastră, pe lingă lu­crările obişnuite de amenajare a multor şcoli elementare şi medii, o măsură de mare însemnătate pe linia creării de condiţii optime de învăţă­tură o constituie construirea a 5 noi cămine studenţeşti cu o capacitate de peste 1.500 locuri. Crearea acestor mari posibilităţi de desfăşurare a unei bogate şi sus­ţinute munci pe tărîmul învăţămîn­tului public implică de la sine mari răspunderi pentru cadrele didactice in faţa cărora stă marea sarcină de a da ţării noi şi noi promoţii de in­gineri, tehnicieni, agronomi, zooteh­­nişti, medici, profesori etc. specia­lişti­ cu o temeinică pregătire ştiinţi­fică şi un larg orizont­­cultural.. Este ştiut faptul că activitatea şi rezulta­tele activităţii desfăşurate de spe­cialişti depinde în primul rind de pregătirea pe care au dobîndit-o în anii de învăţătură, depinde de price­perea şi dragostea cu care au­ fost îndrumaţi să-şi însuşească temeinic cunoştinţele necesare, să îndră­gească specialitatea căreia i s-au consacrat. Obiectivul principal care trebuie să stea in faţa fiecărei instituţii de învăţămint în acest an şcolar constă în realizarea unei serioase îmbunătă­ţiri a conţinutului învăţămîntului. Este necesar să se asigure un înalt nivel de predare a lecţiilor, o mai puternică legătură între teorie şi practică. Plină de interes este, în acest sens, acţiunea iniţiată pe ţară de a experimenta în cadrul a dife­rite şcoli de zece ani un învăţămint politehnic. In regiunea noastră invă­­ţâmîntul politehnic va fi experimen­tat în cadrul şcolii de zece ani Nr. 2 băieţi. Aceasta nu înseamnă însă că rezolvarea problemei rămâne exclu­siv în sarcina acestei şcoli. Dimpo­trivă, problema realizării încă din primii ani de şcoală a unei bogate activităţi practice legate de cunoş­tinţele teoretice predate la cursuri, stă în faţa fiecărei şcoli, ea solici­­tînd toată grija şi atenţia cadrelor didactice. Activitatea în laboratoare, pe loturile şcolare experimentale, amenajarea „colţurilor vii“, efectua­rea excursiilor cu caracter ştiinţific, favorizează afirmarea şi dezvoltarea aptitudinilor fiecărui elev în parte, trezeşte interesul elevilor pentru re­zolvare a diferite probleme legate de aplicarea în viaţa practică a cu­­no­­­ntelor teoretice. O deosebită atenţie trebuie acor­dată în acest an predării cunoştin­ţelor de limba romînă, ştiut fiind că din acest an se introduce în întregul sistem de învăţămint noua ortogra­fie. Pentru învăţămintul nostru este deosebit de important faptul că în acest an se trece la generalizarea învăţămîntului de 7 ani la oraşe şi în centrele muncitoreşti. La sate, cadrele didactice, organele de stat, de partid şi organizaţiile de masă trebuie să-şi dea sprijinul pentru realizarea integrală a legii învăţă­mîntului general obligatoriu, astfel incit nici un copil de vîrstă şcolară să nu rămînă în afara şcolii. Rolul hotărîtor în lupta pentru ri­dicarea nivelului procesului de învă­ţămint îl au învăţătorii şi profeso­rii. Sporirea interesului elevilor şi studenţilor pentru materia predată poate şi trebuie să fie obţinută în primul rind prin lecţii corecte din punct de vedere ştiinţific şi atractive ca formă, p­rin discuţii interesante, etc. Trebuie combătute cu dîrzenie tendinţele de improvizare a lecţiilor, învăţătorii şi profesorii au datoria să manifeste în permanenţă o înaltă exigenţă atît faţă de munca proprie, cit şi faţă de munca elevilor. Trebuia să se aibă in vedere în permanenţă că chezăşia obţinerii de noi succese în munca de învăţămint o reprezintă generalizarea şi însuşirea experien­ţei sovietice, precum şi a experienţei pozitive, înaintate, a învăţătorilor şi profesorilor din ţara noastră şi din celelalte ţări de democraţie populară. Realizarea de noi succese în munca de învăţămint nu depinde însă nu­mai de cadrele didactice, ci şi de stu­denţii şi elevii înşişi, de disciplina şi spiritul lor de răspundere, de spo­rirea conştiinciozităţii lor in muncă, de seriozitatea şi perseverenţa în în­văţătură. Un sprijin însemnat trebuie să-l dea muncii de învăţămint organiza­ţiile U.T.M. şi de pionieri. In întrea­ga lor activitate organizaţiile de U.T.M. şi pionieri trebuie să se că­lăuzească după principiul că baza educaţiei comuniste în şcoli este în­văţătura. Fiecare utemist, fiecare pionier are datoria de onoare de a dai un bun exemplu prin atitudinea lui faţă de şcoală, străduindu-se necon­tenit să fie fruntaş la învăţătură, să dea exemplu de disciplină şi conştiin­ciozitate, combi­nind cu vehemenţă orice manifestare înapoiă de chiul şi superficialitate în învăţătură.­­ OrganUniile de partid din institu­­■ţii­ e de învăţămint trebuie să pună în centrul activităţii lor problemele cum constituie însăşi specificul mun­cii acestor instituţii, acţionind intens pent­ru antrenarea tuturor cadrelor didactice pe linia îmbunătăţirii ne­­contenite a procesului de învăţămint. Organizaţiile de partid trebuie să-şi îmbunătăţească munca de con­ducere politică a organizaţiilor de U.T.M. şi de pionieri şi să întă­rească rolul acestora în educarea co­munistă a elevilor şi studenţilor. Or­ganizaţiile de partid au datorii să vegheze la o cit mai justă îmbinare a activităţii profesionale a învăţăto­rilor şi profesorilor cu activitatea pe tărim obştesc. O mare răspundere pentru bună funcţionare a şcolilor în noul an de învăţământ revine sfaturilor popu­lare. Buna funcţionare a şcolilor, a­­provizionarea lor cu combustibil, sunt probleme care trebuie rezolvate din timp şi în mod efectiv. Acum, cinci zeci de învăţători şi profesori vin să-şi ia posturile, in primire este foarte necesar ca sfaturile popu­lare, aplicînd , întocmai prevederile Hotărârii C.C. al P.M.R. şi a Consi­liului de Miniştri din 16 august 1951, să le asigure acestora condiţii co­respunzătoare de muncă şi de viaţă. Secţiile de învăţământ ale sfaturilor populare raionale şi regional au da­toria de a desfăşura permanent o te­meinică activitate de îndrumare şi control, pentru a se scoate din timp, la iveală, lipsurile existente­ şi a se acţiona cu fermitate în direcţia înlă­turării lor. La deschiderea noului an şcolar, oamenii muncii, întregul popor mun­citor, urează din inimă învăţătorilor şi profesorilor, elevilor şi studenţi­lor, spor la muncă în noul an şcolar spre binele şi înflorirea patriei noas­tre dragi — Republica Populară Ro­mînă ! Plecarea delegaţiei guvernamentale a R. P. Albania Marţi dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia guvernamentală a R. P. Albania, care a participat la sărbă­toarea zilei de­ 23 August, a 11-a aniversare a eliberării patriei­ noastre. Delegaţia guvernamentală a R.P. Albania a fost alcătuită din Rita Maiko, secretar al C.C. al Partidului Muncii din R.P. Albania, general­­maior Ndrici Plasări. Din delegaţie a făcut parte şi Miha Lako, amba­sadorul R.P. Albania la Bucureşti. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii: J. Fazekaş, M. Roşiariu, T. Rudenco, D. Simulescu, I. Dumi­tru, I. Mincu, A. Vlădoiu, N. Cioroiu, de activişti de partid şi de stat. Au fost de faţă Miha Lako, am­basadorul R.P. Albania, şi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bu­cureşti. O companie de onoare a dat ono­rul. Au fost intonate Imnurile de stat ale R.P. Albania şi R.P.R. Rita Marko, conducătorul delega­ţiei guvernamentale a R.P. Albania, împreună cu tov. J. Fazekas au tre­cut in revistă compania de onoare. Membrii delegaţiei guvernamentale a R.P. Albania au schimbat apoi cal­de string­eri de mină cu cei prezenţi. (%rprs)) In interiorul ziarului: — Masurile tehnico-organizatorice, factor important pentru realizarea de acumulări socialiste pag. 2-a — O brigadă fruntaşă — Examene de admitere pentru în­­văţămîntul fără frecvenţă pag. 2-a — Ştiinţa de carte — bun al ma­selor largi populare pag. 2-a — Viaţa de partid: Pe marginea deschiderii noului an şcolar la Uni­versitatea de marxism-leninism pag. 3-a — Din activitatea unei comisii de recrutare a cursanţilor pag. 3-a — Sfatul agronomului: Măsuri pentru păstrarea porumbului în ştiuleţi pag. 3-a — Lucrările conferinţei Uniunii Interparlamentare pag. 4-a — Vizite de delegaţii străine in U.R.S.S. pag. 4-a — Cu privire la starea sănătăţii preşedintelui R. Cehoslovace, Antonin Zapotocky *** pag. 4-a — Şedinţa din 31 august a amba­sadorilor R.P. Chineze şi S.U.A. pag- 4-a — ţările arabe sprijină lupta pen­tru libertate a popoarelor din Africa de nord pag. 4-a pag. 2-a Toată atenţia terminării grabnice a treierişului! Gospodăriile colective fruntaşe la treieriş Membrii gospodăriilor agricole co­lective din comuna Mogoşeşti, raionul Paşcani, au terminat zilele trecute treierişul. In această muncă, s-au evi­denţiat în mod deosebit colectiviştii A. Maftei, Ştefan Dominte, Dumitru Ionescu şi alţii. Urmînd exemplul colectiviştilor, ţă­ranii muncitori cu gospodărie indivi­duală au intensificat în ultimile zile munca, reuşind să termine treieratul griului. Numeroşi ţărani muncitori din comuna Mogoşeşti au realizat în a­­cest an o producţie sporită de grîu. Astfel, Petrea Muscalu a obţinut 3800 kg. boabe la hectar, iar D. I. Constan­tin 3600 kg. grîu la hectar. Asemenea recolte bogate au dobîndit şi alţi ţă­rani muncitori care au aplicat regu­lile agrotehnice. IOAN DOMINTE corespondent ★ Conştienţi de faptul că terminarea cit mai grabnică a muncilor de recol­tare şi treieriş constituie o înaltă da­torie patriotică, membrii gospodăriei agricole colective din Patricheni nu au precupeţit nici un efort pentru a grăbi strîngerea recoltei. Zilele acestea, ei au terminat com­plet treieratul păioaselor, obţinînd bogate recolte la hectar. E destul să citam doar cifra de 62.000 kg. de boa­be de cereale care a rezultat în urma treierişului de pe cele 30 ha., pentru a ne da şi mai bine seama de acest lucru. După ce au terminat treierişul, co­lectiviştilor li s-a împărţit avansul. Teodor Iftode a primit drept avans 1600 kg. grîu, Ion Mihăilă 1200 kg. grîu, Petru Patraşcă peste 1000 kg. grîu. MARIA HANGHIUC corespondentă ★ Cu tot timpul nefavorabil care a stînjenit in bună parte treierişul, co­lectiviştii din Sofroneşti — comuna Todireşti, raionul Negreşti, nu s-au dat bătuţi. Ei şi-au îndeplinit cu cin­ste angajamentul de a termina la timp şi fără pierderi treieratul păioa­selor. Astfel, au treierat cantitatea de 13.170 kg. orz, recoltat de pe 11 ha., 17.318 secară , recoltată de pe 10 ha., 153.089 kg. grîu, recoltat de pe 60 ha. La grăbirea ritmului de treieri, un aport preţios l-au adus colectiviştii Ion Turcu, V. Ungureanu, V. Cio­can, I. Olaru, Gh. Botezatu şi alţii. I. TIRON corespondent In satele regiunii noastre, dom­neşte acum freamătul muncilor agri­cole de vară. Pe zeci de arii, bato­zele treieră bogata recoltă a acestui an. Avintul patriotic al ţăranilor muncitori a făcut ca în ultima vre­me ritmul lucrărilor de treieriş să crească. Cu toate acestea nu se poa­te spune că peste tot treierişul se desfăşoară cu aceiaşi intensitate, că toate comitetele executive ale sfaturi­lor populare comunale duc o luptă hotărîtă pentru antrenarea oamenilor muncii de pe ogoare la terminarea cit mai grabnică a treierişului. Astfel, cu tot timpul călduros şi fără ploi, cu toată apropierea cam­paniei însămînţărilor de toamnă, co­mitetul executiv al sfatului popular comunal Uricani, raionul Iași, nu a luat nici o măsură pentru ca treieri­şul să fie terminat cît mai repede. Pînă acum s-au treierat abia 50% din recoltele de păioase. Lăsînd ca lucrurile să se desfășoa­re la sine, comitetul executiv al sfatului popular n-a luat nici o mă­sură pentru mobilizarea ţăranilor muncitori ca să care snopii la arie. Preşedintele comitetului executiv, tov. N. Ştefăniu, a găsit că e mai uşor să mute batoza de pe o arie pe alta, atunci cind vede că nu se asigură treierişul. Astfel, de la Uricani, bato­za a plecat la Brătuleni, pentru ca apoi să se reîntoarcă din nou aici unde mai este de treierat griul de pe 180 hectare teren. Acest mers încetinit al treierişului în comună se datorește și faptului că comitetul executiv al sfatului popular nu s-a îngrijit temeinic de organizarea cetelor. Cît de superfici­ală a fost dusă munca in această di­recţie, se poate vedea şi din faptul că nu s-a întocmit nici un tabel cu numele celor care fac parte din cete. Totul a fost lăsat pe seama paznicu­lui căruia i s-a dat sarcina de a a­­nunţa cu o seară înainte pe cei că­rora le vine rîndul la treieriş. Datorită lipsei de organizare a muncii, dimineaţa lucrul începe tirziu şi încetează seara devreme. S-a in­­tîmplat ca treierişul să înceapă abia la ora 7 dimineaţa, din cauză că cetele au venit tirziu la arie. In acest timp, agentul agricol Neculai Chimu în loc să îndrume şi să controleze pe teren mersul lucrărilor de treie­riş, întocmeşte situaţii din birou. Trebuie arătat de asemenea că la aici lipsesc cu desăvîrşire trioarele. Con­­siderind că griul este curat, agentul agricol a lăsat ca acestea să rămină în sat. Faptul că munca politică, dusă în rîndul ţăranilor muncitori in vederea terminării In timpul cel mai scurt a treierişului, este slabă, se oglindeşte şi în aspectul ariilor. Ele nu repre­zintă un centru al muncii politice de masă. Deşi la ariile de la Găureni şi Bră­tuleni au funcţionat biblioteci volan­te, acestea au fost ridicate de către directorul şcolii, nu se ştie pentru se motiv. Gazetele de arie nu evidenţi­ază fruntaşii in producţie, nu critică lipsurile. O mare răspundere pentru rămî­­nerea in urmă cu treierişul în comu­na Uricani, revine şi SMT-ului Hol­­boca (director tov. I. Bostan). Din cauza nerespectării regulilor de în­grijire tehnică şi a reparaţiilor de mintuială, batozele şi tractoarele se defectează, nefuncţionlnd ore întregi, iar atelierele mobile se lasă mult aşteptate. Aşa s-a intîmplat în ziua de 26 august cind, datorită unei de­fecţiuni la batoză, s-a întrerupt lu­crul 5 ore. Cu toate insistenţele făcute către SMT Holboca de a se trimite butoa­ne cu ajutorul cărora să se poată prinde cureaua care se rupe mereu, nu s-a ajuns la nici un rezultat. De aceea s-a simţit , nevoia de a se re­curge la butoanele care prind cupele. In felul acesta un număr de 12 cupe au fost scoase din funcţiune şi a­­runcate la voia întîmplării pe arie, iar restul de cupe neputînd face faţă la transportarea boabelor de grîu, ulucul se înfundă, se opreşte batoza, se pierd ore întregi cu desfundatul, se întîrzie treierişul. Situaţia existentă in comuna Uri­cani nu mai poate dăinui. De aceea, atît comitetul executiv al sfatului popular comunal, cît şi conducerea S.M.T. Holboca, trebuie să ia cele mai grabnice măsuri pentru intensi­ficarea treierişului, asigurind fun­cţionarea neîntreruptă a batozelor. Organizaţiile de bază din comună au datoria să ajute mai mult sfatul popular pentru antrenarea deputaţi­lor în munca politică de masă, pen­tru mobilizarea tuturor ţăranilor muncitori în vederea terminării tre­­ierisului in comună. VICU TIMOFTE In comuna Uri­ca­ni treierişul trebuie intensificat Ştiri culturale Concert de muzică distractivă romîneasca Duminică 4 septembrie şi luni 5 septembrie orele 17 şi 20:30, Ansam­blul de estradă din Bucureşti va prezenta spectacole cuprinzînd in program un concert de muzică popu­lară românească. Concertul va fi dirijat de Dinu Şerbescu, avînd printre solişti, cunoscuţi interpreţi de muzică populară ca Maria Tă­­nase, Nicu Stoienescu şi alţii. Momentele vesele vor fi susţinute de Ion Antonescu Cărăbuş. Două mari premiere: „Romeo şi Julieta“ şi „Tăunul“ In curind, pe ecranele cinemato­grafelor ieşene vor rula două mari premiere oferite de studiourile cine­matografice sovietice: „Romeo şi Julieta“ şi „Tăunul“. Deţinătorii rolurilor principale din filmul — balet „Romeo şi Julieta“ sunt Galina Ulanova, artistă a po­porului U.R.S.S. (Julieta) şi I. Jda­­nov (Romeo). Povestea de dragoste a celor doi tineri aparţinind fami­liilor Capuleţilor şi Montechilor — familii care se duşmănesc de moarte şi care prin duşmănia lor duc la per­­zanie pe cei doi îndrăgostiţi — şi-a găsit o admirabilă interpretare în spectacolul coreografic realizat in regia lui E. Arustan şi L. Lav­­rovschi pe muzica lui S. Prokofiev, laureat al Premiului Stalin. Dramatica viaţă a lui Arthur, brav luptător pentru libertatea şi ferici­rea poporului italian este redată cu măiestrie, în episoadele pline de ex­presivitate şi deosebit de emoţio­nante ale filmului „Tăunul“. Regia aparţine lui A. Fainţimmar, iar mu­zica­­ cunoscutului compozitor D. Şostakovici. început rîe activitate la Studioul artistilui amator *■ ~ De curind, s-a d­eschis in ora­şul nostru studioul artistului amator instalat in clădirea cinematografului „Ion Creangă“. Studioul dispune de condiţii corespunzătoare pentru efec­tuarea unor spectacole experiment­ale şi a unor schimburi de experienţă în­tre formaţiile artistice amatoare, sin­dicale şi săteşti. Pentru început, Stu­dioul artistului amator anunţă pentru duminică 4 septembrie, ora 9:30 di­mineaţa o consfătuire în jurul activi­tăţii brigăzilor artistice amatoare sindicale din oraşul Iaşi. Vor prezenta programe două brigăzi artistice de agitaţie ale întreprinderilor textile.­­La discuţii vor participa instructori ai brigăzilor artistice de agitaţie din­ Iaşi şi actori fruntaşi ai Teatrului Na­ţional. DIN TOATE COLŢURILE PATRIEI Se dezvolta industria constructoare de maşini Uzinele „23 August** Toate ramurile economiei naţionale se sprijină acum cu încredere pe in­dustria constructoare de maşini, care asigură an de an cu tot mai multă competenţă maşini şi utilaje necesare. Se produc astăzi in serie maşini­­unelte pentru prelucrarea metalelor, utilaje pentru şantierele de construc­ţii, utilaje miniere, maşini şi insta­laţii pentru industriile uşoară şi ali­mentară, o varietate de maşini şi unelte agricole, motoare cu combustie internă, autocamioane, autobuze, va­goane, locomotive, construcţii navale. Caracteristic pentru industria con­strucţiilor de maşini este nu numai ritmul accelerat de dezvoltare ci şi creşterea competenţei muncitorilor con­structori. Numai in anii cincinalului, ei au făurit peste 106 produse noi. Printre acestea se numără 5 tipuri de motoare Diesel, 4 de tractoare, 9 de maşini-unelte agricole, 14 tipuri de maşini şi instalaţii pentru industriile alimentară şi uşoară, 7 de vagoane, 2 de locomotive. Pe baza tehnicii noi In sectorul bumbac s-au construit filaturi pe lingă ţesătoriile existente şi s-au dezvoltat filaturile întreprin­derilor integrate, pentru a se înlă­tura disproporţia dintre capaci­tatea de filat care era mai mică şi cea a ţesătorilor. Aşa s-a procedat la întreprinderile „Industria Textilă“ din Lugoj, „Vasil Vasilescu“ din Mediaş, „Ţesătura“ din Iaşi şi „Teba“ din Arad. In sectorul lină şi mătase s-a trecut la gruparea şi reorganizarea întreprinderilor pe­ baza tehnicii îna­intate, cu un flux tehnologic continuu. In sectorul pielărie s-au luat măsuri pentru mecanizarea proceselor de pro­ducţie, introducîndu-se în majorita­tea întreprinderilor lucrul în bandă glisantă şi bandă rulantă. Industrializarea socialistă a creat condiţii pentru dezvoltarea industriei uşoare nu numai pe baza reorgani­zării şi dezvoltării întreprinderilor existente, ci şi prin construirea de întreprinderi noi, dotate cu utilaj mo­dern, uşor de mînuit, cu o înaltă pro­ductivitate, în care muncitorii lucrea­ză în condiţii optime. De mare ajutor ne-a fost sprijinul dat de Uniunea Sovietică în utilaje, documentaţie tehnică şi specialişti. La Iaşi, Lugoj şi Arad s-au construit filaturi de Bumbac, iar la Botoşani s-a ridicat una din cele mai moderne uzine texti­le din ţară, „Moldova“. Filaturile nou construite totalizează peste 75.000 de fuse. Mîndria industriei noastre uşoare o formează fabrica de confecţii „GH. Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti, cea mai mare fabrică de acest gen din ţară. Ea realizează peste 40 la sută din întreaga producţie de confecţii a­ ţării. Noi fabrici de egrenat bumbac O noua realizare a industriei noastre de coloranţi Industria noastră de coloranţi şi-a îmbogăţit sortimentul cu un nou co­lorant — naftol A.S. — primul şi cel mai important produs dintr-o nouă clasă de coloranţi, clasa naftoli­­lor. Acest nou colorant face parte din categoria aşa numiţilor coloranţi de gheaţă, care au caracteristici deose­biţi ca rezistenţă la lumină, spălat, fierbere, călcat, etc., fiind mult su­perior în această privinţă coloranţilor ce se fabrică azi la noi în ţară pen­tru ţesăturile de bumbac. Instalaţiile de producere a noului colorant au intrat total în funcţiune la fabrica de coloranţi „Spic“ din Bucureşti. Primele cantităţi livrate industriei uşoare au dat bune rezul­tate. In anii ce s-au scurs de la 23 August 1944, în mijlocul în­tinderilor nesfîrşite ale ogoarelor Bără­ganului au răsărit noi fabrici şi între­prinderi. La Ciulniţa s-a construit o mare şi modernă fabrica de egrenat bumbac. In fotografie: Un aspect din interio­rul unei secţii a fa­bricii de egrenat bumbac „Republica“ din­ Ciulniţa, întreprinderi textile In anii puterii popu­­lare uzinele „23 Au­gust“ din Bucureşti şi-au lărgit conside­rabil producţia. Mun­­citorii, tehnicienii şi inginerii acestei uzi­­ne, au dobîndit suc­cese frumoase în lupta pentru realiza­rea unei productivi­tăți tot mai ridicate.. In fotografie: La secția vagoane se­ montează în serie bo­­ghiurile pentru va­­goane-cisternă CFR de 50 tone. ’T» 1 . ,*P

Next