Flacăra Iaşului, septembrie 1955 (Anul 11, nr. 2803-2828)
1955-09-01 / nr. 2803
Pag. 2-a PCA CARAIA SOLO ! Măsurile tehnico-organizatorice, factor important pentru realizarea de acum rări socialiste Chemarea la întrecere lansată de unele întreprinderi din regiunea Stalin, privind realizarea de acum,uri socialiste peste plan, a constituit pentru întreprinderea noastră un prilej de analiză a posibilităţilor existente în această privinţă. Din analiza făcută a reieşit că în cursul trimestrului I al anului în curs, cu toată depăşirea planului de producţie, acumulările socialiste planificate n-au fost realizate în întregime, întreprinderea noastră rămînînd datoare statului suma de 161.000 lei. Noi am analizat temeinic cauzele nerealizării planului de acumulări, iar numeroși muncitori care au luat cuvîntul și-au exprimat hotărîrea de a lupta prin toate mijloacele pentru lichidarea rămînerii în urmă, propunînd totodată măsuri corespunzătoare. Este ştiut faptul că descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale producţiei constituie factorul hotărîtor pentru mărirea producţiei şi a productivităţii muncii. Ori pentru ca aceste rezerve interne să poată fi descoperite şi folg'-He., este necesară luarea de măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare, îndrumată de organizaţia de bază, conducerea întreprinderii şi-a îndreptat atenl la sine reorganizarea procesului de producţie. Astfel, s-a făcut mutarea secţiei de preparaţii într-o sală nouă, spaţioasă, luminoasă. Acest lucru a mărit cu mult capacitatea de producţie a secţiei, precum şi posibilitatea de a se realiza economii. înlocuirea sistemului de acţionare a maşinilor prin transmisie cu acţionarea individuală la secţia bobinat a redus timpii moici, a creat posibilităţi noi de economii la materiale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Reamplasarea maşinilor în secţia maşini bază a permis o mai bună distribuire a utilajelor pe fiecare muncitor. De unde înainte, datorită vechii amplasări, muncitorii nu puteau avea acelaşi cîmp de deservire, ceea ce împiedica pe mulţi din ei să folosească întreaga capacitate de producţiei după reamplasarea maşinilor şi redistribuţia lor proporţională pe fiecare muncitor s-a putut realiza o creştere a producţiei şi a productivităţii muncii cu 12 la sută. Mutarea, secţiei de reparat într-o sală nouă,special amenajată, pe lingă faptul că a creat condiţii optime de muncă muncitorilor, a eliminat operaţiunea de transportare a întregii producţii de la parter la etaj şi din nou transportarea ei la parter. O importantă rezervă internă folosită a fost şi extinderea inovaţiei, de mărire a vitezei periferice la finele maşini-baza. Aplicarea acestei măsuri a dus la o serioasă creştere a producţiei şi productivităţii muncii. Aplicarea inovaţiilor realizate în ultimul timp, privind iluminatul interior al maşinii Rundsthal şi aplicarea gresorului la axul de cuplare al maşinii a dus atît la îmbunătăţirea calităţiiproduselor, cît şi la întreţinerea utilajului în mai bune condiţiuni. Introducerea corpurilor personale de economii la ace în secţia maşini bază şi la stofe în secţia de croit a creat condiţii pentru reducerea consumurilor specifice. Aşa de exemplu prin aplicarea plăteilor din cupoane s-a realizat de la începutul anului o economie de 9360 lei. In aceeaşi perioadă de timp s-a realizat o economie de 29.000 lei prin întrebuinţarea cupoanelor în locul pînzei nealbite Conducerea întreprinderii şi-a dat seama ca pentru a realiza o producţie şi o productivitate ridicată, superioară din punct de vedere al calităţii, este necesară ridicarea calificării profesionale a muncitorilor. In această direcţie s-au obţinut succese atît prin calificarea la locul de muncă, cît şi prin cursurile de calificare. Astfel, însuşindu-şi o calificare superioară, numeroşi muncitori printre care şi Emilia Antonache, Iosub Zoiţa şi Paraschiva Anicăi, au devenit fruntaşe în producţie, aducînd un aport important la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. In aplicarea practică a măsurilor tehnico-organizatorice în scopul măririi producţiei şi productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost, un rol deosebit de important l-a avut munca politică de masă desfăşurată de organizaţia de partid din întreprindere care a antrenat în această muncă şi comitetul de întreprindere şi organizaţia U.T.M. Faptul că agitatorii au fost instruiţi să desfăşoare o susţinută muncă de agitaţie în rîndul muncitorilor în ceea ce priveşte importanţa realizării de cît mai multe acumulări socialiste peste plan a făcut sa apară noi iniţiative creatoare. Asa de pildă, în ultimul timp a căpătat o largă extindere metoda muncitoarei Elena Agapi din secţia finisaj, a cărei aplicare permite reducerea timpului de muncă necesar pentru finisarea storiiior, sau initiative muncitoarelor Teodora Andrei si Elena Bîsu care au cerut extinderea metodei avansate Melnicova, la maşinile mari. De asemenea sub conducerea organizariei de partid organizaţia U.T.M. a dus muncă în rîndul brigăzilor de tineret în vederea intensificării luptei pentru acumulări socialiste. Ştiind ca prin creşterea acumulărilor socialiste statul nostru are posibilitatea să sporească investiţiile capitale, să dezvolte economia naţională asigurînd prin aceasta bunăstarea oamenilor muncii, noi vom lupta cu şi mai multă rîvnă pentru depășirea angajamentului luat privind realizarea de acumulări socialiste. N. DAVID directorul fabricii de tricotaje ..Moldova“ Zidurile zvelte, masive şi impuntoare domină împrejurul Sărăriei: e şantierul căminului Politehnicii.. Netencuite încă, în culoarea cărămizii arsă bine, la care se adaugă pulberea aurie a soarelui, construcţia capătă infăţişarea de cetăţi ilei roşu. Numai dacă le priveşti cu ochiul aceluia care pune cărămidă peste cărămidă şi care peste legătura de mortar pune inima şi iscusinţa, îţi poţi da seama cită strădanie cît zel şi hărnicie închid aceste ziduri ieşene din talentul miinii de muncitor creator. Ele înseamnă via mărturie a omului paşnic, dornic să clădească în slujba vieţii şi fericirii Aici lucrează şi brigada de tencuit a lui Ion Năstase. Hărnicia, priceperea şi îndeminarea lui a trecut-o şi meşterilor mistriei, despre a căror iscusinţă îţi vorbeşte întreg şantierul. Jos, cîţivaa inşi plămădeau încărcătura de mortar. Pasta asta groasă şi vîriătă o răsturnau în nişte cupe de fier, pe care o trompă uriaşă a macaralei le ridica pe nişte scripeţi zornăitori, sus. Acolo era trecută în roabe, din care înfulecau în mişcări scurte şi repezi, mis■HriMerera trtixul lincitlui, şlefuitul. Iar alţii în urmă dădeau glo- ■ tul de var, care odată zvîntat lăsa o urmă albă şi proaspătă cu un miros tare de casă nouă. Şi tot aşa mai departe, brigada aceasta înainta metru cu metru în apartamentul început, cu tot lucrul gata pîrlă Ici finisate. La capătul unei scări, peste zgomot şi incrdare, pierzlndu-se printre interioarele largi fără tuşi şi ferestre, se desluşea un podi de chitic : „M-a făcut maica oltean“. II şuiera domol, în ritmul mlădierii braţelor noduroase care descărcaţi c-o lopată Cît toate zilele căldări, tencuiala, muncitorul constructor Ion Gh. Androne. Şi-i, chiar oltean, din inima Olteniei, de la Craiova. L-o fi apucat dorul de casă şi de copila lui. Şi dacă-i neîntrecut la cântec şi bun de gură, nu-i mai puţin adevărat că-i cel mai săritor la treabă. De aceea flăcăii din echipă i-au scos şi-o strigătură: Bun eşti vere la glumit. Dar şi bun la jenant! — Acesta e Petru Havarie, mozaicar. El a turnat toate scările astea cite se văd (și sint destul de multe) nu numai o săptămînă, nu in două cum se stabilise in plan, — îmi explică Ion Năstase. Şi-mi mai vorbi apoi, despre el însuşi: — Meseria asta, e practic de treizeci şi trei de ani. Am învăţat-o de la un „talion“, prin Colentina Bucureştiului. Pe şantierul acesta lucrez de la pasul primei cărămizi. Am calificat pînă acuma şase ziduri. Intr-o odaie, un morman de tencuială început să Se usuce îţi atrage privirea. Omul a ghicit insă intenţia : ■— Acesta-i strins din ceea ce a rămas de la tencuri. 11 dăm jos şi-l prefacem din nou in mortar. Uite aşa facem nişte economii bunicele. Ajuns la capătul scărilor, cînd priveşti in sus, nu poţi să nu simţi munca şi osteneala pusă in aceste uriaşe clădiri. Şi izvorul acestei munci însufleţite stă tocmai in înţelegerea că oamenii muncesc pentru ei, pentru fericirea copiilor lor. — Mi-aş vrea ca aici să vie cindva student şi unul din copiii mei: să ştie la urcare şi coborîre că şi tatăl lor a pus un umăr, în anii marilor construcţii. De la tencuitorii de sus nu mai coborau decit cupele golite, pe care trompa macaralei le depunea jos, la încărcătorii de mortar. Ion Năstase a intrat intre ei. Munca a căpătat alt ritm, îmbucurat, chipul lui stropit puţin cu var se luminase de mulţumirea datoriei împlinite. GH. IANCU O brigadă fruntaşă ill. 2863 Examene de admitere pentru învățămîntul fără frecvenţă Ministerul învăţămintului aduce la cunoştina celor interesaţi că între 10-17 septembrie a.c. se va ţine examenul de admitere pentru învăţămîntul fără frecvenţă, la următoarele instituţii de învăţămînt superior: I. Institutul Politehnic Bucureşti a) Facultatea Electronică şi Telecomunicaţii Secţia Telecomunicaţii b) Facultatea Energetică Secţia Electroenergetică c) Facultatea de Mecanici Secţia Maşini termice d) Facultatea Tehnologie mecanică Secţia Tehnologia prelucrării metalelor şi construcţiei de maşini e) Facultatea de Chimie industrială Secţia Tehnologia substanţelor organice „ Materiale de construcţii şi ceramică „ Tehnologia substanţelor anorganice II. Institutul Politehnic Timişoara a) Facultatea Electrotehnică Secţia Mecanoenergetică b) Facultatea de Construcţii Secţia Construcţii civile şi industriale III. Institutul Politehnic laşi a) Facultatea Electrotehnică Secţia Mecanoenergetică b) Facultatea de Ind. Uşoară Secţia Tehnologia mecanică textilă a) Ţesătorie b) Filatură IV. Institutul Politehnic Cluj a) Facultatea Tehnologia mecanică Secţia Tehnologia prelucrării metalelor şi construcţiei de maşini V. Institutul de Mine Bucureşti a) Facultatea de Mine Secţia exploatări miniere VI. Institutul de Petrol şi Gaze Bucureşti a) Facultatea de Exploatarea zăcămintelor de ţiei si gaze Secţia exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze VII. Institutul de Construcţii Bucureşti a) Facultatea de Construcţii Secţia Construcţii civile şi industriale b) Facultatea de Utilaj şi instalaţii Secţia Instalaţii pentru construcţii VIII. Institutul Tehnic Galaţi ai Facultatea de Tehnologia produselor alimentare Secţia Tehnologia morăritului, panificaţiei şi a pastelor căinoase Secţia Tehnologia şi conservarea produselor alimentare )X. Institutul Tehnic Craiova a) Facultatea de Mecanizarea Agriculturii Secţia Mecanizarea Agriculturii X. Institutul Forestier Or. Stalin a) Facultatea de SudCultură Secţia Silvicultură b) Facultatea Exploatarea şi Industrializarea lemnului Secţia Exploatarea produselor şi transporturilor forestiere Secţia Industrializarea lemnului, XI. Institutul de Căi Ferate „Gheorghe Gheorghiu-Dej*’ Bucureşti a) Facultatea Mecanică transporturilor Secţia Material rulant (locomotive) b) Facultatea de Construcţii Fereviare Secţia Construcţii de linii feroviare şi clădiri C) Facultatea de Exploatarea feroviară Secţia Exploatare feroviară XII Universitatea „C .I. Parhon" Bucureşti a) Facultatea de Filologie Secţia Humană" Istorie b) Făcutatea de Ştiinţe Juridice Secţia Ştiinţe Jurdice C) Facultatea de Matematică-Fizică Secţia Matematice -Fizică XIII. Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi a) Facultatea de Istorie şi Filologie Secţia Română-Istorie „ Limba şi literatura rusă. b) Făcultateadeedinţe Juridice Secţia Ştiinţe Juridice c) Facultatea Matematică-Fizică Secţia Matematică-Fizică d) Facultatea Ştiinţe Naturale Secţia Ştiinţe Naturale-Chimie. XIV. Universitatea „V. Babeş“ Cluj a) Facultatea de Istorie şi Filologie Secţia Română»Istorie „ Limba şi literatura rusă b) Facultatea de Ştiinţe Juridice Secţia Ştiinţe Juridice c) Facultatea de Matematică-Fizică Secţia Matematică-Fizică d) Facultatea Ştiinţe Naturale Secţia Ştiinţe Naturale»Geografie XV, Universitatea ,,Bolyai“ Cluj a) Facultatea de Istorie Filologie Secţia Limba şi literatura maghiară „ Limba şi literatura rusă b) Facultatea Ştiinţe Juridice Secţia Ştiinţe Juridice C) Facultatea Matematică-Fizică Secţia Matematică“Fizică d) Facultatea Ştiinţe Naturale şi Chimie Secţia Ştiinţe Naturale-chimie. XVI. Institutul Pedagogic de La Rusă „Maxim Gorki“ Bucureşti a) Facultatea de limba rusă Secţia de limba rusă XVII. Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare „V. I. Lenin“ Bucureşti a) Facultatea de Planificare Secţia Economia industriei socialiste „ „ agriculturii socialiste b) Facultatea de Finanţe si Credit Secţia Finante „ Credit „ Evidenţă contabilă. c) Facultatea de Comerţ si Merce,ologit Secţia Economia Comerţului socialist d) Facultatea de Stastică Secţia Statistică industrială „ „ agricolă XVII, Institutul de Cultură Fizică şi Sport a) Facultatea de Ciutură Fizică şi Sport Secţia Cultură Fizică XIX, Institutul de Arte teatrale şi ţine mail grafice „I. L. Caragiale“ Bucureşti a) Facultatate teatru Secţia Teidrologie şi filmologie b) Facultatea de cinematografie Setia Rege de film. „ operatore. XX Institutul Agronomic „N. Bălcescu" Bucureşti a) Facultatea de Agricultură Secţia Agricultură b) Facultatea Zootehnie Secţia Zootehnie XXI. Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“ Bucureşti a) Facultatea de Arte Plastice Secţia istoria şi teoria artelor. XXII. Conservatorul „Ciprian Porumbescu“* Bucureşti a) Facultatea de compoziţie, dirijat, pedaagogie. Secţia Muzicologie. Se lărgeşte reţeaua şcolilor tehnice Peste cîteva zile începe noul an şcolar in invăţămîntul tehnic. Cerinţele mereu in creştere de cadre calificate pentru economia naţională au impus lărgirea reţelei de şcoli tehnice in care se pregătesc muncitori calificaţi pentru cele mai diverse meserii. * In reţeaua de învăţămînt coordonată de Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini funcţionează anul acesta 46 de şcoli profesionale şi şcoli tehnice, iar pe lingă majoritatea întreprinderilor au fost organizate şcoli tehnice de maiştri cu scoatere din producţie şi cu secţii fără frecvenţă. In primele două tipuri de şcoli cu o durată de 1—3 ani sunt pregătite cadre de muncitori calificaţi şi personal tehnic pentru siderurgie, extracţia minereurilor, prelucrarea metalelor, construcţiile de maşini şi construcţiile navale. Corpul didactic va asigura o bună pregătire teoretică şi practică a elevilor. La aceasta se adaugă condiţii materiale optime — masă, cazare, rechizite, remunerarea muncii practice. Şcolile profesionale şi cele tehnice sunt frecventate anul acesta de peste 15.000 de elevi. Şcolile tehnice de maiştri, înfiinţate în acest an, au o durată de 3 ani. Elevii sunt recrutaţi d•drrrrindul celor mai buni muncitori. Lor li se predau cunoştinţe tehnice generale, organizarea producţiei, normarea tehnică, tehnica securităţii muncii, desenul tehnic şi altele. Cercurile A.S.I.T. din toate oraşele ţării vor sprijini şcolile tehnice de maiştri. ★ Ministerul Industriei Alimentare a luat măsuri în vederea deschiderii lai acest an de noi şcoli tehnice pentru pregătirea cadrelor. In Bucureşti au luat fiinţă o şcoală tehnică pentru normatori şi laboranţi şi una care pregăteşte maiştri pentru sectoarele conserve, zahăr, tutun şi ulei. La Cluj a fost înfiinţată o şcoală tehnică pentru industrializarea laptelui, una de zootehnie şi o şcoală tehnică de maiştri pentru industria laptelui. De asemenea, in Sibiu va funcţiona anul atestat şcoală tehnică de maiştri pentru industria cărnii, iar la Mamaia se va deschide o şcoală pentru tehnica pescuitului şi piscicultura. In Drăgăşani se vor mai înfiinţa o şcoală tehnică pentru vitipormicultură şi o şcoală tehnică de maiştri pentru sectorul vinificatiei. (Agerpres) Realizări ale industriei locale In anii puterii populare a fost creată în cuprinsul regiunii noastre o înfloritoare industrie locală, care foloseşte o parte din nepreţuitele bogăţii naturale ale regiunii. Dacă în anul 1951 industria locală număra 100 unităţi care produceau 28 de produse, în anul 1955 numărul unităţilor de producţie a crescut la 238, iar acela al produselor la 123. Prin numeroasele şi variatele articole de larg consum pe care le produce, industria locală contribuie la creşterea nivelului de trai al populaţiei muncitoare. puterii de stat asigură pedagogilor condiţii de locuit, de aprovizionare, încălzit etc. învăţătorii şi profesorii au la dispoziţie clădiri de şcoală bine amenajate, dotate cu un bogat material didactic, cu mobilier didactic modern. Pe piepturile multora dintre învăţători şi profesori strălucesc ordine şi medalii ale Republicii, alţii au fost distinşi cu titlul de învăţător şi în ultimii ani, a sporit considerabil volumul producţiei industriei locale. Astfel, dacă în 1950 industria locală producea 158 tone prefabricate carne, în cursul acestui an producţia prefabricatelor de carne va reprezenta o cantitate de peste 360 tone. In cursul primului semestru al acestui an, fabricile de cărămizi ale industriei locale au produs cu peste 5 milioane cărămizi mai mult decit întreaga producţie a anului trecut. Datorită străduinţei organelor locale ale puterii de stat de a folosi la maximum resursele locale, datoripentru merite excepţionale în munca didactică. Toate aceste dovezi ale preţuirii pe care statul democratpopular o acordă cadrelor didactice constituie un puternic imbold în munca acestora pentru educarea tinerei generaţii şi luminarea maselor. Împreună cu ceilalţi intelectuali, învăţătorii din satele patriei noastre muncesc cu dragoste pentru educarea şi instruirea copiilor, pentru lichida. Ştiinţa de carte — bun al maselor largi populare S-au încrustat pe răbojul vremii multe urme despre dezinteresul stăpînirii capitaliste faţă de învăţămintul public din ţara noastră. O mărturisesc înseşi datele oficiale de pe atunci. In 1944, erau peste 4 milioane de analfabeţi şi semianalfabeţi. In anul 1933, peste un milion de copii rămineau în afara şcolii, îngroşau rindurile neştiutorilor de carte. Politica ce se ducea atunci în acest domeniu urmărea restrîngerea numărului şcolilor, reducerea sumelor destinate învăţămintului şi a numărului cadrelor didactice. Baza materială a învăţămîntului era redusă cu mult sub limita minimă. In rindurile învăţătorilor şi profesorilor bîntuia flagelul şomajului. O statistică parţială din anul 1933 arăta că, în Rominia acelor vremuri numai 5 la sută dintre cadrele didactice ocupau posturi definitive, 63 la sută ocupau posturi intimplătoare, iar 32 la sută erau şomeri. Alta este viaţa învăţătorului în ţara noastră astăzi. Reforma invăţămîntului statornicit hotarul intre şcoala veche şi şcoala nouă a regimului de democraţie , populară, s-au si limbat radical, condiţiile de muncă şi de viaţă ale învăţătorilor şi profesorilor. Astăzi, profesia de pedagog a fost ridicată la locul de cinste ce i se cuvine. Ca urmare firească a acestui fapt a crescut simţitor numărul învăţătorilor, care este în prezent de două ori mai mare decit în anul 1938. In aceeaşi proporţie a crescut numărul instituţiilor de învăţămînt în care se pregătesc pedagogi. Prin Hotărirea partidului şi guvernului din 16 august 1951 şi Hotărirea Consiliului de Miniştri din 19 septembrie 1952 s-au luat măsuri de mare însemnătate pentru ridicarea nivelului învăţămintului şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale cadrelor didactice. S-au stabilit norme noi de salarizare a tuturor cadrelor din Învăţămînt, corespunzătoare calificării profesionale şi stagiului de activitate pedagogică. Pedagogilor tineri numiţi in învăţămint, într-o altă localitate decit in cea în care au domiciliat, li se acordă o indemnizaţie de instalare egală cu un salariu lunar. Organele locale ale profesor emerit sau au primit premiilă avîntului în întrecerea socialistă al muncitorilor din industria locală, volumul producţiei pe primele 6 luni ale acestui an întrece cu 13 la sută volumul producţiei din aceeaşi perioadă a anului trecut. In ultimul timp, industria locală a sporit considerabil producţia de ţesături de bumbac şi mătase din deşeurile de la unităţile textile din Iaşi, a produselor din fier, patiserie, mobilă populară, confecţii. De curind, a luat fiinţă în regiunea noastră o imprimerie de mătase, singura de acest fel din întreaga Moldovă, rea ultimelor rămăşiţe ale analfabetismului, pentru ridicarea nivelului cultural al maselor. Cadrele didactice îşi desăvîrşesc necontenit pregătirea profesională, studiind experienţa pedagogiei sovietice şi a învăţătorilor şi profesorilor, fruntaşi din ţara noastră. Pentru ridicarea nivelului ideologic şi profesional şi râspîndirea celor mai înaintate metode pedagogice, s-au creat Institutul central pentru perfecţionarea cadrelor didactice şi Institutul de ştiinţe pedagogice, învăţători ca Ştefan Ştefănescu din comuna Popeşti Leordeni, Bifat Paraschiva din comuna Sovata, Regiunea Autonomă Maghiară, Dumitru Balica din comuna Buciumeni, regiunea Birlad, Zinica Ionescu din comuna Săbăoani, regiunea laşi, Vasil Diaconu, din comuna Ducinişu, regiunea Craiova şi mulţi alţii, işi îndeplinesc cu cinste nobila misiune de a contribui la râspîndirea culturii şi ştiinţei în rindurile ţărănimii muncitoare. Ei sunt preţuiţi şi iubiţi deopotrivă de elevi şi părinţi, de întregul popor muncitor, bucurindu-se din plin de rodul muncii lor. La catedră sau la căminul cultural, la cercul agrotehnic sau la biblioteca sătească, în gospodăria agricolă colectivă sau la cursurile de alfabetizare, cadrele didactice îşi pun toate forţele in slujba poporului, muncitor, a înfloririi culturii in cele mai îndepărtate colţuri ale patriei. Se dezvoltă reţeaua unităţilor şcolare în regiunea Iaşi Şcoala reprezintă astăzi unul din cele mai puternice mijloace prin cărei partidul educă oamenii muncii şi pe copii lor în spiritul patriotismului socialist, al internaţionalismului proletar, al luptei hotărîte pentru pace, pentru prietenie între popoare. Evidente sînt uriaşele transformări petrecute în anii de la eliberarea ţării noastre. Numeroasele şcoli răspîndite în regiunea Iaşi ca şi pe întreg cuprinsul patriei, sînt în regimul nostru centre ale luminii, focare de unde se răspîndeşte cultura înaintată. Aşa de pildă, dacă în regiunea noastră existau în anul 1950 un număr de 918 unităţi şcolare, în 1955 numărul lor a crescut pînă la cifra de 972. Totodată, de la numărul de 80.985 elevi, cîţi frecventau şcolile în acelaşi an, astăzi pe uşile şcolilor noastre intră peste 97.455 de elevi, iar în ceea ce priveşte construcţiile şcolare, procentajul de sută la sută existent in anul 1950, s-a urcat în 1955 pînă la 280 la sută.