Flacăra Iaşului, noiembrie 1955 (Anul 11, nr. 2855-2880)

1955-11-01 / nr. 2855

Nr. 2855 Pag. 2-a DIN EXPERIENŢA MUNCII DE AGITAŢIE Să luptăm pentru folosirea maximă a capacităţii maşinilor Este cunoscut faptul că, creşterea producţiei şi productivităţii muncii este determinată şi de felul în care muncitorii îngrijesc maşinile şi folo­sesc întreaga lor capacitate de pro­ducţie, precum şi de ridicarea nivelu­lui profesional al muncitorilor. Ca agitatoare, am căutat să folosesc di­ferite prilejuri spre a discuta cu mun­citoarele din secţia I-a în care lucrez şi eu ca ficăreasă şi să le explic im­portanţa creşterii productivităţii mun­cii, precum şi felul în care se poate realiza aceasta. Dar, pentru ca munca mea să dea roade m-am străduit ca, în primul rînd, să muncesc cu conştiinciozitate, să-mi îndeplinesc cu cinste sarcinile de producţie, să ajut pe celelalte muncitoare din secţie — mai ales pe cele noi — în îndeplinirea sarcinilor lor de producţie. Trebuie să mărturi­sesc însă ca la început mi-a venit greu, dar voinţa şi hotărîrea mea au învins greutăţile începutului. In această direcţie de un sprijin preţios îmi sînt instructajele săptă­­mînale făcute de secretarul organiza­ţiei de bază, la care particip cu regu­laritate. De pildă, în ultimul timp, am ascultat instructajul privind sarcinile agitatorilor în munca de mobilizare a muncitorilor pentru îndeplinirea pla­nului de producţie, creşterea produc­tivităţii muncii şi realizarea a cît mai multe acumulări băneşti peste plan. De obicei, în munca mea de agita­toare, folosesc discuţiile de la om la om, convorbirile pe diferite teme şi consfătuirile de producţie. Aşa, de exemplu, într-una din zile am consta­tat că unele muncitoare, printre care şi tov. Popov Atena, Garofina Paicu, nu îngrijeau bine şi la timp, maşinile la care lucrau, din care cauză şi ca­pacitatea de producţie a acestora nu putea fi folosită la maximum. Aceasta a făcut ca unitatea respectivă să nu-şi îndeplinească întotdeauna sarcinile de producţie. Folosind discuţiile de la om la om, am explicat tovarăşelor necesitatea în­grijirii în condiţii bune şi la timp a maşinilor, am insistat asupra organi­zării timpului de lucru, arătindu-le totodată că toate acestea pot duce la folosirea maximă a capacităţii de lu­cru a maşinilor şi în felul acesta să obţină o creştere a productivităţii muncii. Drept urmare, în prezent aceste tovarăşe se numără printre munci­toarele fruntaşe din secţie. Ele îşi depăşesc cu regularitate sarcinile lor de producţie, dînd totodată produse de bună calitate. In munca mea ca ficăreasă am po­sibilitatea să cunosc la timp lipsurile f ce se mai manifestă în secţie privind bunul mers al procesului de producţie şi atunci cînd cred că e necesar, or­ganizez o convorbire cu muncitoarele­­din secţii în scopul lichidării imediate a lipsurilor constatate. Aşa bunăoară, în ultimul timp, se manifestau unele lipsuri în ceea ce priveşte pregătirea suveicilor încărcate pentru schimb, unele muncitoare ca Maria Lăzăroi şi Geta Beraru nu controlau la timp dacă firele nu sunt încurcate, iar altele pierdeau clipe preţioase la legarea fi­relor rupte prelungind astfel timpul neproductiv al maşinilor respective. Discuţiile ce le-am purtat cu­­mun­citoarele, în cadrul convorbirii orga­nizate pe tema : „Să folosim toate mijloacele şi forţele pentru creşterea productivităţii muncii“ au avut drept rezultat îmbunătăţirea simţitoare a procesului de producţie, iar multe din lipsurile arătate mai sus au fost li­chidate. Astfel, în prezent, pregătirea suveicilor încărcate pentru schimb se face la t­imp, muncitoarele controlînd mai des dacă firele nu sînt încurcate.­De asemenea, în urma ajutorului acordat, ele reușesc acum să lege firele mai repede, micşorînd în felul acesta timpul neproductiv al maşinii. O atenţie deosebită am acordat con­sfătuirilor de producţie în care se dis­cută felul cum sînt îndeplinite sarci­nile de plan. Folosind acest prilej, ei scot în evidenţă în cadrul consfătuiri­lor muncitoarele fruntaşe precum şi metodele folosite de acestea. Totodată însă, critic lucrătoarele care dovedesc încă o atitudine nejustă în timpul pro­cesului de producţie. Combătînd a­­ceste atitudini lămuresc în acelaşi timp necesitatea îmbunătăţirii con­­tinute a disciplinii şi a folosirii cu pricepere a timpului de producţie. Ca urmare a activităţii depuse de în­tregul colectiv, noi am reuşit să ob­ţinem succese de seamă în creşterea productivităţii muncii, iar pînă la data de 28 octombrie planul pe luna curentă al secţiei noastre a fost înde­plinit în proporţie de 104 la sută. Pentru a putea face faţă cu cinste sarcinii de agitatoare, citesc cu regu­laritate ziarele „Scînteia“ şi „Flacăra Iaşului“ folosind de multe ori exem­ple din presă legate tocmai de îmbu­nătăţirea continuă a procesului de producţie. In activitatea mea mai am însă şi unele lipsuri. Aşa de exemplu, nu în­totdeauna reuşesc să stau de vorbă la timp ,­cu­ muncitoarele şi ,mai ales cu cele nou, venite în secţie ,spre a le a­­juta şi îndruma mai mult în ridicarea nivelului lor profesional. Dat­­ fiind importanţa ce o prezintă în momentul de faţă lupta pentru creş­terea productivităţii muncii, eu mă angajez ca în cinstea Congresului partidului să muncesc mai mult, mai bine pentru mobilizarea tuturor mun­citoarelor din secţie la folosirea cu pricepere a capacităţii de lucru a ma­şinilor, la respectarea disciplinei în muncă. MARIA NICOLAU agitatoare de la fabrica „Victoria“ A,­N­U­N­T Direcţia Miliţiei Regiunii Iaşi a- Duce la cunoştinţa deţinătorilor de vehicule cu tracţiune mecanică din sectorul socialist şi particular că în baza Decretului 143/952, la data de 14 noiembrie 1955 încep operaţiu­nile de verificare a autovehiculelor. Pînă la această dată deţinătorii au obligaţia să-şi revizuiască auto­vehiculele pentru ca acestea să co­respundă condiţiilor tehnice prevăzu­te în art. 36 din instrucţiunile apro­bate prin H.C.M. 910/954. Prezentarea în faţa comisiilor de verificare se va face conform pro­gramărilor Direcţiei Miliţiei Regiu­nii Iaşi. Neprezentarea autovehiculelor la verificare, în termenul fixat, atrage după sine sancţionarea deţinătorilor acestora conform Decretului 143/952. FLACARA IAŞULUI Din ţările de democrate populară, Industria R.D. Germane care a luat un puternic avînt în anii primului plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale, este renumită în întrea­ga lume pentru înalta calitate a produselor ei. Din uzinele mai vechi sau din cele ridicate în ultimii ani ies nenumânate produse care îşi gă­sesc o largă întrebuinţare atit în interiorul ţării cît şi dincolo de hota­rele ei. IN CLIŞEU: Vederea generală a uzinei de benzină sintetică a combi­natului „Otto Grotewohl“ din Böhlen, unde se fabrică benzină de cărbune brun. 9!Probleme de RECE­NZII muzică“ De mult se făcea simţită nevoia apariţiei unei publicaţii consacrată în întregime popularizării în rîndu­­rile muzicienilor noştri a studiilor de muzicologie şi critică, ce apar în U.R.S.S. O asemenea publicaţie este cu atît mai necesară, cu cît reviste, ca de pildă, „Contemporanul“, „Pro­bleme de literatură şi artă“ şi „Mu­zica“, avînd sfere de preocupări mai cuprinzătoare, nu includeau în su­marele lor suficiente studii sovietice de muzicologie pentru a satisface ce­rinţele mereu crescînde în acest do­meniu ale muzicienilor antrenaţi în făurirea unei culturi muzicale capa­bile să cînte viaţa poporului în graiul poporului, a unei muzici cu un con­ţinut socialist şi o formă naţională. O asemenea publicaţie care are me­nirea de a veni în ajutorul compo­zitorilor, interpreţilor şi criticilor noş­tri, ţinîndu-i la curent cu dezvoltarea activităţii muzicale şi muzicologice, cu lupta de idei de pe tărîmul muzicii din U.R.S.S., este culegerea „Pro­bleme de muzică“, editată de Institu­tul de Studii Romîno-Sovietic al A­­cademiei R.P.R., în colaborare cu Consiliul General A.R.L.U.S. și cu Uniunea Compozitorilor din R.P.R. Culegerile se deschid cu studiul­­prezentare, „George Enescu“ scris de eminentul maestru al ar­tei violonistice sovietice I. Iam­­polski, cu prilejul concertelor date de George Enescu în Uniunea Sovie­tică în 1946. Acest interesant studiu a fost tipărit în acea vreme de Fi­larmonica de Stat din Moscova şi într-o traducere în limba romînă, as­tăzi epuizată. I. Iampolski, prezentînd succint, dar documentat, laturile di­ferite ale geniului marelui nostru mu­zician, face o serie de observaţii pă­trunzătoare cu privire la esenţa for­ţei şi originalităţii excepţionalei per­sonalităţi artistice care a fost Geor­ge Enescu. Reeditarea studiului lui I. Iampolski a fost desigur o iniţia­tivă binevenită a redacţiei „Proble­melor de muzică“. In Culegere se publică fragmente din cartea „Studii de metodică a teo­riei muzicii şi solfegiului“, de A. L. Ostrovski. In bogata introducere, au­torul face o amplă expunere de prin­cipii teoretico-didactice de mare în­semnătate, iar în continuare arată scopurile şi sarcinile cursului de teo­rie a muzicii şi principalele principii metodice ale predării acestui curs. Totodată, A. L. Ostrovski propune o structură originală a cursului de teo­rie a muzicii. Fragmentele din lu­crarea lui Ostrovski sînt pline de in- teres’„a:^ P00*TM cadrele didactice din învățămîntul muzical, cît și pentru oricare muzician preocupat de aceste probleme. Dintre lucrările apărute în ultimul timp în Uniunea Sovietică, culegerea „Probleme de muzică“ pre­zintă noua operă de I. Dzerjinski, „Departe de Moscova“, inspirată de cunoscutul roman al lui V. Ajaev. Lucrarea este analizată de L Polea­­kova. Publicarea de analize muzicale ale muzicologilor sovietici prezintă un interes îndoit. Pe de o parte ea ne dă prilejul să cunoaştem o serie de noi lucrări muzicale sovietice, pe de altă parte, ne oferă exemple din care se pot trage învăţăminte cu pri­vire la metodele ce trebuie folosite într-o asemenea analiză. L. Polea­­kova prezintă mai întîi"temele prin­cipale ale operei şi caracterul lor, le­­gîndu-le de reliefarea trăsăturilor esenţiale ale personajelor operei, şi de acţiunea scenică. Totodată ea a­­nalizează critic modul în care sînt caracterizate personajele de-a lungul operei. Din analiza autoarei artico­lului rezultă că opera prezintă o se­rie de contradicţii şi lipsuri, alături de mari calităţi, putîndu-se întîlni se­rioase deficienţe. »L. Poleakova dis­tinge trei probleme — dramaturgia libretului, limbajul muzical al operei, cît şi genul ei. Deosebit de interesant este studiul bip M. 8rimski ..Ponorul în Hovanş­­cina“ de Mussorgskki. Este un indiscutabil merit al artico­lului lui M. Sokoloski, d­ar, docu­­m­entat, convingător, de a ne ajuta să înţelegem această capodoperă a muzicii clasice ruse. In culegere a­­pare un ultim studiu „Cezar Rîul“, extras din Marea Enciclopedie So­vietică. Acest studiu este urmat de o serie de referate din literatura sovie­tică de specialitate. Culegerea „Probleme de muzică“ are un cuprins bogat și interesant. Desigur că ea va trezi interesul iu­bitorilor de muzică. A.­ZARES Asociaţia Ştiinţa a ciştigat „Cupa R. P. R.“ la oină In zilele de 28 şi 29 octombrie a.c., stadionul „23 August“­din lo­calitate, a găzduit o competiţie im­portantă : „Cupa R.P.R.“ la oină. La întrecerile finalei „Cupei RPR“ de oină, au luat parte reprezentativele asociaţiilor Ştiinţa, Locomotiva, Constructorul, Dinamo şi Recolta. In lupta pentru titlu au contat doar formaţiile asociaţiilor Ştiinţa, Constructorul şi Locomotiva, deoare­ce Dinamo şi Recolta, prezentînd formaţii incomplete, au pierdut toate întîlnirile cu 11 — 0. Turneul a fost cîştigat de către asociaţia Ştiinţa care a prezentat o echipă omogenă, bine pregătită din toate punctele de vedere. Studenţii au pasat cu precizie, au ştiut să prindă momentul potrivit pentru „ţin­tirea“ adversarului şi au realizat puncte preţioase din loviturile de la bătaie. Cea de a doua clasată. Constructo­rul, într-o puternică revenire de for­mă, a opus o dîrză rezistenţă în în­­tîlnirea decisivă cu Ştiinţa, fiind la un pas de cîştigarea trofeului — „Cupa RPR“. O greşală a arbitru­lui Simion Spătaru (Cluj), i-a de­zavantajat însă în această întîlnire care, după situaţia de pe teren tre­buia să se termine cu un scor de egalitate. Cu mult sub posibilităţi, reprezen­tativa asociaţiei Locomotiva a fost uşor depăşită, clasîndu-se doar pe locul III. Iată rezultatele tehnice înregis­trate : Ştiinţa — Constructorul =16— 14 Dinamo — Recolta = 16 — 8 Constructorul — Locomotiva = 15 — N­ Ştiinţa — Locomotiva =22—7 Corpul de arbitri compus din P. Tănăsescu, A. Rosenbaum, I. Dră­­gănescu (Bucureşti), V. Iosifescu, (Piteşti), V. Ultimescu (Iaşi) s-a străduit să fie cît mai autoritar şi competent. Din păcate însă, greşa­­la săvîrşită de către arbitrul Simion Spătaru în întîlnirea decisivă dintre Ştiinţa şi Constructorul, a întune­cat într-o oarecare măsură aportul adus. Bine organizată, finala „Cupei RPR“ de oină a demonstrat , o­­dată în plus, buna pregătire a echi­pelor noastre fruntaşe, care sau străduit să aducă în luptă toate cu­noștințele acumulate în ultimii ani. Categoria B. de fotbal Ştiinţa Iaşi — Dinamo Galafi­­-D (0-0) In faţa a peste 4000 de spectatori Ştiinţa Iaşi a reuşit să obţină o victorie la limită în faţa unui adver­sar care s-a apărat foarte bine şi a contra atacat prin surprindere. Deşi victorioşi, studenţii n-au dat spectatorului tot ceea ce pot. Linia de atac, care şi în această partidă a avut numeroase ocazii de a înscrie, s-a descurcat greu în careul „aglomerat“ al oaspeţilor. Studenţii au jucat fără convingere, cu combinaţii lente şi nu­mai pe centru unde adversarul îşi con­centrase apărarea. înaintaşii n-au efec­tuat schimburi de locuri ,cu pase din viteză şi în adîncime, ci s-au mulţu­mit cu şuturi slabe, de la distanţă. Decişi să cîştige în repriza II, stu­denţii atacă dezlănţuit însă nu reu­şesc să treacă de apărarea fermă a dinamoviştilor. In min. 61, Marica face o cursă frumoasă pe aripa dreaptă a terenu­lui și, după ce atrage toată apărarea asupra sa, deschide lung pînă pe aripa stingă de unde Border — ne­marcat, înscrie cu un șut sec. Doua minute mai tîrziu, Marica bine des­chis de pe centru, ratează o mare ocazie, trăgînd afară de la numai 6 m. La un atac al studenţilor, în min. 64, sunt eliminaţi de pe teren , pen­tru lovire reciprocă, jucătorii Otto Belzo (Ştiinţa) şi Petrescu (Dinamo). Din acest minut, jocul capătă urs aspect dur şi din această cauză, ar­bitrul este nevoit să intervină deseori. Menţinîndu-se în atac, studenţii mai ratează cîteva ocazii. Linia de apărare a funcţionat foarte bine, reu­şind să destrame atacurile întreprinse de dinamovişti. Oaspeţii s-au lăsat depăşiţi uşor de adversar. Din echipa Dinamo, n-au corespuns, decît portarul Stoişor care a clarificat numeroase faze dificile şi fundaşii: Rogoz şi L­isteş. Din echipa studenţilor, s-au remarc­­at: Georgescu, Vlad, Bedivan şi Ma­rica. INFORMAŢII PRONOSPORT La concursul Pronosport Nr. 43,­­etapa din 30 octombrie 1955 s-au în­registrat următoarele rezultate: I. Austria — R.P.F. Iugoslavia 2—1­­■ 1 II. Prog. F. B. Buc. — FI. Roşie Arad (cat. A) 1—0­­* 1 III. Loc. Tg. Mureş — Dinamo Bucureşti (cat. A) 1—2 × 2 IV Dinamo Oraşul Stalin — FI. Ploieşti (cat. A) 0—1 = 2 V. Minerul Petroşani — Ştiinţa Cluj (cat. A) 1—1 = 1 VI. Ştiinţa Timişoara — Loc. Constanţa (Cat. A) 3—0 = 1 VII. Fl. R. Sf. Gheorgh­e — Met. Uz. Tr. Or. Stalin (Cat. B) 1—0 = 1 VIII. Ştiinţa Craiova — Loc. Tr. Severin (Cat. B) 1—0 = 1’ IX. Prog. Satu Mare — Met. C. Turzii (cat. B) 3—0 = 1 X. Flamura Roşie Bacău — Loc. Iaşi (cat. B) 4—1 = 1 XI. Minerul Lupeni — Metalul Reşiţa (Cat B) 2—2 - X XII. Progresul Focşani — Dinamo Bacău (Cat. B) 2—1 = 1 Programul concursului special Pronosport din 2 noiembrie 1955: I. Loc. Bucureşti — Flac. Ploieşti (Cupa RPR) II. Met. Hunedoara — FI. Roşie’Arad (Cupa RPR) III. Dinamo Bacău — C.C.A. Buc. (Cupa RPR) IV. Av. Fălticeni — Prog. CPCS Buc. (Cupa RPR) V. Dinamo 6 Buc. — Met. C Turzii (Cupa RPR) VI. Met. Oţel­ Roşu — Dinamo Or. Stalin (Cupa RPR) VII. Flacăra Mediaş — Dinamo Buc. (Cupa RPR) VII. Loc. Oradea — Prog. Oradea (Cupa RPR) IX. Voros Lobogo — Flonved Bp. (camp. RPU) X. Dózsa Bp. — Kinizsi Bp. (camp. R.P.U.) XI. Diósgyőri Vasas — Vasas Bp. (camp. RPU) XII. Vasas Izoo — Pécsi Dózsa Bp. (camp. RPU) Meciuri de rezervă A. Metalul Buc. — Metalul Uz. Tr. Or. Stalin (camp. ct. B) B. Loc. Cluj — Metalul Baia Mare (camp. ct. B) C. Flacăra Cîmpina —Ştiinţa Iaşi (camp. ct. B)­ D. Metalul Reşiţa — FI. Roşie Cluj (camp. ct. B) Legătura cu masele — chezăşia succeselor în munca sfaturilor populare Poporul nostru muncitor s-a con-r­­ins din propria experienţă că scopul fundamental al activităţii statului de democraţie populară este înflorirea eco­nomică şi culturală a patriei, că grija permanentă a partidului şi guvernului este îndreptată spre satisfacerea cres­­cîndă a nevoilor materiale şi culturale ale maselor celor ce muncesc. De aceea masele sprijină cu căldură această politică, contribuie din toată inima la înfăptuirea ei şi iau parte activă la conducerea statului. Lenin a văzut în atragerea maselor largi populare la conducerea statului un mijloc minunat de a înzeci apara­tul de stat, un mijloc de care nici un stat capitalist n-a dispus vreodată şi nici au putea dispune. Călauzindu-se după învăţătura lui Lenin, statul nostru de democraţie populară dezvoltă neîncetat legătura cu masele şi înlesneşte participarea lor la opera de conducere. Pîrghia de atragere a maselor la opera de con­ducere sînt sfaturile populare — or­gane locale ale puterii de stat, a că­ror activitate este strîns legată de viaţa de fiecare zi a maselor popu­lare de la oraşe şi sate şi se bazează pe principiul atragerii acestor mase la conducerea­ şi gospodărirea trebu­­rilor obşteşti*­ Caracteristica sfaturilor populare este faptul că ele ridică la activitate creatoare milioane de oameni ai mun­cii şi le asigură posibilitatea să-şi a­­firme spiritul de iniţiativă, calităţile şi aptitudinile. Sfaturile populare fiind apropiate de mase, le antrenează în acţiune prin diferite forme organiza­torice şi în primul rînd prin interme­diul deputaţilor, a căror sarcină este să mobilizeze pe oamenii muncii la îndeplinirea hotărîrilor partidului și guvernului, la îndeplinirea hotărîrilor proprii. Una din principalele forme organi­zatorice de înfăptuire de către sfatu­rile populare a acestor hotărîri sînt sesiunile — adevărată școală de con­ducere a statului — care analizează și rezolvă problemele importante ale construcţiei economice şi culturale pe plan local. Cu prilejul sesiunilor, deputaţii prezintă dări de seamă cu privire la munca pe care au desfăşu­rat-o şi la activitatea comitetului exe­cutiv al sfatului din care fac parte. Prezentarea dărilor de seamă este una din cele mai mari obligaţii ale deputaţilor, derivînd din esenţa demo­cratismului socialist a cărui bază o constituie legătura strînsă dintre or­ganele puterii şi masele populare. Sesiunile constituie principala formă de muncă a sfaturilor populare, prin care deputaţii îşi exercită nemijlocit drepturile şi îndatoririle de aleşi ai poporului, de conducători ai treburi­lor obşteşti. O formă organizatorică principală prin care sfaturile populare string le­gătura cu masele şi le atrag la con­ducerea treburilor obşteşti sînt com­i­­siunile permanente, care au rolul de a studia multiplele probleme legate de sarcinile sfaturilor populare şi de a contribui efectiv la rezolvarea lor. Comisiunile permanente sînt alcătuite din deputaţi, repartizaţi după aptitu­dinile, pregătirea şi specificul lor pro­fesional, fapt care creează posibilităţi multiple ca ele să fie organisme pu­ternice, capabile să traducă în viaţă sarcinile ce le stau în faţă şi să fie urn sprijin real al comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare. Pe lîngă comitetele executive funcţionează co­misii permanente pentru problemele industriei locale, agro-silvice, de co­merţ şi cooperaţie, gospodărie comm­i­nală, sănătate publică, învăţămînt şi cultură etc. Pentru a-şi îndeplini în cît mai bune condiţii atribuţiile care le revin, comisiunile permanente, la rîndul lor, îşi creează active de cetă­ţeni care sînt pentru ele un sprijin deosebit deosebit de preţios’. Regiunea noastră oferă numeroase exemple de înţelegere justă a rolului pe care îl îndeplinesc comisiile per­manente de pe lîngă sfaturile popu­lare. In această privinţă, merită să fie relevată activitatea comisiilor per­manente agro-silvice ale sfaturilor populare din comunele Gorban şi Epureni, raionul Huşi, care au studiat posibilitatea măririi suprafeţelor ara­bile prin identificarea unor terenuri înţelenite şi valorificarea lor. Comi­tetele executive ale sfaturilor popu­lare respective şi-au însuşit planu­rile comisiilor permanente şi au luat măsuri pentru înfăptuirea lor. Se poate sublinia activitatea comisiunii permanente de gospodărie comunală a sfatului popular Paşcani care a spri­jinit comitetul executiv în acţiunea de înfrumuseţare a oraşului. Adunările populare sînt de aseme­nea un mijloc eficient de întărire a legăturii cu masele. In cadrul unor astfel de­ adunări, deputaţii vin în contact cu alegătorii, prezintă în faţa alegătorilor dări de seamă cu privire la sarcinile legate de ridicarea econo­mică, socială şi culturală a teritoriu­lui din competenţa lor şi cu privire la soluţionarea propunerilor venite din masă. Iată, de pildă, în raionul Vaslui muncile agricole de toamnă desfăşurîndu-se greoi din cauza unor deficienţe organizatorice, numeroase comitete executive comunale din raion au organizat adunări populare cu care prilej a fost dezbătută problema accelerării acestor munci. Pe baza propunerilor sugerate de ţăranii mun­citori participanţi la adunări şi a an­gajamentelor însufleţite pe care ei şi le-au luat, organele locale au adoptat măsuri menite să contribuie la rezol­varea acestei probleme. Despre rolul important pe care il are această formă organizatorică de legătură cu masele vorbesc numeroa­sele realizări obţinute de sfaturile populare în acţiunea de colectări, de contractări şi achiziţii, în acţiunile de gospodărire locală, autoimpunere etc. Practica demonstrează în fiecare zi valoarea sprijinului pe care îl au or­ganele locale ale puterii de stat din partea comitetelor de stradă şi de ce­tăţeni, datorită cărora sfaturile popu­lare îşi lărgesc baza de masă şi creează în jurul lor active puternice care asigură participarea la gospodă­rirea treburilor obşteşti a sute de mii de oameni ai muncii. Prin intermediul comitetelor de cetăţeni şi de stradă organele locale pot cunoaşte­­amănun­ţit resursele locale, primesc sugestii şi antrenează masele la munca practică constructivă. Dacă la Roman, de pildă, reţeaua comerţului socialist s-a ex­tins şi dacă oraşul prezintă azi un as­pect edilitar plăcut — are străzi bine întreţinute şi spaţii verzi care incintă privirea vizitatorilor — aceasta este şi o urmare a contribuţiei pline de entuziasm a celor peste­­100 comitete de stradă care activează pe lîngă co­mitetul executiv şi care cuprind mii de cetăţeni : muncitori, tehnicieni, in­telectuali, gospodine, pensionari. Un exemplu grăitor de muncă avîn­tată pentru ridicarea nivelului gospo­dăresc al satelor­ îl dau şi comitetele de cetăţeni din Voineşti, raionul Iaşi. Aici, comitetele de cetăţeni au contri­buit la repararea a 4 poduri şi la a­­menajarea dispensarului, şcolii şi a casei de naştere. Au rămas de domeniul amintirii anii cînd în ţara noastră femeia, cu totul lipsită de drepturi, era exclusă de la viaţa obştească. In condiţiile orînduirii noastre democrat-populare femeia se bucură de o înaltă apre­ciere şi este atrasă în opera de con­ducere a treburilor de stat. Prin co­misiile de femei care muncesc pe lîngă comitetele executive ale sfaturilor populare şi a sutelor de adunări de delegate, este valorificat spiritul gos­podăresc şi de organizare, se stimu­lează iniţiativa femeilor, capacitatea şi forţa lor în desfăşurarea acţiunilor obşteşti. In raionul Tg. Frumos, comisiile şi delegatele de femei au adus un spri­jin preţios în antrenarea femeilor la creşterea păsărilor. Aşa se explică faptul că numai în acest an ■ peste 17.000 femei au crescut 335.000 pă­sări din care o parte considerabilă au fost vînidute la cooperative; în comuna Pildeşti, comisia de femei, în frunte cu responsabila ei, Elena Nejelschi, a contribuit prin muncă voluntară la construirea unei fîntîni, asigurînd astfel aprovizionarea cu apă potabilă a cetăţenilor care au venit să şi tre­iere grînele la arie. Prin munca lor plină de ardoare fe­meile îşi exprimă dragostea profundă A *

Next