Flacăra Iaşului, februarie 1956 (Anul 12, nr. 2934-2958)

1956-02-01 / nr. 2934

Neclintita voinţă de pace a ţărilor lagărului socialist Zilele acestea a luat sfîrşit la Praga Sesiunea Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuală. Eveni­ment de mare însemnătate in viaţa internaţională, sesiunea de la Praga urmărită cu deosebit interes şi în­credere de toate popoarele lumii este menită să ducă la întărirea colabo­rării frăţeşti între statele lagărului Socialist, la consolidarea păcii mon­­­diale. Din fiecare cuvînt al declara­ţiilor rostite de şefii delegaţiilor par­ticipante la sesiune, din fiecare cu­­vînt al Comunicatului final şi al De­claraţiei statelor participante la isto­ricul Tratat de la Varşovia străbate ca un fir conducător neclintita voinţă de pace a ţărilor lagărului socialist. Popoarele lumii s-au convins că la baza politicii externe a statelor din lagărul democraţiei şi socialismului stau principiile coexistenţei paşnice, ale apărării păcii şi securităţii gene­rale a statelor. Popoarele mai ştiu că între principiile proclamate de sta­tele socialiste şi acţiunile lor con­crete pe plan extern există o legătură indestructibilă. Sunt cunoscute valo­roasele propuneri ale U.R.S.S. —■ sprijinite cu căldură de popoare — în ce priveşte interzicerea armei ato­mice, reducerea armamentelor şi forţei lor armate, crearea unui sistem de securitate colectivă european. Redu­cerea efectivelor armate ale U.R.S.S. cu 640.000 oameni, reducerea chel­tuielilor militare cu 10 la sută din bugetul de stat al U.R.S.S. pe anul 1956, predarea înainte de termen de către U.R.S.S., Finlandei a bazei ma­ritime militare Porkkala-Udd sunt doar cîteva din numeroasele fapte care concretizează neabătuta politică de pace a U.R.S.S. Recentul mesaj al lui N. A. Bulganin către preşedin­tele Eisenhower prin care Uniunea Sovietică propune Statelor Unite ale Americii încheierea unui Tratat de prietenie şi colaborare reprezintă o nouă strălucită manifestare a politi­cii de pace a marelui stat sovietic. Prin politica lor consecventă de pace,­­Marea Chină populară şi celelalte ţări de democraţie populară au adus de asemenea o contribuţie pre-­­ţioasă la îmbunătăţirea relaţiilor in­ternaţionale^ ,,Uniunea Sovietică,­ Polonia, Cehoslovacia, R.D. Germa­nă, Ungaria, România, Bulgaria şi­­Albania declară că sunt gata să co­laboreze cu toate celelalte state la înfăptuirea unor măsuri menite să contribuie la întărirea securităţii eu­ropene şi la înlăturarea primejdiei unui nou război în Europa. Ele sînt pătrunse de hotărîrea de a duce şi de atei înainte o politică de pace şi de colaborare paşnică multilaterală în­tre toate statele, mari şi mici glăsuieşte Declaraţia statelor parti­cipante la sesiunea de la Praga a Comitetului Politic Consultativ. Prin însăşi natura orinduirii lor sociale, ţările lagărului nostru sunt sincer ataşate păcii; popoarele lagărului so­cialist sunt ocupate cu îndeplinirea unor măreţe planuri de dezvoltare economică şi culturală, cu ridicarea bunăstării oamenilor. Subliniind faptul că năzuinţa pro­fundă spre pace a popoarelor a dus la schimbări esenţiale în situaţia internaţională. Declaraţia arată că au apărut posibilităţi noi pentru îm­bunătăţirea relaţiilor internaţionale pe calea tratativelor, ţinindu-se sea­ma de interesele reciproce ale părţi­lor. In această direcţie, politica con­secventă de pace a ţărilor lagărului socialist a exercitat o uriaşă influenţă binefăcătoare asupra desfăşurării eve­nimentelor internaţionale. Trebuie de observat însă că, deşi s-a obţinut o anumită slăbire a încor­dării, primejdia de război nu a fost un­ă înlăturată. Anumite cercuri ale statelor occidentale încearcă mai de­parte să menţină psihoza războiului, intensifică cursa înarmărilor. De ase­­trrnea, cămisii agresive din aceste state înce­rcă să intimideze statele iu-1 bitoare de pace, să le silească să facă cheltuieli militare excesive, să restrîn­­gă construcţia economică şi culturală paşnică. A devenit îndeobşte cunoscut faptul că puterile occidentale pun pie­dici realizării unui acord cu privire la securitatea generală europeană, refuză să soluţioneze problema reducerii ar­mamentelor şi interzicerii armei ato­mice. Apare, tocmai de aceea, ca o necesi­tate întărirea vigilenţei popoarelor. In faţa manevrelor agresive ale impe­rialiştilor ţările iubitoare de pace sunt silite să ia măsuri pentru întărirea ca­pacităţii lor de apărare, pentru a feri printr-o pavăză de granit viaţa şi munca paşnică a milioanelor de oa­meni. La sesiunea de la Praga a Co­mitetului Politic Consultativ, cele 8 ţări participante la Tratatul de la Var­şovia au examinat amănunţit situaţia internaţională actuală. Exprimîndu-şi unanimitatea în ce priveşte apreci­­rea situaţiei internaţionale, reprezen­tanţii celor 8 ţări au luat o serie de măsuri. La propunerea comandan­tului suprem al forţelor armate unite, I. S. Koniev, mareşal al Uniunii So­vietice, a fost examinat şi aprobat re­gulamentul Comandamentului unit şi au fost rezolvate problemele organiza­torice legate de activitatea forţelor armate unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. A fost a­­doptată de asemenea propunerea R.D Germane privind includerea armatei naţionale populare a R.D.G. în forţele armate unite. Examinîndu-se unele probleme organizatorice legate de ac­tivitatea Comitetului Politic Consul­tativ, s-a stabilit ca, ori de cite ori va fi necesar, dar nu mai rar de două ori pe an, să se întrunească acest Comi­tet pentru a examina problemele ce se vor ivi în legătură cu aplicarea Tra­tatului de la Varşovia. Ingrijindu-se de propria lor secu­ritate, ţările lagărului socialist nu încetează să facă noi propuneri con­crete în vederea reglementării pro­blemelor litigioase şi a stabilirii unor bune relaţii între ţări. Statele parti­cipante la sesiunea de la Praga a Comitetului Politic Consultativ se de­clară astfel gata să examineze împre­ună cu celelalte state propunerile care ar corespunde țelului asigurării unui sistem eficace de securitate colectvă în Europa, care să înlocuiască grupă­rile militare existente în Europa. De asemenea, ele propun ca, înainte de realizarea unui acord cu privire la interzicerea armei atomice, statele interesate să ajungă la o înţelegere potrivit căreia forţele armate staţio­nate pe teritoriul Germaniei, inclu­siv forţele armate ale Republicii De­mocrate Germane şi Republicii Fe­derale Germane să nu dispună în armamentul lor de arma atomică. Declaraţia subliniază în continuare că de o foarte mare importanţă ar fi faptul ca statele participante la Tratatul de la Varşovia pe de o par­te, şi cele participante la Tratatul nord-atlantic, pe de altă parte, să-şi asume obligaţia de a rezolva numai prin mijloace paşnice litigiile şi di­vergenţele care se ivesc între ele. In acelaşi timp, referindu-se la în­semnătatea pe care ar avea-o pen-­­ tru consolidarea păcii stabilirea unor bune relaţii şi reglementarea proble­melor litigioase între diferite ţări. Declaraţia subliniază necesitatea sta­bilirii unor relaţii de bună vecină­tate între Uniunea Sovietică, Turcia, Bulgaria, Grecia, Albania, Italia,­­ Cehoslovacia, Republica Federală­­ Germană. Ar avea, de asemenea, o mare importanţă stabilirea unor re­­­laţii normale între statele care pînă­ în prezent nu au menţinut aseme­nea relaţii. Tot în legătură cu pro­punerile menite să ducă la îmbună­tăţirea atmosferei internaţionale, De­claraţia arată că, pînă la realizarea unui acord cu privire la crearea unui sistem eficace de securitate în (Continuare în pag 4­a) ­­meretul în sprijinul campaniei electorale In dorinţa de a în­­tîmpina alegerile de deputaţi în sfaturile populare cu noi succe­se, organizaţia de bază I­TM din satul Deleni- Vaslui a luat o serie de măsuri politice şi organizatorice. Astfel, în cadrul u­­nei adunări generale a organizaţiei de bază UTM, la care au par­şi numeroşi ne­­utemişti, s-au discutat sarcinile ce revin tine-* retului privind alege­rile de deputaţi în sfa­turile populare. Cu acest prilej s-a hotărît ca în cinstea a­­cestui măreţ eveniment tineretul să fie în frun-* tea lucrărilor de pregă­tire a campaniei agri­cole ,de bimăvară şî rân­fe, fifilitíc*, să desfăşoare o intensă activitate politică în rindurile părinţilor lor şi a ţăranilor munci­tori din sat pentru a-şî repara la timp uneltele, să pregătească şi să selecţioneze sămînţa ne­cesară, etc. Oganizaţia UTM a hotărît de asemenea sa organizeze q vie ftgt- In interiorul ziarului: r- Colţul roşu de la gospodăria colectivă din Popeni trebuie să-şi reia activitatea , pag. 2-a — Viaţa de partid: îmbunătăţirea compoziţiei sociale'j In atenţia comitetului raional de partid Paşcani pag. 3-a —­ Pe marginea Decretului pentru alegerea deputaţilor în sfaturile popu­­lare Controlul popular asupra alegeril­or de la 11 martie 1956 pag. 3-a — Să grăbim ritmul pregătirilor pentru campania agricolă de primă­vară Două comune — două feluri de a munci . pag. 3-a Raport prezentat de Ciu En-lsi la sesiunea Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Consultativ Po­litic Popular pag. 4-a — O delegație parlamentari dane­ză va vizita • U.R.S.S. pag. 4-a Pregătiri pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare URI­CANI Zilele acestea, în cadrul căminului cultural din Uricani a fost organizată o audiţie radiofonică colectivă la emi­siunea Jurnalul satelor, la care au participat peste 50 ţărani muncitori din sat, printre care Popa Ambrozie, Petru­­Munteanu, Natalia Craus, Ne­­culai Liîijgu şi alţii. După terminarea emisiunii, agitatorul Aurel Chirilă a prelucrat în faţa celor prezenţi Decre­tul cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Au urmat apoi discuţii vii în cadrul cărora numeroşi cetăţeni au arătat activitatea depusă de către sfatul popular comunal, care cu sprijinul deputaţilor a antrenat ţăranii muncitori la înfăptuirea unor acţiuni de interes obştesc ca, de pildă, şcoala din Vovb­eşti, podul din Brătu- reşti şi altele. Vorbitorii s-au angajat să întâmpine alegerile de deputaţi cu noi realizări în gospodărirea comunei. GO­LAI­EŞTI Cetăţenii din satele comunei Golă­­ieşti îşi propun candidaţii lor pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare. In adunările care au avut loc pînă în prezent pentru circumscripţiile electorale comunale au fost propuşi 12 candidaţi ai F.D.P. Printre cei propuşi se numără ţăranul întovărăşit Gheor­­ghe Bordeianu, gestionarul coopera­tivei, Vasile Coteţ, ţăranca muncitoare Elena Păduraru, cunoscuţi în întreaga comună ca oameni harnici şi gospo­dari. Susţinînd propunerile acestor can­didaturi, ţăranii muncitori din Golă­­ieşti s-au angajat să muncească cu şi mai mult elan pentru înflorirea co­munei lor. CIRPIŢI ! Nu de mult, la gospodăria agricolă colectivă din satul Cîrpiţi s-a deschis casa alegătorului. Chiar din prima zi de la înfiinţare ea a început să fie frecventată de numeroşi colectivişti şi ţărani muncitori cu gospodărie indivi­duală din sat. Intr-una din serile tre­cute a venit la­ casa alegătorului un mare număr de cetăţeni spre a asculta conferinţa colectivistului Nicolaie Bivolaru, care a vorbit despre alege­rile din trecut şi de astăzi. In caietul de întrebări şi răspunsuri care există la casa alegătorului au fost trecute un şir de întrebări legate de pregătirea şi desfăşurarea alegeri­lor. La toate aceste întrebări au fost date răspunsuri de către agitatorul Iordache Teşlaru. D­AGIŢA La căminele culturale din satele comunei Dagîţa, s-au ţinut zilele aces­tea conferinţe în legătură cu alegerile de deputaţi în sfaturile populare. De asemenea, la casele alegătorului care au luat fiinţă în satele comunei se desfăşoară o intensă muncă de popu­larizare a realizărilor regimului de­mocrat-popular. O rodnică activitate se duce înde­osebi la casele alegătorului din satele Piscul Rusului şi Buzduga, unde agi­tatorii P. Pintea, Elena Trifan şi alţii au prelucrat în faţa mai multor cetă­ţeni Decretul cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Organizaţiile de bază din comună şi-au repartizat agitatorii pe grupe de case pentru a prelucra Decretul cu privire la alegerile în sfaturile popu­­lare. Documentele celui de al IIea Congres al P­.R. în dezbaterea oamenilor muncii­ Însemnătatea deosebită a calităţii învăţămîntului de partid De curind, a avut loc la cabinetul de partid Iaşi un seminar cu pro­pagandiştii cercurilor­­de studiere a Istoriei P.M.R. ce funcţionează pe lingă organizaţiile de bază din întreprinderile , oraşului nostru. Cu acest prilej, a fost discutat capitolul din Raportul C.C. al PMR la Congresul al II-lea, care se referă la înfăptuirea primului plan cincinal. Discuţiile purta­te pe marginea acestui capitol au scos în eviden­ţă succesele şi îndeosebi lipsurile manifestate în activitatea­­ cercurilor de învăţămînt de partid mai ales în ce priveşte conţi­nutul de idei al expune­rilor şi convorbirilor. In cadrul seminarului au luat cuvîntul propagan­diştii Lazăr Leibovici, de la fabrica „Victoria“, Ilie­ Honciuc, de la Centrul mecanic, Radu Nicolaie, de la ICCF, Iordan Fuio­­rea, de la Direcţia Dru­muri şi Poduri şi alţii, care au subliniat necesi­tatea ridicării la un nivel mai înalt a conţinutului de idei al propagandei de partid. Sunt hotărîri sa obţină noi succese în producţie In cadrul cercurilor şi cursurilor de învăţămînt de partid de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ au în­ceput zilele trecute pri­mele seminarii asupra do­cumentelor Congresului al II-lea al partidului. Pînă în prezent, au fost discu­tate capitolele din Rapor­tul Comitetului Central al PMR care se referă la situaţia internaţională şi lupta partidului pentru construirea socialismului. Discuţiile purtate pe marginea acestor capitole au dovedit că majoritatea participanţilor la seminarii au studiat cu multă dra­goste şi interes istorice­le documente ale Con­gresului. Ei au vorbit pe larg despre succesele obţinute de poporul nos­tru muncitor sub condu­cerea partidului în lupta pentru construirea socia­lismului. Vorbitorii au subliniat, de asemenea, realizările dobîndite în a­­nii primului cincinal de colectivul de­­ muncă de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ insistînd îndeo­sebi asupra unor deficien­ţe ce se mai manifestă încă în procesul de pro­ducţie. Aşa, de pildă, la seminarul cursului seral anul I, de la secţia uzină tov. Neculai Munteanu, Emil Rotaru, Elena Ta­­nase şi alţii, au scos in evidenţă lipsurile din sec­ţia respectivă în direcţia organizării procesului de producţie angajîndu-se totodată să lupte cu mai multă hotărire pentru a­­plicarea in viaţă a sarci­nilor ce Ie revin in cel de al doilea plan cincinal. Sa îmbunătăţim munca politică pentru transformarea scriatistă a agriculturii La comitetul raional de partid Tg. Frumos a avut loc zilele trecute o şedin­ţă de instruire a agita­torilor, cu cele mai im­portante sarcini privind popularizarea documente­lor Congresului al II-lea al partidului. Cu acest prilej, tov. Mihai Iacob, prim secretar al comitetu­lui raional de partid a vorbit agitatorilor despre importanţa studierii şi în­suşirii istoricelor hotărîri ale Congresului al II-lea al partidului. Dscuţii vii au fost pur­­tate în legătură cu sar­cinile agitatorilor privind munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii. Luînd cuvîn­tul, numeroşi agitatori cum ar fi de exemplu, Neculai Babciuc, din sa­tul Criveşti, Pavel Bilibou din comuna Sineşti, A­­neta Andrieş, din comuna Al. I. Cuza, Eduard Moli­­tieru, de la SMT Podul Iloaiei şi mulţi alţii, au arătat că în activitatea politică de masă privind transformarea socialistă a agriculturii se mai ma­nifestă încă serioase lip­suri. Unii agitatori desfă­şoară încă­ o slabă mun­că politică, nu folosesc întotdeauna exemple con­crete vii, care să lămu­rească ţăranii muncitori asupra superiorităţii lu­crării în comun a pămân­tului. De asemenea, nu întotdeauna se folosesc cele mai variate forme în munca politică, cum ar fi de pildă discuţiile de la om la om, convor­birile, conferinţele, etc. Angajîndu-se să lupte cu mai multă hotărire pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor ce decurg din documentele Congresului al II-lea al partidului, a­­gitatorii și-au manifestat hotărîrea de a ridica pe o treaptă mai înaltă mun­ca politică, pentru atra­gerea țărănimii munci­toare pe drumul transfor­mării socialiste a agricul­turii. ■ooo ­ * ] Un schimb de lucru la o maşină noua Zumzetul puternic, care creşte în intensitate cu cît mă apropii, de secţia mecanică a Atelierelor C.F.R.­­,Ilie Pinti­lie”, dovedeşte că munca este în toi. Intr-un colţ al atelierului, un om între două vîrste, de statură potrivită, stă aplecat asupra strungului care prelu­­crează o piesă de dimensiuni mari. E un piston de locomo­­tivă­ seria 150.000. ■Curiozitatea mă îndeamnă să fac cunoștință cu acest om. întreb pe un tînăr care tocmai stătuse de vorbă cu el și se îndrepta către un strung din apropiere. — Numele lui ? — îmi spuse tînărul zîmbind. Ei, cine nu-1 cunoaşte, e strungarul fruntaş Ion Diaconescu. Apoi adăugă şiret, clipind din ochi: Despre el s-au spus multe lucruri­­ frumoase. Mă apropii şi caut să intru în vorbă. — Tovarăşe Diaconescu, aş­ vrea să cunosc cîte ceva din munca dumitale. Să-mi spui cum îţi organizezi mugea, ce metode foloseşti, cum reuşeşti să-ţi depăşeşti zilnic normele. Aduc vorba despre meserie şi în special despre meseria de strungar. Ii dau, în felul acesta, ghes la vorbă. Tactica a­prinde. Diaconescu se înflăcărează şi începe a vorbi... — Apoi, să vezi — spune el. Meseria asta nu-i uşoară şi niciodată n-ai putea spune că ai ajuns la desăvîrşire că nu mai ai nimic de învăţat. O maşină veche, însă mereu nouă... . .. „înainte lucram la un strung vechi, la care realizam o producţie destul de ridicată. Aceasta pen­­tru că îl îngrijeam cu multă atenţie. Grija pentru maşină a făcut ca­ ea să funcţioneze bine, cu maximum de randa­ment şi să nu se defecteze aproape niciodată. De aceea, spuneau muncitorii atunci cînd am predat-o altuia şi am început să lucrez la un strung nou, „Pobeda”. — Iată un strung vechi, însă mereu nou. Totul este ca maşina la care lucrezi să fie bine îngrijită, revizuită şi unsă la timp. In felul acesta se ■ evită defectările şi timpii morţi. Despre muncă şi metode Aduc apoi vorba despre muncă, despre metodele folosite Diaconescu mă priveşte parcă stingherit. — Să vezi dumneata, fiecare are metoda sa de lucru, fie­care lucrează alt­fel. Mie mi se încredinţează, de pildă lucrări de specialitate destul de grele cum ar fi de exem­plu Verine pentru ridicat locomotive, pistoane seria 150.000, etc. In afară de aceste lucrări, în ultimul timp am executat cămăşuieli pentru motoarele fabricii de penicilină, pentru ETACS­­etc. Efectuarea acestor lucrări necesită o bună or­ganizare a muncii, pregătirea din timp a cuţitelor. Apoi, cu un gest deschide un dulap aflat în spatele său. — Iată aici o serie de cuţite. Sunt ascuţite bine de tot. întotdeauna, în­ timpul liber, îmi pregătesc cuţitele, îmi a­­duc materialul necesar pentru a doua zi şi după cum vezi îl aranjez în aşa fel îneît să nu mă deranjeze la lucru, iar strungul să funcţioneze fără întrerupere. — Desigur — continuă el ?— am avut o mare bucurie atunci cînd am început să lucrez la strungul acesta nou. II îngrijesc cu grijă, iar el la rîndul său îmi dă posibilita­tea să depășesc normele și să cîștig mai bine. Apoi, după ce își plimbă mîna pe masa strungului, atingîndu-1 ușor de parcă ar fi mîngîiat un copil, urmă: — In munca mea aplic îndeosebi metoda sovietică de strunjire rapidă, Bîkov,Bortkievici. Aceasta îmi dă posibi­­lit­atea să lucrez cu o turaţie de 292 ture pe înținut, cu un şpan pînă la 15 mm. şi cu un avans de 1/2 mm., adică cu 80 ture mai mult ca la vechiul strung. De aceea, eu dau zilnic aproape 2 norme. încă de la 15 ianuarie am reuşit să-mi realizez planul lunar şi să produc piesele prevăzute în plan pentru luna februarie 1956. Directivele — iar călăuzitor L-am întrebat dacă a citit Directivele partidului privind planul de dezvoltare a economiei în al doilea cincinal. M-a­m privit puţin dojenitor şi-apoi, ca o confirmare, mi-a spus : : — Dacă le-am citit ? ! E prea puţin spus, tovarăşe. Di­rectivele partidului constituie un far călăuzitor în munca noastră. Atît Directivele cît şi celelalte documente ale par­­tidului pun în faţa noastră, a muncitorilor, sarcini măreţe . Şi noi ştim că­ la capătul eforturilor pentru realizarea lor stă viaţa cea nouă şi fericită, spre care ne conduce partidul nostru­ drag. De aceea, eu voi munci cu puteri înzecite pentru­­ ca, alături de tovarăşii mei de muncă, să obţinem noi succese în producţie. Sunt mîndru că îmi pot da şi eu contribuţia la făurirea viitorului nostru fericit... Timpul trecuse repede. Numărul de piese strunjite era mare. In ziua aceea, ca şi în alte zile ale noului an, nor­mele de producţie au fost depăşite cu 120 la sută. M. NEGRU Au încheiat contract cu S. M. T. Membrii gospodăriei a­­gricole colective „30 De­cembrie“ din Pogoneşti, lucrând după metodele a­­grotehnice înaintate şi cu mijloace mecanizate, au obţinut în toamna trecută producţii sporite la hectar. Anul acesta, conducerea gospodăriei s-a preocupat din timp de pregătirea con­diţiilor pentru buna desfă­şurare a campaniei agri­cole de primăvară. In acest scop, pe lingă reparaţiile care se execută la pluguri, barcane şi la restul utila­jului agricol, colectiviştii din Pogoneşti au încheiat contract cu S.M.T. Cri­veşti, ca pe anul 1956, atît în campania agricolă de primăvară, cit şi in toam­nă, să le efectuieze diferite lucrări agricole mecaniza­te, ajungînd la un volum de 854,50 hantri. (Din ziarul Roşu“ Birlad). .Steagul P­R­I­N C­O­M­U­NE­LE REGIUNII NOASTR Todireştii Ţăranii muncitori din Todireştii Paşcanilor sunt vestiţi ca oameni harnici şi pricepuţi. In anii puterii populare, ei au muncit cu însufleţire la gospodărirea şi înfrumuseţarea comunei. IN CLIŞEU: Noile clădiri ale căminului cultural (dreapta), dis­­pensarului și­ casei de naștere (stingă), înfăptuite prin autoimpunere.

Next