Flacăra Iaşului, februarie 1956 (Anul 12, nr. 2934-2958)
1956-02-01 / nr. 2934
Neclintita voinţă de pace a ţărilor lagărului socialist Zilele acestea a luat sfîrşit la Praga Sesiunea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. Eveniment de mare însemnătate in viaţa internaţională, sesiunea de la Praga urmărită cu deosebit interes şi încredere de toate popoarele lumii este menită să ducă la întărirea colaborării frăţeşti între statele lagărului Socialist, la consolidarea păcii mondiale. Din fiecare cuvînt al declaraţiilor rostite de şefii delegaţiilor participante la sesiune, din fiecare cuvînt al Comunicatului final şi al Declaraţiei statelor participante la istoricul Tratat de la Varşovia străbate ca un fir conducător neclintita voinţă de pace a ţărilor lagărului socialist. Popoarele lumii s-au convins că la baza politicii externe a statelor din lagărul democraţiei şi socialismului stau principiile coexistenţei paşnice, ale apărării păcii şi securităţii generale a statelor. Popoarele mai ştiu că între principiile proclamate de statele socialiste şi acţiunile lor concrete pe plan extern există o legătură indestructibilă. Sunt cunoscute valoroasele propuneri ale U.R.S.S. —■ sprijinite cu căldură de popoare — în ce priveşte interzicerea armei atomice, reducerea armamentelor şi forţei lor armate, crearea unui sistem de securitate colectivă european. Reducerea efectivelor armate ale U.R.S.S. cu 640.000 oameni, reducerea cheltuielilor militare cu 10 la sută din bugetul de stat al U.R.S.S. pe anul 1956, predarea înainte de termen de către U.R.S.S., Finlandei a bazei maritime militare Porkkala-Udd sunt doar cîteva din numeroasele fapte care concretizează neabătuta politică de pace a U.R.S.S. Recentul mesaj al lui N. A. Bulganin către preşedintele Eisenhower prin care Uniunea Sovietică propune Statelor Unite ale Americii încheierea unui Tratat de prietenie şi colaborare reprezintă o nouă strălucită manifestare a politicii de pace a marelui stat sovietic. Prin politica lor consecventă de pace,Marea Chină populară şi celelalte ţări de democraţie populară au adus de asemenea o contribuţie pre-ţioasă la îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale^ ,,Uniunea Sovietică, Polonia, Cehoslovacia, R.D. Germană, Ungaria, România, Bulgaria şiAlbania declară că sunt gata să colaboreze cu toate celelalte state la înfăptuirea unor măsuri menite să contribuie la întărirea securităţii europene şi la înlăturarea primejdiei unui nou război în Europa. Ele sînt pătrunse de hotărîrea de a duce şi de atei înainte o politică de pace şi de colaborare paşnică multilaterală între toate statele, mari şi mici glăsuieşte Declaraţia statelor participante la sesiunea de la Praga a Comitetului Politic Consultativ. Prin însăşi natura orinduirii lor sociale, ţările lagărului nostru sunt sincer ataşate păcii; popoarele lagărului socialist sunt ocupate cu îndeplinirea unor măreţe planuri de dezvoltare economică şi culturală, cu ridicarea bunăstării oamenilor. Subliniind faptul că năzuinţa profundă spre pace a popoarelor a dus la schimbări esenţiale în situaţia internaţională. Declaraţia arată că au apărut posibilităţi noi pentru îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale pe calea tratativelor, ţinindu-se seama de interesele reciproce ale părţilor. In această direcţie, politica consecventă de pace a ţărilor lagărului socialist a exercitat o uriaşă influenţă binefăcătoare asupra desfăşurării evenimentelor internaţionale. Trebuie de observat însă că, deşi s-a obţinut o anumită slăbire a încordării, primejdia de război nu a fost ună înlăturată. Anumite cercuri ale statelor occidentale încearcă mai departe să menţină psihoza războiului, intensifică cursa înarmărilor. De asetrrnea, cămisii agresive din aceste state încercă să intimideze statele iu-1 bitoare de pace, să le silească să facă cheltuieli militare excesive, să restrîngă construcţia economică şi culturală paşnică. A devenit îndeobşte cunoscut faptul că puterile occidentale pun piedici realizării unui acord cu privire la securitatea generală europeană, refuză să soluţioneze problema reducerii armamentelor şi interzicerii armei atomice. Apare, tocmai de aceea, ca o necesitate întărirea vigilenţei popoarelor. In faţa manevrelor agresive ale imperialiştilor ţările iubitoare de pace sunt silite să ia măsuri pentru întărirea capacităţii lor de apărare, pentru a feri printr-o pavăză de granit viaţa şi munca paşnică a milioanelor de oameni. La sesiunea de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, cele 8 ţări participante la Tratatul de la Varşovia au examinat amănunţit situaţia internaţională actuală. Exprimîndu-şi unanimitatea în ce priveşte aprecirea situaţiei internaţionale, reprezentanţii celor 8 ţări au luat o serie de măsuri. La propunerea comandantului suprem al forţelor armate unite, I. S. Koniev, mareşal al Uniunii Sovietice, a fost examinat şi aprobat regulamentul Comandamentului unit şi au fost rezolvate problemele organizatorice legate de activitatea forţelor armate unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia. A fost adoptată de asemenea propunerea R.D Germane privind includerea armatei naţionale populare a R.D.G. în forţele armate unite. Examinîndu-se unele probleme organizatorice legate de activitatea Comitetului Politic Consultativ, s-a stabilit ca, ori de cite ori va fi necesar, dar nu mai rar de două ori pe an, să se întrunească acest Comitet pentru a examina problemele ce se vor ivi în legătură cu aplicarea Tratatului de la Varşovia. Ingrijindu-se de propria lor securitate, ţările lagărului socialist nu încetează să facă noi propuneri concrete în vederea reglementării problemelor litigioase şi a stabilirii unor bune relaţii între ţări. Statele participante la sesiunea de la Praga a Comitetului Politic Consultativ se declară astfel gata să examineze împreună cu celelalte state propunerile care ar corespunde țelului asigurării unui sistem eficace de securitate colectvă în Europa, care să înlocuiască grupările militare existente în Europa. De asemenea, ele propun ca, înainte de realizarea unui acord cu privire la interzicerea armei atomice, statele interesate să ajungă la o înţelegere potrivit căreia forţele armate staţionate pe teritoriul Germaniei, inclusiv forţele armate ale Republicii Democrate Germane şi Republicii Federale Germane să nu dispună în armamentul lor de arma atomică. Declaraţia subliniază în continuare că de o foarte mare importanţă ar fi faptul ca statele participante la Tratatul de la Varşovia pe de o parte, şi cele participante la Tratatul nord-atlantic, pe de altă parte, să-şi asume obligaţia de a rezolva numai prin mijloace paşnice litigiile şi divergenţele care se ivesc între ele. In acelaşi timp, referindu-se la însemnătatea pe care ar avea-o pen- tru consolidarea păcii stabilirea unor bune relaţii şi reglementarea problemelor litigioase între diferite ţări. Declaraţia subliniază necesitatea stabilirii unor relaţii de bună vecinătate între Uniunea Sovietică, Turcia, Bulgaria, Grecia, Albania, Italia, Cehoslovacia, Republica Federală Germană. Ar avea, de asemenea, o mare importanţă stabilirea unor relaţii normale între statele care pînă în prezent nu au menţinut asemenea relaţii. Tot în legătură cu propunerile menite să ducă la îmbunătăţirea atmosferei internaţionale, Declaraţia arată că, pînă la realizarea unui acord cu privire la crearea unui sistem eficace de securitate în (Continuare în pag 4a) meretul în sprijinul campaniei electorale In dorinţa de a întîmpina alegerile de deputaţi în sfaturile populare cu noi succese, organizaţia de bază ITM din satul Deleni- Vaslui a luat o serie de măsuri politice şi organizatorice. Astfel, în cadrul unei adunări generale a organizaţiei de bază UTM, la care au parşi numeroşi neutemişti, s-au discutat sarcinile ce revin tine-* retului privind alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Cu acest prilej s-a hotărît ca în cinstea acestui măreţ eveniment tineretul să fie în frun-* tea lucrărilor de pregătire a campaniei agricole ,de bimăvară şî rânfe, fifilitíc*, să desfăşoare o intensă activitate politică în rindurile părinţilor lor şi a ţăranilor muncitori din sat pentru a-şî repara la timp uneltele, să pregătească şi să selecţioneze sămînţa necesară, etc. Oganizaţia UTM a hotărît de asemenea sa organizeze q vie ftgt- In interiorul ziarului: r- Colţul roşu de la gospodăria colectivă din Popeni trebuie să-şi reia activitatea , pag. 2-a — Viaţa de partid: îmbunătăţirea compoziţiei sociale'j In atenţia comitetului raional de partid Paşcani pag. 3-a — Pe marginea Decretului pentru alegerea deputaţilor în sfaturile populare Controlul popular asupra alegerilor de la 11 martie 1956 pag. 3-a — Să grăbim ritmul pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară Două comune — două feluri de a munci . pag. 3-a Raport prezentat de Ciu En-lsi la sesiunea Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Consultativ Politic Popular pag. 4-a — O delegație parlamentari daneză va vizita • U.R.S.S. pag. 4-a Pregătiri pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare URICANI Zilele acestea, în cadrul căminului cultural din Uricani a fost organizată o audiţie radiofonică colectivă la emisiunea Jurnalul satelor, la care au participat peste 50 ţărani muncitori din sat, printre care Popa Ambrozie, PetruMunteanu, Natalia Craus, Neculai Liîijgu şi alţii. După terminarea emisiunii, agitatorul Aurel Chirilă a prelucrat în faţa celor prezenţi Decretul cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Au urmat apoi discuţii vii în cadrul cărora numeroşi cetăţeni au arătat activitatea depusă de către sfatul popular comunal, care cu sprijinul deputaţilor a antrenat ţăranii muncitori la înfăptuirea unor acţiuni de interes obştesc ca, de pildă, şcoala din Vovbeşti, podul din Brătu- reşti şi altele. Vorbitorii s-au angajat să întâmpine alegerile de deputaţi cu noi realizări în gospodărirea comunei. GOLAIEŞTI Cetăţenii din satele comunei Golăieşti îşi propun candidaţii lor pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare. In adunările care au avut loc pînă în prezent pentru circumscripţiile electorale comunale au fost propuşi 12 candidaţi ai F.D.P. Printre cei propuşi se numără ţăranul întovărăşit Gheorghe Bordeianu, gestionarul cooperativei, Vasile Coteţ, ţăranca muncitoare Elena Păduraru, cunoscuţi în întreaga comună ca oameni harnici şi gospodari. Susţinînd propunerile acestor candidaturi, ţăranii muncitori din Golăieşti s-au angajat să muncească cu şi mai mult elan pentru înflorirea comunei lor. CIRPIŢI ! Nu de mult, la gospodăria agricolă colectivă din satul Cîrpiţi s-a deschis casa alegătorului. Chiar din prima zi de la înfiinţare ea a început să fie frecventată de numeroşi colectivişti şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală din sat. Intr-una din serile trecute a venit la casa alegătorului un mare număr de cetăţeni spre a asculta conferinţa colectivistului Nicolaie Bivolaru, care a vorbit despre alegerile din trecut şi de astăzi. In caietul de întrebări şi răspunsuri care există la casa alegătorului au fost trecute un şir de întrebări legate de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor. La toate aceste întrebări au fost date răspunsuri de către agitatorul Iordache Teşlaru. DAGIŢA La căminele culturale din satele comunei Dagîţa, s-au ţinut zilele acestea conferinţe în legătură cu alegerile de deputaţi în sfaturile populare. De asemenea, la casele alegătorului care au luat fiinţă în satele comunei se desfăşoară o intensă muncă de popularizare a realizărilor regimului democrat-popular. O rodnică activitate se duce îndeosebi la casele alegătorului din satele Piscul Rusului şi Buzduga, unde agitatorii P. Pintea, Elena Trifan şi alţii au prelucrat în faţa mai multor cetăţeni Decretul cu privire la alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Organizaţiile de bază din comună şi-au repartizat agitatorii pe grupe de case pentru a prelucra Decretul cu privire la alegerile în sfaturile populare. Documentele celui de al IIea Congres al P.R. în dezbaterea oamenilor muncii Însemnătatea deosebită a calităţii învăţămîntului de partid De curind, a avut loc la cabinetul de partid Iaşi un seminar cu propagandiştii cercurilorde studiere a Istoriei P.M.R. ce funcţionează pe lingă organizaţiile de bază din întreprinderile , oraşului nostru. Cu acest prilej, a fost discutat capitolul din Raportul C.C. al PMR la Congresul al II-lea, care se referă la înfăptuirea primului plan cincinal. Discuţiile purtate pe marginea acestui capitol au scos în evidenţă succesele şi îndeosebi lipsurile manifestate în activitatea cercurilor de învăţămînt de partid mai ales în ce priveşte conţinutul de idei al expunerilor şi convorbirilor. In cadrul seminarului au luat cuvîntul propagandiştii Lazăr Leibovici, de la fabrica „Victoria“, Ilie Honciuc, de la Centrul mecanic, Radu Nicolaie, de la ICCF, Iordan Fuiorea, de la Direcţia Drumuri şi Poduri şi alţii, care au subliniat necesitatea ridicării la un nivel mai înalt a conţinutului de idei al propagandei de partid. Sunt hotărîri sa obţină noi succese în producţie In cadrul cercurilor şi cursurilor de învăţămînt de partid de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ au început zilele trecute primele seminarii asupra documentelor Congresului al II-lea al partidului. Pînă în prezent, au fost discutate capitolele din Raportul Comitetului Central al PMR care se referă la situaţia internaţională şi lupta partidului pentru construirea socialismului. Discuţiile purtate pe marginea acestor capitole au dovedit că majoritatea participanţilor la seminarii au studiat cu multă dragoste şi interes istoricele documente ale Congresului. Ei au vorbit pe larg despre succesele obţinute de poporul nostru muncitor sub conducerea partidului în lupta pentru construirea socialismului. Vorbitorii au subliniat, de asemenea, realizările dobîndite în anii primului cincinal de colectivul de muncă de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ insistînd îndeosebi asupra unor deficienţe ce se mai manifestă încă în procesul de producţie. Aşa, de pildă, la seminarul cursului seral anul I, de la secţia uzină tov. Neculai Munteanu, Emil Rotaru, Elena Tanase şi alţii, au scos in evidenţă lipsurile din secţia respectivă în direcţia organizării procesului de producţie angajîndu-se totodată să lupte cu mai multă hotărire pentru aplicarea in viaţă a sarcinilor ce Ie revin in cel de al doilea plan cincinal. Sa îmbunătăţim munca politică pentru transformarea scriatistă a agriculturii La comitetul raional de partid Tg. Frumos a avut loc zilele trecute o şedinţă de instruire a agitatorilor, cu cele mai importante sarcini privind popularizarea documentelor Congresului al II-lea al partidului. Cu acest prilej, tov. Mihai Iacob, prim secretar al comitetului raional de partid a vorbit agitatorilor despre importanţa studierii şi însuşirii istoricelor hotărîri ale Congresului al II-lea al partidului. Dscuţii vii au fost purtate în legătură cu sarcinile agitatorilor privind munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii. Luînd cuvîntul, numeroşi agitatori cum ar fi de exemplu, Neculai Babciuc, din satul Criveşti, Pavel Bilibou din comuna Sineşti, Aneta Andrieş, din comuna Al. I. Cuza, Eduard Molitieru, de la SMT Podul Iloaiei şi mulţi alţii, au arătat că în activitatea politică de masă privind transformarea socialistă a agriculturii se mai manifestă încă serioase lipsuri. Unii agitatori desfăşoară încă o slabă muncă politică, nu folosesc întotdeauna exemple concrete vii, care să lămurească ţăranii muncitori asupra superiorităţii lucrării în comun a pământului. De asemenea, nu întotdeauna se folosesc cele mai variate forme în munca politică, cum ar fi de pildă discuţiile de la om la om, convorbirile, conferinţele, etc. Angajîndu-se să lupte cu mai multă hotărire pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor ce decurg din documentele Congresului al II-lea al partidului, agitatorii și-au manifestat hotărîrea de a ridica pe o treaptă mai înaltă munca politică, pentru atragerea țărănimii muncitoare pe drumul transformării socialiste a agriculturii. ■ooo * ] Un schimb de lucru la o maşină noua Zumzetul puternic, care creşte în intensitate cu cît mă apropii, de secţia mecanică a Atelierelor C.F.R.,Ilie Pintilie”, dovedeşte că munca este în toi. Intr-un colţ al atelierului, un om între două vîrste, de statură potrivită, stă aplecat asupra strungului care prelucrează o piesă de dimensiuni mari. E un piston de locomotivă seria 150.000. ■Curiozitatea mă îndeamnă să fac cunoștință cu acest om. întreb pe un tînăr care tocmai stătuse de vorbă cu el și se îndrepta către un strung din apropiere. — Numele lui ? — îmi spuse tînărul zîmbind. Ei, cine nu-1 cunoaşte, e strungarul fruntaş Ion Diaconescu. Apoi adăugă şiret, clipind din ochi: Despre el s-au spus multe lucruri frumoase. Mă apropii şi caut să intru în vorbă. — Tovarăşe Diaconescu, aş vrea să cunosc cîte ceva din munca dumitale. Să-mi spui cum îţi organizezi mugea, ce metode foloseşti, cum reuşeşti să-ţi depăşeşti zilnic normele. Aduc vorba despre meserie şi în special despre meseria de strungar. Ii dau, în felul acesta, ghes la vorbă. Tactica aprinde. Diaconescu se înflăcărează şi începe a vorbi... — Apoi, să vezi — spune el. Meseria asta nu-i uşoară şi niciodată n-ai putea spune că ai ajuns la desăvîrşire că nu mai ai nimic de învăţat. O maşină veche, însă mereu nouă... . .. „înainte lucram la un strung vechi, la care realizam o producţie destul de ridicată. Aceasta pentru că îl îngrijeam cu multă atenţie. Grija pentru maşină a făcut ca ea să funcţioneze bine, cu maximum de randament şi să nu se defecteze aproape niciodată. De aceea, spuneau muncitorii atunci cînd am predat-o altuia şi am început să lucrez la un strung nou, „Pobeda”. — Iată un strung vechi, însă mereu nou. Totul este ca maşina la care lucrezi să fie bine îngrijită, revizuită şi unsă la timp. In felul acesta se ■ evită defectările şi timpii morţi. Despre muncă şi metode Aduc apoi vorba despre muncă, despre metodele folosite Diaconescu mă priveşte parcă stingherit. — Să vezi dumneata, fiecare are metoda sa de lucru, fiecare lucrează altfel. Mie mi se încredinţează, de pildă lucrări de specialitate destul de grele cum ar fi de exemplu Verine pentru ridicat locomotive, pistoane seria 150.000, etc. In afară de aceste lucrări, în ultimul timp am executat cămăşuieli pentru motoarele fabricii de penicilină, pentru ETACSetc. Efectuarea acestor lucrări necesită o bună organizare a muncii, pregătirea din timp a cuţitelor. Apoi, cu un gest deschide un dulap aflat în spatele său. — Iată aici o serie de cuţite. Sunt ascuţite bine de tot. întotdeauna, în timpul liber, îmi pregătesc cuţitele, îmi aduc materialul necesar pentru a doua zi şi după cum vezi îl aranjez în aşa fel îneît să nu mă deranjeze la lucru, iar strungul să funcţioneze fără întrerupere. — Desigur — continuă el ?— am avut o mare bucurie atunci cînd am început să lucrez la strungul acesta nou. II îngrijesc cu grijă, iar el la rîndul său îmi dă posibilitatea să depășesc normele și să cîștig mai bine. Apoi, după ce își plimbă mîna pe masa strungului, atingîndu-1 ușor de parcă ar fi mîngîiat un copil, urmă: — In munca mea aplic îndeosebi metoda sovietică de strunjire rapidă, Bîkov,Bortkievici. Aceasta îmi dă posibilitatea să lucrez cu o turaţie de 292 ture pe înținut, cu un şpan pînă la 15 mm. şi cu un avans de 1/2 mm., adică cu 80 ture mai mult ca la vechiul strung. De aceea, eu dau zilnic aproape 2 norme. încă de la 15 ianuarie am reuşit să-mi realizez planul lunar şi să produc piesele prevăzute în plan pentru luna februarie 1956. Directivele — iar călăuzitor L-am întrebat dacă a citit Directivele partidului privind planul de dezvoltare a economiei în al doilea cincinal. M-am privit puţin dojenitor şi-apoi, ca o confirmare, mi-a spus : : — Dacă le-am citit ? ! E prea puţin spus, tovarăşe. Directivele partidului constituie un far călăuzitor în munca noastră. Atît Directivele cît şi celelalte documente ale partidului pun în faţa noastră, a muncitorilor, sarcini măreţe . Şi noi ştim că la capătul eforturilor pentru realizarea lor stă viaţa cea nouă şi fericită, spre care ne conduce partidul nostru drag. De aceea, eu voi munci cu puteri înzecite pentru ca, alături de tovarăşii mei de muncă, să obţinem noi succese în producţie. Sunt mîndru că îmi pot da şi eu contribuţia la făurirea viitorului nostru fericit... Timpul trecuse repede. Numărul de piese strunjite era mare. In ziua aceea, ca şi în alte zile ale noului an, normele de producţie au fost depăşite cu 120 la sută. M. NEGRU Au încheiat contract cu S. M. T. Membrii gospodăriei agricole colective „30 Decembrie“ din Pogoneşti, lucrând după metodele agrotehnice înaintate şi cu mijloace mecanizate, au obţinut în toamna trecută producţii sporite la hectar. Anul acesta, conducerea gospodăriei s-a preocupat din timp de pregătirea condiţiilor pentru buna desfăşurare a campaniei agricole de primăvară. In acest scop, pe lingă reparaţiile care se execută la pluguri, barcane şi la restul utilajului agricol, colectiviştii din Pogoneşti au încheiat contract cu S.M.T. Criveşti, ca pe anul 1956, atît în campania agricolă de primăvară, cit şi in toamnă, să le efectuieze diferite lucrări agricole mecanizate, ajungînd la un volum de 854,50 hantri. (Din ziarul Roşu“ Birlad). .Steagul PRIN COMUNELE REGIUNII NOASTR Todireştii Ţăranii muncitori din Todireştii Paşcanilor sunt vestiţi ca oameni harnici şi pricepuţi. In anii puterii populare, ei au muncit cu însufleţire la gospodărirea şi înfrumuseţarea comunei. IN CLIŞEU: Noile clădiri ale căminului cultural (dreapta), dispensarului și casei de naștere (stingă), înfăptuite prin autoimpunere.