Flacăra Iaşului, februarie 1956 (Anul 12, nr. 2934-2958)

1956-02-01 / nr. 2934

2934 flacara Teului Călăuzindu-se în întreaga sa ac­tivitate de glorioasele idei ale mar­­xism-leninismului, partidul nostru a­­cordă o mare însemnătate îmbună­tăţirii compoziţiei sale sociale, con­­siderînd-o ca o sarcină permanen­tă. Acest lucru rezultă clar din do­cumentele partidului care precizea­ză căi de asigurarea unei majorităţi proletare în rîndul organizaţiilor de partid, de dezvoltarea lor, depinde combativitatea şi intransigenţa lor revoluţionară, disciplina de fier, ca­pacitatea de a rezolva cu compe­tenţă toate problemele puse de con­strucţia socialismului în patria noastră. In Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat la Con­gresul al 11-lea al partidului, subli­­niindu-se lipsurile care s-au mani­festat in ceea ce priveşte lupta pen­tru continua întărire a rîndurilor partidului şi îmbunătăţire a compo­ziţiei sale sociale, se arăta că „tre­buie să asigurăm in partidul nos­tru creşterea numărului de munci­tori — in special din industria mare — care lucrează direct la maşină, în aşa fel incit elementul munci­toresc să devină preponderent ,în partidul nostru, partid de avangar­dă al clasei muncitoare“. Ţinind seama de aceste învăţă­minte, unele organizaţii de bază din întreprinderile oraşului Paşcani au dobindit o bună experienţă in ceea ce priveşte organizarea muncii po­litice pentru primirea de candidaţi şi membri de partid. Comitetul rap­ortal de partid a putut trage pre­ţioase învăţăminte, dezbătînd aceast­ă problemă şi în şedinţele cu ac­tivul de partid. Au fost organizate apoi, pe baza unui plan de măsuri judicios Întocmit, instruirea secre­tarilor şi birourilor, şi consfătuiri in toate organizaţiile de bază. Birourile organizaţiilor de bază, şi in mod deosebit cele din Între­prinderile industriale, cum ar fi At­elierele CFR şi Depoul CFR au fost îndrumate să-şi intensifice munca politică de masă, să nu lase la voia întimplării primirea de can­didaţi şi noi membri de partid, să dea acestei munci un caracter per­manent, organizat. La rîndul lor, in organizaţiile de bază din cadrul A­­telierelor CFR, din SMT Paşcani, GAS ş.a., membrii de partid au pri­mit sarcini concrete de a se ocupa de cite unul sau doi muncitori frun­taşi în producţie spre a..Ie explica ţelul luptei noastre şi rolul de a­­vangardă al partidului, ajutîndu-i să-şi ridice necontenit nivelul de conştiinţă. Ca urmare a îmbunătăţirii mun­cii politice, in raionul Paşcani s-au obţinut unele rezultate importante in ceea ce priveşte primirea de can­didaţi şi noi membri de partid. Or­ganizaţia de bază strungărie de la Atelierele CFR Paşcani, de exem­plu, a primit in ultimul timp peste 20 candidaţi de partid din rîndul muncitorilor fruntaşi, care sau evi­denţiat in lupta pentru îndeplinirea planului de producţie şi prin ac­tivitatea lor politică. Organizaţia de bază a acordat toată atenţia în pri­mul rînd activului fără de partid, celor mai buni muncitori şi tehni­cieni din cadrul acestuia, ocupin­­du-se îndeaproape de educarea lor politică. Aceştia au fost invitaţi să participe la adunările deschise ale organizaţiilor de bază şi li s-au re­partizat sarcini pe măsura pregăti­rii lor. Membri de partid ca Maxim Moldoveanu, Teodor Guţu şi alţii s-au ocupat cu multă tragere de inimă de cite unu-doi muncitori, vorbindu-le acestora despre lupta partidului nostru in ilegalitate, des-­­pre rolul său de conducător în lup­ta pentru construirea socialismului, despre cinstea de a fi membru de partid. Ei au îndrumat pe muncitori să citească diferite cărţi şi broşuri, să studieze statutul partidului. Toa­te acestea au apropiat şi mai mult pe muncitori de organizaţia de bază, făcindu-i să înţeleagă mai bine ţe­lul pentru care luptă partidul, că interesele lui se contopesc cu cele ale poporului muncitor. Ca urmare numeroşi fruntaşi în producţie, ca Mihai Nemţeanu, Constantin Florea şi alţii, au făcut cereri de primire în rîndul candidaţilor de partid. Primind un ajutor concret, per­manent şi organizaţia de bază de la Depoul CFR Paşcani a reuşit să înregistreze rezultate bune în a­­ceastă direcţie. Biroul organizaţiei de bază de aici şi-a îndreptat aten­ţia, în primul rind, spre fochişti şi mecanici de locomotivă, muncitori fruntaşi în întrecerea socialistă, cum ar fi, de exemplu, tov. Petru Foca, Neculai Grădinaru şi alţii. Cu acei tovarăşi care şi-au expri­mat dorinţa de a intra In b­ridurile partidului, au fost organizate dis­cuţii pe diferite teme de partid, membrii de partid ajutîndu-i astfel pe tovarăşii lor de muncă, nemem­bri de partid, să Înţeleagă mai bine politica partidului nostru, înaltele ţeluri ale luptei sale. Ţinind seama că U.T.M.-ul este principala rezervă de cadre pentru completarea rîndurilor partidului, comitetul raional de partid a îndru­mat organizaţiile de bază să acorde cu­ mai multă atenţie educării poli­tice a tineretului. Urmînd această in­dicaţie, organizaţia de bază din Ca­drul S.M.T. Paşcani, de exemplu,­ preocupîndu-se cu grijă de creşterea­­ şi educarea tinerilor tractorişti ute­­mişti, a primit pină în prezent în rîndul candidaţilor 31 muncitori care s-au dovedit demni de aceasta cinste, cum ar fi Constantin Dascălu, meca­­nic-şef, Mircea Marcovschi, mecanic de sector şi alţii. Grija comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază pentru îm­bunătăţirea Compoziţiei sociale a par­tidului a făcut ca majoritatea candida­ţilor primiţi să fie muncitori care lu­crează nemijlocit în producţie. Astfel, la Atelierele C.F.R. 95 la sută din nu­mărul candidaţilor sunt muncitori fruntaşi. La fel, şi în celelalte orga­nizaţii de bază numărul muncitorilor în rîndurile candidaţilor de partid creşte zi cu zi. In organizaţia de bază lăcătuşi clasă, de la Atelie­rele C.F.R., de pildă, au fost primiţi 18 muncitori, la S.M.T. Iugani 16, la G.A.S. Paşcani 11, iar la G.A.S. Hă­­lăuceşti 18. Asemenea rezultate au obţinut şi alte organizaţii de bază. După apariţia documentelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. co­mitetul raional de partid Paşcani a organizat studiul acestor documente în toate organizaţiile de­ bază. Aşa de exemplu au fost prelucrate — la organizaţia de bază strungărie de la Atelierele C.F.R. Paşcani — Di­rectivele celui de al doilea plan cinci­nal, Statutul partidului şi alte docu­mente ale Congresului. Studiul Ra­portului C.C. al P.M.R. prezentat la Congres a dus la îmbunătăţirea mun­cii în producţie, la întărirea discipli­nei. Totodată numărul muncitorilor care îşi exprimă dorinţa de a intra în rîn­­durile partidului creşte neîncetat. Numai în primele zile ale lunii ia­­nuarie 1956, organizaţiile de bază din Paşcani au primit 12 noi candi­daţi de partid fruntaşi în producţie, iar alte zeci de cereri sunt puse în dis­cuţia adunărilor membrilor de partid. Cu toate acestea trebuie să spu­nem că în oraşul Paşcani nu s-a fă­cut încă tot ce se putea face ţinind cont de numărul mare de muncitori şi de tradiţiile revoluţionare ale a­­cestui puternic centru muncitoresc. Comitetul raional de partid a ana­lizat in ziu­a de 20 ianuarie felul cum se desfăşoară munca politică pentru primirea de noi candidaţi şi membri de partid în organizaţiile de bază de la secţia strungărie a Atelierelor C.F.R. şi S.M.T. Paşcani, cum luptă membrii de partid pentru întărirea rîndurilor organizaţiilor lor. Cu a­­ceastă ocazie­­ ,avind în vedere fap­tul că, comitetul raional de partid nu a acordat in permanenţă atenţie acestei probleme — s-au luat măsuri ca cele mai bune metode fo­losite de organizaţiile de bază in munca politică de primire a noi can­didaţi şi membri de partid să fie pu­ternic popularizate, extinse şi gene­ralizate. De unele organizaţii de bază, îndeosebi din întreprinderile mari, care nu au fost ajutate la timp să-şi îmbunătăţească munca politică de educare a muncitorilor, răspund di­rect membrii biroului comitetului ra­ional de partid. Comitetul raional de partid şi-a propus, de asemenea, să analizeze mai temeinic situaţia fie­cărei întreprinderi, să vadă cum se desfăşoară munca de primire în par­tid în fiecare organizaţie de bază, spre a putea lua cele mai juste mă­suri in vederea răspîndirii metodelor bune şi lichidarea lipsurilor acolo unde ele se mai manifestă. Munca pentru întărirea rîndurilor partidului, pentru îmbunătăţirea ne­contenită a compoziţiei sale sociale Constituie o sarcină primordială, per­manentă a fiecărei organizaţii, a fie­cărui membru de partid. Să ne înde­­plin­imi cu cinste această sarcină. ION TABACARU membru în biroul comitetului raio­nal de partid Paşcani VIATA PE PASTIP Îmbunătăţirea compoziţiei sociale în atenţia comitetului raional de partid Paşcani Pl?­n t­r urm­i­­ c finit fie al ll-lea cincinal Creşterea producţiei globale de cereale In anii regimului democrat­­popular agricultura a cunoscut o puternică dezvoltare. Ca urmare a înzestrării tehnico-materiale a agriculturii şi a creşterii sectoru­lui socialist, producţia globală de cereale realizată în 1955 este de aproape 12.000.000 tone, faţă de 9.000. 000 tone în 1938. Obiectivul principal în agricul­tură, în cel de al doilea plan cin­cinal, este creşterea considerabilă a producţiei agricole-marfă. Pînă în anul 1960 trebuie să ajungem la o producţie anuală de cel puţin 15.000. 000 tone cereale, din care grîu şi secară 5.500.000 tone. Lucrările conferinţei regionale de Cruce Roşie Duminică, a avut loc în sala de festi­­vităţi a grupului şcolar CFR Iaşi, confe­rinţa regională a organizaţiei de Cruce Roşie. Tov. dr. Eugen­ Beşleagă, preşedintele comitetului regional de Cruce Roşie a pre­zentat cu acest prilej darea de seamă asupra activităţii organizaţiei regionale de Cruce Roşie pe anul 1955. Referatul a scos în evidenţă felul cum organizaţia regională de Cruce Roşie a reuşit să ob­­ţină în această perioadă de timp, o serie de succese frumoase, cum ar fi : depă­şirea planului la înscrierea de noi mem­bri, în procent de 21 la sută ; la consti­tuirea de posturi sanitare, în proporţie de 10 la sută ; la conferinţe sanitare, în procent de 19 la­ sută etc., precum şi unele lipsuri constatate în activitatea zilnică. După discuţiile purtate pe marginea dării de seamă, participanţii la Conferinţă au ales noul Comitet regional de Cruce Roşie. La închiderea lucrărilor conferinţei, tov. acad. prof. Vasile Mîrza a înmînat, din partea Ministerului Sănătăţii şi a Comite­tului Central de Cruce Roşie din R.P.R. insigna de evidenţiat în munca de Cruce Roşie unor activiști și medici cu activi­tate deosebită. —p— Expoziţie mobilă de igienă Cu puţină vreme în urmă, casa regio­nală de educaţie sanitară a luat iniţiati­va de a organiza o expoziţie mobilă de igienă, în mediul rural. Expoziţia este alcătuită dintr-un număr de panouri­ care arată cum trebuie întreţinută curăţenia locuinţei, a curţii, a grajdurilor, cum tre­buie păstrată igiena corporală şi alimen­tară etc. Aceste panouri sunt afişate la căminele culturale. Pînă în prezent, expoziţia a fost pre­zentată în 32 comune din regiunea noas­­tră şi a fost vizitată de circa 25.000 de ţărani muncitori. . Pe marginea Decretului pentru alegerea deputaţilor în sfaturile populare Controlul popular asupra alegerilor de la 11 martie 1956 Campania electorală a devenit în ţara­ noastră o adevărată şcoală de educaţie cetăţenească şi patriotică. Caracterul profund democratic al sistemului, nos­au electoral — izvo­rî! din principiile Constituţiei RPR — garantarea dreptului de vot uni­versal, egal, direct şi secret, dreptul maselor de a propune pe membrii comisiilor electorale, de a propune candidaţi, garantarea materială a libertăţii presei, întrunirilor şi a­­ întregii propagande electorale, asi­gură condiţiile participării active a milioanelor de alegători la desfăşu­rarea campaniei electorale. O ilustrare grăitoare a controlului maselor asupra desfăşurării campa­niei electorale o constituie însuşi faptul că numai în cadrul comisiilor elec­trale de circumscripţie şi al comisiilor secţiilor de votare, vor activa aproximativ o jumătate de milion de oameni ai muncii. Un atît de vast control popular asupra ale­gerilor nu este nici măcar de conce­put într-o ţară capitalistă. Conform prevederilor Decretului cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, comisiile electo­rale de circumscripţie, ca şi comi­siile secţiilor de votare, se formează din reprezentanţi ai organizaţiilor oamenilor muncii (sindicatelor, coo­perativelor, organizaţiilor P.M.R., organizaţiilor de tineret şi altor or­ganizaţii de masă) şi ai asociaţii­lor culturale, precum şi din repre­zentanţi desemnaţi în adunări ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sarrin'V corn­is­i­lor electorale de circumscripţie Potrivit articolului 34 din Decre­tul cu privire la alegerea deputaţil­r în sfaturile populare, în fiecare circumscripţie electorală se consti­tuie cîte o comisie electorală de circumscripţie care se confirmă de către comitetele executive ale sfa­turilor populare pentru care au loc alegerile. Este de datoria comitetu­lui executiv al sfatului popular re­gional, să controleze confirmarea în termen a tuturor comisiilor electora­le de circumscripţie pentru ca aces­tea să-şi poată începe activitatea din timp. Conform articolului 37 din ace­laşi Decret, comisiile electorale de circumscripţie au sarcina să înregis­treze candidaturile depuse (aceasta pînă la 9 februarie 1956); să facă publicaţiile asupra candidaturilor depuse (la 10 februarie 1956); să rezolve întîmpinările cu privire la candidaţi şi la operaţiile comisiilor secţiilor de votare, în termen de 24 ore de la primirea lor; să asigure distribuirea către comisiile secţiilor de votare a buletinelor de vot pen­tru alegerea deputaţilor în circum­scripţia electorală respectivă (pînă la 6 martie 1956); să constate re­zultatul alegerii pentru circumscrip­ţia electorală respectivă şi să înche­ie proces-verbal, conform articolului 101 din Decretul cu privire la alege­rea deputaţilor în sfaturile populare, pe care îl va înainta comisiilor elec­torale respective imediat după în­cheierea operaţiilor de votare; să elibereze deputatului ales certificatul doveditor al alegerii lui-Acestea sunt, exprimate în ordine cronologică, sarcinile comisiilor elec­torale de circumscripţie. In îndepli­nirea lor, membrii comisiilor elec­torale de circumscripţie trebuie să ţină seama de respectarea întocmai a prevederilor legale. Aşa, de pildă, la înregistrarea candidaturilor, co­misiile electorale de circumscripţie au datoria să verifice dacă­ procese­le verbale de propunere de candida­turi au fost întocmite conform arti­colului 53 din Decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, dacă sunt prezentate în termenul prevăzut de lege (art. 54), dacă cuprind numai un singur can­didat care are vîrsta de cel puţin 23 ani şi dacă s-a depus declaraţia de acceptare a candidatului în ter­men (art. 55). După expirarea termenului pentru înregistrarea candidaturilor, adică la 9 februarie 1956, comisiile electora­le de circumscripţie au datoria să se îngrijească, ca prin publicaţii şi alte mijloace de publicitate, să facă cunoscute candidaturile depuse. Şi ale comisiilor secţiilor de votare Aşa cum prevede articolul 45 din Decretul cu privire la alegerea depu­taţilor în sfaturile populare, pentru fiecare secţie de votare funcţionează cîte o comisie a secţiei de votare. Comisiile secţiilor de votare se for­mează din reprezentanţi ai organiza­ţiilor oamenilor muncii şi se con­firmă de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi al oraşului Bucureşti. Comisiile secţiilor de votare au sarcina să vegheze la întocmirea justă şi în termen a listelor de alegători pentru secţia de votare res­pectivă. In legătură cu aceasta, în perioada de pregătire a alegerilor, comisiile secţiilor de votare au da­toria să dea lămuririle cerute de a­­legători, să-i îndrume să se prezinte spre a verifica înscrierea în liste şi să aducă la cunoştinţa comitetelor executive reclamaţiile primite din partea cetăţenilor cu privire la în­tocmirea greşită a listelor de alegă­tori* Preşedinţii secţiilor de votare au sarcina să se îngrijească să primeas­că pînă la 6 martie 1956 buletinele de vot imprimate, listele de alegă­tori, ştampila de control şi celelalte rechizite necesare pentru secţia de votare respectivă. Preşedinţii şi se­cretarii comisiilor secţiilor de votare­­trebuie să verifice dacă buletinele de vot sunt un număr suficient şi cu­prind numele candidatului circum­scripţiei electorale respective şi dacă pe listele de alegători sunt arătate numerele circumscripţiilor electorale pentru fiecare alegător. Incepînd de la 6 martie 1956 şi pînă la încheierea operaţiunii de votare, preşedinţii comisiilor secţii­lor de votare se vor ocupa efectiv de organizarea muncii şi de îndeplini­rea sarcinilor ce revin comisiei sec­ţiei de votare. Avînd in vedere că fiecare alegător votează pentru două sau trei categorii de sfaturi popu­lare, este necesar să se acorde o a­­tenţie deosebită organizării în mod amănunţit a operaţiilor de votare. Pentru aceasta este necesar ca iden­tificarea alegătorilor, confruntarea cu listele de alegători şi înmînarea buletinelor de vot să se facă opera­tiv pentru a asigura buna desfăşu­rare a votării. Toate ac­este sarcini au o m­are în­semnătate politică deoarece ele sunt menite să asigure desăvârşita tradu­cere în viaţă a principiilor profund democratice ale sistemului nostru e­­lectoral. De aceea, cei care compun comisiile electorale, sprijiniți activ de comitetele executive, au datoria să se traducă întocmai în fapt, a­­sigurînd participarea la alegeri în cit mai bune­ condiții a tuturor ale­gătorilor. 3-a Să grăbim ritmul pregătirilor pentru campania agricola de primăvară Două co­mu­ne — două feluri de a munci Ţăranii muncitori din Ţibana fac intense pregătiri Din experiența dobîrjdită în ultimii ani, ţăranii mun­­citori din comuna Ţi­bana—■ raionul Negreşti s-au con­­vins că o recolta bogată se poate obţine numai atunci cîrid pămîntul este lucrat bine şi la vreme, după re­gulile agrotehnice. Ei ştiu­, de asemenea, că pentru a putea executa toate lucră­rile în termen trebuie să aibă uneltele pregătite încă din timpul iernii. Iată de ce, mulţi dintre ţăranii muncitori din satele comunei Ţibana au început încă din primele zile ale lunii ianuarie pregătirile. Zilele trecute, de pildă, ţăranii muncitori Constantin Soroceanu, Ion Soveni, Şte­fan Jijie, Petru Prisăcaru, Mihai Soroceanu şi alţii, ur­­mind exemplul colectivişti­­lor din comună, —* care au terminat deja reparaţiile uneltelor, — au dus şi ei plugurile şi le-au reparat la centrele organizate în acest scop. Tot în această perioadă ei au transportat la cîmp însemnate cantităţi de gunoi de grajd. Preocupîndu-se de proble­ma sporirii producţiei la hectar, comitetul executiv al sfatului popular comunal a luat din timp unele măsuri organizatorice şi politice pen­tru o cit mai bună pregătire în vederea desfăşurări munci­lor agricole din primăvară. Astfel, s-au organizat în comună 4 centre de condi­ţionare a seminţelor şi 4 centre de reparat unelte. în acelaşi timp, comitetul exe­cutiv a îndrumat conducerea cooperativei să ia măsurile corespunzătoare în vederea aprovizionării ţăranilor mun­­citori cu piesele necesare. La cooperativa din satul Ţi­­bana, de pildă, se găsesc în magazie: fiare de plug, furci, cazmale, sape şi căr­buni în cantităţi suficiente. Un ajutor preţios in buna pregătire a muncilor agricole de primăvară l-a primit co­mitetul executiv al sfatului popular comunal şi din par­tea organizaţiei de bază din satul de Centru al comunei Tov. Vasile Nedelcu—secre­­tar—a instruit temeinic agi­tatorii. De aceea, acum Va­sile Savin, Anica Cozm­iţă, Maria Pricop, Vasile Ghera­­sim, Vasile Bonciu şi alţi a­­gitatori, lămuresc temeinic pe ţăranii muncitori şi îi sfătuiesc să-şi facă din vre­­me pregătirile necesare ca rezultat al muncii po­­­litice depuse de către comi­tetul executiv al sfatului popular şi organizaţiile de bază din satele comunei, s-a reuşit să se repare pînă în prezent, peste 50 la sută din inventarul agricol şi sa se selecţioneze 3.000 kg. orz, 1.500 kg. ovăz, 2.500 kg. porumb, peste 2.000 kg. floa­­rea-soarelui, transportindu- se la cîmp peste 200 tone gunoi de grajd. In comuna Scîr­teia trebui­e m­entif­ leală munca Numeroşi ţărani muncitori din comuna Scînteia dove­desc o preocupare perma­nentă în ceea ce priveşte pregătirea gospodăriilor lor pentru însămînţările de pri­măvară. Aşa, de pildă, ţăra­nii muncitori Constantin Moisă, din satul Boroseşti, Constantin Chiriac, Neculai Tăgarcea, Constantin V. Mihai şi alţii, şi-au reparat plugurile, au pregătit semin­ţele şi au transportat gunoi de grajd la cîmp. De la bun început s-ar putea înţelege că eforturile acestora de a se pregăti pentru campania de primă­vară sunt sprijinite puternic de factorii de răspundere co­munali. In cazul de faţă însă, se poate spune că acest lucru se dovedeşte a fi slab făcut, fără eficacitate şi ope­rativitate, ţăranii muncitori din Scînteia fiind lăsaţi a se pregăti pentru campanie „cum ştiu“ şi „cum pot“. Pînă în prezent, comitetul executiv al sfatului popular comunal — preşedinte I. Aştefani — nu cunoaşte nimic în legătură cu pregă­tirea campaniei agricole de primăvară. In această comună există o serie întreagă de lipsuri în ce priveşte pregătirea însămînţărilor. Centrele de reparat unelte şi condiţionat seminţe încă nu se cunosc, unehteie de la centrul de închiriat nu sînt încă date la reparat. In co­muna Scînteia, pînă la ora actuală n-a fost triolat nici un kilogram de sămînţă de orz sau ovăz. După planifi­carea suprafeţelor de însă­­mînţat rezultă că producă­­­torii agricoli vor îngropa în pămînt peste 7.000 kg. se­minţe de orz şi ovăz. Oare aceste cantităţi de boabe, care au o sumedenie de corpuri străine urmează a fi însămînţate aşa cum au fost aduse de la batoză ? în această problemă ovi­nă deosebit de gravă o poar­tă şi tovarăşii de la punctul agricol din comună şi în spe­cial tov. Mihai Petrilă, şeful punctului, care manifestă o totală lipsă de interes faţă de felul cum se desfăşoară pregătirea campaniei de primăvară. Este limpede că, fără asigurarea unui ajutor concret şi calificat, ţăranii muncitori din comuna Scînteia nu vor putea obţine o recoltă sporita la hectar. Experienţa altor campanii agricole a dovedit că acolo unde sunt create baze materiale trainice, unde sfaturile populare şi organi­zaţiile de bază muncesc efectiv pentru sprijinirea şi îndrumarea ţăranilor munci­­tori, aceştia smulg pămîntu­­lui producţii bogate. Ce producţii pot obţine însă agricultorii din satele comunei Scînteia în condiţii­le ajutorului arătat ? Fără îndoială că, în această situaţie, trebuie luate cele mai urgente măsuri în ceea ce priveşte buna pregătire a campaniei agricole C. ŞANDI şi G. DOBRE corespondenţi S­p­re păstrare Ing. Agachi, de la Trustul Gostat nu se îngrijeşte de funcţionarea cursu­rilor profesionale din G.A.S.-uri. Broşurile pe care le-a primit de la minister pentru a fi date cursanţilor le-a ţinut timp îndelungat la „păs­trare“.. Inginerul Agachi la VesL m-a mlA. ke­m Bââfoai âssM dună sqî.& Am’ sâ h.­âm

Next