Flacăra Iaşului, februarie 1956 (Anul 12, nr. 2934-2958)
1956-02-01 / nr. 2934
2934 flacara Teului Călăuzindu-se în întreaga sa activitate de glorioasele idei ale marxism-leninismului, partidul nostru acordă o mare însemnătate îmbunătăţirii compoziţiei sale sociale, considerînd-o ca o sarcină permanentă. Acest lucru rezultă clar din documentele partidului care precizează căi de asigurarea unei majorităţi proletare în rîndul organizaţiilor de partid, de dezvoltarea lor, depinde combativitatea şi intransigenţa lor revoluţionară, disciplina de fier, capacitatea de a rezolva cu competenţă toate problemele puse de construcţia socialismului în patria noastră. In Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. prezentat la Congresul al 11-lea al partidului, subliniindu-se lipsurile care s-au manifestat in ceea ce priveşte lupta pentru continua întărire a rîndurilor partidului şi îmbunătăţire a compoziţiei sale sociale, se arăta că „trebuie să asigurăm in partidul nostru creşterea numărului de muncitori — in special din industria mare — care lucrează direct la maşină, în aşa fel incit elementul muncitoresc să devină preponderent ,în partidul nostru, partid de avangardă al clasei muncitoare“. Ţinind seama de aceste învăţăminte, unele organizaţii de bază din întreprinderile oraşului Paşcani au dobindit o bună experienţă in ceea ce priveşte organizarea muncii politice pentru primirea de candidaţi şi membri de partid. Comitetul raportal de partid a putut trage preţioase învăţăminte, dezbătînd această problemă şi în şedinţele cu activul de partid. Au fost organizate apoi, pe baza unui plan de măsuri judicios Întocmit, instruirea secretarilor şi birourilor, şi consfătuiri in toate organizaţiile de bază. Birourile organizaţiilor de bază, şi in mod deosebit cele din Întreprinderile industriale, cum ar fi Atelierele CFR şi Depoul CFR au fost îndrumate să-şi intensifice munca politică de masă, să nu lase la voia întimplării primirea de candidaţi şi noi membri de partid, să dea acestei munci un caracter permanent, organizat. La rîndul lor, in organizaţiile de bază din cadrul Atelierelor CFR, din SMT Paşcani, GAS ş.a., membrii de partid au primit sarcini concrete de a se ocupa de cite unul sau doi muncitori fruntaşi în producţie spre a..Ie explica ţelul luptei noastre şi rolul de avangardă al partidului, ajutîndu-i să-şi ridice necontenit nivelul de conştiinţă. Ca urmare a îmbunătăţirii muncii politice, in raionul Paşcani s-au obţinut unele rezultate importante in ceea ce priveşte primirea de candidaţi şi noi membri de partid. Organizaţia de bază strungărie de la Atelierele CFR Paşcani, de exemplu, a primit in ultimul timp peste 20 candidaţi de partid din rîndul muncitorilor fruntaşi, care sau evidenţiat in lupta pentru îndeplinirea planului de producţie şi prin activitatea lor politică. Organizaţia de bază a acordat toată atenţia în primul rînd activului fără de partid, celor mai buni muncitori şi tehnicieni din cadrul acestuia, ocupindu-se îndeaproape de educarea lor politică. Aceştia au fost invitaţi să participe la adunările deschise ale organizaţiilor de bază şi li s-au repartizat sarcini pe măsura pregătirii lor. Membri de partid ca Maxim Moldoveanu, Teodor Guţu şi alţii s-au ocupat cu multă tragere de inimă de cite unu-doi muncitori, vorbindu-le acestora despre lupta partidului nostru in ilegalitate, des-pre rolul său de conducător în lupta pentru construirea socialismului, despre cinstea de a fi membru de partid. Ei au îndrumat pe muncitori să citească diferite cărţi şi broşuri, să studieze statutul partidului. Toate acestea au apropiat şi mai mult pe muncitori de organizaţia de bază, făcindu-i să înţeleagă mai bine ţelul pentru care luptă partidul, că interesele lui se contopesc cu cele ale poporului muncitor. Ca urmare numeroşi fruntaşi în producţie, ca Mihai Nemţeanu, Constantin Florea şi alţii, au făcut cereri de primire în rîndul candidaţilor de partid. Primind un ajutor concret, permanent şi organizaţia de bază de la Depoul CFR Paşcani a reuşit să înregistreze rezultate bune în această direcţie. Biroul organizaţiei de bază de aici şi-a îndreptat atenţia, în primul rind, spre fochişti şi mecanici de locomotivă, muncitori fruntaşi în întrecerea socialistă, cum ar fi, de exemplu, tov. Petru Foca, Neculai Grădinaru şi alţii. Cu acei tovarăşi care şi-au exprimat dorinţa de a intra In bridurile partidului, au fost organizate discuţii pe diferite teme de partid, membrii de partid ajutîndu-i astfel pe tovarăşii lor de muncă, nemembri de partid, să Înţeleagă mai bine politica partidului nostru, înaltele ţeluri ale luptei sale. Ţinind seama că U.T.M.-ul este principala rezervă de cadre pentru completarea rîndurilor partidului, comitetul raional de partid a îndrumat organizaţiile de bază să acorde cu mai multă atenţie educării politice a tineretului. Urmînd această indicaţie, organizaţia de bază din Cadrul S.M.T. Paşcani, de exemplu, preocupîndu-se cu grijă de creşterea şi educarea tinerilor tractorişti utemişti, a primit pină în prezent în rîndul candidaţilor 31 muncitori care s-au dovedit demni de aceasta cinste, cum ar fi Constantin Dascălu, mecanic-şef, Mircea Marcovschi, mecanic de sector şi alţii. Grija comitetului raional de partid şi a organizaţiilor de bază pentru îmbunătăţirea Compoziţiei sociale a partidului a făcut ca majoritatea candidaţilor primiţi să fie muncitori care lucrează nemijlocit în producţie. Astfel, la Atelierele C.F.R. 95 la sută din numărul candidaţilor sunt muncitori fruntaşi. La fel, şi în celelalte organizaţii de bază numărul muncitorilor în rîndurile candidaţilor de partid creşte zi cu zi. In organizaţia de bază lăcătuşi clasă, de la Atelierele C.F.R., de pildă, au fost primiţi 18 muncitori, la S.M.T. Iugani 16, la G.A.S. Paşcani 11, iar la G.A.S. Hălăuceşti 18. Asemenea rezultate au obţinut şi alte organizaţii de bază. După apariţia documentelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. comitetul raional de partid Paşcani a organizat studiul acestor documente în toate organizaţiile de bază. Aşa de exemplu au fost prelucrate — la organizaţia de bază strungărie de la Atelierele C.F.R. Paşcani — Directivele celui de al doilea plan cincinal, Statutul partidului şi alte documente ale Congresului. Studiul Raportului C.C. al P.M.R. prezentat la Congres a dus la îmbunătăţirea muncii în producţie, la întărirea disciplinei. Totodată numărul muncitorilor care îşi exprimă dorinţa de a intra în rîndurile partidului creşte neîncetat. Numai în primele zile ale lunii ianuarie 1956, organizaţiile de bază din Paşcani au primit 12 noi candidaţi de partid fruntaşi în producţie, iar alte zeci de cereri sunt puse în discuţia adunărilor membrilor de partid. Cu toate acestea trebuie să spunem că în oraşul Paşcani nu s-a făcut încă tot ce se putea face ţinind cont de numărul mare de muncitori şi de tradiţiile revoluţionare ale acestui puternic centru muncitoresc. Comitetul raional de partid a analizat in ziua de 20 ianuarie felul cum se desfăşoară munca politică pentru primirea de noi candidaţi şi membri de partid în organizaţiile de bază de la secţia strungărie a Atelierelor C.F.R. şi S.M.T. Paşcani, cum luptă membrii de partid pentru întărirea rîndurilor organizaţiilor lor. Cu această ocazie ,avind în vedere faptul că, comitetul raional de partid nu a acordat in permanenţă atenţie acestei probleme — s-au luat măsuri ca cele mai bune metode folosite de organizaţiile de bază in munca politică de primire a noi candidaţi şi membri de partid să fie puternic popularizate, extinse şi generalizate. De unele organizaţii de bază, îndeosebi din întreprinderile mari, care nu au fost ajutate la timp să-şi îmbunătăţească munca politică de educare a muncitorilor, răspund direct membrii biroului comitetului raional de partid. Comitetul raional de partid şi-a propus, de asemenea, să analizeze mai temeinic situaţia fiecărei întreprinderi, să vadă cum se desfăşoară munca de primire în partid în fiecare organizaţie de bază, spre a putea lua cele mai juste măsuri in vederea răspîndirii metodelor bune şi lichidarea lipsurilor acolo unde ele se mai manifestă. Munca pentru întărirea rîndurilor partidului, pentru îmbunătăţirea necontenită a compoziţiei sale sociale Constituie o sarcină primordială, permanentă a fiecărei organizaţii, a fiecărui membru de partid. Să ne îndeplinimi cu cinste această sarcină. ION TABACARU membru în biroul comitetului raional de partid Paşcani VIATA PE PASTIP Îmbunătăţirea compoziţiei sociale în atenţia comitetului raional de partid Paşcani Pl?n tr urmi c finit fie al ll-lea cincinal Creşterea producţiei globale de cereale In anii regimului democratpopular agricultura a cunoscut o puternică dezvoltare. Ca urmare a înzestrării tehnico-materiale a agriculturii şi a creşterii sectorului socialist, producţia globală de cereale realizată în 1955 este de aproape 12.000.000 tone, faţă de 9.000. 000 tone în 1938. Obiectivul principal în agricultură, în cel de al doilea plan cincinal, este creşterea considerabilă a producţiei agricole-marfă. Pînă în anul 1960 trebuie să ajungem la o producţie anuală de cel puţin 15.000. 000 tone cereale, din care grîu şi secară 5.500.000 tone. Lucrările conferinţei regionale de Cruce Roşie Duminică, a avut loc în sala de festivităţi a grupului şcolar CFR Iaşi, conferinţa regională a organizaţiei de Cruce Roşie. Tov. dr. Eugen Beşleagă, preşedintele comitetului regional de Cruce Roşie a prezentat cu acest prilej darea de seamă asupra activităţii organizaţiei regionale de Cruce Roşie pe anul 1955. Referatul a scos în evidenţă felul cum organizaţia regională de Cruce Roşie a reuşit să obţină în această perioadă de timp, o serie de succese frumoase, cum ar fi : depăşirea planului la înscrierea de noi membri, în procent de 21 la sută ; la constituirea de posturi sanitare, în proporţie de 10 la sută ; la conferinţe sanitare, în procent de 19 la sută etc., precum şi unele lipsuri constatate în activitatea zilnică. După discuţiile purtate pe marginea dării de seamă, participanţii la Conferinţă au ales noul Comitet regional de Cruce Roşie. La închiderea lucrărilor conferinţei, tov. acad. prof. Vasile Mîrza a înmînat, din partea Ministerului Sănătăţii şi a Comitetului Central de Cruce Roşie din R.P.R. insigna de evidenţiat în munca de Cruce Roşie unor activiști și medici cu activitate deosebită. —p— Expoziţie mobilă de igienă Cu puţină vreme în urmă, casa regională de educaţie sanitară a luat iniţiativa de a organiza o expoziţie mobilă de igienă, în mediul rural. Expoziţia este alcătuită dintr-un număr de panouri care arată cum trebuie întreţinută curăţenia locuinţei, a curţii, a grajdurilor, cum trebuie păstrată igiena corporală şi alimentară etc. Aceste panouri sunt afişate la căminele culturale. Pînă în prezent, expoziţia a fost prezentată în 32 comune din regiunea noastră şi a fost vizitată de circa 25.000 de ţărani muncitori. . Pe marginea Decretului pentru alegerea deputaţilor în sfaturile populare Controlul popular asupra alegerilor de la 11 martie 1956 Campania electorală a devenit în ţara noastră o adevărată şcoală de educaţie cetăţenească şi patriotică. Caracterul profund democratic al sistemului, nosau electoral — izvorî! din principiile Constituţiei RPR — garantarea dreptului de vot universal, egal, direct şi secret, dreptul maselor de a propune pe membrii comisiilor electorale, de a propune candidaţi, garantarea materială a libertăţii presei, întrunirilor şi a întregii propagande electorale, asigură condiţiile participării active a milioanelor de alegători la desfăşurarea campaniei electorale. O ilustrare grăitoare a controlului maselor asupra desfăşurării campaniei electorale o constituie însuşi faptul că numai în cadrul comisiilor electrale de circumscripţie şi al comisiilor secţiilor de votare, vor activa aproximativ o jumătate de milion de oameni ai muncii. Un atît de vast control popular asupra alegerilor nu este nici măcar de conceput într-o ţară capitalistă. Conform prevederilor Decretului cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, comisiile electorale de circumscripţie, ca şi comisiile secţiilor de votare, se formează din reprezentanţi ai organizaţiilor oamenilor muncii (sindicatelor, cooperativelor, organizaţiilor P.M.R., organizaţiilor de tineret şi altor organizaţii de masă) şi ai asociaţiilor culturale, precum şi din reprezentanţi desemnaţi în adunări ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sarrin'V cornisilor electorale de circumscripţie Potrivit articolului 34 din Decretul cu privire la alegerea deputaţilr în sfaturile populare, în fiecare circumscripţie electorală se constituie cîte o comisie electorală de circumscripţie care se confirmă de către comitetele executive ale sfaturilor populare pentru care au loc alegerile. Este de datoria comitetului executiv al sfatului popular regional, să controleze confirmarea în termen a tuturor comisiilor electorale de circumscripţie pentru ca acestea să-şi poată începe activitatea din timp. Conform articolului 37 din acelaşi Decret, comisiile electorale de circumscripţie au sarcina să înregistreze candidaturile depuse (aceasta pînă la 9 februarie 1956); să facă publicaţiile asupra candidaturilor depuse (la 10 februarie 1956); să rezolve întîmpinările cu privire la candidaţi şi la operaţiile comisiilor secţiilor de votare, în termen de 24 ore de la primirea lor; să asigure distribuirea către comisiile secţiilor de votare a buletinelor de vot pentru alegerea deputaţilor în circumscripţia electorală respectivă (pînă la 6 martie 1956); să constate rezultatul alegerii pentru circumscripţia electorală respectivă şi să încheie proces-verbal, conform articolului 101 din Decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, pe care îl va înainta comisiilor electorale respective imediat după încheierea operaţiilor de votare; să elibereze deputatului ales certificatul doveditor al alegerii lui-Acestea sunt, exprimate în ordine cronologică, sarcinile comisiilor electorale de circumscripţie. In îndeplinirea lor, membrii comisiilor electorale de circumscripţie trebuie să ţină seama de respectarea întocmai a prevederilor legale. Aşa, de pildă, la înregistrarea candidaturilor, comisiile electorale de circumscripţie au datoria să verifice dacă procesele verbale de propunere de candidaturi au fost întocmite conform articolului 53 din Decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, dacă sunt prezentate în termenul prevăzut de lege (art. 54), dacă cuprind numai un singur candidat care are vîrsta de cel puţin 23 ani şi dacă s-a depus declaraţia de acceptare a candidatului în termen (art. 55). După expirarea termenului pentru înregistrarea candidaturilor, adică la 9 februarie 1956, comisiile electorale de circumscripţie au datoria să se îngrijească, ca prin publicaţii şi alte mijloace de publicitate, să facă cunoscute candidaturile depuse. Şi ale comisiilor secţiilor de votare Aşa cum prevede articolul 45 din Decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare, pentru fiecare secţie de votare funcţionează cîte o comisie a secţiei de votare. Comisiile secţiilor de votare se formează din reprezentanţi ai organizaţiilor oamenilor muncii şi se confirmă de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi al oraşului Bucureşti. Comisiile secţiilor de votare au sarcina să vegheze la întocmirea justă şi în termen a listelor de alegători pentru secţia de votare respectivă. In legătură cu aceasta, în perioada de pregătire a alegerilor, comisiile secţiilor de votare au datoria să dea lămuririle cerute de alegători, să-i îndrume să se prezinte spre a verifica înscrierea în liste şi să aducă la cunoştinţa comitetelor executive reclamaţiile primite din partea cetăţenilor cu privire la întocmirea greşită a listelor de alegători* Preşedinţii secţiilor de votare au sarcina să se îngrijească să primească pînă la 6 martie 1956 buletinele de vot imprimate, listele de alegători, ştampila de control şi celelalte rechizite necesare pentru secţia de votare respectivă. Preşedinţii şi secretarii comisiilor secţiilor de votaretrebuie să verifice dacă buletinele de vot sunt un număr suficient şi cuprind numele candidatului circumscripţiei electorale respective şi dacă pe listele de alegători sunt arătate numerele circumscripţiilor electorale pentru fiecare alegător. Incepînd de la 6 martie 1956 şi pînă la încheierea operaţiunii de votare, preşedinţii comisiilor secţiilor de votare se vor ocupa efectiv de organizarea muncii şi de îndeplinirea sarcinilor ce revin comisiei secţiei de votare. Avînd in vedere că fiecare alegător votează pentru două sau trei categorii de sfaturi populare, este necesar să se acorde o atenţie deosebită organizării în mod amănunţit a operaţiilor de votare. Pentru aceasta este necesar ca identificarea alegătorilor, confruntarea cu listele de alegători şi înmînarea buletinelor de vot să se facă operativ pentru a asigura buna desfăşurare a votării. Toate aceste sarcini au o mare însemnătate politică deoarece ele sunt menite să asigure desăvârşita traducere în viaţă a principiilor profund democratice ale sistemului nostru electoral. De aceea, cei care compun comisiile electorale, sprijiniți activ de comitetele executive, au datoria să se traducă întocmai în fapt, asigurînd participarea la alegeri în cit mai bune condiții a tuturor alegătorilor. 3-a Să grăbim ritmul pregătirilor pentru campania agricola de primăvară Două comune — două feluri de a munci Ţăranii muncitori din Ţibana fac intense pregătiri Din experiența dobîrjdită în ultimii ani, ţăranii muncitori din comuna Ţibana—■ raionul Negreşti s-au convins că o recolta bogată se poate obţine numai atunci cîrid pămîntul este lucrat bine şi la vreme, după regulile agrotehnice. Ei ştiu, de asemenea, că pentru a putea executa toate lucrările în termen trebuie să aibă uneltele pregătite încă din timpul iernii. Iată de ce, mulţi dintre ţăranii muncitori din satele comunei Ţibana au început încă din primele zile ale lunii ianuarie pregătirile. Zilele trecute, de pildă, ţăranii muncitori Constantin Soroceanu, Ion Soveni, Ştefan Jijie, Petru Prisăcaru, Mihai Soroceanu şi alţii, urmind exemplul colectiviştilor din comună, —* care au terminat deja reparaţiile uneltelor, — au dus şi ei plugurile şi le-au reparat la centrele organizate în acest scop. Tot în această perioadă ei au transportat la cîmp însemnate cantităţi de gunoi de grajd. Preocupîndu-se de problema sporirii producţiei la hectar, comitetul executiv al sfatului popular comunal a luat din timp unele măsuri organizatorice şi politice pentru o cit mai bună pregătire în vederea desfăşurări muncilor agricole din primăvară. Astfel, s-au organizat în comună 4 centre de condiţionare a seminţelor şi 4 centre de reparat unelte. în acelaşi timp, comitetul executiv a îndrumat conducerea cooperativei să ia măsurile corespunzătoare în vederea aprovizionării ţăranilor muncitori cu piesele necesare. La cooperativa din satul Ţibana, de pildă, se găsesc în magazie: fiare de plug, furci, cazmale, sape şi cărbuni în cantităţi suficiente. Un ajutor preţios in buna pregătire a muncilor agricole de primăvară l-a primit comitetul executiv al sfatului popular comunal şi din partea organizaţiei de bază din satul de Centru al comunei Tov. Vasile Nedelcu—secretar—a instruit temeinic agitatorii. De aceea, acum Vasile Savin, Anica Cozmiţă, Maria Pricop, Vasile Gherasim, Vasile Bonciu şi alţi agitatori, lămuresc temeinic pe ţăranii muncitori şi îi sfătuiesc să-şi facă din vreme pregătirile necesare ca rezultat al muncii politice depuse de către comitetul executiv al sfatului popular şi organizaţiile de bază din satele comunei, s-a reuşit să se repare pînă în prezent, peste 50 la sută din inventarul agricol şi sa se selecţioneze 3.000 kg. orz, 1.500 kg. ovăz, 2.500 kg. porumb, peste 2.000 kg. floarea-soarelui, transportindu- se la cîmp peste 200 tone gunoi de grajd. In comuna Scîrteia trebuie mentif leală munca Numeroşi ţărani muncitori din comuna Scînteia dovedesc o preocupare permanentă în ceea ce priveşte pregătirea gospodăriilor lor pentru însămînţările de primăvară. Aşa, de pildă, ţăranii muncitori Constantin Moisă, din satul Boroseşti, Constantin Chiriac, Neculai Tăgarcea, Constantin V. Mihai şi alţii, şi-au reparat plugurile, au pregătit seminţele şi au transportat gunoi de grajd la cîmp. De la bun început s-ar putea înţelege că eforturile acestora de a se pregăti pentru campania de primăvară sunt sprijinite puternic de factorii de răspundere comunali. In cazul de faţă însă, se poate spune că acest lucru se dovedeşte a fi slab făcut, fără eficacitate şi operativitate, ţăranii muncitori din Scînteia fiind lăsaţi a se pregăti pentru campanie „cum ştiu“ şi „cum pot“. Pînă în prezent, comitetul executiv al sfatului popular comunal — preşedinte I. Aştefani — nu cunoaşte nimic în legătură cu pregătirea campaniei agricole de primăvară. In această comună există o serie întreagă de lipsuri în ce priveşte pregătirea însămînţărilor. Centrele de reparat unelte şi condiţionat seminţe încă nu se cunosc, unehteie de la centrul de închiriat nu sînt încă date la reparat. In comuna Scînteia, pînă la ora actuală n-a fost triolat nici un kilogram de sămînţă de orz sau ovăz. După planificarea suprafeţelor de însămînţat rezultă că producătorii agricoli vor îngropa în pămînt peste 7.000 kg. seminţe de orz şi ovăz. Oare aceste cantităţi de boabe, care au o sumedenie de corpuri străine urmează a fi însămînţate aşa cum au fost aduse de la batoză ? în această problemă ovină deosebit de gravă o poartă şi tovarăşii de la punctul agricol din comună şi în special tov. Mihai Petrilă, şeful punctului, care manifestă o totală lipsă de interes faţă de felul cum se desfăşoară pregătirea campaniei de primăvară. Este limpede că, fără asigurarea unui ajutor concret şi calificat, ţăranii muncitori din comuna Scînteia nu vor putea obţine o recoltă sporita la hectar. Experienţa altor campanii agricole a dovedit că acolo unde sunt create baze materiale trainice, unde sfaturile populare şi organizaţiile de bază muncesc efectiv pentru sprijinirea şi îndrumarea ţăranilor muncitori, aceştia smulg pămîntului producţii bogate. Ce producţii pot obţine însă agricultorii din satele comunei Scînteia în condiţiile ajutorului arătat ? Fără îndoială că, în această situaţie, trebuie luate cele mai urgente măsuri în ceea ce priveşte buna pregătire a campaniei agricole C. ŞANDI şi G. DOBRE corespondenţi Spre păstrare Ing. Agachi, de la Trustul Gostat nu se îngrijeşte de funcţionarea cursurilor profesionale din G.A.S.-uri. Broşurile pe care le-a primit de la minister pentru a fi date cursanţilor le-a ţinut timp îndelungat la „păstrare“.. Inginerul Agachi la VesL m-a mlA. kem Bââfoai âssM dună sqî.& Am’ sâ h.âm