Flacăra Iaşului, martie 1956 (Anul 12, nr. 2959-2985)

1956-03-01 / nr. 2959

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, NR. 2959 JOI 1 MARTIE 1956 4 PAGINI 20 BANI înfăptuiri măreţe ale poporului nostru . Cu forţe şi cu avînt sporit a por­nit harnicul şi talentatul nostru po­por muncitor la traducerea in viaţă a sarcinilor celui de al doilea plan cincinal, in lumina Directivelor Con­gresului partidului. Un eveniment deosebit de important dă nou elan muncii constructive a făuritorilor so­cialismului : oamenii muncii intîm­­pină cu noi şi noi Înfăptuiri alege­rile de deputaţi in sfaturile populare. Şi, aşa cum e şi firesc să se întîm­­ple în preajma unui eveniment atît de însemnat, acum, cind urmează să-i aleagă pe conducătorii treburi­lor obşteşti, cei ce muncesc la oraşe şi la sate fac un bilanţ al înfăptui­rilor dobîndite pină în prezent, fac propuneri şi planuri pentru viitorul tot mai fericit al oraşului sau satului lor, al întregii noastre patrii. Cunoaşterea înfăptuirilor dobîn­dite în anii regimului de democraţie populară umple de mîndrie inima fiecărui constructor al socialismu­lui, îi creează noi orizonturi in act­itivitatea creatoare, îi dă nou imbold din muncă. Şi cum să nu fii mîndru cînd în aceşti ani, în ţara ta, au avut loc prefaceri atît de mari ? Patria noastră a încetat de a mai fi o semicolonie la cheremul a­venali­lor afacerişti de la bursele din Pa­ris, Londra sau New York. Ea este astăzi o ţară liberă, membră cu drepturi egale a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, factor activ in marele front al ţărilor din lagărul păcii, de­mocraţiei şi socialismului. Poporul nostru are acum prieteni de nădejde în minunaţii constructori ai comu­­nismului, în oamenii muncii din ţă­rile de democraţie populară, în rîn­­dul sutelor de milioane de­­ oameni simpli şi cinstiţi din lumea întreagă. S-a schimbat radical viaţa oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. Clasa muncitoare a încetat de a mai fi o clasă exploatată şi oprimată. Mun­citorii sînt astăzi stăpinii fabricilor şi ai uzinelor, stăpinii rodului mun­cii lor. . . Industria noastră socialista cu­noaşte o dezvoltare nemai­întîlnită. In anul 1955 volumul producţiei in­dustriale a fost de 2,9 ori mai mare decit in anul 1938 şi de 3,4 ori mai mare decît în 1948. Au fost create noi ramuri industriale, ca producţia de utilaj petrolifer, de utilaj minier, de utilaj energetic, de tractoare şi maşini agricole, producţia­ de ca­mioane, sectoare hol ale industriei chimice, extracţia de minereu de u­­raniu şi altele. In acelaşi timp pro­ducţia­­obiectelor de consum a cres­cut pînă la sfîrşitul anului trecut de 2,9 ori faţă de nivelul anului 1948. Schimbări de uriaşă însemnătate s-au petrecut şi în viaţa satului. Ţăranii muncitori nu mai robesc pe pămînturile moşierilor, nu-şi mai ar­vunesc de cu iarnă, pentru un sac de făină, munca de un an întreg. Pîna şi bătrînii care n-au avut parte de abecedar au deprins slova de lu­mină a cărţilor. Viaţa oamenilor a devenit mai luminată, traiul lor mai îmbelşugat. Urmînd îndemnul înţe­lept al partidului, ţăranii muncitori din ţara noastră au întemeiat pina la sfîrşitul anului trecut 6325 gos­podării­ colective­­şi întovărăşirii a­­gricole, care cuprind peste 382AJUU familii, precum şi circa 3.000 asociaţii pentru culturile tehnice care cuprind aproape 80.000 familii. Suprafaţa a­­rabilă a sectorului socialist din a­­gricultură reprezintă acum 26,5 la sută din întreaga suprafaţă arabilă a ţării. Dindu-şi seama de marile a­­vantaje ale cultivării pămmnlui în comun, cu mijloace mecanizate, tot mai mulţi ţărani muncitori păşesc cu încredere spre formele socialiste de producţie, pentru a-şi face traiul mai bun, mai îmbelşugat. Cu totul alta decât în trecut este astăzi situaţia intelectualităţii. Inte­lectualul de azi, omul de artă, ştiinţă şi literatură, nu mai este aservit sa­cului cu bani al burgheziei. Munca sa creatoare, pusă în slujba întregu­lui popor muncitor, este preţuită, fie­căruia deschizîndu-i-se largi posibi­lităţi de afirmare. In focul luptei pentru construirea noii orînduiri sociale s-a făurit fră­ţia dintre poporul român şi minorită­ţile naţionale din ţara noastră. Oa­menii muncii români şi cei aparţinînd minorităţilor naţionale se bucură de o deplină egalitate în drepturi, ei muncesc alături, cot la cot, pentru continua prosperitate a patriei co­mune. Marile înfăptuiri dobîndite de po­porul nostru muncitor se reflectă cu deosebită tărie în viaţa nouă a re­giunii noastre, care în trecut era una dintre regiunile lăsate în înapoiere , de către regimul burghezo-moşieresc, şi a cărei înflorire economică şi cul-­ turală a constituit şi constituie o preocupare permanentă a partidului şi guvernului. In regiunea noastră au luat fiinţă numeroase întreprinderi cum sunt fabrica de antibiotice, sau filatura fabricii „Ţesătura“, care au fost do­ta­te cu tehnica cea mai modernă; alte întreprinderi au fost complect refăcute şi utilate. Muncind cu deo­sebit entuziasm, colectivele a 27 în­treprinderi din regiune şi-au înde­plinit cu mult înainte de termen sar­cinile primului cincinal, obţinînd în prezent succese de seamă in îndepli­nirea celui de al doilea cincinal. Muncitori ca Ion Niţă, mecanic de locomotivă la Depoul C.F.R. Iaşi, Constantin Lang şi Gheorghe Aso­­frone, de la Atelierele C.F.R. Paş­cani, Hanni Haimberg şi Elena Ale­xandru de la „Ţesătura“ şi mulţi al­ţii, care au dobîndit realizări de seamă in producţie, constituie o a­­devărată mîndrie pentru oamenii muncii din regiunea noastră. Cu frumoase succese este încunu­nată și munca de dezvoltare a agri­culturii. Cele 15 S.M.T.-uri existente în regiunea noastră execută an de an un volum sporit de lucrări agri­cole, la un înalt nivel agrotehnic. Convingindu-se de avantajele mari ale cultivării pămîntului în comun, 17.842 familii de țărani muncitori s-au unit, pe baza liberului consim­­ţămînt în 103 gospodării colective şi 286 întovărăşiri agricole. De aseme­nea, pînă în prezent au fost create 142 asociaţii simple de producţie a­­gricolă. Sectorul socialist din agri­cultură se întăreşte şi se dezvoltă necontenit în satele regiunii noastre au fost executate de stat sau prin autoimpu­­nere numeroase lucrări de folos ob­ştesc cum ar fi: dispensare, şcoli, că­mine culturale, etc. Pentru a ilustra creşterea nivelului de trai al ţărăni­mii muncitoare e suficient să arătăm că numai în raionul Hîrlău ţăranii muncitori şi-au zidit în ultimii ani peste 1500 case noi. Mari realizări s-au dobîndit pe tărîmul construcţiei culturale. In străvechiul centru cultural Iaşi oa­menii de ştiilîţă şi membrii filialelor de creatori desfăşoară o rodnică ac­tivitate, valorificînd bogata tradiţie culturală progresistă din trecut şi creînd noi valori în domeniul ştiinţei, artei şi literaturii. Cultura a devenit într-adevar un bun al maselor largi populare. Oamenii muncii ştiu din propria lor experienţă că cea mai de seamă preocupare a partidului şi guvernu­lui nostru este ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi cultu­ral, al întregului popor muncitor. Oamenii muncii sînt mîndri de toate realizările dobîndite în traducerea în viaţă a acestui obiectiv. De aceea, acum, cînd în cadrul campaniei elec­torale pentru alegerea de deputaţi în sfaturile populare au loc întîlnirile între candidaţi şi alegători, reliefa­rea marilor realizări dobîndite şi a­­nnaliza atentă şi judicioasă a lipsu­rilor, care mai,există în unele locuri, constituie un preţio­s îndreptar în ac­tivitatea sfaturilor populare, în vede­rea dobîndirii de noi succese. Directivele elaborate de­­cel de al dl-lea Congres al Partidului Munci­toresc Român constituie programul de muncă şi de luptă al tuturor celor ce muncesc în patria noastră. Tradu­cerea în viaţă a acestui măreţ pro­gram va duce la dobîndirea de noi şi însemnate înfăptuiri puse în slujba înfloririi şi întăririi Republicii noas­tre dragi. Cetăţeni! Mai sunt 10 zile pînă la alegeri. Verificaţi din vreme şi cu atenţie listele de alegători. Sezisaţi eventualele greşeli sau omisiuni. Verificarea listelor de alegători este o datorie cetăţenească care trebuie îndeplinită de fiecare alegător­­ ............'Mmm- Míá-mr-iirr-r ' ................ IM SPRIJINUL DEZVOLTĂRII ŞEPTELULUI In tara noastră se acordă o deosebită atenţie conţinutei dezvoltări totodată cele mai bune condiţiuni pentru dezvoltarea septelului, a septelului şi îmbunătăţirii raselor de animate. In această privinţă au UN CLIŞEU: Vedere generală a spitalului veterinar care a fost pregătite un număr însemnat de cadre calificate, creindu-se intrat de curînd în funcțiune la Bârlad. Fruntaşi în munca de reparaţii In cinstea alegerilor de deputaţi de la 11 mar­­tie mecanizatorii de la S.M.T. Zorleni au obţinut importante succese în munca de reparaţii a tractoarelor şi maşinilor agricole. Ei au realizat în ateliere lucrări de bună calitate reducînd preţul de cost al reparaţiilor. Numai prin recondiţio­­nări de piese ei au eco­nomisit peste 6.000 lei. Oameni ca mecanicul Gh. Cerbu, şeful de brigadă Gh. Ţoape, tractoristul N. Boghiu, mecanicul Ste­­rian Galan şi alţii sunt bine cunoscuţi în staţiu­ne pentru munca lor pli­nă de avînt. Regiunea se pregăteşte de alegeri Se întâlnesc cu candidaţii In aceste zile, în oraşele şi sate­le regiunii noastre au loc întîlniri între alegători şi candidaţii propuşi ca deputaţi în sfaturile populare. Pină în prezent au fost ţinute peste 5800 întîlniri între alegători şi can­didaţi din circumscripţii electorale regionale, raionale, orăşeneşti şi co­munale. La aceste întîlniri la care au participat 163.245 cetăţeni, au fost analizate multiple aspecte din ac­tivitatea sfaturilor populare şi s-au făcut numeroase propuneri menite sa ducă la îmbunătăţirea muncii organe­lor de stat. Verifică listele La centrele unde sunt afişate lis­tele de alegători contînuă zilnic să vină cetăţeni spre a verifica dacă au fost trecuţi în liste. In regiunea noastră pină în prezent s-au verificat în liste un număr de 366.073 ce­tăţeni. In cuprinsul raionului Bîrlad echipe de agitatori au pornit pe teren din casă în casă îndemnînd cetăţenii să verifice listele la centre­le de afişaj. Această acţiune a dat roadele aşteptate. Aproape 99 la sută din numărul alegătorilor s-au prezentat la centrele de afişaj spre a urmări dacă au fost trecuţi pe liste. Traduc în viaţă propunerile făcute Atunci cînd în satul Valea Mare — comuna Dumeşti — raionul Ne­greşti au fost propuşi drept candi­daţi F.D.P. in circumscripţia electo­rală comunală tov. Păduraru Elena şi Bulaciuc Gh., la adunare, cetă­ţenii au arătat că este bine ca în primăvară să se înceapă construc­ţia unui local nou de şcoală. De la data cînd s-a făcut această propu­nere nu a trecut multă vreme şi iată că sătenii din Valea Mare, în frunte cu cei doi candidaţi au în­ceput să o pună în practică. Pînă în prezent, ei au cărat cu atelajele proprii 21 metri cubi de lemne pre­cum şi alte materiale necesare con­strucţiei localului de şcoală. In clişeu 5 Unul dintre fruntaşii în munca de re­paraţii, candidatul de partid Sterian Galan, revizu­­ind un motor ce urmează a fi montat. (Foto: D. Pavalaşcu) Cu 5 zile înainte de termen Pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce de­curg din Directivele Con­gresului al II-lea al par­tidului, privitoare la dez­voltarea continuă a tran­sporturilor, Direcţia Re­gională CFR Iaşi desfă­şoară o permanentă lup­tă, creînd muncitorilor ceferişti condiţii tot mai bune de muncă. Astfel în staţia Crasna s-a amenajat o uzină electrică unde au fost montate două grupuri electrogene. Montarea a­­cestora şi instalaţiile au fost executate de către electricienii C. Hagiu şi I. Oşlobeanu. In dorinţa de a cinsti cum se cuvi­ne alegerile de deputaţi în sfaturile populare har­nicii electricieni au ter­minat această lucrare cu cinci zile înainte de ter­menul prevăzut. La executarea unor lu­crări de electrificare a staţiei Crasna un ajutor preţios l-a adus şi perso­nalul staţiei, care a con­tribuit prin muncă vo­luntară. Acad. Vasile Mirza în mijlocul alegătorilor din circumscripţia electorală orăşenească Mr. Iaşi Marţi seara, în amfitea­trul rectoratului Institutu­lui de Medicină a avut loc o întîlnire între alegă­torii din circumscripţia e­­lectorală orăşenească nr 158 şi candidatul lor, aca­demician profesor doctor Vasile Mîrza. In cadrul acestei întîl­niri s-a făcut bilanţul rea­lizărilor regimului nostru democrat-popular, obţinute in special în domeniul so­cial-cultural. „La Iaşi se desfăşoară o intensă activitate pe tă­­rîm medical , au arătat mulţi vorbitori, printre care şi doctorul Chisel Iancu. Prin grija partidu­lui şi guvernului, Institu­tul de Medicină a fost su­pus unor însemnate prefa­ceri, s-a construit o aripă nouă; laboratoarele insti­tutului cit şi unităţile spi­taliceşti din Iaşi au fost înzestrate cu aparataj me­dical modern, creîindu-se lucrătorilor sanitari condi­ţii mai bune de muncă“.. In anii puterii populare a luat fiinţă spitalul re­gional „Dr. C. I. Parhoni“ care, pentru activitatea rodnică desfăşurată pînă acum pe tărîmul ocrotirii sănătăţii publice, a primit zilele trecute steagul de unitate fruntaşă pe ţară Colectivul de medici al spitalului a îndrumat în cursul anului 1955 pe me­dicii din majoritatea spi­­talelor raionale. La spita­lele din Paşcani, Tg. Fru­mos, Vaslui şi Huşi s-au putut astfel trata numeroa­se cazuri de boli grele fără a mai fi necesară transportarea bolnavilor pînă la Iaşi. Participanţii la întillni­­re au vorbit apoi despre o serie de probleme gospo­dăreşti ale oraş­ui şi ale cartierului în care locuiesc Vorbitorii au criticat fap­tul că sfatul popular oră­şenesc şi secţiunea sani­tară nu au luat întotdea­una cele mai eficace mă­­suri pentru asigurarea u­­nei curăţenii exemplare a oraşului.­­ Pe strada Sf. Teo­dor, unele imobile trebuie refăcute şi îngrijite. De a­­semenea, este necesar să se canalizeze şi să se pa­veze o serie de străzi din circumscripţia noastră.­­Pentru înfăptuirea acestui lucru, noi, femeile, ne an­gajăm să sprijinim intens sfatul popular orăşenesc — a spus gospodina Au­rora Terdiman. Răspunzînd alegătorilor, tov. Vasile Mîrza a arătat că propunerile şi sezisări­le făcute de cei prezenţi vor constitui un îndreptar în munca sfatului popular orăşenesc. El a făcut cu acest prilej un apel către cei prezenţi, şi în special la medici, ca să sprijine­­ activitatea sfatului popii- - - Iar în toate acţiunile pe care le va întreprinde în vederea combaterii bolilor, a asigurării curăţeniei o­­raşului şi înfrumuseţării lui în general. Intr-o seară la Casa Alegătorul­ui din Tg. Frumos Afară ninge cu fulgi mari, mătăsoși. Cobor de­luşorul ce duce de la SMT Tg. Frumos spre centru, pe o cărare în­gustă, abia vizibilă. O clipă privirile mi se o­­presc asupra unei clădiri din care ies doi tineri. U­nul e Aleea Punei, teh­nicianul cadastral de­­la serviciul agricol. II cu­nosc. Celălalt, o fi un prieten. Se îndreaptă a­­mîndoi grăbiţi spre Casa Alegătorului. Aici într-a­devăr se poate petrece o seară de iarnă, plăcută şi instructivă Clubul URCC în care s-a amenajat Casa Alegătorului e spa­ţios şi mulţi cetăţeni, vin des să-l viziteze. E tinăr încă Alecu Pu­nei, tinăr e şi prietenul său, Gh. Draghin, mun­citor lemnar la întreprin­derea economică raională din Tg .Frumos. Ei nu-şi prea aduc aminte cum au fost .[alegerile] de altă­dată. Au auzit însă multe de la oameni mai vîrstinici, au citit despre parodia „alegerilor" înscenate de stăpînirea burghezo-moşie­rească. Ei vor vota anul acesta pentru prima oară. Şi bu­curia lor e sinceră şi fi­rească. Alecu Punei toc­mai a terminat schiţele pentru comasarea terenu- I lui întovărăşirii care ul­ti mează a fi inaugurata chiar zilele acestea in sa­tul Spinoasa — la care a lucrat cu sîrguinţă toată ziua. Tinerii au ajuns la timp In sală e cald şi plăcut. Agitatoarea Emilia Sein­­teianu, învăţătoare la şcoala din localitate se pregăteşte tocmai să ci­tească celor cîteva zeci de persoane prezente un frag­ment din „înainte de ale­geri" de B. Delavrancea. — Mai toate partidele funcţionăraşilor — după cum povesteşte Delavran­cea — de cinci pînă la zece persoane, cînd schimbă Guvernul, vor­besc la fel, fac roată în jurul zapciului, şi mai a­­les a d-lui prefect... — Partide sînt multe, patimi mărunte şi mai multe. Aşa se petrec lu­crurile în ţările unde dom­neşte capitalul, adaugă la cele citite, Adrian Naum­­cef. — înainte, interveni şi Ian Iustein, alegerile se pregăteau în cîrciumi, azi noi ne pregătim de ale­geri in cămine culturale, săli de lectură, în cluburi muncitoreşti. Alecu Punei e vesel. Va veni şi mîine aici, să afle lucruri noi, multe şi frumoase. Mîine, după cum scrie în programul Casei Alegătorului, agita­toarea Elena Mocanu va prelucra articolul din „Scînteia" intitulat „O ex­presie a profundului de­mocratism al puterii popu­lare“. După masă tot aici va avea lor şi intîlnirea candidatei FDP, dr. Ta­tiana Tudor­ache cu alegă­torii din circumscripţie. Va veni şi el, vor veni şi alţii care azi nu-s aici, pentru a-şi cunoaşte mai bine candidata. Asta în primul rind. Apoi se vor discuta lucruri interesante despre posibiltăţile de în­frumuseţare a comunei. Plăcut e la Casa Alegă­torului şi nu te dai dus de-aici. Sălăşluieşte atîta bucurie şi încredere în viaţă! Şi, deşi noaptea şi-a lăsat de mult man­taua ei neagră peste în­velişul pufos şi argintiu, nimeni nu se gîndeşte la plecare. La mese mici, pătrate, „se înfruntă" cîţiva şa­hişti. Printre ei sînt mun­citorul fierar Constantin Potcoviţă, muncitorul Ni­­cuşor Iacob de la presa de ulei şi alţii. Ambii au venit aici de la biblioteca raională unde şi-au schim­bat cărţile pe care le ci­tesc de obicei seara, acasă. Azi ei au împrumutat „Cinci săptămini în ba­lon" de Jules Verne şi ,„In munţii Kinihan" de Ma Tui şi Si Jun. Alături, Ion Felecan e antrenat intr-o partidă de tenis de masă cu un lu­crător de la URCC, iar vreo trei citesc cu atenţie ziarele sosite în cursul zilei. Iată-l pe Mihai Tănase, că se opreşte din citit. Se apropie de masa agitatoa­rei pentru a-i cere o lă­murire. Ceva nu-i e prea clar in art. 91 din „Decree­tul cu privire la alegerea­ deputaţilor in sfaturile­­ populare". întrebarea e­­ lămurită rar, cu răbdare. I — Aşa-i, acum e limpe­y­de... 5 Va fi, desigur, atent, cat buletinul pe care-l va pri-7 mi la votare, in ziua de 9 II martie, să poarte nea- 9 păr­at stampila de control, $ a comisiei de votare... 6 — La ce mai lucraţi­­ acum ? Văd că scrieţi­­ ceva ? O întrebarea e adresată e agitatoarei care intr-adevăr,­­ aşterne pe o coală de o hîrtie albă, rinduri-rim­uri , caligrafic, gindurile ei. « — Vreau să scriu și eu 9) un articol la gazeta noas- g tră de perete festivă „Gla­­ sul alegătorului" pe care« o scoatem, in cinstea ale-%. gerilor de deputaţi in sfa-tu turile populare. Vreau să­­ scriu despre Congresul al L XX-lea al P.C.U.S. | Rindurile se aştern gra- V bite, unul sub altul. Inf­ ele e exprimată toată dra-9) gostea şi recunoştinţa po- y) porului nostru faţă de mag­­rele său prieten şi elite- w rator, poporul sovietic, faţă de gloriosul PCUS"..­­| Orele se scurg ca o apă « limpede, cristalină, ca şi« risetele oamenilor care, în» timpinind alegerile, petrec» ore plăcute in Casa Ale­ g gătorului mîndri de cuce-­­ ririle lor, bucurindu-se de o] viaţă. « I. VIŞINOVSCHI I Roadele muncii în comun Datorită aplicării metodelor agrotehnice înaintate, ţăr­­rănii muncitori din întovărăşirea agricolă „13 Decem­­­brie“ din Vaslui au obţinut în 1955 recolte sporite faţă de cele ale ţăranilor cu gospodării individuale. Astfel, toamna trecută s-au recoltat la hectar peste 2.800 kg. griu, 3000 kg. porumb şi 20.000 kg. sfeclă de zahăr.­­ Rezultatele bune obţinute de în­­tovărăşiţi au făcut ca anu­l acesta să crească numărul ţăranilor muncitori care vor să intre în întovărăşire. Preşedintele întovărăşirii, tov. Sîr­­ghie Pavlov a primit pînă acum un număr de peste 10 cereri din partea familiilor lui N. Cosma, I. Florea, C. Moisă, I. Sîrghie şi a altora, care, in cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, au hotărît să şi alăture loturile de pămînt, lotului mare al întovărăşiţilor. Acum, membrii întovărăşirii se pre­gătesc pentru însămînţările de pri­măvară. Se apropie de sfbrşit lucrările de reparare a maşinilor şi uneltelor a­­gricole, condiţionarea seminţelor şi gunoitul terenurilor. I. D. LEUŞTEAN corespondent La datorie Un nou tren va intra peste puțin timp în stafia Bârlad, Acarul Iot, Niţă schimbă macazul. La fel de cons fin­­cos, în muncă în zile călduroase de pată ca în nopţile geroase ale iernii aca­rul e la post, îşi face datoria. IN CLIŞEU: acarul fruntaş Ioti Niţa, candidat al F.D.P, pentru alegă­­rile de la 31 martie.

Next