Flacăra Iaşului, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 3142-3167)

1956-10-02 / nr. 3142

OP.GAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Armata populară, scutul marilor noastre cuceriri A devenit dragă i­­nimilor noastre o sărbătoare pe care o cinsteşte în fiecare an întregul popor muncitor: 2 oc­tom­­brie, Ziua Forţelor Armate ale Republi­cii Populare Romi­­­­ne. Sărbătorirea zilei de 2 octombrie constituie un minunat prilej de ma­nifestare a dragostei oamenilor mun­cii faţă de apărătorii vigilenţi ai ma­rilor cuceriri revoluţionare repurtate de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conduce­rea înţeleaptă a Partidului Munci­toresc Român. . In condiţiile organizării luptei de eliberare a poporului român de sub o­­dioasa dictatură fascistă, luptă des­făşurată de către forţele patriotice organizate şi conduse de Partidul Comunist Romîn, la 2 octombrie 1943 a luat fiinţă pe teritoriul URSS — cu asentimentul şi ajutorul ma­terial al guvernului sovietic — divi- z îi „Tudor Vladimirescu“. Consti­­­­tu­irea diviziei „Tudor Vladimirescu“ este rezultatul muncii de lămurire duse de comunişti, în rîndurile ar­­m.­M şi în rîndurile prizonierilor ren­ini din URSS, care au demascat in­justeţea criminalului război anti­­sovietic în care a fost tîrîtă ţara noastră de către militariştii ger­mani. Ostaşii diviziei „Tudor Vladi­mir.'-cu“ — prima mare unitate mi­­’­.Ti .r pusă în slujba poporului — au fost j­ucaţi, prin grija partidului, ni­­ el patriotismului socialist şi g.1 internaţionalismului proletar, prin, de ură împotriva trădătorii­­­un .regen burghezo-moşieresc care a vinduat ţara ocupanţilor prusaci, şti­ind cî­ne sînt adevăraţii duşmani ai poponttrui romi, ostaşii diviziei „Tu­dor Vla­d/xnirev­i au pornit cu e­­roism denia, de nuntaşii lor, a lupta impotriva cotropitor­lor hitlerişti. După înfăptuirea istoricului act de la 23 Augu. ' 1944, datorită muncii duse de partid în rîndurile armatei român-', în mijloci­u căi o ia clocotea de mult ura împotriva ocupan­ţilor fascişti armata romînă a întors armele împotri­a Germaniei hitleriste. Luptînd cot 1­0*,? os­taşii sovietici, ostaşii ,­ m­ -au acoperit de glorie în iu­­fa împotri­va fasciştilor, participant la 383 bă­tălii şi lupte, eliberînd 3.831 locali­tăţi şi făcînd peste 100.000 de pri­­zonini. Trupele române care au con­tribuit la eliberarea Ardealului pre­cum şi a Ungariei şi Cehoslovaciei au fost citate în multe ordine de zi ale Comandamentului Suprem So­­vietic, în cinstea victoriilor lor s-au tras salve de tun la Moscova, iar numeroşi ofiţeri şi ostaşi au fost decoraţi cu ordine şi medalii so­vietice şi romîneşti, pentru înaltele lor acte de vitejie. După 23 August partidul a înce­put opera de făurire a unei armate de­­­in nou, bazîndu-se pe învăţătura mar­xist-leninistă despre caracterul şi organizarea forţelor armate ale sta­tului de tip socialist. Astăzi Forţele Armate al Republicii Populare Ro­mâne constituie o mîndrie a întregu­lui popor. Armata noastră Populară nu este numai apărătoarea h­otărîtă a intereselor construcţiei socialismu­lui, a independenţei şi suveranităţii patriei noastre, ci ea constituie o adevărată şcoală de înaltă educaţie patriotică şi, cetăţenească,­­de făurire a unor cadre calificate pentru indus­trie şi agricultură, care, după lă­sarea lor la vatră, participă cu şi mai mult entuziasm la opera de construire a socialismului. Ţinînd seama de interesele vitale ale poporului nostru muncitor, gu­vernul Republicii Populare Române duce cu consecvenţă o politică de pace şi prietenie între popoare, ba­zată pe principiul leninist al co­existenţei paşnice a statelor cu dife­rite orînduiri sociale. Pentru a veni în sprijinul slăbirii continue a în­cordării în relaţiile internaţionale, guvernul ţării noastre a înfăptuit două reduceri ale efectivului Forţilor Armate ale Republicii Populare Ro­mâne. In acelaşi timp, oamenii muncii din a țără noastră sunt­ conştienţi de faptul că forţele re­acţiunii imperia­liste nu-şi încetează nici o clipă ac­tivitatea lor de subminare a păcii, că statele capitaliste îşi măresc poten­ţialul de război, că este scos din groapă şi pus din nou pe picioare, în Germania occidentală,­­ militaris­mul german revanşard. Toate aces­tea constituie o permanentă amenin­ţare pentru cauza păcii şi îndeamnă poporul nostru — şi popoarele din toate ţările socialiste să acorde a­­tenţie asigurării puterii de apărare. Poporul nostru muncitor priveşte cu neţărmurită dragoste armata noastră populară, armată formată din fiii oamenilor muncii de la ora­şe şi sate. In această zi, oamenii muncii îşi îndreaptă gîndul lor că­tre militarii forţelor Armate ale Re­publicii Populare Române, urîndu-le noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Marea dragoste a po­porului nostru faţă de Armata Popu­lară exprimă hotărîrea oamenilor muncii de a păstra neştirbite toate cuceririle dobîndite prin lupte grele, de a obţine noi înfăptuiri în con­strucția socialistă. ORBSMUL farmîstrului Forțelor Armata ale Republicii Populare Romînie Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc ziua Forţelor Ar­mate ale Republicii Populare Române. Cu prilejul acestei sărbători felicit întregul personal al forţelor armate ale Republicii Populare Române". Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor, noi succese în pregătirea de luptă­ şi politică, în întărirea ordinei şi disciplinei militare, în cunoaşterea şi’ întrebuinţarea armamentului şi tehnicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese în ridicarea continuă a capacităţii lor organizatorice, pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a armatei noastre populare. Trăiască forțele armate­ ale Republicii Populare Romíne ! Trăiască guvernul Republicii Populare Romíne ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn! Trăiască scumpa ..noastră patris — Republica Populară Romînă! Ministrul Forțelor Armate General colonel LEONTIN SALAJAN aMv­rIS•c . ■ ANUL XII nr. 3142­­­4 pagini 20 bani marii 2 5 Nici o zi, nici o oră de lucru nu tr­ebuie pierdute acum în campania agricola de toamnă * * Pe ogoarele colectivei din Vizureni Birlad (de la com respondentul nostru raional) La gospodăria a­­gricolă colectivă „Partizanul“ din Vi­­­zureni, comuna Dra­­galina, muncile agri­cole de toamnă sunt în toi. Organizaţia de bază şi condu­cerea gospodăriei mobilizează acum pe colectivişti la recol­tând culturilor de toamnă şi însămîn­­ţări. Pînă acum a fost recoltată floarea­­soarelui de pe o su­prafaţă de 15 ha. Cu ajutorul trac­toriştilor din briga­da I-a de la SMT Criveşti, colectiviş­tii au însămînţat în 3 zile, 13 ha. orz şi 9 ha. cu secară. Acum, colectiviştii au început însămîn­­ţarea celor 60 ha. cu grîu de toamnă. Concomitent cu în­­sămînţările de toam­nă, ei recoltează şi sfecla de zahăr. Hărnicia celor de la G.A.S. Pojorăni Huşi (de la cores­pondentul nostru raional). Pe ogoarele gos­podăriei de stat din Pojorăni, tractoriştii din brigada lui Mi­­hai Garniciuc au ieşit din nou la a­­rat şi însămînţat. Tractoriştii Dumitru Musteaţi şi Vasile Caşu ară zilnic cu 2 ha. mai mult pes­te normă. Pînă a­­cum s-au efectuat arături de toamnă pe cca. 960 ha­­Din această su­prafaţă s-au însă­­mînţat cu grîu 270 ha., cu orz 50 ha., cu secară 30 ha., iar cu secară masă ver­de 75 ha. Folosind timpul prielnic pentru în­­sămînţari, muncito­rii de la GAS Pojo­răni sînt hotărîţi să termine la vreme muncile agricole din toamna acestui an. In dimineaţa zilei de 23 septembrie a.c. am decupat din ziarul „Flacăra Iaşului“ articolul: „Pe marginea che­mării — Păşiţi şi voi pe calea bel­şugului“ pe care l-am afişat pe uşa cooperativei Buneşti. Pe la ora 10 am fost chemat de tov. preşedinte al în­tovărăşirii agricole „1 Mai“, pe nu­me Ion Mocşanu care mi-a comunicat că, datorită afişării­, articolului sus. arătat am mai primit 7 cereri noi de înscriere în întovărăşire Acest fapt, m-a bucurat şi am rugat pe tov. pre­şedinte să convoace adunarea gene­rală pînă la ora 12 pentru soluţio­narea acestor cereri. Adunarea ge­nei­ în satul Roşu Satul Roşu, comuna Răducăneni. Un şir de căsuţe mici, pitite printre dealuri. Pămîntul locuitorilor fărimi­­ţat în multe potece cu haturi şi ră­zoare groase, pline de buruieni. Imaginea prezentată este astăzi valabilă numai în parte, deoarece, în acest sat, în care locuitorii obţineau recolte foarte slabe, s-a constituit zi­lele acestea o întovărăşire agricolă în care au intrat 19 familii de ţărani muncitori. Pr­­m­iul în­tovărăşiţilor din satul Roşu se întinde acum pe o su­­prafaţă comasată de 1­­ ha., fiind gata să primească primele boabe de grîu care se vor însămînţa în toamna aceasta. Ţăranii muncitori care au intrat în întovărăşirea formată în sat sînt ho­tărîţi ca, prin aplicarea metodelor a­­grotehnice înaintate, să smulgă pă­­mîntului roade cît mai bogate. CH1RILA AXINTE corespondent nerală a fost convocată şi şedinţa s-a ţinut la căminul cultural. S-a dat citire cererii făcută de I. V. Mătase care a cerut a intra în întovărăşire cu tot pămîntul arabil în suprafaţă de 1,68 hectare, a lui Aurel Ghiurtu cu suprafaţa de un hectar şi celei de­pusă de Ştefania Prisecaru cu 1,50 ha. Toate aceste cereri au fost admise de către, adunarea generală. Au mai fost admise şi cererile depuse de locuito­rii Gh. Ploaie care deocamdată vine in întovărăşire cu 1,08 ha., a lui I. Văcărescu cu 0,50 ha. şi a lui Tra­­ian Munteanu cu 1,35 ha. pămînt arabil. In prezent, întovărăşirea agricolă „1 Mai“ din Buneşti numără 33 fa­milii cu 28,05 hectare pămînt arabil, avînd ca fond de bază 2 boi, 2 cai, 2 pluguri şi 3 căruţe. DUMITRU TUDORAN AVRAM corespondent dmn Scrisoare din Buneştii Huşilor Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. — Adus sarea festivă de la cinematograful „Maxim Gorki“ — Ieri după amiază a avut loc în sala cinematografului „Ma­xim Gorki“ din oraşul Iaşi o adunare festivă cu prilejul zi­lei de 2 octombrie, ziua Forţe­lor Armate ale R.P.R. In sală erau prezenţi nume­roşi oameni ai muncii, activişti de partid şi de stat, militari, studenţi şi elevi. Adunarea fes­tivă a fost deschisă de tov. Octav Iliescu, preşedintele Co­mitetului executiv al sfatului popular orăşenesc care a dat cuvîntul ofiţerului Gheorghe Juverdeanu. Sărbătorim astăzi — a ară­tat vorbitorul — cea de-a 13-a aniversare a înfiinţării ar­matei noastre populare. Prima mare unitate militară romîneas­­că a fost divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu“, simbol al luptei poporului nostru mun­citor împotriva asupritorilor din interiorul şi din afara ţării noastre, încă de la înfiinţarea sa Di­vizia „Tudor Vladimirescu“ a fost creată pe principii cu to­tul noi, pe principiile armatei populare pusă în slujba eliberă­rii oamenilor muncii- Ea a con­stituit simburele din care­, a crescut apoi puternica noastră armată populară, legată de popor prin unitatea de vederi şi sco­puri. Armata populară formată de partidul şi guvernul nostru este strajă de nădejde a păcii şi liniş­tii poporului, a independenţei naţionale şi a intereselor de stat. înaltă şi măreaţă este misiu­nea armatei noastre populare. Minunat tezaur străjuesc fiii po­porului muncitor, îmbrăcaţi în haina militară. Armatei noas­tre populare îi revine nobila mi­siune de a apăra cu fermitate pămîntul scump al patriei noas­tre libere, marile cuceriri revo­luţionare ale oamenilor muncii, roadele m­­uncii paşnice de con­struire a socialismului. Poporul muncitor înconjoară cu multă dragoste armata sa populară. Poporul muncitor şi armata sa constituie azi o sin­gură familie unită prin inte­rese comune. Militarii Forţelor noastre Ar­mate — a arătat în continuare, vorbitorul — se bucură de toa­te drepturile şi libertăţile garan­tate prin Constituţia Republicii Populare Române. Cazarma­ a devenit astăzi, o şcoală de edu­care politică şi cetăţenească a militarilor. In armată pe lingă­­însuşirea măiestriei armelor mi­litarii se califică în mes­eriile de mecanici tractorişti, telegrafişti etc­, cadre de nădejde necesare construirii socialismului în pa-La baza educării şi culturali­zării militarilor armatei noas­tre populare stă învăţătura marxist-leninistă, izvor nesecat al adevărului care ajută pe mi­litari să-şi formeze o concepţie reală despre lume, să se orien­­teze cu uşurinţă în probleme­le complexe ale vieţii interne şi internaţionale. Conştienţi de înalta misiune ce li s-a încredinţat de a fi apă­rători ai patriei, ai libertăţii şi cuceririlor revoluţionare ale po­porului muncitor — a arătat în încheiere vorbitorul — militarii forţelor armate ale RPR întîm­­pină Ziua Armatei noastre po­pulare cu realizări importante în pregătirea lor de luptă şi po­litică, însufleţiţi de un înalt pa­triotism ei îşi reafirmă hotărîr­­ea de a depune toate eforturile, de a-şi ridica la nivelul cel mai înalt, cunoştinţele militare şi politice. Avînd exemplul oamenilor mun­cii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului militarii depun tot mai multă rîvnă pen­tru pregătirea lor de­­luptă şi politică, pentru respectarea ju­­­­ra­mint­ului­­ dat poporului, pen­tru apărarea cuceririlor revolu­ţionare ale oamenilor muncii, a libertăţii şi păcii. * ** După festivitate a rulat un ■ octombrie 1956 5■ ■ »■EHIBBIII [ —^ Pentru prietenie frăţească î—■ Tovarăşii Mao Tze-Dun şi Gh. Gheorghiu-Dej la recep­ţia oferită în cinstea dele­gaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti de Prezidiul Con­gresului al Vlll-lea al Parti­dului Comunist Chinez. Predau cotele­­ de porumb îndată ce porumbul s-a copt, ţăranii muncitori din comuna Podul Iloaiei au şi început re­coltatul. Mulţi dintre ei, printre care comuniştii Pribieagu Ştefan, Ceasnog Constantin, deputaţii Galei Dumitru şi Mihai Dumi­tru au terminat în scurt timp a­­ceastă lucrare. Ei au considerat ca o datorie a lor dintre cele mai de seamă de a duce la baza de recepţie cotele de porumb ce le datorează statului. Ei sunt pri­mii pe comună care şi-au achi­tat în întregime cotele de po­rumb.­­ Urmînd exemplul lor şi ţăra­nii muncitori Ursan Gheorghe, Rotaru Maria, Chirilă Dumitru, şi alţii, au plecat îndată la baza de recepţie spre a-şi preda cote­le de porumb. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, împreună cu or­ganele de colectări din această comună, au luat măsuri ca pre­darea cotelor de porumb să se desfăşoare în pas cu recoltarea. Astăzi, ţăranii muncitori din comună, pe măsură ce culeg po­rumbul, îşi predau cu drag co­tele datorate statului. I. D. VOIGULESCU Ages­tiite de presă tirtivismu:­ ­ D.T. Şepilov va participa la discutarea problemei Sue­­zului in Consiliul de Securitate — Alţi 106 piloţi angajaţi de administraţia egipteană a Ca­nalului de Suez. — Sosirea preşedintelui Su­karno la Pekin. Ieri în oraşele regiunii noastre S-a deschis fmţimentul de partid In organizaţiile de partid din oraşele regiunii noastre a avut loc ieri un eveniment deosebit de însemnat: deschiderea noului an şcolar în siste­mul învăţămîntului de partid. Acest eveniment a fost întîmpinat cu multă însufleţire de propagandişti şi de toţi cursanţii care vor studia învăţătura marxist-leninistă în una din formele învăţămîntului de partid. Adunările festive care au avut loc cu acest prilej au scos în relief do­rinţa cursanţilor de a-şi ridica permanent nivelul politic şi ideologic, hotă­­rîrea nestrămutată a propagandiştilor de a răspîndi în masa largă de oa­meni ai muncii învăţătura marxist-leninistă, de a contribui la îmbunătăţirea propagandei de partid, la orientarea acesteia sare o strînsă legătură cu practica construcţiei socialiste. La „Proletarul Roşu““ din Bîrlad Luni după-amiază la sfîrşitul schimbului de lucru, grupuri de vîrstnici şi tineri de la fabrica „Proletarul Ro­şu“ din Bîrlad se în­dreptau spre una din sălile de lucru ale fa­bricii. Membrii şi candidaţii de partid, Utemişti şi fără de partid, cursanţi la cele 3 cercuri şi cursuri de partid s-au adunat pentru a lua parte la deschiderea festivă a­ anului de în­­văţămînt de partid. Despre scopul adu­Adunarea festivă pen­­tru începerea noului an , şcolar al cursului de studiere a istoriei PMNR de pe lingă organizaţia de bază de la direcţia regională PTTR a avut loc în clubul sindi­catului din această in­stituţie. Cu acest prilej, tov. Constantin Ionel, secretarul organizaţiei de bază a subliniat da­toria statutară a fiecă­rui comunist de a stu­dia necontenit învăţă­nării a vorbit tov Gh. Ursu, membru în bi­roul organizaţiei de bază. Tov. Gh. Timof­­te, secretarul organiza­ţiei de bază, care a lu­at apoi cuvîntul a ară­tat însemnătatea studie­rii temeinice a mar­­xism-leninismului. In cadrul organiza­ţiei de bază a fabricii de confecţii vor fun­cţiona în cursul anu­lui de învăţămînt 1956- 1957 un cerc de econo­mie concretă, un cerc de studiere a istoriei La P. T. T. R. Iaşi tura ■ marxist-leninistă, arătînd că, cu cît nive­lul politic şi ideologic al membrilor şi candi­daţilor de partid este mai ridicat, cu atît creş­te şi capacitatea de luptă a organizaţiei de bază. Tov. Constantin- Ionel a insistat şi asu­pra însemnătăţii înde­plinirii sarcinilor ce re­vin propagandiştilor. Luînd cuvîntul, tov. Maer Moscovici, pro­pagandist, s-a angajat PMR şi un curs se­­ral. In aceste forme de învăţămînt s-au înscris 22 membri de partid, 10 candidaţi de partid, 9 utemişti şi 15 ne­membri de partid. In cadrul adunării pentru deschiderea învăţămîn­tului de partid s-a sta­bilit ca lecţiile şi se­­minariile să aibă loc odată la două săptă­­mîţii miercurea. T. VOLF corespondent să lupte cu fermitate pentru­ asigurarea puri­tăţii propagandei de partid, a eficacităţii ei. Cu prilejul acestei a­­dunări au mai luat cu­vîntul şi cursanţii Ti­­motei Melciuc, Vasile Lungu, Matei Barbu şi­ alţii A urmat apoi preda­rea primei lecţii intitu­lată : „începutul răspîn­­dirii marxismului în Ro­­mînia şi crearea parti­dului social democrat în ţara noastră“* f Insămînţările trebuie făcute la timpul optim şi de calitate Intr-o corespondenţă trimisă ziarului, tov. Petru Secobeanu, brigadier la colectiva din Tîrzii- Huşi ne anunţă că numai în patru zile membrii acestei gos­podării au însămînţat 13 ha. grîu şi 15 ha., orz de toamnă­ Dar acesta nu este un caz izolat. Scrisorile sosite la redacţie ne arată că insămînţările au înce­put şi se desfăşoară din plin la numeroase gospodării agricole de stat, gospodării colective, în­tovărăşiri agricole. De aseme­nea, au trecut la efectuarea a­­cestei importante lucrări mulţi ţărani muncitori de pe cuprin­sul regiunii noastre. Asta este, desigur, bine. Este bine pentru că obţinerea unor producţii sporite în anul viitor este condiţionată, în primul rind, de felul in care sunt exe­cutate insămînţările, dacă aces­tea sunt făcute la vremea potri­vită. Experienţa din anii trecuţi ne demonstrează limpede rolul ho­­tărîtor pe care îl are însăminţa­­rea la timp, după toate regulile agrotehnice. Re­colte ca: 1764 kg. grîu la hec­tar obţinute de GAC Tungujei- Negreşti; 2.200 kg- orz la hec­tar obţinute de G.A.S. Pojorăni-Huşi, se dato-­­resc intr-o bună măsură faptului că aceste unităţi au efectuat însămînţările la timp, cu sămîn­­ţă de calitate, bine condiţionată şi tratată. Din păcate, practica ne-a ofe­rit şi multe exemple negative, care vin însă să confirme încă odată însemnătatea aplicării în­tocmai a regulilor agrotehnice. Dacă în Chirceşti-Vaslui o sea­mă de producători agricoli au obţinut o producţie slabă de grîu, aceasta se datoreşte fap­tului că însămînţarea s-a făcut mult prea tîrziu şi nu la adin­­cimea recomandată de agroteh­nică, ceea ce a dus la degerarea unei bune părţi din sămînţă. De asemenea, recoltele scăzute obţinute de numeroşi ţărani muncitori se datoresc faptului că au însămînţat tîrziu d­intr-un teren pregătit în pripă şi netă­­vălugit, sămînţă a cărei putere de încolţire n-a fost încercată, care­ n-a fost condiţionată şi tra­tată. Pentru buna reuşită a însă­­mînţărilor trebuie să se dea in primul rină­, o atenţie deosebită efectuării arăturilor pregătitoare. In raioanele Bîrlad şi Murgeni, de pildă, această lucrare este rămasă în urmă. Este nece­sar de aceea să se ia cele mai urgente măsuri pentru efectua­rea arăturilor pe toate terenu­rile eliberate de culturi, care sînt destinate insăminţărilor. De asemenea, acolo unde culturile tîrzii au ajuns la maturitate, acestea să fie recoltate de ur­genţă, trecîndu-se imediat la arături şi însămînţări. Timpul optim , de , însămînţare pentru regiunea noastră este a­­cum ; în aceste zile frumoase tre­buie să se termine complet se­mănatul păioaselor de toamna, ştiinţa agrotehnică şi experienţa îndelungată—ne arată că orice intirziere peste epoca optimă de insaminţare duce la pierderi însemnate de recoltă. Se vede insa, ca nu peste tot se ţine­ sea­ma de această importantă re- gula agrotehnică. Aşa se expli­ca faptul că in timp ce in ra­ioanele Vlădeni şi Negreşti , s a însămînţat o bună parte din su­prafaţa planificată, în raioanele Huşi, Bîrlad şi Murgeni nu­­ s-a semănat decit pe ici, pe colo. Şi asta nu este întîmplător. Or­ganele de stat şi de partid res­pective n-au luat din vreme măsurile organizatorice şi poli­­tice necesare în vederea bunei desfăşurări a insăminţărilor.­ Datorită sfaturilor populare şi a organizaţiilor de partid, este de a desfăşura o susţinută mun­că politică pentru mobilizarea tuturor forţelor in vederea im­pulsionării la maximum a )'it­­......................­....... mului­ de insa­mînţări. Tret­uie folosită din plin întreaga capa­citate de lucru a . tractoarelor, ,­ maşinilor agri­cole şi atelajelor, astfel incit viteza medie zilnică la însămînţări să fie atinsă şi depăşită, ■"‘■N. Efectuarea în termen a însă­­mînţărilor nu trebuie să ducă la scăderea calităţii acestora. Semănatul trebuie făcut cu se­minţe de calitate, a căror putere de germinaţie a fost încercată, bine condiţionate şi tratate. De asemenea, semănatul trebuie '.fă­cut cu semănătorile, combătîn­­du-se cu tărie metodele înapoia­te cum ar fi semănatul pe piele. Acolo unde este posibil, în .Spe­cial în gospodăriile agricole de stat, gospodării colective și­­în­tovărășiri agricole să se aplice metode înaintate de semănat cum ar fi însămînțarea în rin­­duri încrucișate ii în rinl/’-i dese. Semănătorile să fie bine reglate, să se controleze d"'d boabele sint îngropate la adin­­cimea corespunzătoare- In această perioadă tehnicienii agronomi trebuie să-și petreacă cea mai mare parte din timp pe teren unde să îndrumeze pe ţă­ranii muncitori cum să efectue­ze insămînţările şi­ să veghezi la calitatea lucrărilor executate. Acest lucru este cu atît mai u­­şor, cu cît în toamna aceasta majoritatea insăminţărilor se vor face în tarlale comune — lucru care va contribui în plus la sporirea recoltei. Efectuarea insăminţărilor in cele mai bune condiţii agro­tehnice trebuie să stea în cen­trul atenţiei organizaţiilor de bază şi comitetelor executive ale sfaturilor populare. C­ervttu l e x ■t l u i i e i Cum se p­erd îngrășămîntele naturale în raionul Tg. Frumos Nici în această toamnă în comuna Podul-Iloaiei din raionul Tîr­­gul Frumos nu se respectă regulile agrotehnice în problema folosi­rii îngrășămintelor naturale. Deși ne aflăm in luna octombrie, in comuna Podul-Iloaiei s-a cărat la cîmp o cantitate foarte mică de gunoi de grajd, care a fost împrăştiată abia pe o suprafaţă de 5 ha. Lipsă de preocupare faţă de folosirea îngrăşămintelor dovedeşte în primul rînd Comitetul executiv al sfatului popular comunal, preşedinte tov.­ Caftanache Gheorghe, care nu s-a îngrijit să mo­bilizeze cetăţenii din comună ca să transporte gunoiul de grajd. iar cîmp­ia, mai mult chiar, sfatul popular asistă pasiv la practica ce se obişnuieşte în comună, de a se arunca gunoiul de grajd la marginea satului. Şi în comuna Erbiceni din acelaşi raport situaţia este asemănă­­toare. Maldărele de■­ bălegar stau în grămezi cît casa pe lingă ,şan­ţuri, şi nimeni nu se învredniceşte să le care pe cîmp, h­imerii nu-şi dă seama că aceste grămezi ascund imense bogăţii. Nici tovarăşul Găman Gheorghe, preşedintele GAC „Dobrogeanu Gherea“ din sa­tul Totoeşti nu-şi dă seama de acest lucru. Pînă la data de 30 septembrie, colectiviştii din această gospodărie nu căraseră la­ cîmp nici măcar o căruţă de gunoi. . ./­ Faţă de această situaţie, inginerii şi tehnicienii din secţiunea a­­gricolă a raionului Tg.­­ Frumos au datoria să se ocupe în moduul cel mai serios de aplicarea regulilor agrotehnice. Ei trebuie să-şi lege activitatea de teren, îndrumînd la faţa locului ţăranii munci­tori arătîndu-le că aplicarea agrotehnicii înaintate este una din­ căile sporirii producţiei agricole, a ridicării nivelului lor de trai.­ Se cere de asemenea din partea comitetelor executive din comu­nele Podul­ Iloaiei şi Erbiceni să lichideze de urgenţă această nepă­sare Să se ia cît mai grabnic măsuri concrete în vederea transpor­tării gunoiului ste grajd la cîmp, E. CEDRU — coresp.

Next