Flacăra Iaşului, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 3168-3193)

1956-11-01 / nr. 3168

psg. 2-2 Primă activitate a studenţilor ieşeni Preocupții multiple­ le nesimţite a trecut vremea de la începutul anului şcolar şi iată-ne acum aproape la mijlocul primului semestru de muncă. încă de la în­ceput ne-am dat seama că timpul ce-l avem la dispoziţie trebuie folo­sit cu pricepere, deoarece sîntem în anul cînd trebuie să dăm un exem­plu bun celor ce ne urmează, pre­­gătindu-ne temeinic d­in punct de ve­dere profesional şi depunînd o acti­vitate rodnică în cercurile ştiinţifice. Grupa noastră este reprezentată în cercurile ştiinţifice de studenţii cei mai buni care, prin seriozitatea şi competenţa cu care muncesc aco­lo, ridică prestigiul colectivului nos­­tru. Aşa, de pildă, în cercul de „Istoria literaturii universale“ cole­ga noastră, Burlacu Ştefania este o membră activă şi mult apreciată. De asemenea în cadrul cercului de „Is­toria literaturii române“ activează intens studenţi fruntaşi ca Singer Tina, S. Dumistrăcel, F. Gringea ş.a. Aceeaşi preocupare serioasă există în grupa noastră pentru pregătirea lucrărilor de seminar. Astfel, la se­minarul special de limba română, scriierea materialului de limbă ve­che, pe bază de texte şi cronici, a atras în mod deosebit pe studenţii Sturza Eleonora, Butnaru Aurel, La­­vric Maria ş.a. care pregătesc acum referate interesante bine documentate şi în cadrul seminariilor de litera­tură se abordează şi se discută di­verse probleme pe marginea refe­ratelor prezentate de unii dintre noi. Lucrări ca „Raportul romantism-rea­­lism în opera lui M. Eminescu“, a­­nalizele literare, discutarea părerilor critice ale înaintaşilor literaturii noastre au antrenat în discuţii vii, însufleţite şi bine documentate pe toţi membrii grupei noastre. Un a­­jutor deosebit de preţios în această direcţie primim din partea fov. prof. Const. Ciopraga. In momentul de faţă ne mai preo­cupă încă o problemă de importan­ţă hotărîtoare în pregătirea noastră de viitori profesori. Este vorba de practica pedagogică pe care o facem la şcoala medie nr. 2. Ne străduim ca în această perioadă de practică să ne însuşim toate cunoştinţele pedagogice şi metodice pentru ca a­­cestea, împreună cu pregătirea ştiin­ţifică, să contribuie la formarea noastră ca educatori valoroşi. Verificarea şi aplicarea în prac­tică a­­cunoştin­ţelor, căpătate la cursuri şi semi­narii este o preocupare per­manentă a stu­denţilor. Iată un clişeu un grup de stu­denţi cercetînd, la aparatele la­boratorului de fizică de la Uni­versitatea „Al. I. Cuza“, o pro­blemă pentru prezinte cit mai Aplicaţii practice La Institutul Agronomic seminarul ce urmează şi la care doresc să se bine pregătiţii GEORGETA DUMISTRĂCEL studentă în anul III—Romînă Excursie ştiinţifică In­­ scopul verificării şi aplicării practice a cunoştinţelor căpătate la orele de cursuri şi seminar!]', stu­denţii anilor IV şi V de la Faculta­tea de Ştiinţe Naturale au întreprins o interesantă excursie. Indrejjtîndu-se spre Gluj ei au cer­cetat caracterele geo-geografice ale podişului someşan şi latura nordică a­ cîmpiei Transilvaniei. La Gluj au vizitat Grădina botanică, cercetînd varietatea speciilor de plante autoh­tone şi exotice. Urmînd mai depar­te itinerariul fixat, studenţii au vizi­tat Muzeul de istorie naturală din Sibiu,­ au trecut mai departe spre munţii Făgăraşului, spre depresiu­nea din Ţara Oltului, coborînd de aici spre Oraşul Stalin şi apoi în­­dreptîndu-se spre Valea Prahovei. In cele 7 zile cit a durat excursia, studenţii au făcut observaţii asupra reliefului, asupra succesiunii asocia­ţiilor vegetale şi a aitor fenomene naturale pe care începătorii în cer­cetarea tainelor naturii au început să le înţeleagă şi să le cunoască, întorşi la Iaşi, discuţiile asupra celor observate în excursie continuă şi mulţi dintre studenţi vor întocmi referate asupra cercetărilor între­­prinse cu acest prilej. ANGELA OPRIŞAN studentă anul V biologie Cercurile ştiinţifice studenţeşti şi-au reînceput activitatea La zootehnie specială Cercul ştiinţific condus de lectorul Ion Mirilă continuă studiul început mai de mult, „Ameliorarea rasei sure de stepă moldoveneşti pe nucleele de la GAS Laza Vaslui şi GAS Albeşti“ (lucrare ce se află inclusă în cadrul tematicii catedrei). De asemenea, vor continua lucrările la studiul rasei Schwitz în regiunile din Moldova pe nucleele de la GAS Războieni, GAS Dagîţa şi GAS Sec­in­eni. Pentru aceste studii, încă din anul trecut s-au efectuat deplasări în ca­drul gospodăriilor de stat, unde s-au făcut observaţii şi s-au stabilit mă­suri pentru creşterea tineretului bo­vin şi sporirea producţiei la lapte. Pe baza cercetărilor de pînă acum se vor prezenta anul acesta în ca­drul asociaţiei ştiinţifice studenţeşti, unele comunicări interesante. Un cerc cu activitate avansa la Cercul ştiinţific studenţesc de pe lingă catedra de pedologie a depăşit de mult stadiul reorganizării, trecînd la activitate rodnică, chiar de la în­ceput. Pînă acum s-au şi efectuat două deplasări pe teren Şi sunt programate multe altele, deoarece lucrări ca „Studiul sării terenurilor de pe Valea Jijiei pentru cultivarea sfeclei de za­hăr“ şi „Chimizarea solului la GAS Războieni, Aroneanu şi Cristeşti“ ne­cesită frecvente deplasări Cei 18 tineri înscrişi în cadrul cer­cului manifestă dealtfel mult interes pentru cunoaşterea terenului, pentru o cit mai strînsă legătură cu prac­tica. Dragostea şi interesul sporit pentru munca de cercetare ştiinţifică se vădeşte şi prin aceea că a crescut numărul celor înscrişi la cercul res­pectiv. Experiența anilor trecuţi — izvor de învăţăminte O experienţă bogată a dobîndit cer­cul ştiinţific de viticultură şi tehno­logia vinului, care se află în al trei­lea an de activitate. Membrii săi au luat parte pînă acum la două sesiuni­­ştiinţifice, cu prilejul cărora, refera­tele lor, în majoritate, au fost mult apreciate. Anul trecut la conferinţa orăşenească a cercurilor ştiinţifice studenţeşti referatul tinerilor Const Ţârdea şi Stan Dumbravă despre „Dinamica coacerii lemnului la prin­cipalele port al­toi de viţă din pod­goria Copou“ a fost premiat, iar re­feratul „Dinamica fermentaţiilor mus­tului la principalele soiuri de viţă d­in podgoria Bucium Iaşi“, întocmit de studenţii Gh. Butănescu şi Gh. Anghel a fost de asemenea premiat. Călăuziţi de dorinţa de a contribui din plin la valorificarea bogăţiilor naturale ale regiunii noastre, mem­brii cercului ştiinţific şi-au fixat şi anul acesta o tematici, care vine în sprijinul podgoriilor din împrejuri­mile Iaşului. Din experienţa de pînă acum, cer­cul respectiv a învăţat că foarte utile sînt excursiile, de felul acelora în­treprinse anul trecut la Tomeşti şi O­­dobeşti. In prezent, s-a programat o deplasare la Cotnari. Tot în planul de muncă figurează şi prezentarea unor referate în cadrul cercului ştiinţific, care după ce vor fi îmbunătăţite prin discuţiile ce se vor purta pe marginea lor, vor fi expuse şi la sesiunea ştiinţifică. «Mini^i iiMiiiMiiMiiii»g^i­ iaai iiMiiii«iiii^iiii«i­iiBttiiiigB­ iji«iiiiiBHiitaaiiiamii»n /LACARA IASULUI .ai­jjij.. sa.»»! O plachetă festivă Cu prilejul sărbătoririi Lu­nii prieteniei romîno-sovietice, Institutul de studii romîno-so­­vietic, filiala Iaşi a editat o plachetă festivă intitulată : ,,Un centru de documentare ştiinţi­fică“. In cele opt pagini, cite cu­prinde placheta, sunt arătate formele de activitate prin care Institutul se străduieşte să co­respundă menirii sale. De la traducerile litografice cu circu­laţie strînsă, cu care şi-a înce­put activitatea acum 10 ani, In­stitutul de studii romîno-sovie­­tic a trecut treptat la publica­ţiile periodice de specialitate care reflectă preocupările şi realizările cele mai recente ale ştiinţei şi culturii sovietice. Vineri seara lolanda Mărculescu va concerta la Iaşi Vom asculta într-adevăr în con­certul de vineri, 2 noiembrie vo­cea minunată a bogat înzestratei cîntăreţe lolanda Mărculescu. In programele orchestrei simfonice a Filarmonicii „Moldova“ se făcea simţită programarea unui inter­pret vocal. Noi, iubitorii de mu­zică ne putem simţi satisfăcuţi. Iolanda Mărculescu este una din­tre reprezentantele de frunte ale şcolii româneşti de canto. In faţa publicului ieşean, ta­lentata cîntăreaţă va interpreta „Concertul pentru soprană de co­loratură şi orchestră" de R. Glier. Numele compozitorului R. Glier ne aminteşte de o altă lucrare a sa şi anume „Concertul pentru harpă şi orchestră" prezentat la un surprinzător nivel artistic de tînăra interpretă Nicoleta Mastero, în primul concert al acestei sta­giuni. Acelaşi bogat melod­ism, aceeaşi atmosferă romantică, poa­te mai accentuată de data aceas­ta, caracterizează şi concertul pentru soprană de coloratură şi orchestră. Valorificînd cu deose­bită măiestrie posibilităţile de in­terpretare şi virtuozitate vocală R. Glier s-a dovedit a fi un ma­re cunoscător al acestui gingaş instrument — vocea omenească. Nu putem să nu recunoaştem bogăţia variată a concertului de vineri. Programul mai cuprinde: Fragmente din baletul „Gaianeh" de A. Haciaturian, „Dansurile polovţiene" din opera „Cneazul Igor“ de A. Borodin şi poemul simfonic „Donca Simo“ de D. Bughicî. Concertul va fi dirijat de G. Pascu e. MIHAIL Teatru­ Naţional la sate Paralel cu repetiţiile pentru piesa „Onomastica domnului director“ de Z. Skovronski şi Io­sif Stotwinski ce urmează să fie prezentată curînd în premieră, actorii Teatrului Naţional din Iaşi se pregătesc intens şi în vederea ieşirii pe teren în rîn­­durile ţărănimii muncitoare cu piese adecvate muncii acesteia. Pe­­lîngă echipa de actori care prezintă programe cu pie­sele într-un act: ,,O răfuială“ şi „Gardul“ de Tiberiu Vornic „Un singur ţoi“ de Ferenc László“, „Un talent“ de Neculai Dan şi „Bietul Bostan“ de Leo­nid Rebeja, se pregătește în pre­zent comedia poloneză cu cîn­tece „Cooperativa sătească“ (două acte) de W. Drygas şi Sickiricki, în regia artistică a tov. Dumitru Gheorghiu. «si ne prezentăm ttt ml Isi e pregătiţi sa «.au cursul echipelor la teatru In această perioa­dă, cî­nd echipele de teatru săteşti sint antrenate în cadrul etapei intercomuna­­le a celui de al IV- iea concurs, se sim­te nevoia unei în­drumări atente din partea activiştilor culturali, a specia­liştilor. Călăuziţi de do­rinţa de a veni în sprijinul acest­or formaţii, zilele tre­cute, tov. C-tin Sa­va, artist al Teatru­lui Naţional, Giur­­gea, şeful secţiei culturale a sfatului popular raional Bârlad, şi alţii, s-au deplasat în comuna Dragalina, unde au avut prilejul să a­­siste la prezentarea unui program al IWM Sigli 6BBM99MB echipei de teatru a căminului cultural. Ei au avut bucuria să constate că ti­neri ca Victor Tar­­ciniuc, Tudora Ma­nole, L. Petcu, Lu­­creţia Teletin, Ion Munteanu şi Nicu­­lina Mustaţă, au în­drăgit activitatea artistică şi se stră­duiesc să înveţe, venind la repetiţii seară de seară. După ce au asis­tat la repetiţii, to­varăşii din echipa de îndrumare au venit cu o serie de sfaturi preţioase în ceea ce priveşte interpretarea artis­tică. Apreciind că piesa „O noapte grea“ de Lucia De­metrius, prezintă unele dificultăţi pentru forţele încă reduse ale acestui tânăr colectiv artis­tic, responsabilul e­­chipei şi interpreţii au fost sfătuiţi să aleagă din reperto­riu o piesă mai u­­şoară cum ar fi: „Logodna“, „Sece­rea Tincuţei“, „Săr­bătoarea recoltei“ etc. Deoarece for­maţiile artistice ale căminului din Dra­galina şi-au dovedit în repetate rînduri posibilităţile, echi­pa de îndrumare şi-a manifestat în­crederea că şi tînăra formaţie de teatru va obţine însemnate succese. IOIL VIRGIL instructor de artă al secţiei culturale regionale A aparut­ „laşul literar“ nr. 10 Zilele acestea a ieşit de sub tipar nr. 10 al revistei „laşul literar“. Din cuprinsul suma­rului putem desprinde uşor bo­gatul şi variatul material pu­blicat în numărul actual al re­vistei. In deschidere, „laşul literar“ prezintă poemul Lenin de Ser­ghei Esenin, în tălmăcirea lui George Lesima. Sorin Stoian, Florin Mihai Petrescu şi Nicolae Tatomir semnează în următoarele pa­gini ale revistei poezii origi­nale. Cititorii „Iaşului literar“ vor putea citi în revista nr. 10 şi o comedie în trei acte intitulată „Care pe care“ apărută sub semnătura lui Ion Istrati. Acţiunea comediei se petrece în zilele noastre într-o gospo­dărie colectivă din Moldova. Deosebit de interesant se a­­niinţă şi sectorul de critică în care găsim cronica teatrală „In căutarea succesului“ de Radu St. Mihail, Tudor Măinescu: „­Flori şi ghimpi“ de D. Cos­­tea şi altele. La rubrica discuţii G. Ivănescu semnează articolul „Teorii eronate despre limba literară romînească“. Numărul actual al revistei mai cuprinde însemnări şi note apărute sub semnăturile lui George Pascu,­­ Sîrbu- H. Pe­­retz şi alţii. Leonid Leonov Lăcustele Traducere de Otilia Cazimir şi Nicolaie Guma (Urmare din „Flacăra laşului“ nr. 3165) Mai multă demnitate, tovarăşi, mai multă dem­nitate ! Mazel nu protesta numai pentru că, în momen­tul acela, o asemenea atitudine îi părea mai fo­lositoare pentru cauza comună. Era însă surprins de ușurința cu care Maronov putea să se adap­teze la orice fel de activitate. Această stare de uşoară ameţeală, îmbinată cu mîndria pentru generația din care făcea parte, nul mai părăsi pînă la căderea nopţii. Intr-adevăr, Maronov îi arătă lucruri de neuitat pe care de multe ori nici el nu şi le putea explica în chip logic. Ce forţă punea în mişcare oamenii aceştia în apa­renţă atît de absenţi: entuziasmul, nebunia, vreo idee oarecare ? Cu greu izbutea să înţeleagă ceea ce Mazel ştia de mult, ştia cu tărie şi pentru toată viaţa. Umblară mult în ziua aceea. Mazel se răsucea mereu în șea, de parcă stătea pe cuie. Nu cerce­tară decit frontul a două stoluri. Cel dinții, in­­trînd în vîrsta doua, năpîrlea. Luptătorii căpă­taseră două ore de răgaz, să aprindă focuri și să-și încălzească gamelele de campanie. Ai fi zis că nu le era somn deloc. In tăcerea încremenită a pustiului fragilă ca emailul, lăcustele foşneau uşor şi, în întuneric ieşeau mereu din pielea lor prea strimtă. Al doilea stol, mult mai în vîrstă, începuse a fi chinuit de nevoia de a se prăsi... Lăcustele făceau una cu întunericul nopţii. Mazel descăleca și se îndreptă, șchiopătînd ușor, spre un tufiș care se ridica uniform din beznă. Se aplecă și-l cercetă îndelung aprinzînd chibrit după chibrit. — Ascultă, Maronov, de ce ori fi stînd așa, unele peste altele ? Maronov tresări și, cu coate că pica de somn, izbucni în rîs: 53 — Ești un soț grozav de comod, Bondarule ! Chiar dacă ai vedea tot n ai înțelege nimic... Le auzi cum foşnesc ? Asta înseamnă dragoste, Mazel. Nici un îndrăgostit n-a avut parte de un pat așa de întins. Un miliard de aventuri amo­roase cu deznodămînt fericit... Ba nu, nu e chiar așa , după ce şi-au depus fişicurile, lăcustele mor. Acum poţi să le ucizi uşor pentru că nici nu aud şi nici nu mănîncă. — Ba mănîncă, uitaţi-vă, mănîncă din palmă ! — se auzi în spatele lor un glas vesel. îşi iau masa de seară... Şi glasul tremură de o tulburare bolnăvicioasă. — Cei doi văzură un om stînd pe călcîie. Cîțiva privitori tăcuți, strînşi în jurul lui, urmă­reau un spectacol rar: omul ţinea în palmă o bucată de cocă otrăvită, răsucită în chip de cîr­­nați, iar trei lăcuste, fără să se sperie de dege­tele lui răsfirate, mîncau in liniște otrava. — Dumneata erai ? — zise Maronov apropi­­indu-se. Ați așezat momeala ? — Intr-o singură noapte am frămîntat două sute de puduri. Dar în zădar așteaptă să a­udă un cuvînt de laudă din partea lui Maronov. De­altfel, au și mîncat o... — Ei, și asta le priește la dragoste ? — făcu Maronov zîmbind cu răutate. — Nu ne-a ajuns otrava, tovarăşe diosar. Am pus o roată, şi tot nu e deajuns. Şi pe urmă, otrava lucrează încet... totuşi, au şi început să le amorţească picioarele, vedeţi ? Uitaţi-vă ce mutre amărite au ? Cred că n-or să mai aibă timp... n-or să mai aibă... înţelegi ? şi în glasul omului se simţea acelaşi tremur nervos. — Da, da, — făcu Maronov silindu-se­ din răsputeri să-şi­ ţină ochii deschişi : i se închideau mereu, aproape ca, nu mai vedea nimic. — Ai nişte ochi de invidiat. Dar nu vă­ cunoaşteţi ? Să vă prezint: dumnealui e Mazel, iar dumnea­lui e Pukesov... Omul care hrănea lăcustele se ridică fără veste : — Iertați-mă, nu pot... mi­e degetele încle­iate !... — șopti el și deodată se mistui, se topi, se risipi, ai fi zis că­­ mîncaseră lăcustele în loc de otravă. Mazel rămase cu mina întinsă copilărește, dar Abonaţi-vă la ziarele şi revistele sovietice pe anul 1957. Abonamentele le pu­teţi face prin organele difuzării presei, difu­­zorii voluntari din în­treprinderi, instituţii şi de la sate, precum şi prin toate oficiile poş­tale sau fat­­orii poştali. ............ . ______________________________________________ Nr. 3168 S­i­m­p­o­s­i­o­n­ In cadrul sărbătoririi Lunii prieteniei romîno-sovietice, In­­stitutul de studii romîno-sovie­tic al Academiei RPR — filiala Iaşi şi Societatea de ştiinţe ma­tematice şi fizice din RPR —* filiala Iaşi, organizează pentru astăzi joi 1 noiembrie 1956 ora 18, în aula filialei Academiei din str. Filimon Sîrbu 7, un simpo­­sion cu tema: Unele cercetări noi ale savanţilor sovietici în domeniul ştiinţelor fizicei Vor lua cuvîntul tov. prof. C. Mihul, tov. conf. G. Marta*­logu şi tov. cercetător C. Cris­tescu. m­iv Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei (AVSAP) convoacă pentru vi­neri 2 noiembrie 1956 orele 18 toţi motocicliştii din oraşul Iaşi, la sediul Asociaţiei din str. Ştefan cel Mare nr. 6 A (lîngă restaurantul Bicaz). La ordinea de zi va fi alege­rea consiliului de conducere al Clubului auto-moto. Şcoala populară d­e artă Şcoala populară de artă a­­nunţă că astăzi, joi 1 noiembrie, orele 17, va avea loc deschi­derea cursurilor anului 1956—1957. şcolar REÎNNOITI/Ă ABONAMENTELE pe anul 1957 la revista „Pisica contra incendiilor“ Revista cuprinde cunoştinţe de tehnica comba­terii incendiilor, necesare inginerilor, tehnicienilor, formaţiunilor voluntare şi angajate de pază contra incendiilor din sectorul industrial şi agricol. Costul abonamentelor este dei — 20 lei pe timp de 1 an — 10 lei pe timp de 6 luni — 5 lei pe timp de 3 luni Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin fac­­torii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. SPIGUIRI DIN PROGRAMUL ; 7.00 Radiojurnal; 7.30 Concert de dimineaţă; 8.30 Sumarul presei cen­trale; 8.35 Materiale din presă; 9.00 Suite simfonice; 9.30 Emisiunea „De la strămoşi pentru nepoţi; 10.00 Cîn­­tă orchestra de muzică populară Ra­dio; 10.30 Cvartetul opus 55 Nr. 3 de Anatolie Alexandrov; 11.00 Mu­zică distractivă; 12.00 Emisiunea „Radio Ţepeluş“; 12.15 Gîntece şi jocuri de pe cuprinsul ţării; 13.00 buletin de ştiri; 13.10 Muzi­că simfonică; 14.00 Gintă An­samblul M.A.I.; 14.48 Concert de es­tradă; 15.30 Buletin de ştiri; 15.35 Gîntece haiduceşti şi jocuri populare romîneşti; 15.45 Revista presei străi­ne; 16.00 Muzică uşoară romînească; 16.15 Emisiunea muzicală pentru co­pii; 17.00 Sonata II-a opus 2 pentru vioră şi pian de George Enescu; 17.30 Radiojurnal; 17.45 Cîntece des­pre trecutul de luptă al poporului nostru; 18.00 Jurnalul femeii; 18.20 Cîntece colhoznice şi jocuri popu­lare sovietice; 18.55 Buletin de ştiri; 19.00 Program muzical la cererea Teatrul Evreesc de Stat sîmbătă 3 noiembrie orele 20.00 — „Intr-un ceas bun“; duminică 4 noiembrie — orele 16.00 „Intr-un ceas bun“ şi (orele 20.00) „Poveste cu cîntec“. Cinema: MAXIM GORKI — Fes­­tivalul filmului sovietic;­­ noiem­ascultătorilor; 19.30 Gazeta Radio; 20.00 Transmisiunea din sala Ate­­neului R.P.R. a concertului orches­­trei simfonice şi corului Radio; 23.00 Radiojurnal şi buletin sportiv; 23.15—23.55 Muzică de dans. SPICUIRI DIN PROGRAMUL H 1 14.05 Muzică uşoară; 14.30 Cvin­tetul pentru flaut, oboi, clarinet, fast got şi corn de Mihai­ Andricu; 15.09 Buletin de ştiri; 15.05 Muzică popu­lară­­ din regiunea Hunedoara; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Lieduri de Hugo, Wolf; 17.00 Emisiunea „Ştiinţa în­vinge"; 17.30 Muzică uşoară sovieti­că; 17.54 Sfatul medicului; 18.00 Compozitorul săptămînii; 18.40 Săp­­tămîna muzicii sovietice; 19.00 Vor­beşte Moscova !; 19.30 Muzică popu­lară romînească la cererea, ascultă­torilor; 20.00 Jurnalul satelor; 20.45 Muzică uşoară romînească; 21.00 Din poezia lui Maiakovski; 21.30 Solişti instrumentişti de muzică popu­lară romînească; 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv bune, Asasinatul din strada Dante; PUŞKIN — 29 oct. — 4 noiembrie A 12-a noapte; TINERE­TULUI — 29 oct. 4 noiembrie Romeo şi Julieta . ION CREANGA — 30 oct. — 4 noiembrie S-au cunoscut într-o trăsură. ;■«;!£! ms ammmxmammmmwwn -'--rmnmmmmmmmmm-ş&wmimsts ■iiimiiimhubiwéiwiiii mu i uihiiimi hi i—i—wiwiwniiw innwiw iiiiibiiiib mmammmmammm Piotr Maronov îl luă repede de braț și încercă să-l tragă îndărăt, convins că Mazel nu știa și nu vedea nimic. — Ciudată femeie și Ida asta... Are niște gus­turi așa de fistichii... nu-i așa Piotr ? Deunăzi Iakov, acum Pukesov ! — zise Mazel trăgîndu-și încet hrtrv'. ' strînsoarea lui Maronov. — Ai ochi !"" ■ r, nimic nu-ți scapă ! Se îi,torn"sta acasă tîrziu. Mazel abia se mai ţinea tv­­ . "a. A doua zi dimineață cînd se trezi gi - un bileţel în care Maronov îl ruga să-l aștepte pînă s-o întoarce, în zorii zilei, în timp ce Mazel dormea pe halatul lui Asir, d­o­­sarul plecase să inspecteze porţiunea de front din Kenderli unde canalul ţinea loc de tranşee. Sectorul acela, cel mai important dealtfel îi dă­dea mai multe griji decit toate celelalte : dincolo de canal se întindea partea cea m­ai înfloritoare a oazei Diuşakli. In acest sector lăcustele înaintau în valuri mai compacte decit oriunde , cîteva sute pe metrul pătrat. Cu o săptămînă în urmă se produsese acolo o spărtură de mică importanţă, dar care nu se putuse astupa. Lăcustele de vîrsta a patra năvăleau în număr neobişnuit de mare aşa că şanţurile, la săpatul cărora oamenii munciseră şase ore, se umpluseră pînă sus în cîteva mi­nute, şi pînă­ să le astupe cu pămînt se umplu­seră şi celelalte două rînduri de tranşee. Atunci fuseseră nevoiţi să mine lăcustele în apă şi, în acelaşi timp, să cheme din Suhrî-Kula o compa­nie de Osoaviahim. Lăcustele pluteau pe apă în jos pînă la zăgazurile care erau la oarecare fe­­m­rnare unele de altele şi perpendiculare cu ma­lul. Acolo oamenii le vescuiau în coşuri şi în saci şi aşa, pe jumătate înnecate, îngropau în grabă mormanele acelea vii şi scrîşnitoare. O parte din lăcuste scăpau, se uscau şi înviau ; pe acelea nu le mai urmărea nimeni.­.­. Instructorul ieși înaintea lui Maronov la pod, dar cu un aer atît de a­gre­siv, de parcă se pre­gătea să se ia cu el la trîntă. — Ai văzut ce tablă ne-au trimis blestemații ? Pentru o bătaie de joc ca asta, cred că știi ce ar fi pățit în anul nouăsprezece..­. Maronov clătină din cap, compătimitor. In­­tr-adevăr, tabla nezincată ruginea repede, și pe fața 55 ei zgrunțuroasă lăcustele treceau ușor de partea cealaltă... — Cum merge, tovarășe ? — întrebă el calm, fără să descalece. — Cum să meargă ? Trebuie să frecăm cu ni­sip fiecare pată, n-avem timp nici să se tragem răsufletul. Eu unul nu mi iau nici o răspundere... — și gura schimonosită a omului începu să zvîc­­nească încoace și încolo pe obraz ca o broască. — Asta înseamnă că în republică nu se mai găsește tablă zincată, — zise Maronov și mai calm, rămînînd tot călare. — Dar nu mai da așa din mîini, asta nu cadrează cu haina militară pe care o porți. Altceva ? Instructorul își muşcă buzele crăpate, iar braz­dele de pe frunte, ca trase cu cărbunele, i se neteziră. — Am stîrpit lăcustele de vîrsta a patra, to­varăşe ciosar. Văzînd una ca asta afganii din ca­ravană mi-au cerut cu tot dinadinsul să le dau şi lor şoricioaică. Strigau cit îi ţineau gura • «Sovietsca, dă-ne şi nouă, dă-ne şi nouă !... »Eu nu le am dat, că nu mai aveam. Şi pe urmă, asta ar fi însemnat contrabandă... Este la noi un proverb : — pentru cămila străină nu este apă. — Nu-i un proverb tocmai spiritual, tivarăşe­— In schimb, e practic... Omul făcea aluzie la situaţia cu mult mai grea din Persia și Afganistan, unde schistocerea adu­sese pagube de patruzeci de ori mai mari decit în Turcmenia sovietică. Nici un alt guvern n-ar fi putut egala ritmul nostru de luptă cu flagelul. — Cit de mare e stolul ? — Cam patru cinci tone... — Instructorul e­­valua stolurile după cantitatea de șoricioaică necesară distrugerii lor. — Trebuie să mutăm lupta pe malul de din­coace. Instructorul își strînse mina pumn, se uită la d­osar cu ochii lui obosiți și zise, cu nerri­­sare : — Am înțeles, tovarășe­­ Maronov. — Cine-i de pază la celălalt pod ? 56 Va urma f X t. A K

Next