Flacăra Iaşului, ianuarie 1957 (Anul 13, nr. 3221-3245)

1957-01-03 / nr. 3221

•ROLETARI DIN­ TOATE TARILE UNITI VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL Tl M.R. IAS, SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In noaptea cînd i sosit pe meleagurile isA patriei noastre nou! Lift an 1957 întreg po. HA' Bp A porul muncitor 1-a XY­I?§Sr fi întîmpinat si salutai 3 cu bucurie, plin de entuziasm. Bucuria și h • entuziasmul au avut­mai mult ca oricînd, o sursă deosebit de vitală: succesele însemnate obli­­­te pe anul 1956 și perspectiva ri­­­ncasă din noul an de viață a­ Repu­­blicii Populare Romíne Elanul socialist al oamenilor mun­cii din industrii, de exemplu. * „ Acest secte. 1956 să crească cu 16 *ailătătit ca_ de anul precedent. S a mibunâtât.t« litativ activitatea industria A1 tiviţii ramuri, prin creşterea P . . ^ muncii şi reducerea che«^0«- «t producţie şi de circrr.aţie «ea «a dus printre altele, Ia obl' er . . economii totale de circa l,t ‘“fj ,e Colectivele unor mari înteprinderi din regiunea laşi cum ar fi Aelierele CFR Hie Pintilie“ şi Paşcani, fabri­cile „Ţesătura“ din laşi, „Proieanu Roşu“ din Bîrlad, Direcţia Regina„ CFR şi altele au înţeles că reducere preţului de cost al producţiei şi creşere productivităţii muncii constituie singur cale justă pentru îmbunătăţirea nive­lului de viaţă al întregului popor Ur­mînd această cale ele au -jţini, global, economii ia costurile de P«­ducţie în valoare de «avioane^ de reuşind, în acelaşi timp, să îndepl­nească înainte de termen sarcinile a­nului anual. In anul 1956 s-a simţit în toat ramurile efectul măsurilor luate a partidul şi guvernul nostru, precum şi din iniţiativa multor conduceri , întreprinderi în scopul îmbunătăţiri condiţiilor de muncă şi de viaţă al salariaţilor. Succesele obţinute în­ con­strucţia economică . ui permis partidu­lui nostru să ia 4 suri pentru tmbu­ nătăţirea salariilor irh unele ramuri ia spre sfîrşitul m se mărească salariile şi pensiile n Hşi să se ia corde ajutor de stat iBru copii. I In întreprinderile ■ Ticnii lişi s-au rhidi 0 sin­divolgir a fondului direct­­-ului, milioane der lei pentru creşterea nivelului de trai, material şi cultural, al salariaţilor. In preaji^a n0Uiu an, presa şi ra­­dioul au ijjus )a cu­noştinţa oamenilor muncii dfj, ţara voastrâ că Partidul Muncitore „ p jmîn­ a hotărît în şe­dinţa plert'aj^ a Comitetului sau Central -r care a avut loc în zilele dej 27, 28 Și 29 decembrie 1956 - să ia noi măsuri, deosebit de eficace, pentru, a ridica pe o nouă treaptă nivelul doi \ 1 ? al întregului popor muncitor. In anul 1957 forțe­le oamenilor muncii sunt înaripat«* d? o nouă dovadă prin care ne Convin­gem, odată fu plus. Că politica parti­­dului nostru are în centrul ei pe om şi nevoile sale. Dovada aceasta o constituie măsurile care vor fi luate şi care se referă la îmbunătăţirea sis­temului de salarizare şi sporirea cîş­­tigului muncitorilor­, lărgirea atribu­­ţiilor conducerilor întreprinderilor şi sfaturilor populare, îmbunătăţirea pla­nificării economiei, înlocuirea sistemu­lui de cote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor etc. Sala­riul mediu tarifar pe întreaga econo­mie naţională va creşte în medie cu 36 la sută. Proiectul de buget pe 1957 prevede că cea mai mare par­te din beneficiile peste plan realizate în întreprinderile de importanţă re­publicană ale statului fie lăsate la dispoziţia întreprinderii_­şi.^sfaturilor populare locale. Fondul întreprinderii," | care a l­uat 10CUI fondului directorului va puteja h folosit în viitor şi pen­­tru con­stru­cţia de locuinţe, cantine, premii fete. - ri /:® Acei/'ik.măsujA^sîb­ţ gi untate de al­tele luate în domeniul sporirii pro­ducţiei bunurilor de consum şi pro­ducţiei agricole. In 1956 producţia bu­nurilor de consum a crescut, dar în mod nesatisfăcător, la aceasta contri­buind şi recolta slabă din acest an. Paralel cu dezvoltarea continuă a in­dustriei grele, temelia progresului în­tregii economii naţionale se va acorda o mai mare atenţie creşterii producţiei industriei uşoare şi alimentare, a con­strucţiilor de locuinţe, a producţiei a­­gricole. Proporţia dintre cele două părţi ale venitului naţional se va mo­difica, repartizîndu-se, din venitul na­ţional, o parte mai mare pentru satis­facerea cerinţelor materiale şi cultu­rale ale poporului. Ţărănimea muncitoare primeşte un puternic sprijin din partea statului democrat-popular, în scopul stimulă­rii ei pe linia creşterii producţiei a­­gricole. La majoritatea produselor agricole, începând cu acest an, se va înlocui sistemul de cote obligatorii prin dezvoltarea contractărilor şi a­­chiziţiilor. Dezvoltarea agricultu­rii a rămas în urma ritmului de creş­tere a industriei. înlocuirea sistemului de cote obligatorii pune Î11 faţa ]&­­rarAnfi­, sar­cin­a de a lupta pentru stom­­a producţiei agricole, pentru îm­­bun­ăţirea continuă a traiului între­­gul­i popor. încă de pe acum, din iarnă­ gospodăriile colective, ţăranii muncitor/ Tidiv.duați, trebuie să-şi ia toate măsurile pentru a asigura cam­­panei agricole de primăvară un suc­­ces deplin. Pasurile adoptate la plenara re­­cenvă a CC al PMR, generează pers­­peciva luminoasă a acestui an, a viforului socialist al patriei. Eie sînt urt document.program aî partidului n°S.r:' Totodată ele trebuie să con- ^ urj uvor o energie creatoare in m­i'.rca hoadtră. din noul an 1957 1 ,K i'i. îndeplin­irea sarcinilor ale plan \ r;j|t i,i fiecare sector de activitate. 1 ii p; djin f industrie şi din celelalte 1 e fare de I activitate au datoria să­­ curate1 laVjibeta! atenţiei cu care p­atidul nostru se îngrijeşte de îm­­un­ătăţirea continuă a traiului celor t e muncesc. Trebuie să se realizeze în r ieare lector de activitate o producţi­ile mai mare, trebuie să se producă nu mult, mai bun şi mai ieftin. Cu­­noştem dragostea cu care au muncit î­n anul trecut, ca şi în alţi ani, pa­­timii din toate întreprinderile regiu­­nii noastre, din agricultură, comerţ, 11 rasportţ­ri, instituţii de cutură, etc. s. npouf &.1, 1957, eforturile tuturor ei te pruncesd în regiunea Iaşi se A f îndrepta spre înfăptuirea sarcini- jy ).,de mare importanţă care le stau ie vor sta în faţă începînd de as- C1 i| f:- V î prima zi de lucru din noul an, ş£ «cuvine să urăm, din inimă, tutu. . i oamenilor numeji din regiunea la strâ „SPOR LA MUNCA!“ la I Die not! la drum Lucrează în contul lunii iunie 1957 Colectivul­­de muncă de la revizia de vagoane C.F.R. Iaşi a reuşit din urma muncii harnice pe care a des­făşurat-o, să îndeplinească­ planul a­­nual cu mult înainte de termen. Din dorinţa de a întîmpina alege­rile de deputaţi pentru Marea Adu­nare Naţională cu cît mai frumoase realizări în producţie, muncitorii şi tehnicienii de la revizia de vagoane şi-au intensificat eforturile reuşind astfel să­ obţină noi succese în mun­că. In decursul primelor două­ deca­de ale lunii decembrie, de pildă, sar­­cinile de producţie prevăzute pentru perioada respectivă au­­fost îndepli­nite în proporţie de 150 la sută. i­­cepînd de la data de 20 decenii fie­­ acest colectiv lucrează ■ i­, contul oliji­­nii iunie 1957.;­­ Realizările importante d­obîndit ap către colectivul de muncă de­­ re­­­vizia de vagoane C.F.R. Iaşi, da­­toresc contribuţiei aduse de­­ către muncitorii Mihai Florescu,­­ Io­­nescu, Iori Hariton şi mulţi Iţii. O serie de măsuri au permis o mai bună desfăşurare a muncii. Astfel s-au grupat cele 3 convertizie în­­tr-o singură sală care este ceservită de un tablou central; s-a îmbunătăţit instalaţia electrică la atelieri­c­^fi­­rărie, tâuplărie,­ sudură şi altele.­­ PETRU MINNTIANU­­­I , / JffgescaideDf 1 m­ai auxtu­oşi, munci­­­ ­ tori de la fabrica de tricotaje „Moldova“ de la fabrica de bere, lucrători de la coo- ■ perativa „.Ilie Pinti­­lie“ precum şi locui- 11 tori din cartierul Pă­curari s-au adunat ‘ recent într-una din­­ sălile şcolii „Petre , Poni“ din oraşul Iaşi,­­ pentru a susţine can­didatul lor în alegeri­le de deputaţi în Marea Adunare Naţi­onală. In cadrul a­­cestei adunări, alegă­torii au manifestat încredere şi dragoste faţă de candidatul lor tov. Alexandru Bîrlădeanu, prim vi­cepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, şi s-au angajat ca în cinstea marelui eve­niment să obţină noi realizări în procesul de producţie, în gos­podărirea cartierului. Tov. Gheorghe Şer­­ban, inginer şef la fabrica de tricotaje ,,Moldova“ a expri­mat hotărîrea colec­tivului său care şi-a luat angajamentul ca pînă la data alegeri­lor să dea peste plan 1.000 bucăţi confecţii. Secretara organizaţiei ITM, tov- Sofica Ber­­covici de la aceeaşi ntreprindere, a ară­tat că utemiştii de la­­Moldova tricotaje" pot lupta pentru a înbunătăţi necontenit calitatea confecţiilor. Au luat cuvîntul a­­poi tov. Ion Cuzic, mecanic la moara .„1 kai“, tov. Gheorghe Braha, directorul fa­bricii de bere şi alţii. tov. Gheorghe Braha vorbit printre alte­­le, despre mascarada degerilor din trecut şi despre alegerile de­­ 3 februarie, alegeri cu un profund carac­ter democratic, la ca­­re participă toţi oa­menii cinstiţi din pa­tria noastră- IULIAN DIACONU coresp. r . Alegătorii îşi spun cuvîntul In oraşul Bîrlad au loc adunări ale oame­nilor muncii din în­treprinderi şi institu­ţii pentru susţinerea candidaturii tov, acad. prof. Petre Constanti­­nescu-Iaşi, candidat al Frontului Democra­ţiei Populare pentru circumscripţia electo- I rală nr. 1 Bîrlad. A­­dunarea ţinută la fa­brica de confecţii „Proletarul roşu“ la care au participat a­­proape 400 muncitori a fost deschisă de to­varăşul Gheorghe Ti­­mofte, secretar al or­ganizaţiei de bază din întreprindere. Luînd cuvîr­i­ul m­­uncitorîrjea fruntaşă Emilia Suna a vorbit despre rea­lizările regimului de­­­mocrat popular în o­­­raşul Bîrlad , apoi a­­ făcut o scurtă carac­­­terizare a candidatu­­i lui. — Tov. acad. prof. ■ Petre Constantinescu- I Iaşi, a arătat vorbi­toarea, este bine cu­noscut de noi. Pe vre­mea regimului bur­­ghezo-moşieresc, can­didatul a fost profesor­­ la liceul din localitate­­ unde a dus o vastă J activitate progresistă. ț Alături de intelectua- ' Iii cinstiţi din ţara noastră, a luptat pen­tru interesele poporu- ‘ lui nostru muncitor. » Ca ck.- - S ./‘Jzj Marea t * ii când 'S*?rel^*5 a ii iprij­init e locuitorii oraşului Bir­lad în obţinerea urm** nr'umoase realizări- Ia­­tăt de ce susţin candi­datura tov. acad. prof. Petre Constantinescu-Au mai luat cuvîn­­tul tov. Victor Popa, d­e brigada nr. 19, contabilul şef Victor Miluţă şi alţii. Toţi vorbitorii au sprijinit candidatura tov. acad­­prof. Petre Constan­­inescu-Iaşi în alege­­rile de deputaţi pen­­ta Marea Adunare Adunări pentru sus­inerea candidatului a mai avut loc la complexul feroviar, td.v-a dut o­rtei­Tieutr T. VOLF coresp. 9 93jamentul mecanîajatorilor de la S.M.T. Frumusic La clubul SMT Frumuşica din raionul Hîrlău a avut loc într­una din zilele trecute o adunare în cadrul căreia mecanizatorii au susţinut candidatul lor în alege­rile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională I. P. S. Justin Moisescu. La adunare au parti­­cipat printre alţii, tractoriştii V Vasile Simiciuc, Dumitru Udriş, şeful de brigadă Dumitru Dur­an şi alţii care lucrează acum a repararea maşinilor şi trac­toarelor necesare în campania agricolă din primăvară. După ce s-au arătat cîteva din realizările obţinute în raionul d­îrlău în anii puterii populare, a luat cuvîntul tractoristul Ion Panţ­îru, care s-a angajat ca în cinstea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională să termine reparaţiile la tractorul său cu trei zile înainte de ter­men. Directorul SMT-ului, tov. Emilian Ivanovici a propus în numele colectivului să se organi­zeze o săptămînă record în ceea ce priveşte reparaţiile la maşini şi tractoare astfel ca în cinstea alegerilor de la 3 februarie, mc­____________ canizatorii de la SMT Frumuşi­ca să se prezinte cu noi reali­zări în m­undă. ION MARDARE corespondent­ ier r­înduri pentru Noul An ......preTect­e — Convorbire cu noetul Nienlap Tam­mîp —■ Din pleiada poeţilor contemporani, fără îndoială că Nicolae Tatomir este unul dintre cei ale căror opere îmbogăţesc şi înfrumuseţează tî­­năra noastră literatură. Consacrîn­­du-se mai ales satirei — de care, în treacăt fie spus, mulţi poeţi se feresc încă — Nicolae Tatomir a creat cu mult talent un mănunchi de poezii satirice apărute şi în volum, apreciate pentru fineţea şi caustici­tatea lor. Poate tocmai gîndul că voi avea o convorbire, de astă dată „oficială“, cu un poet satiric, m-a făcut să simt la început o stînjeneală. Dar stin­ghereala a dispărut de îndată, alun­gată de atît de caldul şi moldo­venescul „bădie" cu care ţi se adre­sează poetul ieşean. ■am asaltat direct: te să împărtăşim cititorilor proiec.-1 că discutînd despre aceasta şi veni vorba şi despre satiră. i­irm de acum, cu siguranţă, că unele ,şi in decursul acestui an, a lteraturii noastre noi, care tre­­­socialismului, dar să contribuie şi­­ confundată satira cu negativismul,­­ e constructivă, arde dar vindecă arţial „Parcere personis, dicere de care sper să-mi apară în cursul Dună intoducerile de rigoare — Scopul­ convorbirii noastre o tele dvs. pentru anul acesta. Probab ţinînd seama ik-, predilecţia dvs., va — Mai mult decît atît, pot să satira va sta h centrul preocupările. Consider că satra este o necesitate buie să cînte înfăptuirile făuritorilor la înlăturarea unor lipsuri Nu trebui care are un caracter cU'iVr'ilttri- Sajfr Dealtfel, cunoscuul^-aicton al !tff IV vitiis“ va U^moto-ul pentru volumu anului viitor. — veci îata-ne din plin în subiectul convorbirii­ noastre. Aţi putea să ne spuneţi ce va cuprinde acum volum ? — De-acuma, n-am ce face. t­rebuie să spun. Am înaintat la ESPLA lucrări pentru un volum stitulat „Fabule miniaturale și satire" care în afară de speciile literal ce reies din titlu va cuprinde și o suită de crochiuri satirice, precum­­ şi un număr de epigrame. O parte din aceste lucrări au fost public în Gazeta literară, Iaşul literar, Flacăra laşului, Albina, etc. iar altele sînt inedite. ] — Speraţi ca volumul să apară în librării îri prima sau în a doua jumăta­te a anului ?. . i ri' Asta depinde de existenţa sau inexistenţa la ESPLA a mai multor s nu­t mai puţini redactori asemănători cu aceia despre care am vorbit îrf „Balada manuscrisului satiric", apărută în volumul meu anterior .-r Totuşi cred că satira nu e­a constitui unica, dvs, preocupare. — Aşa este. Am adunat­ material pentru un volum de ■ a ■ ADUI Xll Nr. IUI­­ - f 4 pagini iemnarifi Iflfii? - I a ■ 20 ban: Mesajul de Anul Nou rostit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru Groza preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a P P­o uragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi, iată-ne din nou la capătul unui an de muncă şi de activitate creatoare. " Oamenii muncii de la oraşe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca şi savanţii sau cei ce în o­­pere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru,, harnic şi înţelept, şi-au îndeplinit cu cin­­­­ste îndatoririle lor. Energia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la natură, s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzinei, sonde şi mine, producătoare de bunuri de care poporul nostru exploatat în trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplătită, iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate con­diţiile.­­ Marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică ne-a acordat, în urma tratativelor care au avut loc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recolta slabă a acestui an, cit şi pentru dezvoltarea unor dome­nii vitale ale economiei noastre. Ţara noastră liberă şi independentă a parti­cipat pentru prima oară la lucrările sesiunii Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite. Alături de celelalte ţări prietene ea şi-a făcut cunoscut cuvîntul său în apărarea păcii şi politicii de colaborare între ţări, indiferent de sistemul lor social. Evenimen­tele, uneori tragice, petrecute în anul care s-a scurs ne arată că maşinaţiunile care primejdu­­iesc pacea n-au încetat. ’­ Noi sîntem însă convinşi că datoria noastră­­ este de a lupta cu perseverenţă şi pe viitor, a­­lături de toate forţele din lume care se opun războiului pentru a face ca pacea să triumfe spre binele tuturor popoarelor. Păşim într-un an nou întăriţi în nădejdile noastre de hotărîrile importante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român şi de guvernul ţării noastre. Ele sînt menite să ducă la o ridicare continuă a ni­velului de trai al poporului nostru, la dezvoltarea agriculturii, la sporirea iniţiativei şi participării active a tuturor fiilor patriei noastre la condu­cerea treburilor obşteşti, la construirea socia­lismului. " Alegerile de deputaţi ce vor avea loc in cu­­rînd sub egida Frontului Democraţiei Populare, vor face ca Marea Adunare Naţională să fie ex­presia concentrării tuturor forţelor progresiste din ţara noastră, pentru realizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale Noului an, privind cu în­credere şi viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumneavoastră tuturor, dragi cetăţeni şi tovarăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne stră­juim să vă creăm o viaţă fericită, tradiţionala urare , la mulţi ani!­­ Adresăm urările no­­stre de pace şi prosperitate t­uturor popoarelor. Cuvîntarea roşi şi de K. E. Voroşil© CU Drilejul Avusibbs MOSCOVA 2 (Agerpres) TASS trejjfcte Cu­vintarea de Anul Nou a lui K. E. Voroşitov, pre­şedintele Prezidiului Sovietului Suprem, al URSS Dragi tovarăşi şi prieteni, cetăţeni ai Uniuni Sovietice !­­' In numele Prezidiului Sovietului Suprem a URSS, al guvernului sovietic şi al Comitetulu Central al Partidului Comunist, vă felicit căldu­ros cu prilejul Anului Nou ! Anul 1956 a fost marcat prin mari, realizări în viaţa poporului nostru, în munca pa­şnică, eroică însufleţiţi de hotărîrile Congresului al XX-lea al Partidului Comunist, oamenii sovietici au de­păşit planul anual în domeniul industriei, au­­ strîns o recoltă excelentă de cereale şi de alte produse agricole.S-a făcut mult în anul care a trecut pentru îmbu­nătăţirea vieţii poporului sovietic, pentru ridica­rea bunăstării sale şi pentru avîntul continuu al agriculturii, precum şi al activităţii oamenilor muncii în toate domeniile construcţiei comu­nismului. Avem tot temeiul să ne mîndrim pentru suc­cesele obţinute, fără să uităm însă de lipsurile şi greutăţile, pe care vom trebui să le lichidăm pe drumul victoriilor noastre. Anul care a trecut este remarcabil prin po­litica externă iubitoare de pace activă a statului sovietic. Una din dovezile în acest sens este vizita făcută anul trecut în ţara noastră de multe de­legaţii guvernamentale şi parlamentare. Pentru pace şi prietenie între popoare, luptă alături de noi, marea Republică Populară Chineză şi întregul lagăr al ţărilor socialiste. Popoarele Asiei şi Afri­cii, care luptă împotriva jugului colonialist, pen­tru independenţă, văd în Uniunea Sovietică un puternic bastion al păcii şi libertăţii. Creşte şi se întăreşte mişcarea partizanilor păcii, care a şi devenit o forţă puternică împotriva aţîţătorilor la război.Fireşte că toate acestea stirnesc furia şi ura imperialiştilor care vor să agraveze situaţia in­ternaţională. Ei au atacat Egiptul paşnic şi au fost organizatorii rebeliunii contrarevoluţionare din Ungaria. Forţele păcii s-au dovedit însă a fi mai puternice. Aventurile periculoase ale imperia­liştilor au fost lichidate. Trăgînd învăţăminte din evenimentele anului trecut, poporul sovietic şi toţi prietenii păcii şi libertăţii îşi vor strînge şi mai mult rîndurile pentru a asigura o pace şi o securitate trainică. Dragi tovarăşi şi prieteni! popoarele ţării noastre păşesc în noul an strîns unite în jurul partidului lor comunist iubit, cu veselie şi cre­­dinţă în triumful cauzei noastre măreţe. Cu pri­­njul Anului Nou — 1957 — felicit încă odată din iată inima pe toţi oamenii sovietici — pe mur­­itori, colhoznici, intelectuali, pe ostaşii sovietici, pe femeile şi tineretul nostru. Vă doresc din tot ufletul sănătate şi succese în muncă, în învăţă­iră şi întreaga voastră activitate, spre fericirea patriei noastre­ Cu prilejul Anului Nou, transmit felicitări şi dări de bine popoarelor frăţeşti din ţările so­­aliste, precum şi tuturor popoarelor lumii. La mulţi ani, draai —• - • ■ .. unchi ca niciodată... Aşa încep poveştile "pe care le spune­ bu­rtica seara tîrziu, la gura sobei. A fost odată o capră care avea trei iezi, ii iedul cel mare şi cu cel mijlociu erau obraznici şi neascultători, iar cdul cel mai mic... — Mămico, vezi ieduţul cel mic? Uite ce cuminte e! Chiar aşa cum punea bunica!) Vezi, mămico? Admiratorului ieduţului cel mic şi aminte, tot aşa de mic şi de sfios a şi mezinul caprei din poveste, se nvîrtea printre brazi şi pitici, şi ad­ulta cu naivitat­e lui copilărească, minunaţiile adese de Moş Gerilă, aici de pe buze se­­ întîmpina om cu om, prieten cu­­prieten, tovarăş cu tovarăş. Cu urarea aceasta pe buze s-au ciocnit în seara­­ de revelion, pa­hare umplute ochi cu vin cura cum îi lacrima, cu vin stors din teascurile cramelor din renumi­tele podgorii ale regiunii noastre. Şi dacă în urmă cu sute şi mii de ani, pe aceste plaiuri momen­tul trecerii de la un an la altul era salutat nu­­cu paharul în mînă — ci, cu. Im bulgăre de ghiaţă de vin, ’din miezul căruia băştinaşii sugeau cu îndemânare puterea lichidului stors din lu­citoarele şi dolofanele boabe de struguri — urarea s a menţinut peste ani şi generaţii, îndreptînd gindurile spre viitorul pe care cei mulţi îl doreau şi-l doresc mereu mai bun, mereu mai dar- f.­nie în belşug şi voie bună. De la fiecar­e an nou se aş­a tepta ceva deosebit. Erau nă-jp­­uinţe care se doreau a fi îm-|­1 finite şi pentru împlinirea cărora­ a trebuit să treacă vreme îndel­­ungată. A trebuit să treacă­­­vremea veche şi să vie vremea nouă a lumii noastre noi, tinere, înflorind în toată splendoarea, prin efortul comun, uriaş al unei treimi din omenire, în orăşelul-miniatură. In mijlocul orăşelului, cu straie lungi şi ninse a coborît din sania lui încărcată cu brazi şi jucării de tot felul, Moş Gerilă, mare cu­ un uriaş din poveste, şi priveşte liniştit peste tot oraşul şi se bucură şi el de bucu­­riile celor mici. Iată un grup de pionieri veseli şi gălăgioşi urmărind, după tablouri, povestea lui „Harap Alb“. Care mai de cade vrea să arate că a citit po­­vestea, că o ştie. — Acum. — Harap Alb a ajuns în pădure şi s-a întîlnit cu spinul II vedeţi ce viclean e spinul?! ^ mulţi ani! multe întreprinderi şi rusti­­ ţi in orăşelul copiilor — unaţi-vă, ali tovarăşii lui Harap Alb o caută pe fii­ca împăratului Ro­şu. Şi tot aşa, ur­măresc tablourile şi la urmă se po­menesc că au spus toata povestea. Fie­care e mulţumit că a istorisit şi el un fragment. Orăşelul e plin de vizitatori, care de care mai mici, mai veseli şi mai plini de admiraţie Pomul! Iată po­mul! Ce mare şi frumos este şi cite, o, cîte jucării mai are! Jucării de tot felul, pentru toţi. Iată şi zmeul! o -- ---- — '_ meselor încărcate cu da­rurile pămîntului nostru darnic şi mănos, petreceau împreună muncitori, funcţionari tovarăşi din conducerea instituţiei şi dacă s-au rostit toasturi, acestea îşi tălmăceau deseori înţelesul în ecoul clinchetelor paharelor cioc­nite în acelaşi gînd bun, prie­tenos, apropiat şi plin de însu­fleţire : •— La mulţi ani ! Urare rostită de rf mecanicul Şipurel, de mecanicul Niţă Ion şi impiegatul de mişcare Scutaru — amîndoi decoraţi cu Ordinul Muncii. Cuvinte pline de dra­goste şi bucurie au fost închinate ultimei hotărîri a partidului, ale cărei prevederi deschid perspec­tive noi şi mai frumoase, vieţii oamenilor muncii din scumpa noastră Republică Populară, asi­­gurînd babele un» noi şi una (Continuare In pag. 3-a) ■ iWv'- «*'•' pare! E mînios că l-a învins Făt-Fru- A fost odată ca niciodată.. Aşa în­mos­­cep poveştile spuse de bunica, seara — Aşa.ţi trebuie dacă eşti rău, îi tîrziu, la gura sobei. Şi poveştile se face din deget o fetiţă cu părul blond spun de mult, tare de mult, de cînd şi bucătar. De ce ai furat-o pe Ileana sînt bunici și nepoţi. Dar niciodată nu Cosînziana? Are să te omoare Făt- s-a .in.hrnpjpjt c^.aciun, în jrilele noas- . I. um«-«--* Mai bine fugi. ca daca * 4^ către Moș in c­rănmjțqtine! Dar zmeul n-o asculta n------ț; -•* .......... ^ li m îmilncasca pc tufirmg—prau 'hii' voastre, această­­ urare a răsunat n pragul anului­­ 1957, entuziastă, ( regiunii _____ ff1° explozie ne­voia bună­ , au ciocnit pa­hare şi la re­­organi­zat în­­ cadrul Di­­recței Regionale CFR și d£i,a lungul

Next