Flacăra Iaşului, aprilie 1957 (Anul 13, nr. 3298-3322)

1957-04-02 / nr. 3298

Nr. 3293 Din bogata experiență a oamenilor sovietici Căile de reducere a preţului de cost Preţul de cost al producţiei con­­t­tituie unul din principalii indici ai modului de funcţionare al ori­cărei întreprinderi. Cum pot fi oa­re reduse cheltuielile pe unitatea de produs, cum pot fi micşorate cheltuielile neproductive şi cum poate fi mărită rentabilitatea ? — aceste probleme se află în per­manenţă în­­centrul atenţiei corn­ducătorilor de întreprinderi sovie­tice şi sunt discutate pe larg în cadrul adunărilor de partid şi sin­dicale, al consfătuirilor de pro­ducţie. Uzina „Transmas“ din Oriol fa­brică piese pentru tractoarele „S-80“. Deşi tînără, ea a fost în­fiinţată cu circa zece ani în ur­mă , această uzină ocupă deja un loc de seamă în rîndurile în­treprinderilor fruntaşe ale indus­triei sovietice. Anul trecut colec­tivul uzinei a mărit producţia cu aproape o treime faţă de 1955 şi a redus cu peste 10 la sută pre­ţul ei de cost. Ieftinirea producţiei a fost ob­ţinută prin perfecţionarea continuă a proceselor de fabricaţie, prin Introducerea tehnicii şi tehnologiei r­oi. Este suficient să­ arătăm că în cursul anului trecut în uzină au fost aplicate peste 300 de ino­vaţii cu caracter organizatoric şi tehnic care au permis mărirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. In uzină au fost montate cîteva linii în flux, a fost organizat pe baze mai raţionale transportul intern de secţii şi transportul intern de uzină. In sectorul de confecţionare a carcasei lagărelor s-a mecanizat transportul pămîntului spre maşi­nile de format. Introducerea liniilor în flux la prelucrarea bolţurilor şenilei şi segmentului de piston a permis sa se reducă cu aproximativ 10 la sută preţul de cost al acestor piese. Datorită introducerii în producţie a unei instalaţii cu ali­ce, care a înlocuit instalaţia de sablaj pentru curăţirea pieselor, întreprinderea a realizat economii anuale în valoare de 200.000 ruble. Reducerea consumului de metal la unitatea de produs a constituit de asemenea un izvor important de micşorare a preţului de cost. Pro­iectanţii, tehnologii, inovatorii din producţie lucrează neîncetat la u­­nificarea şi modernizarea suban­ al producţiei de E­­LOKTIONOV samblelor şi a pieselor, la elabora­rea de construcţii mai economice. Astfel, înainte hoiturile şenilei e­­rau confecţionate din vergele de 46 mm cu ajutorul unor circulare. Colectivul uzinei a realizat un mecanism care a permis confecţio­narea acestor piese la presa de calibrat prin dăltuire. In urma a­­cestei inovaţii a fost accelerat de trei ori procesul de fabricaţie şi au fost integral eliminate pierde­rile de metal care pînă atunci re­prezentau ,5—6 la sută. Lip­tînd pentru reducerea preţului de cost al producţiei, colectivul întreprinderii şi-a concentrat aten­ţia asupra pierderilor provenite din rebuturi care la începutul anului trecut reprezentau, în ansamblu pe uzină, peste 3 la sută. In secţia turnătorie pierderile sub formă de rebuturi au totalizat în trimestrul I numai la turnarea segmenţilor de piston suma de 720.000 ruble. S-a hotărît să se monteze role magnetice pentru eliminarea impu­rităţilor metalice din amestecul de formare, să se mecanizeze operaţia de prelucrare a pămîntului şi să se folosească o altă varietate de nisip la prepararea masei de for­mat. Şi în alte secţii s-a desfăşurat o intensă activitate pentru micşo­rarea pierderilor provenite din re­buturi, în urma cărui fapt la sfîr­­şitul anului pierderile în producţie s-au redus aproape la jumătate. Colectivul întreprinderii luptă e­­nergic pentru micşorarea Consu­­mului de materiale. Organizaţia sindicală şi cea de comsomol efec­tuează periodic controlul obştesc al evidenţei, depozitării şi consu­mului de materiale. Se desfăşoară întrecerea pentru economia de materii prime, mate­riale, combustibil şi energie elec­trică. In toate secţiile uzinei se pro­cedează la introducerea unui hoz­­iasciot riguros. Au fost elaborate norme pentru consumul de mate­riale principale şi auxiliare, de combustibil şi de scule, s-au ela­borat preţuri planificate , calcu­late pentru producerea fiecărei pie­se şi a fiecărui subansamblu. Toa­te aceste acţiuni sunt însoţite de perfecţionarea tehnologiei şi de îm­bunătăţirea organizării muncii. Creaţia inovatorilor şi raţionali­­zatorilor din producţie­­ constituie de asemenea o sursă importantă şi permanentă de reducere a pre­ţului de cost. Menţionăm un sin­gur exemplu: uzina produce mari cantităţi de presgarnituri de cau­ciuc pentru tractorul „S-80“, îna­inte aceste piese se confecţionau manual, iar preţul de cost al pre­lucrării lor era ridicat. Aplicîn­­du-se însă un procedeu de prelu­crare a presgarniturilor la strung, produs de tînărul lăcătuş Viktor Ivanov, productivitatea muncii a crescut simţitor, iar preţul de cost al piesei a scăzut de două ori şi jumătate. Anul trecut în uzină au fost puse în aplicare circa 200 de propuneri de raţionalizare, care au permis să se realizeze economii în valoare de peste 1 milion de ruble. Astfel, perfecţionînd zi cu zi producţia, introducînd tehnica nouă, reducînd consumul de metale şi materiale auxiliare, colectivul uzi­nei „Transmas“ a depăşit consi­derabil anul trecut sarcina în ceea ce priveşte reducerea preţului de cost al producţiei şi a obţinut acu­mulări peste plan în valoare de aproximativ 5 milioane ruble. INFORMAŢIE In cadrul şedinţei comitetului e­­xecutiv al sfatului popular regio­nal Iaşi, ţinută ieri 1 aprilie 1957, tov. ing. Zavate Victor a fost ales în funcţia de vice-preşedinte al co­mitetului executiv al sfatului popu­lar regional. —W Dezvoltarea industriei locale în regiunea Iaşi In ultimii ani, industria locală a regiunii Iaşi a cunoscut o dez­voltare remarcabilă. Este sufi­cient să amintim că industria lo­cală a regiunii noastre, care în 1951 cuprindea doar cîteva uni­tăţi (în special mori şi uleiniţe), înglobează în prezent peste 250 unităţi care produc zeci de ar­ticole industriale (textile, chi­micale, cărămizi) precum şi ali­mentare (făină, ulei, mezeluri, etc.) » In lumina sarcinilor plenarei CC al PMR din decembrie 1956 privind lărgirea atribuţiunilor sfaturilor populare, secţiunea in­dustriei locale a sfatului popular regional Iaşi a preluat în timpul din urmă numeroase unităţi din sectorul republican şi de la co­operaţia de consum.. Din secto­­rul republican, de pildă, au fost preluate morile­ţie grîu cu re­gim comercial, din Bîrlad, Huşi, Vaslui, Podul­ Iloaiei. De aseme­nea, s-a preluat întreprinderea de panificaţie din Bîrlad. De la cooperaţia de consum au fost preluate centre de fa­­bricaţie a pîinii ca, de pildă, cele de la Negreşti, Băceşti, Huşi, Podul-Iloaiei, ateliere de olărie (la Hîrlău), ateliere de teracotă (la Paşcani) şi altele­ Beneficiile întreprinderilor, care aparţin acum de industria locala a regiunii Iaşi, vor creşte în 1957 cu peste patru milioane lei faţă de beneficiile realizate de unităţile industriei locale în 1956. Numai venitul realizat de trei întreprinderi mari şi anume de moara „Ceahlăul’’ din Huşi, de moara „Unirea’’ din Bîrlad şi de întreprinderea de panificaţie din Bîrlad va reprezenta împreună aproape un milion lei beneficii. Prin folosirea mai raţională a locurilor de muncă, prin dezvol­tarea capacităţii existente de producţie prin utilizarea în mai mare măsură a resurselor locale, producţia industriei locale a re­giunii Iaşi va creşte simţitor în acest an. Astfel, faţă de 1956 este prevăzută creşterea produc­ţiei în ramura piele-cauciuc cu 51 la sută, în ramura materia­lelor de construcţie cu 27 la sută, în ramura lemn cu 23 la sută, în ramura alimentară cu 13 la sută, etc. Amintiri din activitatea unei comisii permanente tj N-am avut prilejul v să răsfoiesc dosarul v cu planurile de mm-; \ că, cu procesele ver- X bale ale şedinţelor co - misei permanente pen - tru comerţ, aprovizio- X nare şi desfacere a­­ sfatului­­popular al o­­­­raşului Iaşi. Am dorit­­ mult acest lucru. In­­ urma, discuţiilor pur- 0 tate cu tovarăşul S. X Petrom, preşedinte la X acestei comisii, şi cu X iov. Vasile Gheorghe, X vicepreşedinte al co- X mitetului executiv al­­ sfatului popular oraş,­­ am aflat însă că la camera deputatului a s-ar afla aceste docu - mente (dacă există). X Dar ghinion casa de., .9 rulatului era încuiată­­ de Vreo CÎteva zile... & Din cele aflate cu­­ ocazia convorbirilor, 0 trebuie să spunem de 0 la bun Început că, a-1 h ceasta comisie per­ji manentă nu desfășoa-V ră nici un fel de ac* X t­i vita te. Este de alt­­? fel și concluzia la X care a ajuns. în sfîrşit ! ' Si tovarăşul S. Petra* X ru după ce-a depă- X nat CÎteva... amintiri J din activitatea aces­­­­teia. Da, amintiri 1 y Au trecut aproape / 3 luni din anul 1957, / şi comisia noastră / permanentă pentru jJ problemele de comerţ, x aprovizionare şi des- X facere n-a ţinut nici­­ -­o şedinţă de lucru, X nu şi-a întocmit un­­ plan de, muncă, n-a­­) luat în studiu nici o­­ problemă legată de­ z buna aprovizionare şi­­ deservire a populaţiei ,­ probleme ce frămîntă pe cetăţeni. Şi aici, am putea vorbi de problema calităţii pli­nii, a controlului can­tinelor, a reducerii cheltuielilor de circu­laţie, a aprovizionării­­ magazinelor şi cîte al­tele. Dar comisia permanentă respectiv­i­vă nu are colective pe probleme şi nici un activ de specia­lişti care să se preo­cupe de aceste laturi ale comerţului, să le studieze şi să vină a­­poi cu propuneri în faţa comitatului exe­­cutiv pentru a se lua măsuri de îmbunătă­ţire continuă a situa­­ţiei.In ianuarie­ 1957 a avut loc o sesiune a sfatului popular oraş, în care s-a discutat problema aproviziona­rii oraşului. Deci o problemă importantă. Comitetul executiv al sfatului popular oraş, n-a solicitat însă din timp concursul comi­siei permanente pentru ca membrii acesteia să meargă pe teren şi să studieze anumi­te probleme. Dar nici comisia permanentă n-a ajutat comitetul­ executiv al sfatului popular să ia măsu­ri pentru mai buna a­ Provizionare şi deser­vire a populaţiei în unităţile de alimenta­ţie publică şi de desfa­cere. Oare aceste lu­cruri sunt străine co­misiei permanente pentru comerţ, apro­vizionare şi desface­re ? Experienţa altor co­misii permanente a dovedit că unele o­­biective pot fi duse la îndeplinire cu suc­ces, cînd munca este bine organizată, cînd problemele sînt stu­diate, cînd comisia­­ este împărţită pe co­lective care să stu­­­­dieze diferite proble­me, cînd sînt atraşi în muncă o serie de specialişti şi mai ales cînd există un plan de muncă. 4 O vină are aici şi­­ comitetul executiv al sfatului popular oraş, care nu s-a preocu­­pat în suficientă mă­sură de activizarea a­­cestei comisii. Ea n-a fost ajutată să-şi în­tocmească un plan de muncă, ţinînd cont bineînţeles de planu­­rile comitetului, execu­tiv şi secţiei comercia­­­­le, de propunerile ce­t­­tă­ţenilor. Singurul­­ schimb de­ experienţa organizat în luna martie cu birourile co­misiilor perrm­anente la care însă mulţi dintre invitaţi n-au participat, nu este suficient pentru a reactiviza comisiile­. Este cazul ca, co­misia permanentă pen­tru comerţ, aprovizio­nare şi desfacere să se ocupe de proble­mele din sfera sa de activitate, pentru a putea veni în mod concret în sprijinul rezolvării problemelor mai bunei aprovizio­nări şi deserviri a populaţiei. GH. GHINDA VIACARA INSULDI Să redăm agriculturii­­ terenurile neproductive şi slab productive — Chemarea comietului executiv al sfatului popular raional Harghita din regiunea Oradea — Oamenii muncii din satele raionului nostru au primit cu însu­fleţire rezoluţia plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc­­ Român din decembrie 1956 şi au început o acţiune susţinută pentru­­ valorificarea terenurilor neproductive şi slab productive în vederea­­ creşterii producţiei agricole.­­ Pe baza propunerilor venite din rîndul ţăranilor muncitori şi în­­­n urma studierii posibilităţilor locale, comitetul executiv al sfatului popu­­l­­ar raional Marghita, îndrumat de comitetul raional de partid a luat l­­ încă din cursul anului trecut o serie de măsuri pentru a reda agri­­i - culturii terenuri nefolosite încă.­­ I La chemarea comitetului executiv al sfatului popular au răspuns I­­ cu entuziasm mii de ţărani muncitori din raionul nostru dornici de a -, jj contribui la ridicarea agriculturii, la ridicarea nivelului de viaţă. Ca rezultat al muncii depuse au fost redate agriculturii peste 459 l­­ ha. teren neproductiv, s-au ameliorat prin măsuri de prevenire a inun- j­­daţiilor alte 800 ha. şi s-au efectuat pe o distanţă de 28 km., pe tra-­­ seul rîurilor Ier, Gyepes şi Huszasău importante lucrări hidroamelio jj jj rative. jj ■ Convins fiind că în toate raioanele patriei noastre sînt încă su­­j­­­prafeţe de terenuri ce pot fi redate producţiei agricole prin lucrări de j! îmbunătăţiri funciare, cu mijloace şi posibilităţi locale, comitetul exe- i­­cutiv al sfatului popular A'larghita, exprimînd dorinţa ţăranilor mun- /j citori din raionul nostru, cheamă toate comitetele executive ale sfaturi­ jj­lor populare raionale din întreaga ţară să desfăşoare o largă acţiune jj pentru punerea în valoare a terenurilor neproductive şi slab productive,­­ contribuind astfel la sporirea producţiei agricole.­­ In acest scop comitetul executiv al sfatului popular raional Mar­­­ ghita își ia următoarele angajamente: 1. Terminarea lucrărilor de regularizare a cursului pîrîului Hus­­i­zasău pe o lungime de 8 km., a văii Iteului pe o lungime de 12 km. și (i a văii Gyepes pe o lungime de 10 km și executarea canalului de des- jj i cărcare din satul Mișca — Chisiaz pînă la rîul Barcău, pe o distanţă­­ de 5 km. Prin aceste lucrări se îmbunătăţesc simţitor condiţiile de j i producţie pentru circa 1.200 ha. şi se redau agriculturii încă 500 ha. ( teren. ( 1 2. Aplicarea unor măsuri tehnice de conservare a solului pentru j1­­ stăvilirea eroziunilor în comunele: Baie, Brusturi, Burzuc, Popeşti, yy­­ Sîrbi, Suiuc, Voievozi şi Boianul Mare. zz •­3. Defrişarea unei suprafeţe de 250 ha. păşune şi regenerarea unei xs suprafeţe de 150 ha. Vor fi executate lucrări de îmbunătăţire a păşu- ge­­­nilor, prin curăţiri de terenuri, defrişări şi însămînţâri suplimentare cu ‹y j ierburi perene în toate comunele. ›› jj 4. întreţinerea lucrărilor executate pînă în prezent prin consoli ‡­ j darea taluzurilor şi despodmolirea albiilor înfundate. y› J Comitetul executiv al sfatului popular raional se va sprijini în tot­­ timpul întrecerii pe aportul preţios al ţărănimii muncitoare, al depu­s­­­­taţilor, tehnicienilor, comisiilor permanente, comitetelor de cetăţeni, or- or­ganizaţiilor UTM şi consiliilor de femei, organizînd întrecerea patrio- ge­tică intre comune şi circumscripţii electorale. X Vom depune toate eforturile pentru ca angajamentele luate în în- y trecere să fie îndeplinite in cele mai bune condiţii pentru ca şi în X acest fel să contribuim la întărirea economică a scumpei noastre pa- V trii, la ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii de­­ la orașe și sate. V COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR­­­­ RAIONAL MARGHITA — REGIUNEA ORADEA . Conferinţă Academia RPR — Filiala Iaşi — Secţia de studii ro­­mâno-sovietice în colaborare cu Societatea de ştiinţe natu­rale şi geografie — filiala Iaşi, anunţă conferinţa tov. prof. I. Şandru, prorector al Universităţii „Al­ I. Cuza’’ cu tema : „Din problemele geo­grafice ale oraşelor : Moscova, Leningrad şi Kiev’’. Conferinţa va avea loc astăzi marţi 2 aprilie 1957 ora 18 în aula „M. Eminescu” a Uni­­versităţii. Oamenii muncii — sprijin de nădejde al Miliţiei La adunarea cetăţe­nească de duminică, or­ganizată de Direcţia Regională a Miliţiei îin sala cinematografului „Timpuri Noi“ au par­ticipat peste 300 de oa­meni ai muncii. Refera­tul prezentat cu acest prilej de Direcţia Regio­nală a Miliţiei, a scos în evidenţă sprijinul oamenilor muncii dat organelor de stat în ce priveşte combaterea infracţiunilor de orice fel. -­ Pornind de la ideea că toţi cetăţenii cinstiţi urăsc pe infractori şi pe cei ce trăiesc din fapte necinstite, refe­­ratul a subliniat că des­coperirea infractorilor Teodor Popescu şi O­­prea Dumitru care au spart magazinul OCL Produse Industriale din str. Republicii, desco­perirea bandei de hoţi, condusă de Şarpe şi Păuneţ, care are la ac­tiv mai multe spargeri, au fost condiţionate de sprijinul nemijlocit al cetăţenilor. Referatul a amintit apoi că unii cetăţeni, în mod conştient sau inconştient, înlesnesc elementele infractoare prin aceea că le găz­duiesc în locuinţele lor fără ca cei găzduiţi să aibă buletine de identitate sau viza de flotant a Miliţiei şi cumpără obiectele fura­te. Astfel numitul Men­del Emil, din str. Ghiorghi Dimitrov 68 a găzduit pe infracto­rul recidivist Gheorghe Stănescu din Bucureşti care după cîteva zile a fraudat de bani pe ca­sierul Teatrului Naţio­nal. Apoi pe ecranul ci­nematografului s-au ex­pus, cu ajutorul unu­i aparat de proiecţie mai multe­ aspecte ale mo­­dului cum operau in­fractorii. Din cele ex­puse a reieşit ca in­fractorii au putut ope­ra cu uşurinţă atunci cînd acest lucru le-a fost înlesnit prin ne­glijenţa cetăţenilor. Plini de încredere faţă de organele miliţiei, au asistat sutele de cetăţeni la restituirea "obiectelor fu­rate celor­­ păgubaşi. Printre cei 31 de cetă­ţeni cărora li s-au re­stituit de către miliţie obiectele furate s-au aflat Ion Prisăcaru, so­list al Operei de Stat, C. Corduneanu, str. E­­minescu 7, Z. Alexa, str. Bălcescu 24, ş.a. Această adunare cu cetăţenii a fost încă, un prilej de manifes­tare a dragostei şi a­­încrederii crenilor muncii faţă de organe­le de miliţie. ***** **** *************** ************ ************************ ******** Pag 3 » „Eroieul şi sângerosul Filiala Iaşi a Societăţii pen­tru răspîndirea ştiinţei şi cul­turii anunţă că mîine, mier­curi 3 aprilie a. c. acad. Mi­hail Roller va vorbi despre „Eroicul şi sîngerosul 1907’’. Conferinţa va avea loc la orele 18:30 în aula Bibliotecii Centrale Universitare „N. Bălcescu’’. A N°sT N . In sala Teatrului Evreiesc de Stat „A. Goldfaden“ din lo­calitate, artiştii Teatrului de Stat „Victor Ion Popa’’ din Bîrlad vor prezenta azi la o­­rele 20.00 comedia „Take, Ianke şi Cadîr’’. IAŞI Programul emisiunii din ziua de 2 aprilie a. c. .— Orele 18—19 pe 285 m. lungime de undă. — Buletin de ştiri. _ Cu şeful punctului agricol pe teren (reportaj). — La microfon: maistrul Petre Cuchin de la fabrica „Ţe­sătura“. . Atin.. .— Cronica muzicală. •— Rubrica o problemă de viaţă. Absolvenţii. .— Răspundem ascultătorilor. — Buletin meteorologic pentru Moldova. TAROM Transporturi aeriene române a­­duce la cunoştinţa publicului că­lător că începind cu data de 15 aprilie 1957 avioanele de pasa­geri — Cursă regulată — îşi vor schimba programul după cum urmează: De la Iaşi spre Bacău—Bucu­reşti vor pleca dimineaţa. De la Bucureşti spre Bacău— Iaşi vor pleca seara. Orele plecării şi sosirii avioa­nelor se vor comunica ulterior. Informaţii se pot obţine de la a­­genţia TAROM, str. Republicii nr. 2, telefon 2560. Probleme curente Deunăzi am făcut o vizită prin imobilele naţionalizate din oraşul Iaşi pentru a constata felul cum sunt ele îngrijite de locatari şi starea de curăţenie în care se află. Iată cîteva aspecte ! Adevăraţi gospodari Unii locatari îngrijesc imobilele naţionalizate în care locuiesc ca şi pe casele lor proprii, le văruiesc, le repară uşile, geamurile, scările, o spărtură mică în acoperiş etc. Sînt lucruri mărunte pe care le face de obicei fiecare om pe lîngă casa sa. Locatari din aceştia con­ştiincioşi sînt mulţi. Exemplu pot fi daţi cei din imobilele din strada Ada Marinescu Nr. 39, strada 11 Iunie Nr. 7 şi cîţi alţii.­­ „Ingeniozitate4* _ Tîmplarul Dumitru Chih­ăroiu din strada I­lie Pintilie nr. 6 are acces la beci prin interiorul curţii. Dacă are nevoie omul să ia ceva din această încăpere subterană, este „nevoit“­ să parcurgă distanţa de cîţiva metri, adică să iasă în stradă, de aici să intre în curte şi din curte în beci (aşa este con­strucţia, ce să-i faci). Tocmai de aceea, şi-a spus Du­mitru Chihăroiu, care stă mai toată ziua în atelierul ce se află în rînd ■ i.stL issHifite­­ jsj .sacto—Msaj pînă la beci. Zis şi făcut. A pus omul mina pe un hîrleţ a făcut o groapă în atelier, a spart apoi fundaţia casei şi în felul acesta a asigurat legătura cu beciul pe ca­lea cea mai scurtă... ! S-a gîndit oare Dumitru Chihă­roiu că orice transformare a clă­dirilor naţionalizate se face cu a­­probarea IGL­-ului, că în urma spărturii făcute în fundaţie s-ar putea surpa zidul deoarece pe fie­care centimetru pătrat de fundaţie apasă o greutate enormă ? Nu ! „Ingeniozitatea“ lui Dumitru Chihăroiu a avut temelia şubredă. Mare cumetrie».. ...a avut loc în urmă cu cîtva timp, în una dint camerele blocului ce aparţine IGUL-ului din strada Dobrogeanu Gherea Nr. 15, etajul I, apartamentul din mijloc... în care locuieşte ospătarul Vasile To­­negaru. Veselie pe deplin justifi­cată. Tovarăşul Vasile Tonegaru devenise tată. După ce s-a toastat în sănăta­tea noului născut, gazda a invitat­­oaspeţii la joc,, La parter (sub apartamentul tov. Tonegaru) locuieşte Gavril A* muntenei, salariat la Sanepid.­­— Iar e petrecere sus, nevastă. Auzi cum tropăie. Şi i-am spus la revelion: „Nu mai ţopăi măi Va­,­sile în cameră că se dărîmă tava* nul pe noi. De, clădirea îi cam pretenţioasă, nu-i durabilă ca cele din ziua de azi. Şi iată că nu în­ţelege ! Nici n-a avut tim­p să aţipească omul, bine­înţeles în pauzele de la etaj că tencuiala unei porţiuni din tavan s-a desprins şi a căzut pe bieţii oameni. La etaj veselie, la parter necaz. Aşa se întîmplă cînd unii locatari nu ţin cont de doleanţele colocatarilor. Aici e vorba de neglijenţă Am făcut o vizită şi în blocul Nr. 3­ din Piaţa Cuza Vodă. Ne-am oprit la Ultimiul etaj. Locatarii erau plecaţi la servicii. Am deschis o uşă, şi am dat la o mansardă. Aici „zăcea“ o grămadă de gunoi, de cîteva luni de zile. Intr-o altă în­căpere, unde se află două rezer­voare întrebuințate altădată nonim apă, unul din ele este plin cu gu­­noi. Ne-am interesat cum se nu­mesc locatarii de la acest ultim etaj. O fetiţă n-a știut să spună decît numele mamei ei, Olea Pa­­lenciuc. Existenţa acestor grămezi de gunoi denotă neglijenţa totală din partea locatarilor acestui etaj, de­oarece mijloacele de transport ale întreprinderii tehnico-sanitare trec pe aici din două în două zile. Sa­nepidul oraş cunoaşte această si- t tuaţie, dar s-a mulţumit să în­cheie numai procese-verbale. Alte aspecte au mai fost vizitate şi alte imo­­bile naţionalizate din Iaşi. In blo­cul nr. 2 din strada Cuza Vodă au fost găsite însemnate cantităţi de lemne depozitate la etajul nr. 3. Unii locatari spuneau că la acest etaj iarna se depozitează mii de kilograme de lemne. Deşi blocul are mai multe încăperi subterane, care ar putea fi folosite ca maga­zii de către locatari, totuşi ele sînt ocupate de arhivele unor institu­ţii. I­lie Gîrdea din stradela Sărăriei nr. 19 obişnuieşte să taie lemne pe duşumea. Asemeni lui şi alţii. Iată numai cîteva aspecte care nu fac altceva decît să ilustreze lipsa de preocupare a unor loca­tari faţă de buna îngrijire a imo­bilelor în care locuiesc — faţă de un bun al întregului popor. GH. ŞTi 1 Despre simţul gospodăresc al cetăţenilor: Oameni, locuinţe şi... obiceiuri SPECTACOLE OPERA DE STAT: Miercuri 3.IV, ora 13.30: Bărbierul din Sevilla­* Sîmbătă 6.IV. ora 19.30 : ..Bărbierul din Sevilla“­ TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI" : Marţi 2.IV. ora 19.30: „Winterset“­­(„Pogoară iarnă“) Joi 4.IV. ora 19.30: ..Baba Hîrca spectacol pentru tineret Sîmbătă 6.IV, ora 15.00: „Winterset'« („Pogoară iarnă“) Duminică 7. IV, ora 15.00: ,,Baba Hîrea‘‘. I TEATRUL EVREIESC DE STAT „A. GOLDFADEN“ : Sîmbătă 6.IV. ora 20.00 „Intre h­ot fie vorba'« Duminică 7.IV. o­ra 16.00 „Rapsodii­­ "de iarnă" (spectacol în limba ro­mina) Duminică 7.IV. ora 2000 „Schimbul de noapte'« TEATRUL­ DE STAT „VICTOR ION POPA“ — BÎRLAD: Miercuri 3.IV. ora 16.00 şi ora 20.00 Spectacol de estradă dat de Ansam­blul sfatului popular regional Bucu­reşti ! Joi 4.IV, ora 20.00 „Take, Ianke şi Cad­îr“ Sîmbătă 6.IV. ora 20.00 ,,Albi şi negrii' (Rădăcini adînci) Duminică 7.IV. ora 20.00 ,,Albi şi negri1' (Rădăcini adinei) CINEMATOGRAFE LA IAŞI: M. GORKI: 1—7.IV. „Frumoasele' nopţii“ ; ILIE­ PINTILIE : 1-7.IV. „Prea tîrziu“ ; PUŞKIN : 1-7.IV. „Feroviarul“; TINERETULUI: 1—7., IV. „Curg apele tulburi“ plus „Şti-­­­ inţa şi tehnica“; ION CREANGA: 1—7.IV. „Asasinatul din strada Dan­te“ ; ATELIERELE CFR ..1LIF. PINTILIE“: 1-7.IV. „Ei au coborît din munţi'L LA HIRLAU: . Cinema LUMINA: 2—3 IV. „Sa­rea pămîntului“ plus „Béla Bartók“: 4—7.IV. „Umbre în port“ plus „Şti­­inţa şi tehnica'1. LA HUŞI: Cinema RODINA: 2-5IV. „Eva-Ti daţii“ — 6—11 .IV. „Bigamul“. LA BÎRLAD : Cinema 23 AUGUST: 2—3.IV.„ Feroviarul“ — 4—10.IV. „Moara cu norod­“. LA PODUL ILOAIEI : Cinema 30 DECEMBRIE: 2-3 IV.­­ „Brigada de tanchişti“ — 4—7.IV-­­ „Ciocîrlia“ plus „Ilie în luna de miere“. LA TG. FRUMOS : Cinema VICTORIA: 2-3.IV. „Sa întîmplat pe stradă“ plus „Nouă pui­șori“ — 4—7.IV. „Ciocîrlig.“ plus „Ilie în luna de miere“, LA VASLUI: ^ Cinema I. C. FRIMU : 4—101V/ „Mo­arta cu noroc1 V "

Next