Flacăra Iaşului, aprilie 1957 (Anul 13, nr. 3298-3322)
1957-04-02 / nr. 3298
Nr. 3293 Din bogata experiență a oamenilor sovietici Căile de reducere a preţului de cost Preţul de cost al producţiei conttituie unul din principalii indici ai modului de funcţionare al oricărei întreprinderi. Cum pot fi oare reduse cheltuielile pe unitatea de produs, cum pot fi micşorate cheltuielile neproductive şi cum poate fi mărită rentabilitatea ? — aceste probleme se află în permanenţă încentrul atenţiei cornducătorilor de întreprinderi sovietice şi sunt discutate pe larg în cadrul adunărilor de partid şi sindicale, al consfătuirilor de producţie. Uzina „Transmas“ din Oriol fabrică piese pentru tractoarele „S-80“. Deşi tînără, ea a fost înfiinţată cu circa zece ani în urmă , această uzină ocupă deja un loc de seamă în rîndurile întreprinderilor fruntaşe ale industriei sovietice. Anul trecut colectivul uzinei a mărit producţia cu aproape o treime faţă de 1955 şi a redus cu peste 10 la sută preţul ei de cost. Ieftinirea producţiei a fost obţinută prin perfecţionarea continuă a proceselor de fabricaţie, prin Introducerea tehnicii şi tehnologiei roi. Este suficient să arătăm că în cursul anului trecut în uzină au fost aplicate peste 300 de inovaţii cu caracter organizatoric şi tehnic care au permis mărirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. In uzină au fost montate cîteva linii în flux, a fost organizat pe baze mai raţionale transportul intern de secţii şi transportul intern de uzină. In sectorul de confecţionare a carcasei lagărelor s-a mecanizat transportul pămîntului spre maşinile de format. Introducerea liniilor în flux la prelucrarea bolţurilor şenilei şi segmentului de piston a permis sa se reducă cu aproximativ 10 la sută preţul de cost al acestor piese. Datorită introducerii în producţie a unei instalaţii cu alice, care a înlocuit instalaţia de sablaj pentru curăţirea pieselor, întreprinderea a realizat economii anuale în valoare de 200.000 ruble. Reducerea consumului de metal la unitatea de produs a constituit de asemenea un izvor important de micşorare a preţului de cost. Proiectanţii, tehnologii, inovatorii din producţie lucrează neîncetat la unificarea şi modernizarea suban al producţiei de ELOKTIONOV samblelor şi a pieselor, la elaborarea de construcţii mai economice. Astfel, înainte hoiturile şenilei erau confecţionate din vergele de 46 mm cu ajutorul unor circulare. Colectivul uzinei a realizat un mecanism care a permis confecţionarea acestor piese la presa de calibrat prin dăltuire. In urma acestei inovaţii a fost accelerat de trei ori procesul de fabricaţie şi au fost integral eliminate pierderile de metal care pînă atunci reprezentau ,5—6 la sută. Liptînd pentru reducerea preţului de cost al producţiei, colectivul întreprinderii şi-a concentrat atenţia asupra pierderilor provenite din rebuturi care la începutul anului trecut reprezentau, în ansamblu pe uzină, peste 3 la sută. In secţia turnătorie pierderile sub formă de rebuturi au totalizat în trimestrul I numai la turnarea segmenţilor de piston suma de 720.000 ruble. S-a hotărît să se monteze role magnetice pentru eliminarea impurităţilor metalice din amestecul de formare, să se mecanizeze operaţia de prelucrare a pămîntului şi să se folosească o altă varietate de nisip la prepararea masei de format. Şi în alte secţii s-a desfăşurat o intensă activitate pentru micşorarea pierderilor provenite din rebuturi, în urma cărui fapt la sfîrşitul anului pierderile în producţie s-au redus aproape la jumătate. Colectivul întreprinderii luptă energic pentru micşorarea Consumului de materiale. Organizaţia sindicală şi cea de comsomol efectuează periodic controlul obştesc al evidenţei, depozitării şi consumului de materiale. Se desfăşoară întrecerea pentru economia de materii prime, materiale, combustibil şi energie electrică. In toate secţiile uzinei se procedează la introducerea unui hoziasciot riguros. Au fost elaborate norme pentru consumul de materiale principale şi auxiliare, de combustibil şi de scule, s-au elaborat preţuri planificate , calculate pentru producerea fiecărei piese şi a fiecărui subansamblu. Toate aceste acţiuni sunt însoţite de perfecţionarea tehnologiei şi de îmbunătăţirea organizării muncii. Creaţia inovatorilor şi raţionalizatorilor din producţie constituie de asemenea o sursă importantă şi permanentă de reducere a preţului de cost. Menţionăm un singur exemplu: uzina produce mari cantităţi de presgarnituri de cauciuc pentru tractorul „S-80“, înainte aceste piese se confecţionau manual, iar preţul de cost al prelucrării lor era ridicat. Aplicîndu-se însă un procedeu de prelucrare a presgarniturilor la strung, produs de tînărul lăcătuş Viktor Ivanov, productivitatea muncii a crescut simţitor, iar preţul de cost al piesei a scăzut de două ori şi jumătate. Anul trecut în uzină au fost puse în aplicare circa 200 de propuneri de raţionalizare, care au permis să se realizeze economii în valoare de peste 1 milion de ruble. Astfel, perfecţionînd zi cu zi producţia, introducînd tehnica nouă, reducînd consumul de metale şi materiale auxiliare, colectivul uzinei „Transmas“ a depăşit considerabil anul trecut sarcina în ceea ce priveşte reducerea preţului de cost al producţiei şi a obţinut acumulări peste plan în valoare de aproximativ 5 milioane ruble. INFORMAŢIE In cadrul şedinţei comitetului executiv al sfatului popular regional Iaşi, ţinută ieri 1 aprilie 1957, tov. ing. Zavate Victor a fost ales în funcţia de vice-preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional. —W Dezvoltarea industriei locale în regiunea Iaşi In ultimii ani, industria locală a regiunii Iaşi a cunoscut o dezvoltare remarcabilă. Este suficient să amintim că industria locală a regiunii noastre, care în 1951 cuprindea doar cîteva unităţi (în special mori şi uleiniţe), înglobează în prezent peste 250 unităţi care produc zeci de articole industriale (textile, chimicale, cărămizi) precum şi alimentare (făină, ulei, mezeluri, etc.) » In lumina sarcinilor plenarei CC al PMR din decembrie 1956 privind lărgirea atribuţiunilor sfaturilor populare, secţiunea industriei locale a sfatului popular regional Iaşi a preluat în timpul din urmă numeroase unităţi din sectorul republican şi de la cooperaţia de consum.. Din sectorul republican, de pildă, au fost preluate morileţie grîu cu regim comercial, din Bîrlad, Huşi, Vaslui, Podul Iloaiei. De asemenea, s-a preluat întreprinderea de panificaţie din Bîrlad. De la cooperaţia de consum au fost preluate centre de fabricaţie a pîinii ca, de pildă, cele de la Negreşti, Băceşti, Huşi, Podul-Iloaiei, ateliere de olărie (la Hîrlău), ateliere de teracotă (la Paşcani) şi altele Beneficiile întreprinderilor, care aparţin acum de industria locala a regiunii Iaşi, vor creşte în 1957 cu peste patru milioane lei faţă de beneficiile realizate de unităţile industriei locale în 1956. Numai venitul realizat de trei întreprinderi mari şi anume de moara „Ceahlăul’’ din Huşi, de moara „Unirea’’ din Bîrlad şi de întreprinderea de panificaţie din Bîrlad va reprezenta împreună aproape un milion lei beneficii. Prin folosirea mai raţională a locurilor de muncă, prin dezvoltarea capacităţii existente de producţie prin utilizarea în mai mare măsură a resurselor locale, producţia industriei locale a regiunii Iaşi va creşte simţitor în acest an. Astfel, faţă de 1956 este prevăzută creşterea producţiei în ramura piele-cauciuc cu 51 la sută, în ramura materialelor de construcţie cu 27 la sută, în ramura lemn cu 23 la sută, în ramura alimentară cu 13 la sută, etc. Amintiri din activitatea unei comisii permanente tj N-am avut prilejul v să răsfoiesc dosarul v cu planurile de mm-; \ că, cu procesele ver- X bale ale şedinţelor co - misei permanente pen - tru comerţ, aprovizio- X nare şi desfacere a sfatuluipopular al oraşului Iaşi. Am dorit mult acest lucru. In urma, discuţiilor pur- 0 tate cu tovarăşul S. X Petrom, preşedinte la X acestei comisii, şi cu X iov. Vasile Gheorghe, X vicepreşedinte al co- X mitetului executiv al sfatului popular oraş, am aflat însă că la camera deputatului a s-ar afla aceste docu - mente (dacă există). X Dar ghinion casa de., .9 rulatului era încuiată de Vreo CÎteva zile... & Din cele aflate cu ocazia convorbirilor, 0 trebuie să spunem de 0 la bun Început că, a-1 h ceasta comisie perji manentă nu desfășoa-V ră nici un fel de ac* X ti vita te. Este de alt? fel și concluzia la X care a ajuns. în sfîrşit ! ' Si tovarăşul S. Petra* X ru după ce-a depă- X nat CÎteva... amintiri J din activitatea acesteia. Da, amintiri 1 y Au trecut aproape / 3 luni din anul 1957, / şi comisia noastră / permanentă pentru jJ problemele de comerţ, x aprovizionare şi des- X facere n-a ţinut nici -o şedinţă de lucru, X nu şi-a întocmit un plan de, muncă, n-a) luat în studiu nici o problemă legată de z buna aprovizionare şi deservire a populaţiei , probleme ce frămîntă pe cetăţeni. Şi aici, am putea vorbi de problema calităţii plinii, a controlului cantinelor, a reducerii cheltuielilor de circulaţie, a aprovizionării magazinelor şi cîte altele. Dar comisia permanentă respectivivă nu are colective pe probleme şi nici un activ de specialişti care să se preocupe de aceste laturi ale comerţului, să le studieze şi să vină apoi cu propuneri în faţa comitatului executiv pentru a se lua măsuri de îmbunătăţire continuă a situaţiei.In ianuarie 1957 a avut loc o sesiune a sfatului popular oraş, în care s-a discutat problema aprovizionarii oraşului. Deci o problemă importantă. Comitetul executiv al sfatului popular oraş, n-a solicitat însă din timp concursul comisiei permanente pentru ca membrii acesteia să meargă pe teren şi să studieze anumite probleme. Dar nici comisia permanentă n-a ajutat comitetul executiv al sfatului popular să ia măsuri pentru mai buna a Provizionare şi deservire a populaţiei în unităţile de alimentaţie publică şi de desfacere. Oare aceste lucruri sunt străine comisiei permanente pentru comerţ, aprovizionare şi desfacere ? Experienţa altor comisii permanente a dovedit că unele obiective pot fi duse la îndeplinire cu succes, cînd munca este bine organizată, cînd problemele sînt studiate, cînd comisia este împărţită pe colective care să studieze diferite probleme, cînd sînt atraşi în muncă o serie de specialişti şi mai ales cînd există un plan de muncă. 4 O vină are aici şi comitetul executiv al sfatului popular oraş, care nu s-a preocupat în suficientă măsură de activizarea acestei comisii. Ea n-a fost ajutată să-şi întocmească un plan de muncă, ţinînd cont bineînţeles de planurile comitetului, executiv şi secţiei comerciale, de propunerile cettăţenilor. Singurul schimb de experienţa organizat în luna martie cu birourile comisiilor perrmanente la care însă mulţi dintre invitaţi n-au participat, nu este suficient pentru a reactiviza comisiile. Este cazul ca, comisia permanentă pentru comerţ, aprovizionare şi desfacere să se ocupe de problemele din sfera sa de activitate, pentru a putea veni în mod concret în sprijinul rezolvării problemelor mai bunei aprovizionări şi deserviri a populaţiei. GH. GHINDA VIACARA INSULDI Să redăm agriculturii terenurile neproductive şi slab productive — Chemarea comietului executiv al sfatului popular raional Harghita din regiunea Oradea — Oamenii muncii din satele raionului nostru au primit cu însufleţire rezoluţia plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din decembrie 1956 şi au început o acţiune susţinută pentru valorificarea terenurilor neproductive şi slab productive în vederea creşterii producţiei agricole. Pe baza propunerilor venite din rîndul ţăranilor muncitori şi înn urma studierii posibilităţilor locale, comitetul executiv al sfatului popular raional Marghita, îndrumat de comitetul raional de partid a luat l încă din cursul anului trecut o serie de măsuri pentru a reda agrii - culturii terenuri nefolosite încă. I La chemarea comitetului executiv al sfatului popular au răspuns I cu entuziasm mii de ţărani muncitori din raionul nostru dornici de a -, jj contribui la ridicarea agriculturii, la ridicarea nivelului de viaţă. Ca rezultat al muncii depuse au fost redate agriculturii peste 459 l ha. teren neproductiv, s-au ameliorat prin măsuri de prevenire a inun- jdaţiilor alte 800 ha. şi s-au efectuat pe o distanţă de 28 km., pe tra- seul rîurilor Ier, Gyepes şi Huszasău importante lucrări hidroamelio jj jj rative. jj ■ Convins fiind că în toate raioanele patriei noastre sînt încă sujprafeţe de terenuri ce pot fi redate producţiei agricole prin lucrări de j! îmbunătăţiri funciare, cu mijloace şi posibilităţi locale, comitetul exe- icutiv al sfatului popular A'larghita, exprimînd dorinţa ţăranilor mun- /j citori din raionul nostru, cheamă toate comitetele executive ale sfaturi jjlor populare raionale din întreaga ţară să desfăşoare o largă acţiune jj pentru punerea în valoare a terenurilor neproductive şi slab productive, contribuind astfel la sporirea producţiei agricole. In acest scop comitetul executiv al sfatului popular raional Mar ghita își ia următoarele angajamente: 1. Terminarea lucrărilor de regularizare a cursului pîrîului Husizasău pe o lungime de 8 km., a văii Iteului pe o lungime de 12 km. și (i a văii Gyepes pe o lungime de 10 km și executarea canalului de des- jj i cărcare din satul Mișca — Chisiaz pînă la rîul Barcău, pe o distanţă de 5 km. Prin aceste lucrări se îmbunătăţesc simţitor condiţiile de j i producţie pentru circa 1.200 ha. şi se redau agriculturii încă 500 ha. ( teren. ( 1 2. Aplicarea unor măsuri tehnice de conservare a solului pentru j1 stăvilirea eroziunilor în comunele: Baie, Brusturi, Burzuc, Popeşti, yy Sîrbi, Suiuc, Voievozi şi Boianul Mare. zz •3. Defrişarea unei suprafeţe de 250 ha. păşune şi regenerarea unei xs suprafeţe de 150 ha. Vor fi executate lucrări de îmbunătăţire a păşu- genilor, prin curăţiri de terenuri, defrişări şi însămînţâri suplimentare cu ‹y j ierburi perene în toate comunele. ›› jj 4. întreţinerea lucrărilor executate pînă în prezent prin consoli ‡ j darea taluzurilor şi despodmolirea albiilor înfundate. y› J Comitetul executiv al sfatului popular raional se va sprijini în tot timpul întrecerii pe aportul preţios al ţărănimii muncitoare, al depustaţilor, tehnicienilor, comisiilor permanente, comitetelor de cetăţeni, or- organizaţiilor UTM şi consiliilor de femei, organizînd întrecerea patrio- getică intre comune şi circumscripţii electorale. X Vom depune toate eforturile pentru ca angajamentele luate în în- y trecere să fie îndeplinite in cele mai bune condiţii pentru ca şi în X acest fel să contribuim la întărirea economică a scumpei noastre pa- V trii, la ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. V COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR RAIONAL MARGHITA — REGIUNEA ORADEA . Conferinţă Academia RPR — Filiala Iaşi — Secţia de studii româno-sovietice în colaborare cu Societatea de ştiinţe naturale şi geografie — filiala Iaşi, anunţă conferinţa tov. prof. I. Şandru, prorector al Universităţii „Al I. Cuza’’ cu tema : „Din problemele geografice ale oraşelor : Moscova, Leningrad şi Kiev’’. Conferinţa va avea loc astăzi marţi 2 aprilie 1957 ora 18 în aula „M. Eminescu” a Universităţii. Oamenii muncii — sprijin de nădejde al Miliţiei La adunarea cetăţenească de duminică, organizată de Direcţia Regională a Miliţiei îin sala cinematografului „Timpuri Noi“ au participat peste 300 de oameni ai muncii. Referatul prezentat cu acest prilej de Direcţia Regională a Miliţiei, a scos în evidenţă sprijinul oamenilor muncii dat organelor de stat în ce priveşte combaterea infracţiunilor de orice fel. - Pornind de la ideea că toţi cetăţenii cinstiţi urăsc pe infractori şi pe cei ce trăiesc din fapte necinstite, referatul a subliniat că descoperirea infractorilor Teodor Popescu şi Oprea Dumitru care au spart magazinul OCL Produse Industriale din str. Republicii, descoperirea bandei de hoţi, condusă de Şarpe şi Păuneţ, care are la activ mai multe spargeri, au fost condiţionate de sprijinul nemijlocit al cetăţenilor. Referatul a amintit apoi că unii cetăţeni, în mod conştient sau inconştient, înlesnesc elementele infractoare prin aceea că le găzduiesc în locuinţele lor fără ca cei găzduiţi să aibă buletine de identitate sau viza de flotant a Miliţiei şi cumpără obiectele furate. Astfel numitul Mendel Emil, din str. Ghiorghi Dimitrov 68 a găzduit pe infractorul recidivist Gheorghe Stănescu din Bucureşti care după cîteva zile a fraudat de bani pe casierul Teatrului Naţional. Apoi pe ecranul cinematografului s-au expus, cu ajutorul unui aparat de proiecţie mai multe aspecte ale modului cum operau infractorii. Din cele expuse a reieşit ca infractorii au putut opera cu uşurinţă atunci cînd acest lucru le-a fost înlesnit prin neglijenţa cetăţenilor. Plini de încredere faţă de organele miliţiei, au asistat sutele de cetăţeni la restituirea "obiectelor furate celor păgubaşi. Printre cei 31 de cetăţeni cărora li s-au restituit de către miliţie obiectele furate s-au aflat Ion Prisăcaru, solist al Operei de Stat, C. Corduneanu, str. Eminescu 7, Z. Alexa, str. Bălcescu 24, ş.a. Această adunare cu cetăţenii a fost încă, un prilej de manifestare a dragostei şi aîncrederii crenilor muncii faţă de organele de miliţie. ***** **** *************** ************ ************************ ******** Pag 3 » „Eroieul şi sângerosul Filiala Iaşi a Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii anunţă că mîine, miercuri 3 aprilie a. c. acad. Mihail Roller va vorbi despre „Eroicul şi sîngerosul 1907’’. Conferinţa va avea loc la orele 18:30 în aula Bibliotecii Centrale Universitare „N. Bălcescu’’. A N°sT N . In sala Teatrului Evreiesc de Stat „A. Goldfaden“ din localitate, artiştii Teatrului de Stat „Victor Ion Popa’’ din Bîrlad vor prezenta azi la orele 20.00 comedia „Take, Ianke şi Cadîr’’. IAŞI Programul emisiunii din ziua de 2 aprilie a. c. .— Orele 18—19 pe 285 m. lungime de undă. — Buletin de ştiri. _ Cu şeful punctului agricol pe teren (reportaj). — La microfon: maistrul Petre Cuchin de la fabrica „Ţesătura“. . Atin.. .— Cronica muzicală. •— Rubrica o problemă de viaţă. Absolvenţii. .— Răspundem ascultătorilor. — Buletin meteorologic pentru Moldova. TAROM Transporturi aeriene române aduce la cunoştinţa publicului călător că începind cu data de 15 aprilie 1957 avioanele de pasageri — Cursă regulată — îşi vor schimba programul după cum urmează: De la Iaşi spre Bacău—Bucureşti vor pleca dimineaţa. De la Bucureşti spre Bacău— Iaşi vor pleca seara. Orele plecării şi sosirii avioanelor se vor comunica ulterior. Informaţii se pot obţine de la agenţia TAROM, str. Republicii nr. 2, telefon 2560. Probleme curente Deunăzi am făcut o vizită prin imobilele naţionalizate din oraşul Iaşi pentru a constata felul cum sunt ele îngrijite de locatari şi starea de curăţenie în care se află. Iată cîteva aspecte ! Adevăraţi gospodari Unii locatari îngrijesc imobilele naţionalizate în care locuiesc ca şi pe casele lor proprii, le văruiesc, le repară uşile, geamurile, scările, o spărtură mică în acoperiş etc. Sînt lucruri mărunte pe care le face de obicei fiecare om pe lîngă casa sa. Locatari din aceştia conştiincioşi sînt mulţi. Exemplu pot fi daţi cei din imobilele din strada Ada Marinescu Nr. 39, strada 11 Iunie Nr. 7 şi cîţi alţii. „Ingeniozitate4* _ Tîmplarul Dumitru Chihăroiu din strada Ilie Pintilie nr. 6 are acces la beci prin interiorul curţii. Dacă are nevoie omul să ia ceva din această încăpere subterană, este „nevoit“ să parcurgă distanţa de cîţiva metri, adică să iasă în stradă, de aici să intre în curte şi din curte în beci (aşa este construcţia, ce să-i faci). Tocmai de aceea, şi-a spus Dumitru Chihăroiu, care stă mai toată ziua în atelierul ce se află în rînd ■ i.stL issHifite jsj .sacto—Msaj pînă la beci. Zis şi făcut. A pus omul mina pe un hîrleţ a făcut o groapă în atelier, a spart apoi fundaţia casei şi în felul acesta a asigurat legătura cu beciul pe calea cea mai scurtă... ! S-a gîndit oare Dumitru Chihăroiu că orice transformare a clădirilor naţionalizate se face cu aprobarea IGL-ului, că în urma spărturii făcute în fundaţie s-ar putea surpa zidul deoarece pe fiecare centimetru pătrat de fundaţie apasă o greutate enormă ? Nu ! „Ingeniozitatea“ lui Dumitru Chihăroiu a avut temelia şubredă. Mare cumetrie».. ...a avut loc în urmă cu cîtva timp, în una dint camerele blocului ce aparţine IGUL-ului din strada Dobrogeanu Gherea Nr. 15, etajul I, apartamentul din mijloc... în care locuieşte ospătarul Vasile Tonegaru. Veselie pe deplin justificată. Tovarăşul Vasile Tonegaru devenise tată. După ce s-a toastat în sănătatea noului născut, gazda a invitatoaspeţii la joc,, La parter (sub apartamentul tov. Tonegaru) locuieşte Gavril A* muntenei, salariat la Sanepid.— Iar e petrecere sus, nevastă. Auzi cum tropăie. Şi i-am spus la revelion: „Nu mai ţopăi măi Va,sile în cameră că se dărîmă tava* nul pe noi. De, clădirea îi cam pretenţioasă, nu-i durabilă ca cele din ziua de azi. Şi iată că nu înţelege ! Nici n-a avut timp să aţipească omul, bineînţeles în pauzele de la etaj că tencuiala unei porţiuni din tavan s-a desprins şi a căzut pe bieţii oameni. La etaj veselie, la parter necaz. Aşa se întîmplă cînd unii locatari nu ţin cont de doleanţele colocatarilor. Aici e vorba de neglijenţă Am făcut o vizită şi în blocul Nr. 3 din Piaţa Cuza Vodă. Ne-am oprit la Ultimiul etaj. Locatarii erau plecaţi la servicii. Am deschis o uşă, şi am dat la o mansardă. Aici „zăcea“ o grămadă de gunoi, de cîteva luni de zile. Intr-o altă încăpere, unde se află două rezervoare întrebuințate altădată nonim apă, unul din ele este plin cu gunoi. Ne-am interesat cum se numesc locatarii de la acest ultim etaj. O fetiţă n-a știut să spună decît numele mamei ei, Olea Palenciuc. Existenţa acestor grămezi de gunoi denotă neglijenţa totală din partea locatarilor acestui etaj, deoarece mijloacele de transport ale întreprinderii tehnico-sanitare trec pe aici din două în două zile. Sanepidul oraş cunoaşte această si- t tuaţie, dar s-a mulţumit să încheie numai procese-verbale. Alte aspecte au mai fost vizitate şi alte imobile naţionalizate din Iaşi. In blocul nr. 2 din strada Cuza Vodă au fost găsite însemnate cantităţi de lemne depozitate la etajul nr. 3. Unii locatari spuneau că la acest etaj iarna se depozitează mii de kilograme de lemne. Deşi blocul are mai multe încăperi subterane, care ar putea fi folosite ca magazii de către locatari, totuşi ele sînt ocupate de arhivele unor instituţii. Ilie Gîrdea din stradela Sărăriei nr. 19 obişnuieşte să taie lemne pe duşumea. Asemeni lui şi alţii. Iată numai cîteva aspecte care nu fac altceva decît să ilustreze lipsa de preocupare a unor locatari faţă de buna îngrijire a imobilelor în care locuiesc — faţă de un bun al întregului popor. GH. ŞTi 1 Despre simţul gospodăresc al cetăţenilor: Oameni, locuinţe şi... obiceiuri SPECTACOLE OPERA DE STAT: Miercuri 3.IV, ora 13.30: Bărbierul din Sevilla* Sîmbătă 6.IV. ora 19.30 : ..Bărbierul din Sevilla“ TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI" : Marţi 2.IV. ora 19.30: „Winterset“(„Pogoară iarnă“) Joi 4.IV. ora 19.30: ..Baba Hîrca spectacol pentru tineret Sîmbătă 6.IV, ora 15.00: „Winterset'« („Pogoară iarnă“) Duminică 7. IV, ora 15.00: ,,Baba Hîrea‘‘. I TEATRUL EVREIESC DE STAT „A. GOLDFADEN“ : Sîmbătă 6.IV. ora 20.00 „Intre hot fie vorba'« Duminică 7.IV. ora 16.00 „Rapsodii "de iarnă" (spectacol în limba romina) Duminică 7.IV. ora 2000 „Schimbul de noapte'« TEATRUL DE STAT „VICTOR ION POPA“ — BÎRLAD: Miercuri 3.IV. ora 16.00 şi ora 20.00 Spectacol de estradă dat de Ansamblul sfatului popular regional Bucureşti ! Joi 4.IV, ora 20.00 „Take, Ianke şi Cadîr“ Sîmbătă 6.IV. ora 20.00 ,,Albi şi negrii' (Rădăcini adînci) Duminică 7.IV. ora 20.00 ,,Albi şi negri1' (Rădăcini adinei) CINEMATOGRAFE LA IAŞI: M. GORKI: 1—7.IV. „Frumoasele' nopţii“ ; ILIE PINTILIE : 1-7.IV. „Prea tîrziu“ ; PUŞKIN : 1-7.IV. „Feroviarul“; TINERETULUI: 1—7., IV. „Curg apele tulburi“ plus „Şti- inţa şi tehnica“; ION CREANGA: 1—7.IV. „Asasinatul din strada Dante“ ; ATELIERELE CFR ..1LIF. PINTILIE“: 1-7.IV. „Ei au coborît din munţi'L LA HIRLAU: . Cinema LUMINA: 2—3 IV. „Sarea pămîntului“ plus „Béla Bartók“: 4—7.IV. „Umbre în port“ plus „Ştiinţa şi tehnica'1. LA HUŞI: Cinema RODINA: 2-5IV. „Eva-Ti daţii“ — 6—11 .IV. „Bigamul“. LA BÎRLAD : Cinema 23 AUGUST: 2—3.IV.„ Feroviarul“ — 4—10.IV. „Moara cu norod“. LA PODUL ILOAIEI : Cinema 30 DECEMBRIE: 2-3 IV. „Brigada de tanchişti“ — 4—7.IV- „Ciocîrlia“ plus „Ilie în luna de miere“. LA TG. FRUMOS : Cinema VICTORIA: 2-3.IV. „Sa întîmplat pe stradă“ plus „Nouă puișori“ — 4—7.IV. „Ciocîrlig.“ plus „Ilie în luna de miere“, LA VASLUI: ^ Cinema I. C. FRIMU : 4—101V/ „Moarta cu noroc1 V "