Flacăra Iaşului, mai 1957 (Anul 13, nr. 3323-3348)
1957-05-01 / nr. 3323
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 11* v & Oamenii muncii au întâmpinat sărbătoreşte ziua de 1 Mai La Atelierele C. F. R. „Ilie Pintilie“ Luni, după ce sirena a anunţat terminarea lucrului, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii Atelierelor CFR ,,Ilie Pintilie” ieşind în grupuri din secţii s-au adunat în marea sală de festivităţi pentru a lua parte la adunarea festivă organizată în cinstea zilei de 1 Mai. încă de la începutul adunării, în sală a domnit o atmosferă deosebit de însufleţită, participanţii manifestîndu-şi prin lozinci şi aplauze entuziaste devotamentul fără margini faţă de partid şi guvern, dragostea lor faţă de ţările socialiste frăţeşti, în frunte cu marea Uniune Sovietică, solidaritatea cu lupta tuturor oamenilor muncii din lume pentru izbînda cauzei păcii, pentru progres social. In atmosfera aceasta însufleţită, vechii muncitori ai Nicolinei îşi aminteau — prin antiteză — vremurile cumplitei terori burghezo-moşiereşti, cînd în special aici, la Ateliere, în preajma lui 1 Mai erau trimise detaşamente de jandarmi şi poliţişti pentru a împiedeca manifestaţiile muncitorilor. Acum, în locurile unde a muncit şi a luptat Ilie Pintilie, în Atelierele eroicei Nicoline, răsună liber şi entuziast cuvîntul de pace şi solidaritate al harnicilor muncitori care sînt astăzi stăpînii fabricii şi ai ţării întregi. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Popa Paraschiv, secretarul comitetului de partid, care a dat cuvîntul tovarăşului Dumitru Gheorghiu, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional de partid* Cuvîntarea tov. Dumitru Gheorghiu a fost ascultată cu deosebită atenţie, fiind subliniată în repetate rînduri prin lozinci şi aplauze îndelungate. Muncitorii ceferişti au manifestat puternic pentru unitatea de neclintit dintre partid, guvern şi popor, pentru coeziunea ţărilor socialiste, pentru triumful păcii în întreaga lume. In încheierea adunării festive a avut loc un program artistic dat de brigada artistică de agitaţie a Atelierelor CFR ,,Ilie Pintilie” şi ansamblul comitetului orăşenesc UTM Iaşi* •iÄÄ?5ÄÄiiiNi5iii5ÄivÄÄÄÄÄÄÄÄiy5ÄÄ?5ÄÄÄÄÄisÄRÄÄÄi5 IN fa Atelierele CLIŞEU: Aspect de*masă/ierele CFR „Ilie Pintilie“,/9 din timpul adunării festive de Cuvîntarea tov. Dumitru Gheorghiu membru supleant al C. C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului Regional de Partid Iaşi La începutul cuvîntării sale, tov. Dumitru Gheorghiu a felicitat, în numele Comitetului regional de partid Iaşi, pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii Atelierelor CFR ,,Ilie Pintilie" şi pe toţi oamenii muncii din regiunea noastră, cu prilejul zilei de 1 Mai, unindu-le noi succese, noi victorii pentru înflorirea scumpei noastre patrii — Republica Populară Romînă. După ce a făcut un istoric al sărbătoririi zilei de 1 Mai în lumea întreagă şi în ţara noastră, vorbitorul a arătat că poporul nostru muncitor sărbătoreşte 1 Mai un plin avînt al luptei pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Fabricile unde bărbaţi, femei şi copii îşi iroseau vlaga în folosul patronilor lacomi şi trîndavi, au fost zmulse capitaliştilor devenind proprietate de stat, bunuri ale întregului popor. Ogoarele, altădată trudite de ţărani şi stăpînite de moşieri, aparţin astăzi celor care le-au muncit de veacuriDin primii ani ai instaurării puterii populare în Romînia oamenii muncii sub conducerea partidului clasei muncitoare, au îndeplinit în foarte scurt timp o operă vastă de organizare şi consolidare a unui stat nou, statul democrat-popular, au făurit dintr-o economie capitalistă haotică o economie socialistă care cuprinde mii de întreprinderi şi unităţi din cele mai diferite ramuri ale economiei naţionale, strîns unite între ele într-un singur tot care se dezvoltă planifi- cat pe baza proprietăţii obşteşti. O luptă încununată de succes s-a dat pentru înlăturarea înapoierii economice a Romîniei: oamenii muncii, sub conducerea partidu— -----„ „ „ _ (Continuare în pag. 2-a) La Universitatea „Al. I. Cuza“ ■ Ieri după amiază a avut loc în Aula „Mihail Eminescu“ de la Universitatea „Al. I. Cuza“ o adunare festiva închinată zilei de 1 Mai — sărbătoarea solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. La adunarea festivă au luat parte profesori, conferenţiari şi asistenţi universitari, studenţi şi funcţionari administrativi. . In prezidiu au luat loc tovarăşii Sirflion Timofte, secretar al comitetului regional de partid, Leo Bartfeld, prorectorul Universităţii, Constantin Mihul, profesor universitar, Eugen Netcă, secretar al Comitetului UTM din Universitate şi alţii. Luînd cuvîntul tov. Simion Timofte, secretar alcomitetului regional de partid a felicitat, din partea Comitetului regional al PUNR, cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai, cadrele didactice, studenţii şi întreg personalul Universităţii pentru realizările obţinute în muncă şi le-a urat noi şi mai mari succese în munca ştiinţifică şi didactică de viitor. După ce a arătat importanţa zilei de 1 Mai vorbitorul a subliniat realizările obţinute în ţară şi regiunea noastră în domeniul industriei şi agriculturii. !!*/ Printre marile transformări revoluţionare petrecute în ţara noastră în (Continuare în pag. 4-a) Muncitoarele vie la fabrica „Ţesătura B” ascultă cu atenție cuvîntul tov. Ioan Ciocan, secretar al Comitetului Reg. PMR. La Depoul C. F. R. ii Un însemnat număr de mfecarnici şi fochişti de locomotivă, muncitori din Atelierele Depoului CFR Iaşi, funcţionari s-au j'în- j trunit luni la amiază în cargirul unei adunări festive organizate în cinstea zilei de 1 Mai, Isăr- • bătoarea frăţiei muncitorilori din toate ţările* 1 Printre participanţii la adunare erau unii mecanici ca Mircea Moşneagu, Aurel Stoian şi laiţii care, deşi de curînd întorşi, de la drum, au ţinut totuşi să,participe la festivitate. In cadrul adunării a luat cuvîntul tov. Emil Mazilu, secretar al Comitetului regional de partid, care a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Vorbitorul a arătat că după victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, în ziua de 1 Mai oamenii muncii din lumea întreagă îşi manifestă nu numai Printre muncitoarele textitiste Muncitoarele textiliste de la „Ţesătura“ B. au întimpinat ziua de 1 Mai luptînd pentru creşterea producţiei şi a productivităţii muncii,pentru îmbunătăţiirea calităţii produselor. Mîndre de succesele muncii lor, textilistele au participat cu entuziasm, la adunarea festivă, organizată în cinstea zilei de 1 Mai — ziua solidaritaţii internaţionale a oamenilor muncii. , In cadrul adunării festive a luat cuvîntul tov. loan Ciolpan, secretar al Comitetului regional de partid. ’ Vorbitorul a arătat că împreună cu toţi oamenii muncii din ţara noastră,muncitorii din întreprinderile regiunii Iaşi întâmpină ziua de 1 Mai prin noi succese în întrecerea socialistă, pe drumul ridicării producţiei şi a productivităţii muncii, în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor celui de al doilea an al actualului plan cincinal. Cu vie aprobare au fost pri- , mite de către muncitoarele tex- , tiliste cuvintele care au ilustrat politica de pace a guvernului nostru, unitatea indestructibilă cu ţarile lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, ţări de care ne leagă cauza comună a construirii socialismului și mă- ‘ refele idei ale marxism-leninis- * mului. t In încheierea cuvîntării sale, î tov. I. Ciolpan a felicitat căldu- p ros muncitoarele textiliste cu pri - lejul zilei de 1 Mai, t\ 1« hotărîrea lor de luptă împotriva exploatării, ci și dragostea și încrederea fierbinte în marele partid făurit de Lenin, în oamenii sovietici care au deschis omenirii muncitoare drumul pentru împlinirea visului său de veacuri: desfiinţarea exploatării omuluide către om. După ce a subliniat realizările obţinute de oamenii muncii din ţara noastă, in construirea socialismului, vorbitorul a scos în evidenţă unele rezultate deosebite cu care au întîmpinat ziua de 1 Mai muncitorii Depoului. In încheierea adunării festive au primit diplome de onoare şi premii pentru realizările obţinute în cinstea zilei de 1 Mai numeroşi lucrători de la Depou printre care mecanicii Mircea Moşneagu, Vasile Dascălu, Aurel Stoian, lăcătuşii Mihai Staverescu, Ion Raţă, Ion Apetroaiei, cazangiul Dumitru Mocanu, şeful de echipă Neculi Stratulat şi alţii* M, V • M. • Trăiască ! Mai ziua solidarităţii internationale . ** $ ^ jl" w ‘‘ .. . .., ‘ '. a oamenilor muncii! raportăM Partidului «.I Angajamentele au fost îndeplinite : - jl Fixindu-şi ca obiective: îndrumarea trenurilor în cele ,p mai bune condiţii de siguranţă a circulaţiei, executarea de reparaţii fără a se scoate vagoanele din circulaţie, mei un tren Intîrziat şi depăşirea planului la prestaţii cu 5 la sută, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la revizia de vagoane CFR Iaşi au pornit la muzică entuziastă pentru a întimpina 1 Mai cu succese cit, mai frumoase. Strădania depusă a dat roade. Angajamentele,luate au fost îndeplinite în proporţie de 104 la sută. Timpul de imobilizare a vagoanelor cu detaşare din trenuri a fost redus cu 2 la sută iar planul de prestaţii a fost depăşit cu 12 la sută , în loc de 5 la sută cât a fost angajamentul. La obţinerea acestor frumoase realizări un aport deosebit au adus maistrul Ionescu Gheorghe, lăcătuşii Afloarei M., Zaharia Ion, Melnic Laurenţiu, lohni Adrian, tâmplarul Anton Sîrbu şi alţii. De asemenea, în cinstea lui 1 Mai, colectivul de mucică al reviziei de vagoane CFR Iaşi a reparat compresorul de aer (care în mod normal trebuia trimis pentru reparare tocmai la Oraşul Stalin) realizînd economii de peste 3.000 Iei. . * ' ‘ • Un merit deosebit în obţinerea acestor realizări 11 are lăcătuşul Alecu Timoftoaie. Ca un succes însemnat ce se înscrie ! In rîndul realizărilor acestui colectiv se numără şi terminarea lucrărilor de instalare a reţelei pentru alimentarea şi curăţirea garniturilor de trenuri* . . PETRE MUNTEANU * corespondent * — O— Răsplată a muncii vrednice 11 Ziua de 1 Mii din acest an a adus numeroase bucurii pentru colectivul fabricii de penicilină. Una dintre acestea este şi înmînarea la un număr de 20 muncitori, a carnetului de lucrător calificat la locul de producţie. Printre aceştia se numără Neculai Olăraşu, calificat în funcţia de operator teh.palg£, la sectorul fermentaţie, Antea Mateiaş, operatoare, Elisabeta Haţmaţuchi şi alţii. O altă bucurie ,este şi acordarea de premii unui număr de 120 muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, care s-au evidenţiat în realizarea sarcinilor de producţie. Asemenea premii — care variază între 300-1000 lei — au primit printre alţii tovarăşii Partenie Lozneanu, Margareta Ţuţuianu, Ana Ficiuc, ing. Gheorghe Dumitrescu, Mihalache Dumitrescu şi alţii. !■, ! ' La depoul CFR Iaşi, cu prilejul adunării festive s-au acordat şi diferite premii fruntaşilor în întrecerea socialistă. Sala de festivităţi a întreprinderilor ETAC, devenise neîncăpătoare pentru numărul mare de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari care au fost prezenţi, luni după-amiază, la adunarea festivă închinată zilei de 1 Mai. In cadrul adunării, tov. C. Nistor membru al biroului comitetului regional P.M.R., preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional a vorbit, despre însemnătatea măreţei zile. Printre altele, vorbitorul a aminit despre realizările obţinute inară şi regiunea noastră. „In regiunea, noastră — a spus tov. C. Nistor — şi primul plan pincinals a construit şi pus în funcţie două mari întreprinderi de importanţă republicană: fabrica de rulmenţi din Bîrlad şi fabrica de antibiotice din Iaşi, care constituie o mîndrie a poporului nostru. In acelaşi timp, construirea şi utilarea acestor întreprinderi constituie şi un alt aspect important, adică o parte din marele sprijin acordat ţării noastre de către Uniunea Sovietică, în construirea socialismului“. In încheierea adunării festive, corul şi orchestra întreprinderii ETAC au prezentat un frumos program. Român, pentru îndeplinirea şi depăşirea celui de al doilea plan cincinal. In anii puterii populare, dintr-o ţară agrară înapoiată, Romînia, s-a transformat într-un timp relativ scurt într-o ţară industrialagrară cu mari perspective de dezvoltare. Oamenii muncii din ţara noastră, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea partidului, au obţinut realizări de seamă în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale. A luat un mare avînt industria noastră grea şi îndeosebi industria petroliferă, minieră, energetică, electrotehnică şi constructoare de maşini. Ca urmare a înfăptuirii primului plan cincinal, volumul producţiei industriale a crescut de 2,9 ori faţă de 1938 şi de 3,4 ori faţă de 1948. Au fost create noi ramuri industriale: producţia de utilaj petrolifer şi utilaj minier, de utilaj energetic, de tractoare şi maşini agricole, producţia de camioane, sectoare noi ale industriei chimice, extracţie de minereu, şi altele.. In încheierea cuvîntării sale din însărcinarea şi în numele Comitetului regional de partid tov. Vlad Stănescu a felicitatcolectivul fabricii „Textila Roşie“ pertru succesele obţinute. La „Textila Roşie“ în după-amiaza zilei de luni, la fabrica „Textila Roşie“ din Iaşi a avut loc o adunare festivă închinată zilei de 1 Mai. Despre importanţa zilei de solidaritate internaţională a oamenilor muncii a vorbit tov. Vlad Stănescu, membru în biroul Comitetului regional de partid. Vorbitorul a spus printre altele: „Intîmpinăm anul acesta ziua de 1 Mai sub semnul luptei continue pentru înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al II- lea al Partidului Muncitoresc La întreprinderile E.T.A.C. •• ■ ■ r ■ ' ’r ' R o a d,e 1 e întrecerii . socialiste Antrenaţi în întrecerea!* socialistă; şi aplicînd pe scară largă metodele înaintate de muncă sovietice, muncitorii de la Ateliereau ■ reuşit să obţină însemnate succese în producţie : astfel,rplanul de producţie socotit în pre/normă a fost depăşit cu 22 la sută, iar economiile realizate • se ridică la peste 20 000 lei. In depăşireaplanuluide producţie şi realizarea celor mai mari economii s-au evidenţiat secţiile: I-a vagoane-cf.fr.tori şi a 11-a vagoanemarfă. - , • • - , ■ ■ - Dar, colectivul Atelierelor din Paşcani a realizat şi alte obiective. De pildă, s-au individualizat 3 maşini în atelierul de tîmplărie, s-a dat în folosinţă macaraua de 5 tone în atelierul de rotarie, a fost montată o freză cu aer comprimat pentru compresarea arcurilor volute în vederea asamblării tampoanelor ■cilindrice ş.a. In obţinerea acestor realizări o contribuţie de seama au adus-o muncitorii Valeriu Noghin, sudor, Mihai Fălticeanu, tâmplar, Constantin Onofrei, lăcătuş, Mihai Burcă, strungar, Losier 1., vopsitor la, care şî-au depăşit norma între 50—70 la sută. De asemenea, un aport important la obţinerea, acestor realizări l-au adus şi tinerii din cele 25 brigâzi “din cadrul întreprinderii, fruntaşe situîndu-se brigazile a IlI-a producţie, a I a economii şi a V-a de calitate care şi-au depăşit planul între 70 pină la 85 la sută şi au realizat economii de peste 1.500 lei. 11,11 , m * ■ 1 '■ 1 • 1 1 »■* 1 —...... • • .............. 1 .............—------- ■ .......... . .li — RAIOANE CARE AU TERMINAT MÎNTĂRIE ■i Primii care au vestit cu bucurie terminarea campaniei de însăminţări au fost colectiviştii din Scînteia, Ţibăneşti şi din alte unităţi agricole socialiste ale raionului Negreşti. Exemplul lor însufleţitor a fost urmat de ţăranii muncitori cu gospodărie Individuală din comunele Dumeşti, Tansa, Ţibăneşti, Băceşti, Oniceni pentru ca In seara zilei de 29 aprilie planul însămînţărilor culturilor prevăzute pentru epocile I şi II să fie îndeplinite în acest raion. ^ 1 Hotărlţi să întîmpine şi ei aşa cum se cuvine ziua de 1 Mai oamenii muncii de pe ogoarele raionului Iaşi au dat un nou avînt luptei pentru grăbirea lucrărilor agricole, reuşind ca pînă la 29 aprilie să realizeze planul însămînţărilor la culturile din epoca I şi II. : * Pînă la această dată, fruntaşe pe regiune sunt şi raioanele Hîrlău, Huşi Şi Tg. Frumos care au Insămînţat intre 91—94 la sută din suprafeţțe planificate cu culturi de primăvară. Deschiderea muzeului regional de artă plastică Ieri seara a a avut loc deschiderea festivă a Muzeului regional de arte plastice. Amenajat în sălile Palatului Culturii, Muzeul regional de arte plastice se situează printre realizările de seamă obţinute în ultimii ani, pe tărîmul culturii în regiunea noastră. Cu trei ani înainte de a-şi sărbători centenarul, după ce în timpul vechilor regimuri nu se putuse bucura nici măcar de simpla bunăvoinţă a oficialităţilor, fosta Pinacotecă Moldovenească îşi redeschide astăzi porţile în condiţii diametral opuse. Sprijinul acordat de regimul democrat-popular dezvoltării artei în patria noastră, este concretizat în cazul Muzeului regional de artă plastică, în tot ceea ce a concurat la dotarea și amenajarea sa în admirabilele săli ale Palatului Culturii. Vizitatorii care se vor perinda zilnic prin aceste săli vor avea prilejul să admire creaţii de frunte ale artei plastice romîneşti şi universale. Dispuse după , criterii ştiinţifice, picturile şi sculpturile aparţinînd unor felurite şcoli şi epoci apar într-o ordine care-i permite vizitatorului să se orienteze şi să poată aprecia valoarea de ansamblu a bogăţiei de creaţii artistice expuse. Deschiderea Muzeului regional de artă plastică a avut loc în prezenţa tov. Dumitru Gheorghiu, prim secretar al Comitetului regional PMR, tov. Simion Timofte şi Emil Mazilu, secretari al Comitetului regional PMR, a tov. Const. Nistor, preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, tov. Leri Lesner, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional a numeroşi oameni de ştiinţă, artă şi literatură, oameni ai muncii din oraşul nostru, studenţi, etc. După un scurt istoric al existenţei fostei Pinacoteci, tov. Costache Agafiţei directorul Muzeului regional de arte plastice, a făcut o prezentare a Muzeului, trecînd în revistă operele aparţinînd pictorilor şi scultorilor romîni clasici şi contemporani, precum şi ale maeştrilor artei universale, prezenţi la aceste săli prin lucrări care se bucură de o binemeritată faimă.. ,,Mulţumim partidului şi guvernului, a încheiat tov. Costache Agafiţei, pentru imensele posibilităţi creata In sprijinul organizării şi îmbogăţirii aşezămintelor de artă, în sprijinul Înfloririi creaţiei artistice. Muzeul regional de artă plastică este o dovadă a preţuirii pe care puterea clasei muncitoare o acordă tezaurului de artă creat în decursul veacurilor de poporul nostru, de popoarele lumii. Este o dovadă a superiorităţii vieţii noastre socialiste în care fiecare nouă înfăptuire este pusă sub semnul avîntuluî către lumină, către o necontenită creştere a nivelului de trai, material şl cultural al poporului”. Cei prezenţi la deschiderea Muzeului au constituit totodată şi primii vizitatori ai acestuia. CLIŞEU: Aspect de la festivitatea deschiderii regional de artă plastică. muzeului