Flacăra Iaşului, iunie 1957 (Anul 13, nr. 3349-3374)

1957-06-01 / nr. 3349

i A ­Y r "V" ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Mr Mlădiţele viitorului de aur A devenit o tradiţie scumpă ca de 1 iunie al fiecărui an oamenii de pe toate meridianele globului să sărbătorească ziua copilului, ziua mlădiţelor viitorului de aur al omenirii. Vorbind de­spre copii cu o nea­semuită frumuseţe, izvorîtă din dragoste profundă, Maxim Gorki e spus: „Copiii sunt florile vieţii“. In zilele noastre aceste cuvinte înţelepte au o adincă semnificaţie. Florile sunt simbol al gingăşiei, al frumu­­­­seţii şi nădejdii în împlinirile viitoare Pen­tru a creşte ele au nevoie de ocrotire, de lu­mină şi căldură, de linişte. Furtunile rup plă pifidele lor lujere, le ofilesc frumuseţea co­rolelor deschise către azurul cerului, întune­ricul le face să crească anapoda, să nu ajun­gă la plinătate. Copiii sunt simbol al gingăşiei, al frumuse­ţii, al nădejdii în împlinirile viitoare. Pentru a creşte ei au nevoie de ocrotire, de lumină, de pace. In ţara noastră şi în toate ţările so­cialiste frăţeşti, prin grija partidelor clasei muncitoare copiii au asigurată ocrotirea şi lumina necesară creşterii şi formării lor ca vii­tori cetăţeni şi constructori. Iar lupta unită a tuturor oamenilor care iubesc pacea va iz­bind­­in nobila sa cauză, pentru ca nicicind războiul să nu ofilească şi să stingă plăpîn­­dele vieţi ale copiilor lumii. ,Copiii sînt florile vieţii.. Fie ca atunci cînd globul va fi încălzit de soarele veşnicei primăveri a omenirii aceste flori să ajungă la plinătate şi să ducă mai departe, pe culmile de aur, munca şi lupta noastră. AU INTRAT ÎN FUNCŢIUNE IERI LA F. K. B. DOUA CUPTOARE ELECTRICE Ieri dimineaţă, în marea hală de turnătorie a fabricii de rulmenţi Birlad au intrat în funcţiune 2 noi cuptoare sovietice tip O.K.B.— 298, pe principiul de topire cu instalaţie monofazică. Ambele cuptoare sunt specializate pentru bucşi de alamă turnate centrifugal. La orele 14.00 echipa maistrului turnător Stelian Băncianu a elaborat prima şarjă de alamă. Capacitatea noilor cuptoare va permite elaborarea unor şarje de alamă şi pentru alte întreprinderi din ţară. Prin intrarea in funcţiune a noilor cuptoare, fabrica de rulmenţi va reali­za şi însemnate economii, deoarece pînă acum bucşele de alamă erau aduse din Oraşul Stalin, iar transportul lor costa lunar aproape 100.000 lei. La re­zolvarea problemei tehnice, legată de darea în folosinţă a cuptoarelor şi la montarea instalaţiei electrice de înaltă şi joasă tensiune, un aport deosebit l-au adus inginerii Iosif Rozenkrant şi Nicolae Pasca. EUGEN CEDRU corespondent Expoziţia „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice" In curînd se va ame­naja la Iaşi, în Pala­tul Culturii, expoziţia tehnico-ştiinţifică sovie­tică „Folosirea energiei atomice în scopuri paş­nice”. Pentru organiza­rea acestei expoziţii va veni la Iaşi un grup de oameni de ştiinţă sovietici, care activea­ză pe tărîmul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice — în frunte cu docent V. S. Kirilov Ugriumov, can­didat în ştiinţe fizico­­matematice, decan al facultăţii de fizică teo­retică şi experimenta­lă de la Institutul de ingineri fizicieni din Moscova. Deschiderea muzeului memorial „Vasile Alecsandri“ din Mirceşti oficialităţilor din regiu­nea noastră. Duminică 9 iunie a re­giunii Scriitorilor şi au loc deschiderea festivă a muzeului memorial V. Alecsandri din Mir­ceşti. Clădirea mu­zeului a fost resta­urată şi cuprinde în afară de două ca­mere (camera de lu­cru şi dormitorul) dotate rit mobilier şi obiecte personale de-ale poetului, şi alte încăperi în ca­re sunt expuse foto­copii după ediţiile originale şi după diferite documente, ilustrînd pe etape viaţa şi opera lui Vasile Alecsandri. In sălile muzeului sunt de asemenea prezentate scene din teatrul lui V. Alecsandri interpre­tat după 1944 de colectivele unor tea­tre din ţară, etc. Cu prilejul des­­chiderii muzeului vor lua cuvîntul re­prezentanţi ai U-Ctiţi în pag. 2­ a Copiii primăvara omenirii Sărbătorirea Zilei Internaţionale a copilului la Iaşi Ieri după-amiază a avut loc în sala Teatrului Evreiesc de Stat, sărbă­­tor­irea Zilei Internaţionale a Copilului la Iaşi. La această adunare au ţinut să participe numeroşi oameni ai muncii, părinţi dornici să-şi manifeste încă odată dragostea neţărmurită pentru copii, pentru apărarea vieţii şi feri­cirii? Ieri Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. Elisabeta Bulgaru, vicepreşedintă a comitetului executiv şi sfatului popular orăşenesc. Vorbind despre situaţia copiilor din ţara noastră şi din regiunea Iaşi vorbitoarea a spus : Faţă de 1948 avem astăzi cu 300 la sută mai multe spitale de pediatrie, cu 275 la sută mai multe case de naştere, iar numărul locurilor în căminele de zi a crescut cu 650 la sută. Dacă comparăm situaţia de astăzi a învăţămîntului cu aceea din trecut ne putem da şi mai bine seama de ceea ce poate realiza un regim socialist. De la 1577 grădiniţe de copii cît erau în 1938 am ajuns astăzi la 6 400 grădiniţe în care sînt educaţi peste 274.000 de copii După ce un număr de mame au mai luat cuvîntul,­­ a trimis o telegramă FDIF. A urmat un program artistic dat de elevi și pionieri. •■■■■■■■■■■■aa ■&M­LXJ11 HP. Î24S­■ ■ stmM 1 iunie 1967 aaaaaaaa­­ 20 bani aa­aa Serbare de neuitat Serbarea prezentată joi după amiază de clasa a I-a elementară de la Şcoala medie nr. 4 a fost o realizare cu care se pot mîndri atît micii artişti şi învăţătoarea lor, tov. M. Constantinescu, cît şi conducerea şcolii şi colectivul de părinţi. Spectatorii — elevi, cadre di­dactice, părinţi, etc., au avut prilejul să asiste două ore şi ju­mătate la o serbare, pe cît de puţin obişnuită pe atît de emo­ţionantă. Un preţios ajutor în pregăti­rea acestei serbări au dat părin­ţii elevilor care au răspuns la toate chemările clasei şi ale şco­lii. Dintre aceştia s-a evidențiat în mod deosebit tov. Jenica Is­­trate. Creşterea productivităţii muncii şi regimul sever de economii — Se elimină un loc îngust de producţie In cadrul unei recente cons­fătuiri de producţie, cu prile­jul discuţiilor pe marginea sistemului de salarizare îmbu­nătăţit, un colectiv de tehni­cieni de la fabrica de confecţii din Bîrlad a făcut propunerea ca să nu se mai lucreze in brigăzi, ci in produri­ In ve­chea formă de organizare a muncii — brigada formată din 2O de oameni — fiecare om făcea o operaţie, iar In spriji­nul rezolvării diferitelor pro­bleme existau mai mulfi ajutori de meşteri. Era suficient să lipsească un muncitor din ca­drul brigăzii pentru ca să se ivească un loc îngust de pro­ducţie. Avantajul organizării muncii în produri — au arătat ei — constă, în primul rind, in faptul că o operaţie va putea fi executată de un grup de oameni. Productivita­tea muncii va creşte pentru că muncitorul nu va mai face îm­pachetarea fiecărui produs. Propunerea a fost găsită ca acceptabilă și in momentul de față ea este în studiul condu­cerii întreprinderii și a ser­viciului tehnic. La ora actu­ală se fac cronometrările. Pro­blema care se pune insă, este ca lucrările să nu fie tărăgă­nate, întrucît avantajele sunt evidente. „La secţia l­a fermentaţie, aerul comprimat este adus din secţia compresoare prin conducte. In timpul desfăşurării procesului de fermentaţie aproximativ 10—15 la sută din cantitatea de aer se pierde . Iată relatările şefului secţiei fermentaţie făcute la una din consfătuirile de producţie în ca­drul cărora s-au dezbătut şi dis­­cutat măsurile privind sistemul de salarizare îmbunătăţit. Şi atunci m-am gîndit — fac o propunere ,— să punem la punct o instalaţie de înregistrare a ae­rului care ne va permite să de­pistăm cu uşurinţă locul unde se produc pierderi şi să înlăturăm imediat defecţiunea. Toată insta­laţia o putem face din materia­lele care se găsesc prin atelierele noastre, a continuat şeful secţiei. Apreciind propunerea ca deose­bit de preţioasă, conducerea fa­bricii de antibiotice a introdus o în planul de măsuri tehnico-orga­­nizatorice şi a specificat că ln­st­ala­­ţia va fi terminată la 20 mai. a.c. Angajamentul a fost respectat. Acum pierderile de aer sunt eli­minate cu totul. Calculul econo­mic făcut arată că, anual, dato­rită acestui lucru se vor obţine economii de cca. 100.000 lei. izvoare ale îmbunătăţirii * sistemului de salarizare O sursă importantă de economii Mai avem rezerve interne... nefolosite In întreprinderea noastră acţiunea de consultare a muncitori­lor în vederea experi­mentării măsurilor pri­vind îmbunătăţirea sis­temului de salarizare şi normare a muncii se desfăşoară cu suc­ces. Propunem­ ca, înzes­trarea unor strunguri cu mandrine noi, a­­provizionarea­­ altor strunguri cu cuţite „ciuperci” pentru pro­filul roţilor, sau con­fecţionarea unui număr corespunzător de cuţi­te cu plăcuţe vidia pen­tru tăierea rapidă, sunt în centrul atenţiei noastre. Tot pe baza propu­nerilor muncitorilor con­ducerea secţiei este ho­­tărîtă să susţină cu mai multă tărie decit pînă acum respectarea de către celelalte sec­ţii — mă refer în spe­cial la secţia forjă — a adaosului de prelu­crare. Transformarea in span a unui mare adaos de prelucrare, constituie pentru sec­ţia noastră o frînă in calea creşterii produc­tivităţii muncii, iar pen­tru secţia respectivă un consum inutil de ma­terie primă. De aceea conducerea sec­ţiei, îndrumată şi aju­tată de organizaţia de partid şi comitetul de secţie, va lupta pentru aplicarea in viaţă a propunerilor privind ri­dicarea necontenită, dar reală, a productivităţii muncii, izvorul princi­pal al Îmbunătăţirii sa­larizării. SEBASTIAN MORARU şeful secţiei mecanice Atelierele CFR Paşcani PE MARGINEA CHEMĂRII In fiecare sat, sector agricol socialist puternic și înfloritor întărirea ecoponaico-organizatorică a gospodăriilor colective și întovărășirilor ---- ~~ ' — ' ' -■ ■■■ ^ - ' I n—■■ •' ■■ - ■ ■. . . ■ ■■■ ■■ ■- -■ ■ ~ — —1 agricole sarcină importantă în etapa actuală „Obiectivul principal în agri­cultură în cel de al II-lea plan cincinal este creşterea conside­rabilă a producţiei agrico­le marfă şi în primul rind creşterea producţiei marfă provenite din sectorul socialist al agriculturii La sfirşitul celui de al II lea plan ciincinal cantitatea de produse agri­cole marfă provenită din sectorul so­cialist al agriculturii va trebui să fie de 60%— 70% din întreaga producţie marfă agricolă”. Aceasta este sarcina centrală pe care o trasează cel de al II-lea Congres al Partidului in domeniul agriculturii în cursul celui de al II- lea plan cincinal. Comi­tul regional de partid laşi a luat măsurile politice şi organiza­torice menite să ducă la traducerea în viaţă a acestei istorice hotărâri trasată de Congresul Partidului. Ca rezultat al aplicării acestor măsuri, în regiunea Iaşi s-au obţinut o serie de realizări în domeniul transformă­rii socialiste a agriculturii. Pentru a ilustra acest lucru, iată citeva cifre din care reiese ritmul de transformare socialistă a agriculturii în urma des­­baterii documentelor Congresului. Din acest tabel se vede clar creș­terea ritmului de transformare socia­listă a agriculturii în perioada de la Ing. agr. PETRE MAGAZIN şeful secţiei agrare a comitetului regional de partid Congres încoace. Aceasta dovedeşte Pînă la data de 30 aprilie 1957, în regiunea Iaşi sectorul socialist din agricultură reprezintă peste 25% din numărul total al gospodăriilor, iar suprafaţa de 97.402 ha, reprezintă cca. 20% din suprafaţa arabilă aparţi­­nind ţărănimii. Fruntaşe in transfor­marea socialistă a agriculturii sunt ra­ioanele Murgeni, Negreşti şi Vaslui. In prezent în raionul Murgeni aproape toate familiile de ţărani muncitori sunt încadrate în sectorul socialist. Peste 50% din suprafaţa arabilă a raionu­lui este astfel cuprinsă în GAC şi în­tovărăşiri agricole (fără sector de stat) şi sunt create toate condiţiile ca în acest an să fie terminată co­operativizarea în linii mari. Din cele 940 sate din regiune în aproape 800 există sector socialist, iar In raioanele Murgeni, Vaslui, Ne­­grşti şi Tg. Frumos In fiecare sat există cel puţin o întovărăşire agri­­colă. Ariniul in transformarea socialistă a agriculturii creat in urma desba­­terii documentelor Congresului, este pentru noi o dovadă sigură că pînă la sfirşitul celui de al II-lea plan cincinal pot fi îndeplinite şi depă­şite sarcinile trasaţi de Măririle Congresului In domeniul agriculturii. Pentru aceasta este­ Insă necesar să se mobilizeze toate forţele şi să se sporească eforturile astfel ca ritm­ul de cooperativizare si fie din ce In ce mai accelerat pînă la crearea unui avînt general în întreaga re­giune. In sprijinul ţărănimii munci­toare care s-a Încadrat in sector so­cialist, statul nostru de democraţie populară a venit cu numeroase ma­şini şi tractoare care sa execute lu­crări superioare pe tarlalele întinse ale GAC şi întovărăşirilor agricole. Cele 15 SMT din regiunea noastră sunt înzestrate cu un parc de peste 800 tractoare care acţionează nume­roase maşini (pluguri, semănători, se­­cerători, prăşitori, batoze, etc) capa­bile să execute un mare şi variat volum de lucrări. Ca rezultat al aplicării metodelor agrotehnice avansate şi a lucrării cu maşinile, pe tarlalele GAC şi înto­vărăşirilor agricole se obţin sporuri însemnate de producţie faţă de sec­torul individual. Pentru a sublinia acest lucru, prezentăm citeva cifre comparative privind producţiile medii la citeva culturi principale obţinute în ultimii 3 ani în sectorul socialist cooperatist şi în sectorul individual. Numai un mic calcul pe baza ci­frelor de mai sus, ne va demonstra cu cît va fi mai cîştigată ţărănimea muncitoare din rniunea noastră dacă s ar încadra în sector socialist. Din acest tabel se vede că diferenţa de producţie la han între sectorul so­cialist şi cel individual este de 230 kg, la grîu, 140 kg, la porumb şi 160 kg, la floarea-soarelui. Dacă facem calcu­lul la suprafeţele insămlnţate cu aceste culturi în sectorul individual vom avea : 140 000 ha., griu x 230 kg., (diferenţă) = 30.800.000 kg., grîu 205.000 ha., porumb x 140 kg., (dife­renţă) = 28.700.000 kg., porumb 43.000 ha., floarea-soarelui x 160 (diferenţa) — 6.880.000 kg., fi. soarelui. Aceste zeci de milioane de kg., boabe ar duce desigur la o mai bună aprovizionare a pieţii cu produse a­­gricole, la ridicarea nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare. Să analizăm acum citeva aspecte ale activităţii economice şi organiza­torice pe care o desfăşoară GAC­, şi întovărăşirile agricole din regiunea noastră, lipsurile care există în această direcţie, cauzele care le determină, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru înlăturarea lor. A.— Activitatea gos­podăriilor agricole colective — Planul de producţie şi planul de perspectivă Se ştie că orice întreprindere soa­cialistă nu se poate dezvolta îni mod raţional dacă la bază nu are un plan anual de producţie cu sarcini concrete în fiecare sector de activitate şi un plan de perspectivă pe un anumit număr de ani. Acesta din urmă se intocrreşte pe baza profilului ce sei stabileşte pentru fiecare unitate, ţi­nînd seama de planul de stat, dej nevoile colectiviştilor şi de con­diţiilei climato - pedologice in care se‘atin unitatea respectivă. Aşa­dar planifi­­carea este deci valabilă şi obligatoria în GAC. • r, ■ , Multe GAC din regiunea noastră îşi desfăşoară întreaga activitate pa baza de plan anual, având totodată şi planuri de perspectivă privind dezvol­tarea lor. Aceste gospodării obţin an de an rezultate din ce în ce mai bune.­ Aşa de exemplu, GAC Tîrzii—Huşi, Pribişti—Vaslui, Tungujei— Negreşti sunt gospodării milionare. Deasemeni sunt multe alte GAC care în curînd vor deveni milionare. Majoritatea gospodăriilor însă nu-şi­­desfăşoară activitatea pe baza unui plan de pers­pectivă, iar planul de producţie au m­ai de multe ori nici nu este cu­­noscut de toţi colectiviştii, el fiind întocmit numai de consiliul de con­ducere, iar urmărirea pe parcurs nu este o preocupare permanentă a tutu­ror colectiviştilor. Din această cauză unele gospodării bat pasul pe loc cu toate că sunt înfiinţate cu cîţiva ani în urmă. Aşa de exemplu GAC Cozmeşti—Huşi deşi constituită în anul 1950 are ca fond de bază numai 89.610 lei. Acelaşi lucru putem spune despre GAC Scobinţi — Hîrlău, Dub­eşti-­­Tg. Frumos, Comarna — Iaşi, Ţuţ­­cani — Murgeni şi altele, care au sporit foarte puţin fondul de bază de la data constituirii. Lipsa unui plan de perspectivă şi neurmărirea atentă a planului de producţie anual face ca în multe ca­zuri activitatea să se desfăşoare la voia întimplării, iar rezultatele să nu fie cele mai corespunzătoare. Se impune deci ca în fiecare GAC să se analizeze în mod temeinic po­sibilităţile de dezvoltare şi pe baza aceasta să se elaboreze planuri da perspectivă pentru următorii ani ast­fel ca pînă în 1960 să se realizeze în fiecare unitate sarcinile trasate de partid la cel de al II-lea Congres. In acest scop comitetele raionale de partid, sfaturile populare raionale, teh­nicienii trebuie să ajute organizaţiile de partid, consiliile de conducere din (Continuare în pag. 3-a) că un număr tot mai mare de ţărani muncitori din regiu­nea noastră se conving de supe­rioritatea agriculturii socialis­te faţă de mica gospodărie individuală. G.A.C. şi Intov­­ţi agricole 0 Data : Nr. _ Supraf. z unității Fara‘ ha 1 31.XXI. 1950 50 2.782 9.083 2 31.XII.1952 234 13.070 29.461 3 31.XII. 1955 387 17 922 43.459 4 31.XII.1956 812 39.480 33.159 5 30.IV.1957 989 57.039 97.402 1954 1955 1956 Sectorul ^------- -------------------- ___________ Gr,u rumb stj“[e* Grlj rumb s°“Je' Grlu rumb G.A.C. și In* tovărișiri agricole 930 875 650 1400 2085 1200 830 960 790 Individual 700 620 540 1200 1990 910 630 800 67) s­peranţI­ şi buc Dragostea pentru copii, cele mai gingaşe mlă­­diţe ale omenirii, grija pentru a Ie apăra viaţa, pentru a le asigura viitorul, se intilnesc la fie­care pas in patria noastră. Şi in regiunea Iaşi, ca peste tot în ţară, funcţionează numeroase creşe, grădiniţe şi cămine de zi. S-au deschis numeroase magazine cu articole speciale pentru copii. Grădinile, parcurile, spaţiile verzi din ora­şe, excursiile, taberele de vară, cuprind mereu sute şi mii de copii. In clişee de la stingă la dreapta : 1. De la virsta de 3—4 ani copiii sunt ajutaţi să-şi formeze deprinderi de muncă. Aşa că, în programul de activitate al căminului de zi de la Direcţia Regională C.F.R. intră şi îngrijirea flo­rilor, a porumbeilor, confecţionarea jucăriilor din plastilină, etc. lată pe micuţii Nicuşor şi Elena hrănind porumbeii adăpostiţi în colivie. 2. De-abia răsăriţi, copiii încep să cunoască şi să se bucure de tot ce-i frumos şi bun în viaţă. Priviţi-i. Sunt nedumeriţi în faţa aparatului de fotografiat. Micuţii care n-au depăşit cu mult personalului creşei de la fau­lis ,,"ţesătura”. ---- - .........,ii pentru copii au deseori de lucru cu micuţii cărora i­u tru d­. Radu Bogdaniei are numai 4 anişori, cu toate acestea, este foarte „pretenţios”. Degeaba incearcă tov­nul central nr. 5, să-l lămurească că-i vine bine hăinuţa. In cele din urmă insă, şi-a găsit modelul pr­eferat 4. E un spectacol obişnuit al oraşelor şi satelor noastre de astăzi, curtea unei case in care copii, foarte mulţi copii mici — preşcolari — îmbrăcaţi in şorţuieţe albe joacă intr-o horă veselă „şoarecele şi pisica” sau construiesc in sala de clasă căsuţe, fintini, etc. Fotoreporterul nos­tru a surprins pe micuţii de la grădiniţa de copii nr. il tocmai in momen­tul cind îşi ridicau din cuburi diferite construcţii. Aici, In unităţile preşcolare şi apoi în şcoli. In sufletele copiilor inflo­resc cele mai frumoase simţăminte, in mintea lor se nasc au an cresc şi prind puteri sub suprareal­ă. Vînzătoarele de la magazinele de conici sint pe plac hăinuţele confecţionate pen- Elena Casian, vînzătoare la magazi­fele de viitor. * " ' - ~ ' ginduri mă-

Next