Flacăra Iaşului, iulie 1957 (Anul 13, nr. 3375-3400)
1957-07-02 / nr. 3375
Kr. 3?75 Calendarul lucrărilor agricole pe luna iulie in c mp / Iulie este luna secerișului. Se recoltează în pîrgă orzul, griul și mal la urmă ovăzul. Numai păioasele de pe loturile semincere se seceră cînd boabele au ajuns la coacere deplină. Pentru ca să nu avem pierderi prin scuturare, păioasele se recoltează rapid. Snopii trebuie aşezaţi la marginea ogorului in la fel ca să se poată face imediat dezmiriştirea sau arătura de vară. In orice caz, recoltarea va trebui făcută în cel mult 10 zile. Subliniem din nou importanţa Uminit ivitului şi arăturii de vară, lucrări prin care disrugem buruienile şi seminţele lor, reţinem apa din ploi şi combatem tot soiul de dăunători animali şi vegetali. In afară de aceasta, miriştea întoarsă poate fi insămînţată cu porumb pentru siloz sau alte plante furajere, obinînd astfel pe acelaşi ogor două culturi pe an. În această perioadă începe şi treierişul. Planul de măsuri, aprobat de C.C. al partidul nostru şi de Consiliul de Miniştri prevede ca treierişul să înceapă în cel mult cinci zile de la recoltare. Indicaţia este foarte preţioasă, deoarece tărăgănarea treierişului ar putea face ca această lucrare să se prelungescă în perioada insămînţărilor de toamnă şi lucrul nu este deloc bun. In afară de lucrările amintite, agricultorii nu trebuie să uite că prăşitoarde mai au încă nevoie de anumite îngrijiri. La porumb, sfeclă de zahă şi furaj se continuă cu praşila. Se face copilitul la porumb, iar la floana-soarelui se ciupesc la timp toţi lăstarii care dau de la baza frunzelor, pentru a întări şi dezvolta pălăria principală. In livada In grădina de pori, după cireşe şi vişine se recoltează caisele. Aceste fructe sunt foarte valooase şi de aceea recoltarea se face puţin în pîrgă, iar transportul cu mac grijă. Culesul se începe cu varietăţile timpurii. Se recoltează merle aşa numite „Dulci de Moldova" şi perele văratice, înainte de a ajunge la maturitate. Fructele viermănoase, pătate Şi cu început de putrezire se string şi se ard căci sînt purtătoare de boli. De asemenea se culeg cuiburile cu omizi, strînse la meri, peri şi pruni , sub forma unor mături La pomii prea incăcaţi cu rod, se face rărirea fructelor. Gridina de legume in grădină se udă de belşug dimineaţa şi seara în special varza, ardeii şi vinetele. Se plivesc şi se prăşec în continuare toate culturile, supraveghindu-se cu atenţie plantele pentru producerea de seminţe, spre a fi recoltate la timp. Tufele de pătlăgele roii se leagă de araci şi se ciupesc mereu subţioriie ca să se grăbească coacerea fructelor. Se recoltează fasolea pistei, cartofii, varza de vară şi toate legumele semănate timpuriu, avînduse grijă să se planteze altele noi. VIA In vie se continuă cu sfatul, se face plivitul, copilitul şi cîrnitul. De asemenea, se continuă cu legatul lăstarilor cu rod şi stropitul cu sulfat de cupru acolo unde se simii nevoia. Dacă coardele pe care este aşezat rodul sunt prea lungi, se vor ciupi lucrarea se va face şi la condeie destinate pentru rodul anului viitor supravpprba securitatea butucilor pentru a nu fi prăvăliţi de vini I ' i " ' ~~ V. Lucrări zootehnice la pentrus animale trebuie să constituie o preocupare pentru fieospodar. Acum este timpul să se facă o aprovizionare bună de fin, ca la iarnă viiV.ce să aibă hrană suficientă şi de calitate. Se redă deci cu atenţieStorceagul, lucerna şi trifoiul, precum şi iarba e fineţe. Uscatul finulpii se face pe capre, prepelegi sau garduri spre evita scuturarea frunzelor-tsi florilor. Animalele trebuie ţintite tot timpul sub atentă supraveghere spre a preveni apariţia bolilor. Pentru aceasta se va apela la specialiştii zoovalsarinari, cerînd'i-ie ajutorul și sfatul lor, de cjte ori se simte nevoia. O altă lucrare importantă ce se face tot acum este însămînţarea miriştilor cu plante furajere în special, porumb de siloz. Acesta se poate semăna des, dindu-se la hectar cîte 100 kg. boabe sau mai rar 30—40 kg. la hectar. In ultimul caz, se cultivă la fel ca şi cel pentru boabe, numai că la toamnă, cind ştiuleţii sunt în lapte, porumbul setaie şi se pune la groapa de murat. AGRONOM Cititorii propun Printre numeroasele corespondenţe sosite în ultimele zile la redacţie se găsesc şi unele scrisori prin care cititorii fac diverse propuneri cu privire la rezolvarea unor cerinţe ale cetăţenilor. Publicăm mai jos 2 dintre aceste scrisori. „ Un nou chioşc de ziare c l locuitorii de pe aleea „M. Sado■riu“ — Copou, ca şi ceilalţi ce- Hhi de prin împrejurimi întimpin.i Vi greutăţi atunci cind doresc tă ^■upere o revistă sau un zi.i, c c. a- H,c în partea aceasta a oraşului ^ftseşte un centru de deservire a BT epuiafiei cu astfel de lucruri. V Intrucît în apropierea acestei străzise găseşte un institut de învăţămîntsuperior (Agronomia) care numără »sute şi sute de studenţi, precum şialte instituţii, printre care şi şcoala de corecţie, ar fi necesar să se înfiinţeze şi aici un chioşc de ziare. (P. LUCRESCU, pensionar) În legatura cu magazinele Ide desfacerea produselor industriale Nu de mult OCE Produse Industriale Iaşi a deschis în centrul cartierului Actor un magazin de textile şi galanterie. Gospodinele cartierului care pentru un ac sau o papiotă de aţă trebuiau să meargă cale de 5 km. cu tramvaiul, au fost tare bucuroase c deschiderea noului magazin. Numai că bucuria aceasta a fost de scurtă durată. De unde la început magazinul era aprovizionat din abundenţă cu tot felul de mărfuri, astăzi el este din ce în ce mai prost aprovizionat. De ce conducerea QCL-ului Produse Industriale nu-şi îndreaptă mai mult faţa şi spre acest cartier ? Aceasta cu atît mai mult cu cit locuitorii de aici propun să se deschidă şi în cartierul lor un magazin de încălţăminte. -■ _ ' _*•# (GODEL SCHWARTZ, locuitorul cartierului Abator str. A. Vlaicu nr. 79) un loc de foileton Mărunţişuri... Cireşe „inimă de porumbel“ Acţiunea se intrece la Apozarul de legume şi fructe tir- 20 din faţa Poştei, unde-i vinzător Lupu Bercovia. Uneori este ajutat şi de soţie. E coadă al cireşe „inimă de porumbel". * — 2 kg. de cartofi (ceruse cineva) —: Unde-i pui ? In pumni ? Pungile nu sint decit pentru fructe ! — şi pînă să şi scoată omul sacoşa, vînzătoarea îl lasă in pace şi trece la a servit alţi clienţi. Numai că nerezia tinde-ţi cîntăreşte, e-o mină zdravănă de cireşe. Şi pînă să-ţi potrivească exact un kilogram,c-o rapiditate de invidiaţi ia din grămadă, dar in loc să nimerească în pungă, le lasă să cadă tot in terezie Apoi îţi aruncă punga ln faţă, zîmbind amabil, doar cu trei sferturi de kilogram. n — Şi mi-e aşa de necaz, că mi-au rămas acolo nişte cerceluşi de cireşe de toată frumuseţea, luaţi, că nu mai găsiţi nici (dintr-astea —• Păi, toată ziua restaurantul „Moldova“ e popularizat şi la Radio Bucureşti. M-am dus şi eu şi am nimerit-o ca „martie n post". — O masă bună, zic ! •— Bună, să trăiţi, vine. Şi ospătarul pune in faţă lista de bucate. — O ciorbă de purceluş, deocamdată. — Vine. După un sfert de ceas • — Să vedeţi, că nu mai este. Avem însă, ciorbă de văcuţă. ■■ şi-şi ţuguie buzele. Mai trec zece minute . —Nu mai este. A.ca că luaţi o supă şi chiftele marinate că nu mai găsiţi nici din aştri — piei.. Cînd, după ce m apuc să-nfulec, la masa de-alături serveşte elegant, ciorbă de purceluş şi friptură la tavă.ra Nene, — zic eu — să numi aduni şi data la plată ! — De ce? face cetăţeanul Crezuse că glumesc şi-i dau vreun bacşiş, că data înseamnă bacşiş in argoul lor. Fiindcă azi e marţi. Şi-s două ceasuri rele. Eu l-am trecut cum Fam trecut pe-al meu, dar să te văd pe dumneata ! --• Ai făcut asta ? Păi a doua oară n-ai ce să mai cauți în restaurant. — ȘtiU. Insă se pune problema : Eu, ori, Pl ? Serbarea şcolarilor Pentru a impulsiona munca culturală în comuna Prisăcani, raionul Iaşi, direcţia şcolii de centru, sub conducerea tov. Buruiană P. Dumitru, a luat iniţiativa de a se da o serbare în satul Măcăreşti ce intră în componenţa comunei noastre. Ca răspuns iniţiativei de mai sus, colectivul clasei a Vl-a a cărei dirigintă este tov. Buruiană D. Elena, a dat zilele trecute o reuşită serbare în cadrul căminului cultural din Măcăreşti In interpretare s-au distins elevii Cristea Mihai, Măzdrug Traian, Mustgaţă Petru, Rafiţa Adela şi Gorea Iulia. De asetmenea, menţionăm că elevul Cristea I. Petru din cls. VII-a s a distins prin cîntecele populare executate din armonică. EL. BLAGEANU coresp i**-»*^*^i*****,***^j^*4Cie fc****·· » * *.** »je* ***********»»» † * *†.***†■***@.*.*.. *†?-«•. i »» FT ACAR A TA SUT TT1 BHgga^ggBMHiie H ANDBAL Vedetism, desconsiderare, neseriozitate şi... altele Intîlnirea dintre formaţiile Ştiinţa Iaşi—Locomotiva Paşcani, desfăşurată sîmbătă, pe drept cuvînt i-a nemulţumit pe spectatori, mai ales prin jocul confuz şi fără interes prestat de studenţi. Dacă în prima repriză jocul a fost echilibrat şi scorul a oglindit fidel situaţia de pe teren (1 — 1), prin golurile marcate în minutul 12 de Vornicu şi 20 de Cărunţii, în schimb în cea de-a doua repriză Ştiinţa a fost depăşită net şi învinsă pe merit cu 3—1. In acest joc studenţii n-au arătat nimic, mai ales linia de atac s-a pierdut în combinaţii sterile în faţa porţii, uşurînd munca apărării feroviarilor. In minutul 60,după o greşeală a apărării studenţilor, Atanasiu scapă singur şi înscrie. Surprinsă de acest gol Ştiinţa joacă nervos, pierde aproape toate baloanele, iar jocul se rezumă la o simplă hărţuială între apărarea studenţilor şi înaintarea ceferiştilor care, în minutul 75 înscriu din nou. Pentru jocul frumos prestat ceferiştii merită toate laudele, despre studenţi nu se poate spune decît că au intrat încrezuţi pe teren, cu atitudini de mari vedete, desconsiderîndu-şi adversarul care le-a dat o lecţie bună în toate domeniile. Merită a fi evidenţiată atitudinea lui Cernea şi Vasilescu, singurii care au muncit din plin, arătind dragoste faţă de culorile colectivului. La un moment dat Vasilescu a căutat să ia jocul pe cont propriu, însă ceferiştii au sezisat acest fapt şi l-au marcat cu stricteţe. In minutul 75 Don a părăsit terenul fără a fi sancţionat. Toate acestea trebuie să dea de gîndit colectivului sportiv „Ştiinţa“, fiindcă pe drept spectatorii ieşeni cer de la această echipă un fotbal de calitate. Pierzînd acest meci studenţii trebuiau să se prezinte a doua zi la meciul cu Locomotiva Iaşi, care fusese învinsă cu acelaşi scor de dinamoviştii din Bîrlad. Spre surprinderea tuturor, duminică, în loc ca pe teren să apară Ştiinţa Iaşi, a apărut echipa Progresul TRCL care a fost învinsă de feroviari cu 4—1 (2—1), din formaţia studenţilor fiind prezent doar Don. Această atitudine de sfidare faţă de spectatori trebuie serios analizată de către echipa şi colectivul Ştiinţa. Prin această atitudine studenţii au pierdut mult în faţa publicului spectator ieșean. Fază din meciul de handbal feminin Bârlad — Pașcani 0-0. .... pag. st In finala de fotbal — un joc frumos Dacă echipele ieșene n-au arătat aproape nimic cu prilejul întîlnirilor desfăşurate sîmbătă şi duminică la Iaşi, în schimb spectătorii au fost satisfăcuţi pe deplin de jocul celor două echipe din raioane care s-au întîlnit în finală. Jocul prestat de Locomomotiva Paşcani şi Dinamo Bîrlad, le-a arătat intr-adevăr ieșenilor ce înseamnă , un fotbal de calitate si ei, au răsplătit echipele fără sgîrcenie, cu puternice aplauze. Fazele se succed cu repeziciune fie la o poartă la alta şi în minutele H și 13 dinamoviştii trag în bară sau pe lîngă, in mini' 50 portarul ceferiştilor cu lege ropote de aplauze salvînd în extremis un şut puternic şi plasat tras de Slumschi, ca numai după puţin timp Leaţă să-l imite. In minutul 65 dinamoviştii trag de două ori în bară, mingea este respinsă, ajunge la Ştefănosai, care după ce îi dă „viza“ de trecere trimite printre lui Atanasiu, și acesta singur de la 5 m, trage în portar pierzând 0 mare ocazie. Același Annnsiu în minutul 75 după ce a trecut de doi apărători adverși trage plasat însă pentarul dinamovist printr-ţ un reflex extraordinar respinge în corner, în minutul 76 dinamoviştii beneficiază de o lovitură de la 20 de metri — acordată prea uşor de arbitru — şi reuşesc să înscrie primul gol care Ie-a adus Victoria. Feroviar nu, se descurajează, ei nu înepţinesc ritmul, ratînd în minimele 80 şi 82 încă două ocazii.faţă de aspectul jocului scorul/îi nedreptăţeşte pe păşcăneni/care au fost tot atît de buni /a şi dinaiptîtrupile, de volei susţinute timp ce două zile în etapa regională a Spartachiadei Tineretului, s-au bucurat de toată atenţia din partea publicului ieşean ce era rpoviştii, au avut ocazii mai multe de a înscrie, însă linia de atac le-a ratat copilăreşte. S-au evidenţiat : Mocanu, Ştefănescu, (cel mai bun de pe teren) de la Locomotiva şi Leaţă, Slumschi, Pantici, de la Dinamo. Raport de cornere G3 pentru Locomotiva. DINAMISM Echipele „Flamura Roşie“ Iaşi campîc anregionare In Spartachîacfa Tîneretuluz* dornic să cunoască rold „ voleiLului dmn' regiu-,ea noastră, prin echipele frunte'^ ain rili°anf ,ve'nite să co.-‘‘imie popularitatea do rqrP se tăcură aceasta discriină îri .rîndurile tineretului din satele r-f-fe11"111 noastem cffea ce priveşte calitatea focuriIrrr* spre satisfacţia noastră putem spune că ea a fost mulţumitoare în comparaţie cu anul trecut. Se poate vorbi despre puterea de luptă a jucătorilor şi de dorinţa lor fermă de a cîştiga şi a obţine un loc cît mai bun în clasamentul general. Finala la volei masculin şi feminin s-a disputat duminică dimineaţa pe terenul „Progresul” şi s-a bucurat de o asistenţă numeroasă. In finala la feminin s-au întîlnit echipele „Flamura Roşie” Iaşi şi „Recolta” Bîrlău. După un joc viu disgutat.jif, putem spune, şi spectaculos, tex-Utilistele au cîştigat pe merit, dar nu şi fără emoţii cu 2—0 (15—9, 15—8). Din echipa „Flamura Roşie” au făcut parte jucătoa- 4 rele Ceasnog Luisa, Luchian Ana, Ieonte Maria, Macarie Olimpiada, Onofraş Vera, Dîmbu Magda şi Cauris Maria. De la „Reporta” s-au remarcat Oprea Antoaneta, Stoica Doina, Pînzaru Maria şi Barghet Francisca. In aplauzele sutelor de spectatori îşi fac »«paritia Pe Ogn echipele ,,Fajr,'l1,ra Roşie"' Iaşi şi. „.Recolta/ echipe care s-au ridicat-’ ca valoare deasupra celorlalte participante şi dintre care (;-f'--buia să se desemneze echipa'* campioană pe regiune, ce ni va reprezenta în etapa urmărtoare. Miza jocului fiind mare, echipele au intrat timorate pe teren, fapt care a influenţat şi spectaculozitatea jocului, încurajaţi frenetic de spectatori şi în special de voleibaliştii de la Bîrlad (foşti pretendenţi la primul loc) huşenii reuşesc să ia conducerea şi pun în deruta pe textilişti. Ieşenii îşi revin Şi cîştigă doua seturi consecutivIn ultimul set ieşenii se apropie de valoarea lor normală, joacă mai legat, mai combinat şi spre sfîşşit îşi aduc aminte şi de blocaj. După o partidă îndîrjtit întîlnirea i-a sfîrşit cu scorul de 2-0 (17-15,15-8). Din echipa Flamura Roşie au făcut parte Tavrilă, Ştefănescu, Covaci, Vînatoru, Marin, Talpa, Ignat şi Schwartz. De la Recolta Huşi s-au remarcat Rusu, Ivanov, Munteanu şi Leonte. Intîlnirea a fost condusă competent de Harî Segal ajutat de Roibescu, Popovici şi Suman Fază din jocul de juniori Ştiinţa cam 3—2 (2 — 0). Iaşi — Locomotiva Paş- f @**†*»****@ * »· t** wz» » » La 30 mai a.c. ca rezultat al presiunii cercurilor comerciale şi în ciuda opoziţiei dîrze a SUA, ministrul de externe al Marii Britanii, Selwyn Lloyd, declara în Camera Comunelor reducerea de către Anglia a restricţiilor în Comerţul cu RP Chineză. Liberalizarea comerţului cu piaţa chineză era cerută tot mai insistent de înrăutăţirea poziţiei comerciale a Marii Britanii în raport cu restul lumii capitaliste. Marea Britanie avea de ales între export şi pieire; aceasta este şi una din ideile care se degajă din studiul scurt, dar analitic pe care Derek Kartun îl face asupra unora din problemele fundamentale ale Angliei la începutul celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea. Apărută în ESPLA „Marea Britanie 1956 — o ţară la răscruce“ încearcă după chiar mărturisită intenţie a autorului să examineze problema: poate oare Marea Britanie să supravieţuiască din punct de vedere economic în acest mijloc de veac, cînd îşi croieşte drum era coexistenţei paşnice, cînd în faţa omenirii se deschide epoca atomică şi cînd imperialismul ca sistem mondial se îngustează şi decade rapid ? Din punct de vedere economic miiitorai politic Anglia este a doua mare putere a lumii capitaliste. Rezervele sale de aur şi dolari nu se ridică însă nici la valoarea acţiunilor companiei „Ford Motor Company" din Detroit dare pînă nu de mult era în întregime proprietatea familiei Ford. Puterea economică a Angliei s-adezvoltat in mare parte pe baza exploatării vastului ei imperiu colonial în care găsea pieţe sigure de desfacere şi surse ieftine de materii prime. Astăzi însă, costul menţinerii rămăşiţelor imperiului britapic este aşa de ridicat încît dintr-un izvor de forţă coloniile s-au transformat într-un izvor de slăbiciune. Anglia este o ţară în care capitalismul monopolist a atins un înalt grad de dezvoltare prezentând totodată numeroase deformări. Astăzi, mai mult deţin sfert din întreaga forţă de muncă a Angliei este angajată în comerţ, întinderea mică a ţării şi particularităţile ei fizice fac ca cea mai mare parte din îndeletnicirile manuale, tehnice şi intelectuale ale Angliei să-şi afle aplicarea îndeosebi la prelucrarea materiilor prime importate. Produsele finite trebuesc apoi reexportate pentru a se acoperi costul materiei prime şi hrana populaţiei. Avînd o asemenea structură economică ,Anglia trăieşte deci mai ales din import şi export. Cu toate acestea, Anglia a aplicat mai sever decit orice altă ţară restricţiile asupra comerţului cu ţările lagărului socialist, restricţii inspirate de guvernul SUA. „Astăzi drama Marii Britanii —arată Derek Kartun — constă în faptul că nivelul ei de trai relativ ridicat se bazeazăpe o economie şubredă, în faptul cu inflaţia permanentă şi inexorabilă în ghiarele căreia se zbate ecolomic ţării de la terminarea celui d de al doilea război mondial nu poate fi oprită prin măsurile luate de guvernele laburiste şi conservatoare care se succed; în faptul că deşi Marea Britanie este mai bogată decit o ţară ca Franţa, dependenţa ei de importuri o face să fie din punct de vedere economic mult mai vulnerabilă şi mai puţin suplă decit aceasta, în faptul că Marea Britanie este o ţară care consumă din propriile ei rezerve. ..“. Vorbind despre restricţiile impuse comerţului cu ţările socialiste ca despre un anacronism, o rămăşiţă a războiului rece, autorul demonstrează că ele au contribuit la crearea unui dezechilibru periculos în comerţul extern al Angliei. Compararea balanţei comerciale engleze din 1955 cu cea din 1954 arată o creştere a importului de două ori şi ceva mai mare decît creşterea exportului şi o mărire a decalajului dintre import şi export cu 263 milioane de lire sterline. Sunt în declin şi poziţiile Angliei în comerţul mondial, În prima jumătate a anului 1955, comerţul mondial a crescut cu 13 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 1954, dar partea Angliei în comerţul mondial cu produse industriale a scăzut de la aproape 26 la sută în 1950, la 21 % în 1954 şi sub 20% în 1955. In 1956 partea Angliei în comerţul mondial a continuat să scadă în ritm şi mai accentuat datorită restricţiilor asupra importurilor iupuse Australiei Jon Zeelande în seama Angliei Africii de Sud şi octombrie 1955, s-au întărit în schimb în aceşti ani poziţiile SUA şi Germaniei occidentale în comerţul mondial. Consecinţele creşterii decalajului dintre import şi export au fost agravate de cheluielile pentru întreţinerea imperiului şi de speculaţiile străine asupra lirei sterline. Plăţile externe ale Angliei către ale tari reprezentînd dobînzi şi achitarea unor împrumuturi precum şi profiturile la capitalul străin investit în Anglia au crescut cu mai mult de 2 ori în perioada 1946—1955. Toate acestea duc la secătuirea rezervelor centrale de aur şi dolari, la secătuirea resurselor financiare ale Marii Britanii. „Este un proces — spune Derek Kartun — care, dacă nu va fi oprit, va duce în cele din urmă ţara la faliment“. In pofida aparenţei de prosperitate economia engleză trece printr-o atlîngă criză ale cărei rădăcini trebuiesc căutate în sistemul imperialist, perimat şi ruinător al A Marii Britanii. Remedierea acestei situaţii — arată autorul — „necesită o revizuire totală a relaţiilor Marii Britanii cu teritoriile dependente de ea, o schimbare hotăritoare a sistemului ei de comerţ exterior şi prefaceri economice fundamentale în ţară. . . Milioane de muncitori englezi, precum şi un mare număr de intelectuali au convingerea profundă că numai o prefacere socială fundamentală şi nimic altceva va salva Marea Britanie“. Referindu-se la problema coexistenţei paşnice Derek Kartun subliniară că această coexistenţă nu poate fi concepută fără un comerţ intens, pe o bază prietenească, comerţ care far orice gaz este de o importanţă vitalii pentru o ţară ca Anglia. Cînd conducătorii sovietici Bulgarin Şi Hrusciov au vorbit la Londra în aprilie 1956 despre pace, comerţ şi dezarmare se arată în carte, ei au vorbit despre calea spre salvare a Marii Britanii. Cursa înarmărilor în epi 10 ani de după război în care Anglia a cheltuit pentru înarmare uriaşa sumă de 12 miliarde de lire sterline a adus ţara în pragul ruinei ceea ce a făcut inevitabila scădere a nivelului de trai al maselor muncitoare. In ultimii zece ani bătălia muncitorilor pentru mărirea salariilor a luat proporţii ne - cunoscute în trecut. Spiritul combativ al muncitorilor englezi a crescut. Ei îşi dau seama că de cele mai multe ori acţiunea directă le aduce, rezultate mai bune decit mecanismul greoi al negocierilor cu patronii In lupta pentru satisfacerea revenficărilor poporului în dauna celor bogaţi pentru adoptarea unei nolitie bazate pe relaţii paşnice neimeaniliste cu restul lumii, împotriva guvernului conservator și a orientării imperialiste și antisovietice a politiei partidului laburist, clasa numcr'toare din Anglia este condusă la o autoritate crescîndă de Partidul Comunist al Marii Britanii care în programul său „Calea Britaniei spre** socialism“ arată singurul drum prin care Anglia poate să iasă din criză. Deşi avînd un carter jurnalistic şi o problematică limitată studiul lui Derek Kartun se ocupa de o situaţie imediată şi-şi va pierde în linele privinţe actualitatea pe măsură ce situaţia se va schimba. El constituie pentru cititori un sprijin în cunoaşterea şi cercetarea aspectelor complexe ale vieţii şi politicii de astăzi a Marii Britanii. C. DROPU, Derek Kartun : Marea Britanie 1956 — o ţară la răscruce Selecţionata Iaşi — Flamura Roşie Buhuşi 1-7 (1-5) Cu toate că ieşencile au dominat tot cit şi textilistele din Buhuşi, datorită ineficacităţii liniei de atac şi mai ales a formei extrem de slabe a portarului care a primit 4 goluri parabile scorul a luat proporţii, fiind, prea sever faţă de aspectul jocului. Avînd o experienţă mai bogată în activitatea handbalistică, cu un portar rutinat care a salvat multe goluri gata făcute, textilistele au reuşit să-şi impună superioritatea Jucătoarele echipei din Iaşi, lipsite de coeziune au luptat în cimp de la egal la egal cu adversarul, însă au făcut greşeala că au înghesuit prea mult jocul pe centru și n-au tras din viteză ceea ce ar fi făcut ca scorul să fie mai restrîns După aspectul jocului, textilistele au meritat victoria, însă nu la acest scor Fcehei p-3 iarbă Jucînd in deplasare, jucătoarele de la „Energia"* au reuşit să obţină o preţioasă victorie în faţa echipei „Progresul” Rădăuţi Echipa ieşeană a prestat un joc bazat pe viteză şi contraatac. Cu aceste arme ele reuşesc să se impună şi jocul se încheie cu scorul de 1-0 în favoarea ,,Energiei”. (la pauză 1—0). Victoria ducînd pe una din echipe în turneul final de la Cluj unde se vor întîlni echipele feminine cele mai valoroase din ţară, jocul a avut deci miză mare şi cînd ieşencele au înscris, ele au greşit că s-au retras în apărare, fapt care a închis jocul şi l-a lipsit de spectaculozitatea-i caracteristică. S-au remarcat Pînzaru, Amăriucăi, Trandafir, Călugăreanu şi Gezi. In turneul final de la Cluj ce se desfăşoară între 3—7 iulie, echipa ieşeană va întîlni echipele Energia Oradea, Progresul Gheor ■ghieni şi Dinamo Bucureşti ÎNAINTE de joc Echipa de moină Murgea)