Flacăra Iaşului, iulie 1957 (Anul 13, nr. 3375-3400)

1957-07-02 / nr. 3375

Kr. 3?75 Calendarul lucrărilor agricole pe luna iulie in­ c­­ m­p / Iulie este luna secerișului. Se recoltează în pîrgă orzul, griul și mal la urmă ovăzul. Numai păioasele de pe loturile semincere se seceră cînd boabele au ajuns la coacere deplină. Pentru ca să nu avem pierderi prin scuturare, păioasele se recoltează rapid. Snopii trebuie aşezaţi la margi­nea ogorului in l­a fel ca să se poată face imediat dezmiriştirea sau ară­tura de vară. In orice caz, recoltarea va trebui făcută în cel mult 10 zile. Subliniem din nou importanţa Uminit ivitului şi arăturii de vară, lu­crări prin care disrugem buruienile şi seminţele lor, reţinem apa din ploi şi combatem tot soiul de dăunători animali şi vegetali. In afară de aceasta, miriştea întoarsă poate fi insămîn­ţată cu porumb pentru siloz sau alte plante furajere, obinînd astfel pe acelaşi ogor două culturi pe an. În această perioadă începe şi treierişul. Planul de măsuri, aprobat de C.C. al partidul­ nostru şi de Consiliul de Miniştri prevede ca treie­­rişul să înceapă în cel mult cinci zile de la recoltare. Indicaţia este foarte preţioasă, deoarece tărăgănarea treierişului ar putea face ca această lu­crare să se prelungescă în perioada insămînţărilor de toamnă şi lucrul nu este deloc bun. In afară de lucrările amintite, agricultorii nu trebuie să uite că prăşitoarde mai au încă nevoie de anumite îngrijiri. La po­­­­rumb, sfeclă de zahă şi furaj se continuă cu praşila. Se face copilitul la­­ porumb, iar la floana-soarelui se ciupesc la timp toţi lăstarii care dau de la baza frunzelor, pentru a întări şi dezvolta pălăria principală. In livada In grădina de pori, după cireşe şi vişine se recoltează caisele. Aceste fructe sunt foarte valooase şi de aceea recoltarea se face puţin în pîrgă, iar transportul cu mac grijă. Culesul se începe cu varietăţile timpurii. Se recoltează merle aşa numite „Dulci de Moldova" şi perele văra­tice, înainte de a ajunge la maturitate. Fructele viermănoase, pătate Şi cu început de putrezire se string şi se ard căci sînt purtătoa­re de boli. De asemenea se culeg cuiburile cu omizi, strînse la meri, peri şi pruni , sub forma unor mături La pomii prea incăcaţi cu rod, se face rărirea fructelor. Gridina de legume in grădină se udă de belşug dimineaţa şi seara în special varza, ar­deii şi vinetele. Se plivesc şi se prăşec în contin­uare toate culturile, supraveghindu-se cu atenţie plantele pentru producerea de seminţe, spre a fi recoltate la timp. Tufele de pătlăgele roii se leagă de araci şi se ciupesc mereu sub­­ţioriie ca să se grăbească coacerea fructelor. Se recoltează fasolea pistei, cartofii, varza de vară şi toate legumele­­ semănate timpuriu, avînduse grijă să se planteze altele noi. V­IA In vie se continuă cu sfatul, se face plivitul, copilitul şi cîrnitul. De asemenea, se continuă cu legatul lăstarilor cu rod şi stropitul cu sulfat de cupru acolo unde se simii nevoia. Dacă coardele pe care este aşezat rodul sunt prea lungi, se vor ciupi l­ucrarea se va face şi la condeie destinate pentru rodul anului viitor supravpprba securitatea butucilor pentru a nu fi prăvăliţi de vini I ' i " ' ~~ V. Lucrări zootehnice la pentru­s animale trebuie să constituie o preocupare pentru fie­­ospodar. Acum­ este timpul să se facă o aprovizionare bună de fin, ca la iarnă viiV.ce să aibă hrană suficientă şi de calitate. Se re­­dă deci cu atenţie­­Storceagul, lucerna şi trifoiul, precum şi iarba e fineţe. Uscatul finulpii se face pe capre, prepelegi sau garduri spre evita scuturarea frunzelor-tsi florilor. Animalele trebuie ţintite tot timpul sub atentă supraveghere spre a preveni apariţia bolilor. Pentru aceasta se va apela la specialiştii zoo­­valsarinari, cerînd'i-ie ajutorul și sfatul lor, de cjte ori se simte nevoia. O altă lucrare importantă ce se face tot acum este însămînţarea mi­riştilor cu plante furajere în special, porumb de siloz. Acesta se poate semăna des, dindu-se la hectar cîte 100 kg. boabe sau mai rar 30—40 kg. la hectar. In ultimul caz, se cultivă la fel ca şi cel pentru boabe, numai că la toamnă, cind ştiuleţii sunt în lapte, porumbul se­­taie şi se pune la groapa de murat. AGRONOM Cititorii propun Printre numeroasele corespondenţe sosite în ultimele zile la redacţie se găsesc şi unele scrisori prin care cititorii fac diverse propuneri cu privire la rezolvarea unor cerinţe ale cetăţenilor. Publicăm mai jos 2 dintre aceste scrisori. „ Un nou chioşc de ziare c l locuitorii de pe aleea „M. Sado­­■riu“ — Copou, ca şi ceilalţi ce- Hhi de prin împrejurimi întim­pin.i Vi greutăţi atunci cind doresc tă ^■upere o revistă sau un zi.i­, c c. a- H,c în partea aceasta a oraşului ^ftseşte un centru de deservire a BT epuiafiei cu astfel de lucruri. V Intrucît în apropierea acestei străzi­­se găseşte un institut de învăţămînt­­superior (Agronomia) care numără »sute şi sute de studenţi, precum şi­­alte instituţii, printre care şi şcoala­­ de corecţie, ar fi necesar să se în­fiinţeze şi aici un chioşc de ziare. (P. LUCRESCU, pensionar) În legat­ura cu magazinele Ide desfacerea produselor industriale Nu de mult OCE Produse Indus­triale Iaşi a deschis în centrul car­tierului Actor un magazin de textile şi galanterie. Gospodinele cartierului care pentru un ac sau o papiotă de aţă trebuiau să meargă cale de 5 km. cu tramvaiul, au fost tare bucu­roase c­­ deschiderea noului magazin. Numai că bucuria aceasta a fost de scurtă durată. De unde la început magazinul era aprovizionat din a­­bundenţă cu tot felul de mărfuri, as­tăzi el este din ce în ce mai prost aprovizionat. De ce conducerea QCL-ului Pro­duse Industriale nu-şi îndreaptă mai mult faţa şi spre acest cartier ? Aceasta cu atît mai mult cu cit locuitorii de aici propun să se des­chidă şi în cartierul lor un magazin de încălţăminte. -■ _ ' _*•# (GODEL SCHWARTZ, locuitor­ul cartierului Abator str. A. Vlaicu nr. 79) un loc de foileton Mărunţişuri... Cireşe „inimă de porumbel“ Acţiunea se intrece la Ap­o­zarul de legume şi fructe tir- 20 din faţa Poştei, unde-i vin­zător Lupu Bercovia. Uneori este ajutat şi de soţie. E coadă al cireşe „inimă de porumbel". * — 2 kg. de cartofi­­ (ceruse cineva) —: Unde-i pui ? In pumni ? Pungile nu sint decit pentru fructe ! — şi pînă să şi scoată omul sacoşa, vînzătoarea îl la­să in pace şi trece la a servit alţi clienţi. Numai că n­­ere­zia tinde-ţi cîntăreşte, e-o mi­nă zdravănă de cireşe. Şi pî­­nă să-ţi potrivească exact un kilogram,­­c-o rapiditate de invidiaţi ia din grămadă, dar in loc să nimerească în pungă, le lasă să cadă tot in terezie­ Apoi îţi aruncă punga ln faţă, zîmbind amabil, doar cu trei sferturi de kilogram. n — Şi mi-e aşa de necaz, că mi-au rămas acolo nişte cerce­luşi de cireşe de toată frumu­seţea, l­uaţi, că nu mai găsiţi nici (dintr-astea —• Păi, toată ziua restauran­tul „Moldova“ e popularizat şi la Radio Bucureşti. M-am­ dus şi eu şi am nimerit-o ca „mar­tie n post". — O masă bună, zic ! •— Bună, să trăiţi, vine. Şi ospătarul pune in faţă lista de bucate. — O ciorbă de purceluş, deo­camdată. — Vine. După un sfert de ceas • — Să vedeţi, că nu mai es­te. Avem însă, ciorbă de văcu­ţă. ■■ şi-şi ţuguie buzele. Mai trec zece minute . —Nu mai este. A.ca că luaţi o supă şi chiftele marinate că nu mai găsiţi nici din aştri — piei.. Cînd, după ce m a­pu­c să-nfulec, la masa de-ală­turi serveşte elegant, ciorbă de purceluş şi friptură la tavă.­­ra Nene, — zic eu — să nu­mi aduni şi data la plată ! — De ce? face cetăţeanul Crezuse că glumesc şi-i dau vreun bacşiş, că data înseam­nă bacşiş in argoul lor. Fiindcă azi e marţi. Şi-s două ceasuri rele. Eu l-am tr­e­cut cum Fam trecut pe-al meu, dar să te văd pe dumneata ! --• Ai făcut asta ? Păi a doua oară n-ai ce să mai cauți în restaurant. — ȘtiU. Insă se pune proble­ma : Eu, ori, Pl ? Serbarea şcolarilor Pentru a impulsiona munca culturală în comuna Prisăcani, raionul Iaşi, direcţia şcolii de cen­tru, sub conducerea tov. Buruia­nă P. Dumitru, a luat iniţiativa de a se da o serbare în satul Mă­căreşti ce intră în componen­ţa comunei noastre. Ca răspuns iniţiativei de mai sus, colectivul clasei a Vl-a a cărei dirigintă este tov. Buruia­nă D. Elena, a dat zilele trecu­te o reuşită serbare în cadrul că­minului cultural din M­ăcăreşti In interpretare s-au distins e­levii­ Cristea Mihai, Măzdrug Traian, Mustgaţă Petru, Rafiţa Adela şi Gorea Iulia. De asetme­­nea, menţionăm că elevul Cris­tea I. Petru din cls. VII-a s a distins prin cîntecele populare e­xecutate din armonică. EL. BLAGEANU coresp i**-»*^*^i­*****,***^j^*4Cie fc****·· » * *.** »je* ***********»»» † * *†.***†■***@.*.*.. *†?-«•. i »» FT ACAR A TA SUT TT1 BHgga^ggBMHiie H ANDBAL Vedetism, desconsiderare, neseriozitate şi... altele Intîlnirea dintre formaţiile Ştiinţa Iaşi—Locomotiva Paşcani, desfăşura­tă sîmbătă, pe drept cuvînt­ i-a ne­mulţumit pe spectatori, mai ales prin jocul confuz şi fără interes prestat de studenţi. Dacă în prima repriză jocul a fost echilibrat şi scorul a oglindit fidel situaţia de pe teren (1 — 1), prin golurile marcate în mi­nutul 12 de Vornicu şi 20 de Că­runţii, în schimb în cea de-a doua repriză Ştiinţa a fost depăşită net şi învinsă pe merit cu 3—1. In a­­cest joc studenţii n-au arătat nimic, mai ales linia de atac s-a pierdut în combinaţii sterile în faţa porţii, uşurînd munca apărării feroviarilor. In minutul 60,­­după o greşeală a a­­părării studenţilor, Atanasiu scapă singur şi înscrie. Surprinsă de acest gol Ştiinţa joacă nervos, pierde a­­proape toate baloanele, iar jocul se rezumă la o simplă hărţuială între apărarea studenţilor şi înaintarea ceferiştilor care, în minutul 75 în­scriu din nou. Pentru jocul frumos prestat ceferiştii merită toate lau­dele, despre studenţi nu se poate spune decît că au intrat încrezuţi pe teren, cu atitudini de mari vedete, desconsiderîndu-şi adversarul care le-a dat o lecţie bună în toate do­meniile. Merită a fi evidenţiată ati­tudinea lui Cernea şi Vasilescu, sin­gurii care au muncit din plin, ară­tind dragoste faţă de culorile colec­tivului. La un moment dat Vasilescu a căutat să ia jocul pe cont propriu, însă ceferiştii au sezisat acest fapt şi l-au marcat cu stricteţe. In mi­nutul 75 Don a părăsit terenul fără a fi sancţionat. Toate acestea tre­buie să dea de gîndit colectivului sportiv „Ştiinţa“, fiindcă pe drept spectatorii ieşeni cer de la această echipă un fotbal de calitate. Pier­­zînd acest meci studenţii trebuiau să se prezinte a­ doua zi la meciul cu Locomotiva Iaşi, care fusese în­vinsă cu acelaşi scor de dinamoviş­tii din Bîrlad. Spre surprinderea tu­turor, duminică, în loc ca pe teren să apară Ştiinţa Iaşi, a apărut e­­chipa Progresul TRCL care a fost învinsă de feroviari cu 4—1 (2—1), din formaţia studenţilor fiind prezent doar Don. Această atitudine de sfidare faţă de spectatori trebuie serios analizată de către echipa şi colectivul Şti­inţa. Prin această atitudine studen­ţii au pierdut mult în faţa publicu­lui spectator ieșean. Fază din meciul de handbal feminin Bârlad — Pașcani 0-0. .... pag. s­t In finala de fotbal — un joc frumos Dacă echipele ieșene n-au ară­tat aproape nimic cu prilejul în­­tîlnirilor desfăşurate sîmbătă şi duminică la Iaşi, în schimb spec­tătorii au fost satisfăcuţi pe de­plin de jocul celor două echipe din raioane care s-au întîlnit în­ finală. Jocul prestat de Locomo­motiva Paşcani şi Dinamo Bîr­­lad, le-a arătat intr-adevăr ie­șenilor ce înseamnă , un fotbal de calitate si ei, au răsplătit echi­pele fără sgîrcenie,­ cu puternice aplauze. Fazele se succed cu repezi­ciune fie la o poartă la alta şi în minutele H și­ 13 dinamoviş­tii trag în bară sau pe lîngă, in mini' 50 port­arul ceferiştilor cu lege ropote de aplauze salvînd în extremis un şut puternic şi plasat tras de Slumschi, ca nu­mai după puţin timp Leaţă să-l imite. In minutul 65 dinamoviş­­tii trag de două ori în bară, min­gea este respinsă, ajunge la Ştefănosai, care după ce îi dă „viza“ de trecere trimite printre lui Atanasiu, și acesta singur de la 5 m, trage în portar pierzând 0 mare ocazie. Același A­­nnnsiu în minutul 75 după ce a trecut de doi apărători adverși trage plasat însă pen­tarul dinamovist printr-ţ un reflex extraordinar res­pinge în corner, în minutul 76 dinamoviştii beneficiază de o lo­vitură de la 20 de metri — acor­dată prea uşor de arbitru — şi reuşesc să înscrie primul gol ca­re Ie-a adus Victoria. Feroviar nu, se descurajează, ei nu înepţi­nesc ritmul, ratînd în minimele 80 şi 82 încă două ocazii.­faţă de aspectul jocului scorul/îi ne­dreptăţeşte pe păşcăneni/care au fost tot atît de buni /a şi dina­iptîtru­pile, de volei susţinute timp ce două zile în etapa regio­nală a Spartachiadei Tineretului, s-au bucurat de toată atenţia din partea publicului ieşean ce era rpoviştii, au avut ocazii mai mul­te de a înscrie, însă linia de a­­tac le-a ratat copilăreşte. S-au evidenţiat : Mocanu, Şte­­fănescu, (cel mai bun de pe te­ren) de la Locomotiva şi Leaţă, Slumschi, Pantici, de la Dina­mo. Raport de cornere G­3 pen­tru Locomotiva. DINAMISM Echipele „Flamura Roşie“ Iaşi campîc an­­regionare In Spartachîacfa Tîneretuluz* dornic să cunoască ro­­ld „ vo­leiLului dmn' regiu-,ea noastră, prin echipele frunte'^ ain rili°anf ,ve'­nite să co.-‘‘imie popularitatea do rqrP se­ tăcură aceasta discr­­i­ină îri .rîndurile tineretului din satele r-f-fe11"111 noaste­­m­ cffea ce priveşte calitatea focu­riIrrr* spre satisfacţia noastră putem­ spune că ea a fost mulţu­­mit­oare în comparaţie cu anul trecut. Se poate vorbi despre pu­terea de luptă a jucătorilor şi de dorinţa lor fermă de a cîştiga şi a obţine un loc cît mai bun în clasamentul general. Finala la volei masculin şi feminin s-a disputat duminică dimineaţa­ pe terenul „Progresul” şi s-a bucurat de o asistenţă nu­meroasă. In finala la feminin s-au întîl­­nit echipele „Flamura Roşie” Iaşi şi „Recolta” Bîrlău. După un joc viu disgutat.jif, putem spune, şi spectaculos, tex-U­tilistele au cîştigat pe merit, dar nu şi fără emoţii cu 2—0 (15—9, 15—8). Din echipa „Flamura Roşie” au făcut parte jucătoa- 4 rele Ceasnog Luisa, Luchian­ Ana, I­eonte Maria, Macarie Olimpiada, Onofraş Vera, Dîmbu­ Magda şi Cauris Maria. De la „Reporta” s-au remarcat Oprea Antoaneta, Stoica Doina, Pîn­­zaru Maria şi Barghet Fran­cisca. In aplauzele sutelor de spec­tatori îşi fac »«paritia Pe Ogn echipele ,,F­ajr,'l1,ra Roşie"' Iaşi şi. „.Recolta/ echipe care s-au ridicat-’ ca valoare deasupra celorlalte­­ participante şi dintre care (;-f'--buia să se desemneze echipa'* campioană pe regiune, ce ni­ va reprezenta în etapa urmă­­rtoare. Miza jocului fiind mare, echipele au intrat timorate pe teren, fapt care a influenţat şi spectaculozitatea jocului, încura­jaţi frenetic de spectatori şi în special de voleibaliştii de la Bîrlad (foşti pretendenţi la pri­mul loc) huşenii reuşesc să ia conducerea şi pun în deruta pe textilişti. Ieşenii îşi revin Şi cîşti­gă doua seturi consecutiv­­In ultimul set ieşenii se apropie de valoarea lor normală, joacă mai legat, mai combinat şi spre sfî­şşit­ îşi aduc aminte şi de blocaj. După o partidă îndîrj­tit întîlni­­rea i-a sfîrşit cu scorul de 2-0 (17-15,15-8). Din echipa Flamura Roşie au făcut parte Tavrilă, Ştefănescu­, Covaci, Vînatoru, Marin, Talpa, Ignat şi Schwartz. De la Recolta Huşi s-au remarcat Rusu, Ivanov, Munteanu şi Leonte. Intîlnirea a fost condusă com­petent de Harî Segal ajutat de Roibescu­, Popovici şi Suman Fază din jocul de juniori Ştiinţa cam­ 3—2 (2 — 0). Iaşi — Locomotiva Paş- f @­**†*»****@ * »· t** wz» » » La 30 mai a.c. ca rezultat al pre­siunii cercurilor comerciale şi în ciu­da opoziţiei dîrze a SUA, ministrul de externe al Marii Britanii, Selwyn Lloyd, declara în Camera Comune­lor reducerea de către Anglia a res­­tricţiilor în Comerţul cu RP Chineză. Liberalizarea comerţului cu piaţa chineză e­ra cerută tot mai insistent de înrăutăţirea poziţiei comerciale a Marii Britanii în raport cu restul lu­mii capitaliste. Marea Britanie avea de ales între export şi pieire; aceasta este şi una din ideile care se dega­jă din studiul scurt, dar analitic pe care Derek Kartun îl face asupra u­­nora din problemele fundamentale ale Angliei la începutul celei de a doua jumătăţi a secolului al XX-lea. Apărută în ESPLA „Marea Bri­tanie 1956 — o ţară la răscruce“ încearcă după chiar mărturisită in­tenţie a autorului să examineze pro­blema: poate oare Marea Britanie să supravieţuiască din punct de vedere economic în acest mijloc de veac, cînd îşi croieşte drum era coexisten­ţei paşnice, cînd în faţa omenirii se deschide epoca atomică şi cînd imperialismul ca sistem mondial se îngustează şi decade rapid ? Din punct de vedere economic mii­­itor­ai politic Anglia este a doua mare putere a lumii capitaliste. Re­zervele sale de aur şi dolari nu se ridică însă nici la valoarea acţiuni­lor companiei „Ford Motor Compa­ny" din Detroit dare pînă nu de mult era în întregime proprietatea fami­liei Ford. Puterea economică a Angliei s-a­­dezvoltat in mare parte pe baza ex­ploatării vastului ei imperiu colonial în care găsea pieţe sigure de desfa­cere şi surse ieftine de materii pri­me. Astăzi însă, costul menţinerii ră­măşiţelor imperiului britapic este aşa de ridicat încît dintr-un izvor de forţă coloniile s-au transformat în­­tr-un izvor de slăbiciune. Anglia este o ţară în care capita­lismul monopolist a atins un înalt grad de dezvoltare prezentând tot­odată numeroase deformări. Astăzi, mai mult de­ţin sfert din întreaga forţă de muncă a Angliei este anga­jată în comerţ, întinderea­ mică a ţării şi particularităţile ei fizice fac ca cea mai mare parte din îndeletni­cirile manuale, tehnice şi intelectua­le ale Angliei să-şi afle aplicarea îndeosebi la prelucrarea materiilor prime importate. Produsele finite tre­­buesc apoi reexportate pentru a se acoperi costul materiei prime şi hrana populaţiei. Avînd o asemenea structură economică ,Anglia trăieşte deci mai ales din import şi export. Cu toate acestea, Anglia a aplicat mai sever decit orice altă ţară re­stricţiile asupra comerţului cu ţările lagărului socialist, restricţii inspirate de guvernul SUA. „Astăzi drama Marii Britanii —arată Derek Kartun — constă în faptul că nivelul ei de trai relativ ridicat se bazează­­pe o economie şubredă, în faptul cu­ in­flaţia permanentă şi inexorabilă în ghiarele căreia se zbate ecol­om­ic ţării de la terminarea celui d de al doilea război mondial nu poate fi o­­prită prin măsurile luate de guver­nele laburiste şi conservatoare care se succed; în faptul că deşi Marea Britanie este mai bogată decit o ţară ca Franţa, dependenţa ei de impor­turi o face să fie din punct de ve­dere economic mult mai vulnerabilă şi mai puţin suplă decit aceasta, în faptul că Marea Britanie este o ţară care consumă din propriile ei rezer­ve. ..“. Vorbind despre restricţiile impuse comerţului cu ţările socialiste ca despre un anacronism, o rămăşiţă a războiului rece, autorul demonstrează că ele au contribuit la crearea unui dezechilibru periculos în comerţul ex­tern al Angliei. Compararea balanţei comerciale engleze din 1955 cu cea din 1954 arată o creştere a importu­lui de două ori şi ceva mai mare decît creşterea exportului şi o mă­rire a decalajului dintre import şi export cu 263 milioane de lire ster­line. Sunt în declin şi poziţiile An­gliei în comerţul mondial, În prima jumătate a anului 1955, comerţul mondial a crescut cu 13 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 1954, dar partea Angliei în comerţul mon­dial cu produse industriale a scăzut de la aproape 26 la sută în 1950, la 21 % în 1954 şi sub 20% în 1955. In 1956 partea Angliei în comerţul mondial a continuat să scadă în ritm şi mai accentuat datorită restricţiilor asupra importurilor iu­puse Australiei Jon­ Zeelande în­­ seama Angliei Africii de Sud şi octombrie 1955, s-au întărit în schimb în aceşti ani poziţiile SUA­ şi Germaniei occiden­tale în comerţul mondial. Consecinţele creşterii decalajului dintre import şi export au fost agra­vate de cheluielile pentru întreţine­rea imperiului şi de speculaţiile străi­ne asupra lirei sterline. Plăţile exter­ne ale Angliei către ale tari repre­­zentînd dobînzi şi achitarea unor împrumuturi precum şi profiturile la capitalul străin investit în Anglia au crescut cu mai mult de 2 ori în perioada 1946—1955. Toate acestea duc la secătuirea rezervelor centra­le de aur şi dolari, la secătuirea re­surselor financiare ale Marii­ Brita­nii. „Este un proces — spune Derek Kartun — care, dacă nu va fi o­­prit, va duce în cele din urmă ţara la faliment“. In pofida aparenţei de prosperita­te economia engleză trece printr-o atlîngă criză ale cărei rădăcini tre­buiesc căutate în sistemul imperia­­list, perimat şi ruinător al A Marii Britanii. Remedierea acestei situaţii — arată autorul — „necesită o re­vizuire totală a relaţiilor Marii Bri­tanii cu teritoriile dependente de ea, o schimbare hotăritoare a sistemu­lui ei de comerţ exterior şi prefaceri econom­ice fundamentale în ţară. . . Milioane de muncitori englezi, pre­cum şi un mare număr de intelectuali au convingerea profundă că numai o prefacere socială fundamentală şi ni­mic altceva va salva Marea Brita­nie“. Referindu-se la problema coexisten­ţei paşnice Derek Kartun subliniară că această coexistenţă nu poate fi concepută fără un comerţ intens, pe o bază prietenească, comerţ care far orice gaz este de o importanţă vitalii pentru o ţară ca Anglia. Cînd condu­cătorii sovietici Bulgarin Şi Hrusciov au vorbit la Londra în aprilie 1956 despre pace, comerţ şi dezarmare se a­rată în carte, ei au vorbit despre calea spre salvare a Marii Britanii. Cursa înarmărilor în epi 10 ani de după război în care Anglia a­­ cheltuit pentru înarmare uriaşa sumă de 12 miliarde de lire sterline a adus­­ ţara în pragul ruinei ceea ce a făcut inevitabila scădere a nivelului de trai­­ al maselor muncitoare. In ultimii­­ zece ani bătălia muncitorilor pentru mărirea salariilor a luat proporţii ne -­­ cunoscute în trecut. Spiritul com­­ba­­­tiv al muncitorilor englezi a crescut. Ei îşi dau seama că de cele mai multe ori acţiunea directă le aduce, rezultate mai bune decit mecanis­mul greoi al negocierilor cu patronii In lupta pentru satisfacerea reven­ficărilor poporului în dauna celo­r bogaţi pentru adoptarea unei nolitie bazate pe relaţii paşnice neimeani­­liste cu restul lumii, împotriva gu­­vernului conservator și a orientării imperialiste și antisovietic­e a politi­­ei partidului laburist, clasa numcr'­toare din Anglia este condusă la o autoritate crescîndă de Partidul Co­munist al Marii Britanii care în pro­­gramul său „Calea Britaniei spre** socialism“ arată singurul drum prin care Anglia poate să iasă din criză. Deşi avînd un carter jurnalistic şi o problematică limitată studiul lui Derek Kartun se ocupa de o si­tuaţie imediată şi-şi va pierde în li­nele privinţe actualitatea pe măsură ce situaţia se va schimba. El consti­tuie pentru cititori un sprijin în cu­noaşterea şi cercetarea aspectelor complexe ale vieţii şi politicii de as­tăzi a Marii Britanii. C. DROPU, Derek Kartun : Marea Britanie 1956 — o ţară la răscruce Selecţionata Iaşi — Flamura Roşie Buhuşi 1-7 (1-5) Cu toate că ieşencile au domi­nat tot cit şi textilistele din Bu­huşi, datorită ineficacităţii liniei de atac şi mai ales a formei extrem de slabe a portarului care a primit 4 goluri parabile scorul a luat proporţii, fiind, prea sever faţă de aspectul jocului. Avînd o experienţă mai bogată în activitatea handbalistică, cu un portar rutinat care a salvat multe goluri gata făcute, textilistele au reuşit să-şi impună superioritatea Jucătoarele echipei din Iaşi, lipsite de coeziune au luptat în cimp de la egal la egal cu adver­sarul, însă au făcut greşeala că au înghesuit prea mult jocul pe centru și n-au tras din viteză ceea ce ar fi făcut ca scorul să fie mai restrîns După aspectul jocului, textilistele au meritat victoria, însă nu la acest scor F­cehei p-3 iarbă Jucînd in deplasare, jucătoarele de la „Energia"* au reuşit să obţină o preţioasă victorie în faţa echipei „Progresul” Rădăuţi Echi­pa ieşeană a prestat un joc bazat pe viteză şi contraatac. Cu aceste arme ele reuşesc să se impună şi jocul se încheie cu scorul de 1-0 în favoarea ,,Ener­giei”. (la pauză 1—0). Victoria du­cînd­ pe una din echipe în turneul final de la Cluj unde se vor întîlni echipele feminine cele mai valoroase din ţară, jocul a avut deci miză mare şi cînd ie­­şencele au înscris, ele au greşit că s-au retras în apărare, fapt care a închis jocul şi l-a lipsit de spectaculozitatea-i caracteris­tică. S-au remarcat Pînzaru, Amăriucăi, Trandafir, Călugărea­­nu şi Gezi. In turneul final de la Cluj ce se desfăşoară între 3—7 iulie, echipa ieşeană va întîlni echipele Energia Oradea, Progresul Gheor ■­ghieni şi Dinamo Bucureşti ÎNAINTE de joc Echipa de m­oină Murgea)

Next