Flacăra Iaşului, august 1957 (Anul 13, nr. 3401-3425)

1957-08-01 / nr. 3401

a ­­. I­O­N­IVIT L PROLETARI DTE TOATE ȚĂRILE, VNTTI-VAI ORGAN­UL COMITETULUI REGIONAL P­ M.H. IAS 1­91 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In cinstea zilei de 23 August O nouă construcţie Schimb de experienţă Cu s­pecialişti iugoslavi Răspunzind schimbului de experienţă făcut in cursul lui nu­­mai de un grup de specia­lişti de la fabrica de rulmenţi Birlad, o delegaţie iugoslavă a sosit în cursul zilei de 29 iu­lie a.c. la Birlad. Din delegaţie fac parte tov.: Ivan Seks, di­rector general, Duşan Pavlo­­pici, şeful serviciului control tehnic şi Franea Lehar, maistru şef al secţiei rectificare, toţi de la fabrica de rulmenţi din Bel­grad. Oaspeţii iugoslavi au fost primiţi încă din prima zi cu multă căldură de colectivul în­treprinderii. Specialiştii Iugoslavi vor ră­­mine în Birlad în tot cursul­­, săptăminii. Ei se interesează ■ de procesul tehnologic al fa­bricii de rulmenţi, de condiţiile­­­ de muncă şi de trai ale colec­tivului de aici.­­I Ştirea s-ar putea comprima Intr-o singu­ră­­rază: la baza de producţie a Trustului 14 construcţii va fi da­tă în exploatare, în cinstea zilei de 23 Au­gust, o nouă hală. Dar ar însemna să ştergi cu buretele une­le amănunte despre munca pe care au de­pus-o oamenii care au lucrat aici, cu silinţă şi interes. — Buni băieţi! (vor­beşte Vasile Matejov, purtător al „Ordinului Muncii", un lipovean zdravăn la trup, şef de tot aici pe şantier. Mai intîi, zidarii lui Petru Zăbrei şi Con­stantin Tălpălaru, apoi echipa de dulgheri a lui Vasile Eftimie, şi cei 10 monteori­ prefa­­bricate, conduşi de Va­sile Ungureanu. Truda lop­­at-o materializată aici, in aceste construc­ţii. Intr-adevăr, noua ha­lă este o construcţie modernă. In ea se va deschide atelierul de reparaţii capitale, unul din ceie mai moderne ateliere ale trustului. Pină la ora actuală, trustul 14 construcţii avea vreo 4 mici ate­liere (tîmplărie, strut­­gărie, fierărie, elect­ic) improvizate, unul pe Ghica Vodă, altul pe Bucșinescu — „arunca­te la niama dracii,ii". — vorba maistrului d­­șantier, Moise­linen. Pină se repari un uti­laj, en ni • dr­i de timp, erau cheltuieli de transport, risipă de ma­teriale. Intr-un cuvlnt, nu făcea daraua cu­ ocaua. Aşa că, In ur­mă cu un an, pe şan­tierul bazei de construc­ţii s-a turnat temelia a­­cestei hale. Clădirea spa­ţioasă cu o suprafaţă de 1000 m.p., va cuprin­de secţiile: sudură, strungărie, vopsitorie, electricitate, forjă, ro­daj. Aici o maşină in­trată la reparat, iese In partea cealaltă gata refăcută. I se pot con­fecţiona chiar unele piese complicate. O mi­că fabrică, deci. Are instalaţie termică, ven­tilatoare pentru absorb­ţia gazelor uşoare şl grele, dormitoare p­­ln­tru muncitori, grup sa­nitar, etc. E prevăzută deci cu tot ceea re îi trebuie unui atelier mo­dern, complex. — După cum mă ve­de, se vor pute.: re­para la timp maşii'.Ie în cele mai une con­­diţiuni, aşa că munca pe şantiere nu va su­feri nici un fel de stag­nare, adăugă maistrul şantierului. Şi pe lîngă asta va putea satisface şi cerinţa altor între­prinderi din oraş. Iată mai în fund centrala termică. Altă clădire, masivă, modernă. Gata de a intra în funcţiune. Mai trebuie doar racordate 3 cazane cu presiune joasă şi medie. Două din ele (din cele 4 de joasă) şi unul medie,­­ sunt gata racorda­te. Postul de transfor­mare poate intra in funcţiune. — Atelierul de repa­raţii va fi deservit de această centrală termi­­că. In stingă iată, va fi un mp­re garaj. Clă­direa ridicată pină la acoperiş din roşu va putea adăposti In re­mizele ei maşinile şan­tierului. Asta va face ca să se poată urmă,­ mai uşor justa folosire a utilajului şi întreţine mai bine în acelaşi timp — lucru care­­an­ de dorit pină la ora actuală p­e şanta’, n» informează inginerul Lazăr. . O ştire simplă care anunţă noi resizări economice pe harta Iaşului. Şi dacă stai şi pri­veşti în ansamblu a­­ceste construcţii hala care în curînd va in­tra în exploatare, cen­trala termică şi viitorul garaj, ai impresia că-i un mic cartier indus­trial. I. G. Pentru sănătatea oamenilor muncii ■ In ultima perioadă, spitalele din regiunea noastră au fost dotate cu noi aparate moderne menite să întregească aparatura existentă și să vină In sprijinul celor care se îngrijesc de sănătatea oamenilor muncii. Astfel, la clinica IlI-a me-­ dicală a Spitalului t­r. 1 Iași a sosit un aparat Roentgen. Clinica medicală a Spitalului „Dr. C. I. Parhoff“ a primit un electrocardio­graf.­ Cele trei grupuri electrogene au fost instalate la spitalul „Ma­ternitatea“, Spitalul de copii şi Spitalul din Podul Iloaiei. Servi­ciul Salvării din Iaşi a mai pri­mit încă trei autosalvări, iar sta­ţia Avi­asan a regiunii a fost do­tată cu încă un avion sanitar pen-­ tru cazuri de urgenţă. Capacitatea clinicii balneologice de pe lîngă spitalul „Dr. C .I. Parhon" s-a mărit cu încă 20 de paturi. Peste puţină vreme vor mai sosi încă cinci autosalvări, aparatură mare, etc. La Tg. Frumos se află în construcţie (ultima fază, de finisaj) o maternitate cu 50 de locuri. In regiunea noastră vor lua fiinţă încă 10 case de naşteri care vor fi utilate cu aparatura mo­dernă. De ziua Marinei R.P.P. Cu prilejul Zilei Marinei RPR, care se sărbătoreşte duminică 4 august, Departamentul PTT a e­­mis un timbru dedicat marinei, în valoare de 1,75 lei, înfăţişind un crucişător. Culoarea timbrului este verde. Noua emisiune va fi tusă in circulaţie in dimineaţa zi­lei festive. In oraşul Huşi S-a amenajat un nou hotel Hotelul existent pînă acum cîteva zile In o­­raşul Huşi nu satisfăcea — nici ca spaţiu şi nici ca amenajare — pe călătorii ce poposeau In oraş. De aceea organele locale au luat măsuri pentru amenajarea unui nou hotel. Zilele trecute noul hotel a fost dat în folo­sinţă. Sunt amenajate 13 camere cu 22 paturi, încăperile hotelului au fost înzestrate cu mo­­bilă nouă, instalaţie de­­apă şi lumină electrică. I. SCHAFFER corespondent Lucrări pentru înfrumusețarea localurilor publice TAPL­ Iași a alocat­ importante sume de baiți pentru renovarea diferitelor localuri publice. De curând s-au redeschis bufe­tele „Aluniș“ și „Copou“ complet renovate, cu mobilier schimbat, etc. .­­. La începutul lui august se va redeschide braseria „Moldova" căci­reia i s-au făcut reparate capitale. Printre altele braseria va fi de­servită de o instalaţie de aerisire a localului.. Lăptăria „Corna1“ com­plet renovată, căptuşită in in­terior cu lambrinuri, se va redes­chide şi ea la începutul lunii au­gust. Se fac lucrări de renvoare la laboratorul de preparate reci, la­boratorul de cofetărie, etc. sIn „Luna laşului“, TAPL­ va deschide cîteva restaurante şi bu-. fete. I In momentul de faţă se află în studiu. Propunerea de a a® ... - . .. - --­nata un bufet expres în locul res­taurantului „Viilor“. Ar fi o mă­sură binevenită şi aşteptată de consumatori. Frumuseţile Moldovei " Bicaz. Casă de oaspete ■■■■■■■■■■ L III] Sr. 14­4 pagini 20 bani joi 1 august 1967 ■■■■■■■■ O expoziţie ,,N. Grigorescu“ la Iaşi Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea marelui nostru pictor Nicolae Grigorescu, la Mu­zeul Unirii din Iaşi s-a deschis o expoziţie care cuprinde peste 50 de reproduceri după lucrări re­prezentative ale lui Nicolae Gri­gorescu. Artiştii plastici ieşeni în concediu de creaţie Ca şi in ceilalţi ani, prin grija Uniunii Artiştilor Plastici, nume­roşi artişti plastici ieşeni au ple­cat d­in diferite colţuri ale ţării la casele de creaţie ale Uniunii. Ast­fel, Mihai Dăscălescu işi petrece concediul de creaţie la Bicaz unde pregăteşte lucrări pentru expoziţia „A 40-a aniversare a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie": Petru Hîrtopeanu — la Constan­ţa; Leandru Popovici — la Văra­tic, Vasile Dobrian — la Bucu­reşti.­­ iT De asemenea, Petru Hîrtopeanu va pleca In Bulgaria, iar Da­i Hat­­manu intenţionează să plece din nou în Cehoslovacia pentru docu­mentare. Desigur că, nu peste mult timp, vom putea admira lucrări ale a­­cestor valoroşi artişti, di­­ temele alese în locurile unide îşi petrec concediile de creaţie. Gafa de a primi elevii Imediat după închiderea anului şcolar 1956—1957 conducerea şco­lii de 7 ani din satul Delenii de Sus, raionul Vaslui (director tov. Ion Păcuraru) a trecut la organi­zarea lucrărilor de reparaţi şi a­­menajări a localului şcolii. In prezent interioul celor 3 clase, cancelaria, laboratorul şi holul au fost văruite şi amenajate. In cîteva zile vor fi terminate şi reparaţiile exterioare, astfel încît şcoala va fi gata să primească pe profesori şi elevi. V. VASILIU corespondent ]Actualizări Hidr­ocenferită din prefabricate din beton armat monolit O interesantă imgaţie în prajcti­­ca mondială a construcţiei de f­i­drocentitale ,o constituie proiectul elaborat de nişte ingineri sovietici de a se folosi prefabricate din be­ton armat, monolit de batraje. Barajul lung de 1,5 km. al hi­drocentralei de la Kaunas va fi construit du­pă noi metode indus­triale. Du­pă excavarea pănpicrtului, în groapa de fundaţie a hidrocen­tralei vor începe să funcţioneze macaralele. Acestea vor înlocui pe fierarii-bercan­şti, sudori şi dulgheri de cofraj (care execută lujcrăci ne­­cesitînd un mare volum d© mun­că. Armăturile şi cofrajele­ obişnui­te vor fi înlocuite prin elemente de armătrudă—cofraj din beton armat cu armătură din­ fiare sub­ţiri. Fiecare­ din acestea are as­pectul unui schelet de dimensiuni mari, dntftrind cîteva tone. La confecţionarea acestor schelete se aplică metroc­e industriale, folosin­­du-se o maşină specială con-, struită în Uniunea Sovietică. Tablouri luminoase In vederea celei de-a treia ediţii a jocurilor sportive studenţeşti in­ternaţionale­, deasupra tribunei din nord şi celeii din sud ale stadîo­­nului_ „T. I. Lenin“ din Lujniki s-au instalat două uriaşe tablouri­­panouri, cîntărinid cite 36 de tone. Fiecare din ele adăposteşte mii de relee şi lămpi electrice, cu ajuto­rul cărora vor putea fi înregis­trate în mod automat, repede şi cu precizie,­­rezultatele întrecerilor şi vor putea fi indicate numele sportivilor. Un aparat care f­otografiază bolta cerească La Universitatea de Stat din Moscova a fost realizat un aparat special­­ pentru fotografierea con­comitentă a întregii bolţi cereşti, care va servi la studierea av­ere­lor polare. Ace­ste aparate, con­struite sub conducerea prof. Leben­dev sunt instalate la 35 de staţii sovietice. Ele sunt superioare ce­lor străine. De la toate sta­ţiunile din lume (care sunt în n­umăr de aproxima­tiv 100) pelicule cu fotografii ale bolţii cereşti se vor trimite la centrul unic de la Krasnaia Pahra, din apropierea Moscovei. Toate aceste lucrări se efectu­ează în cadrul Anului Geofizic In­­­fi­ternaţional.­ Vedere de pe autostrada Soci­a Matetsa Toate păioasele pe arie, batozele sa treiere din plin! Au terminat treierişul La GAS Bîrzeşti, trupul Bîrzeşti, s a terminat ieri treie­­rişul. Circa 150 tone cereale re­coltate aici au fost trimise la Baza de Recepţie. Printre ţrunta-­­­ori în muncă pe gospodărie sunt: Tr tractoriştii Paiu Ion, Moldoveanu V Nicolae, Luca Nicolae şi Dudău­­ N., precum şi mecanicii Buhuşi I. C., Enache M., Radu N. şi alţii. gf ★ Aria satului cooperativizat (7. Budăi are un aspect plăcut: Io­vi zinc i­mobilizatoare şi indicatoare te găseşti la tot pasul, pichetul de­­ incendiu este bine organizat a­­£ vînd uneltele necesare. Un chioşc cu răcoritoare stă la dispoziţia­­ întovărăşiţilor. Dar ce este mai important este faptul că treieri­­a­şul griului s-a terminat, întovă­­-­răşiţii treierind acum ovăzul. In 1) patru zile întovărăşiţii , au tre­­­­ierat cantitatea de 45.278 kg. griu ceea ce revine ca medie ge­­­­nerală pe întovărăşire 1800-2000 kg. la hectar. Întovărăşiţii din Budăi au contractat cu statul y, 7000 kg. griu pe care l-au şi pre­­­e­dat la Bază. Printre cei ce au y contractat cu statul se numără tov. Butnaru Gheorghe, Cazacu Constantin, Huştiuc Petre, Gulei Ion şi alţii. Predau statului cerealele contractate Membrii Întovărăşirii agricole ,,13 Decembrie“ din Vaslui au fost printre primii care au terminat recoltatul griului. Din cele 50 ha. cu griu, 32 au fost recoltate cu combina In 4 zile. S-a realizat cantitatea de 58.891 kg. grlu ceea ce revine în medie la ha. 1.850 kg. Din primele cantităţi de cereale, au fost predate statului 5.000 kg. grlu cantitate ce a fost contractată de întovărăşire. Au muncit bine combainerul Pavel Vasile, Manea Vasile şi Bălan Constantin, mecanic de la S.M.T. Moara Grecilor - TH. I. LEUȘTEAN corep. In raionul Hîrlău Trebuie intensificat ritmul treierişului Cînd afirmăm acest lucru pornim de la unele fapte constatate cerce­­tînd atît situaţia operativă de la centru cît şi terenul. Dacă de la 16 iulie a.c. şi pînă la data de 20 iu­lie a.c. cele 62 garnituri din raion au treierat abia 378 ha. de la 20 iulie şi pînă la 25 iulie a.c., ace­laşi număr de garnituri au treierat 837 ha. păroase. Aceasta denotă că In ultimele zile capacitatea de lu­cru a batozelor existente (cu unele excepţii despre care vom vorbi mai jos) a fost folosită mai raţional. Pentru a scoate In evidenţă a­­ceasta vom da un exemplu. Pe a­­ria din satul Deleni batoza a tre­ierat în ziua de 19 iulie cantitatea de 18.525 kg. boabe. Deşi această cantitate a depăşit capacitatea de lucru a batozei, tractoristul Gheor­ghe Sofronie şi batozarul Leon Ma­titelu şi-au dat seama că organi­zez mai bine munca se poate tre­iera şi mai mult. Lulnd măsuri pen­tru alimentarea continuă a batozei, începînd lucrul dis de dimineaţă şi veghind la funcţionarea fără defec­ţiuni a garniturii, s-a reuşit ca ritmul zilnic să fie cu mult depăşit. In ziua de 23 iulie a.C. s-au tre­ierat 21.983 kg. boabe, iar în ziua de 24 iulie a.c. 27.342 kg. boabe. .După cum se observă ritmul de treieriş la această arie este In continuă creştere. -j*. **1 Bineînţeles nu putem însă generaliza acest lucru. Dacă pe a­­riile deservite de SMT Frumuşica se lucrează cu mici întreruperi, cau­zate de defecţiuni tehnice ce sunt remediate pe loc (exceptind situa­ţia de la Belceşti unde cele 5­ bato­ze au stat o săptămână degeaba deoarece au lipsit curelele de ven­tilator la tractoare), cu totul alta este situaţia pe ariile deservite de SMT Vlădeni. Bunăoară, comuna Şipote este dotată de acest SMT cu 9 garnituri de treier. Dar de la 16 iulie a. c. pînă la 25 iu­lie a.c. nu s-au treierat decit 61 ha. Cauza ? Tractoarele n-au avut cu­rele de ventilator — fiindcă cele vechi s-au rupt — batozele s-au defectat deseori, ajungîndu-se la si­tuaţia ca zilnic 5—6 dintre ele să nl lucreze. Lipsurile SMT-ului Vlădeni la care se adaugă cele ale comitete­lor executive ale sfaturilor popu­lare comunale printre care amintim: Belceşti, Cotnari, Scobinţi şi altele, unde muzica pe aici nu este bine organizată, frînează ritmul de treie­riş pe raion. In cîteva rînduri mai amintim despre un singur lucru. Pe ariile vizitate (Deleni, Scobinţi, Hîrlău) activitatea politică desfăşurată este foarte slabă. N-am întîlnit un agi­tator, un singur cadru didactic care să popularizeze rezultatele dobîndi­­te în sectorul agricol socialist, pe fruntaşii recoltelor bogate. Este o scăpare inadmisibilă, care trebuie de asemenea remediată pe loc. %­ . ■ G, fc. PE MARGINEA CHEMARH ! " -n fiecare m sector mmm SOCIALIST PUTERNIC Sfl IFLORF“ Dorinţe împlinite Casele locuitorilor din Mogo­­şeştii Paşcanilor au o înfăţişare deosebită de cele din majoritatea aşezărilor regiunii noastre. Ceea­­ce le deosebeşte este mai ales a­­coperişul mare şi înalt de şindrilă, ţuguiat în felul celor de la munte şi mult prelungit în partea din­spre miază-noapte unde draniţa este acoperită de verdele muşchiu­lui. Dar sunt in Mogoşeşti case pe care muşchiul n-a avut vreme să­­şi prindă ţesătura în locurile ne­­insorite, case în care locatarii s-au mutat de un an în doi sau chiar în vara aceasta. Colectivistul Leon Vasilovici este decanul de vîrstă al gospodă­riei colective „9 Mai", are 78 de ani. Dar ce n-a reuşit să facă el şi părinţii lui in trei sferturi de veac, a înfăptuit in anii din urmă de cind este colectivist. Moş Leon Vasilovici şi-a făcut o casă pe cinste, luminoasă şi încăpătoare să aibă unde locui împreună cu toţi cei trei copii ai săi (doi bă­ieţi şi o fată care învaţă la şcoa­la profesională din Paşcani). Dar moş Leon Vasilovici nu este singurul colectivist care şi-a făcut casă nouă. Chiar zilele a­­cestea şi-a terminat locuinţa A­­lexandru Durea, iar Iancu Ion şi Ion Dominte lucrează de zor să­­şi termine casele pînă la toamnă. Şi atunci or să-şi umple casele noi şi coşetele noi de bogăţia noii roade st­inse de pe tarlalele în­tinse. înainte, vreme Ion Jitărescu a­­vea­­prilej de tristeţe mai in fie­care seară de vară, de primăvară şi de toamnă cînd se întorcea de la cimp cireada satului. La auzul tălăngilor şi a mugetelor prelungi. Ţinea­ nevastă-sa, se îndrepta spre poartă şi privea mersul greoi­, al vitelor mari şi grase. întoarse de la păscui din Lunca Siretului, vacile sătule îşi purtau ca o po­vară ugerele doldora de lapte. — Măi Ioane, măi, nu sintem­' și noi în rindul oamenilor. N-avem­ măcar o juncă pe lîngă col$a noas-f­­ră. ' f’ — Om munci și-om avea. — D-apoi de muncit am muncit^ o viață întreagă. , — Am muncit, dar nu In co-'( SANDU FAUR (Continuare în pag. 2-a) ’ Citiți în pag. 2-a Joia -XXXXXXXX, tineretului ««3W3t3t»3CM3^^ Consumatoirii constată Renunţarea parţială la o practică comodă Marţi 30.07. a.c. după amiază la cofetăria „Republica“ (de lingă piaţa Gh. Dimitrov) intră un consu­mator. La casă nimeni. Casieriţa contribuie şi ea la deservirea consu­matorilor aflaţi in local. Aceasta se adresează consumatorului nou venit : — Luaţi foc la masă. Vă servim îndată. Consumatorul se aşează, aşteaptă puţin şi este servit cu ceea ce ceruse. In plus, tot la masă, i se aduce şi restul de 15 bani, la care nu mai spera. Aceleaşi persoane foloseau Înainte o altă metodă. Consumatorii, la rînd, făceau bon, predau bonul celor care serveau şi luau lu mină înghe­ţata sau prăjitura, şi apoi se aşezau la masă. S-o fi observat oare că „auto-deservirea“ consumatorilor era o practică puţin indicată, necivili­zată ? De ce atunci n-a ajuns la aceeaşi concluzie şi personalul altor localuri , asemănătoare printre care cofetăria „Garofiţa“? Aprovizionarea e buna, dar deservirea lasă de dorit De data aceasta ne referim la compartimentul de activitate al­­OCL Aprozar. Consumatorii sunt satisfăcuţi constatînd că condu­cerea OCL Aprozar a reuşit în acest an să asigure aproviziona­rea din abundenţi şi cu cel­e mai variate produse a i­nităţilor sale de desfacere. Putem spune chiar că abundenţa din ultimele zile la o serie de produse de sezon cum ar fi: roşii, ardei, vinete şi car­­tofi vîndute la preţuri, de la o zi la alta mai reduse, i-au pus pe glnduri pe producători — care î şi desfac produsele la piaţă — dar mai ales pe aşa zişii precupeţi, în cele mai muite cazuri speculanţi. Aceştia din urmă au început să bată în retragere. O serie de alnzatori însă au rămas la aceleaşi păreri ciudate despre felul cura trebuie să deservească pe consu-, mator. Două exemple : la areitatea nr. 19 a OCL Aprozar de pe bulevardul „30 Decembrie“ un cosumator a cer­ut luni 29 iulie a. c. o jum­itate de kilogram roşii. Din mulţimea de roşii existente vînzătorul Strul Men­del a ales două roşii crude şi­­două stricate Încropind astfel cantitatea solicitată. La cererea consumatorului de a i te servi măcar două roșii H. IONESCU (Continuare în pag. 3-a), ita a * ■ m m bb ■■■■■■■■ i i v « it ’ * spicuiri — ;»*. Descoperirea unei bogate co­mori arheologice în Serbia BELGRAD 31 (Ager­­pres) — Ziarul „Bolba“ relatează despre descope­rirea unei bogate comori arheologice în apropie­rea oraşului Novi Pazar din Serbia. In urma unor săpă­turi efectuate sub funda­ţiile unei biserici, arheo­logii iugoslavi au desco­perit aproximativ 1000 de obiecte şi podoabe de mare valoare ştiinţi­fică şi artistică.­­ Comoara arheologică din apropierea oraşului Novi Pazar, are o vechi­me de peste 2500 de ani. Profilurile lui „Standard On­ NEW YORK 31 (Ager­­ pres)-------Marele trust petrolifer „Standard Oii Co of New Jersey“ a a nunțat că în prima ju­mătate a anului curent a realizat profituri în suma de 463 milioane dolari faţă de 392 milioa­ne dolari în perioada co­respunzătoare a anului 1956. Venitul total reali­zat din vînzări şi inves­tiţii în această perioadă a fost de :4.030.000.000 dolari, o creştere de 536 milioane sau 15 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. O nouă victimă a bombardamen­tului atomic din 1945 PEKMN 81 (Agerpres) — China Nouă transmi­te­ Agenţia Kyodo, infor­mează că la 30 iulie a încetat din viaţă la spi­talul din Hiroşima o nouă victimă a bombar­damentului atomic efec­tuat asupra oraşului in 1945. In luna ianuarie victima în vîrstă de 54 ani, a căpătat primele simptome ale bolii dato­rită radiaţiilor atomice. Aceasta este a 15-a per­soană decedată în acest an în urma bombarda­mentului atomic. De ce a fost în­chisă biblioteca publică din Brooklyn ? NEW YORK 3! "(Ager­­pres) — „O bibliotecă din Brooklyn se înclină în faţa huliganilor“, ast­fel începe o relatare a agenţiei United Press în care se arată că Francis Yohn, bibliotecar şef al bibliotecii publice­­ din Brooklyn, a anunţat că filiala bibliotecii din Bushwick va fi închisă din cauza „vartdalisme­lor şi a crimelor din a­­ceastă regiune care con­­­­stituie o ameninţare atît pentru vizitatori cît şi pentru personalul biblio­tecii“., Francis a spus ca biblioteca, deschisă în a­nul­ 1901, este astăzi ,­un fort asediat într-o regiu­ne de dezolare care cre­ş­te mereu“. De două ori în cursul ultimelor 1 6 luni, elemente huligani­ce au efectuat spargeri în clădirea bibliotecii pro­vocînd mari pagube. Hu­liganii au aruncat cu că­rămizi şi pietre spărgînd 21 de ferestre mari ale bibliotecii. John a adău­gat că frecventarea bi­bliotecii în orele de sea­ră s-a redus în mod „drastic“ din cauza fri­cii populaţiei de a ieşi pe străzi la căderea nop­ţii,­ ­•4*. . Din viaţa internaţională

Next