Flacăra Iaşului, august 1957 (Anul 13, nr. 3401-3425)
1957-08-01 / nr. 3401
per. 2 a FESTIVAL Desen de A. LEONOV. Viitorii agronomi ' Gospodăria de experimentare din Iezăreni nu cunoaşte odihnă în vara aceasta. Zeci de studenţi de la Facultatea de agronomie a Instituitului Agronomic sunt în practică aici. Chipuri tinere, arse de soare, împînzesc ogoarele gospodăriei. „Agronomii“, studenţi în anul 1, împrăştiaţi pe echipe la seceratul ovăzului, la tăiatul borceagului, la combină sau batoză, muncesc cot la cot cu lucrătorii de la gospodărie. Ţi-ar fi greu sa-i deosebeşti. Numai salopetele cu care sunt îmbrăcaţi, încă nedecolorate de soare, îi disting de ceilalţi. Şi multe mai au de învăţat viitorii agronomi ! Acum se află faţă în faţă cu cele studiate teoretic timp de un an întreg ,re băncile institutului. Mulţi dintre ei cînd au intrat în facultate nu puteau deosebi grîul de orz, sau o buruiană otrăvitoare de alta. Au simţit însă chemarea irezistibilă a pămîntului şi au pornit la muncă serioasă să devină cadre de bază în agricultură. Un fruntaş Valentin Trifan este din Roman. A terminat liceul şi, atras de frumuseţea meseriei de agronom, s a înscris la facultate. E unul dintre fruntaşii anului. E unul dintre fruntaşi, nu însă singurul. Şi Ştefan Ciulei, Grigore Zainea şi alţii depăşesc normele zilnice de lucru stabilite, întrecînduse cu muncitorii gospodăriei. Şi ■■ nu de puţine ori îi lasă în urmă. Paginile caietelor de practică se acoperă zilnic cu noi observaţii făcute în legătură cu diferite munci efectuate la cîmp, cu aprecieri şi învăţăminte. Iar timpul liber, poate nicăiri ca aici, studenţii şi-l petrec cu folos şi organizat. Sub îndrumarea asistentului Valeriu Pocinogei pregătesc referate legate de întreţinerea culturilor, de diferite alte munci ale cîmpului. Şi chiar dacă referatul e susţinut de numai unul dintre ei, toţi se pregătesc şi discută problemele dezbătute de acesta. Dar nici plăcerea de a citi o carte din literatură beletristică sau de a face sport nu-i dată uitării. Şi toate acestea se îmbină armonios cu practica propriu zisă la cîmp. Cum se face praşituldintîi ? Multe am avut de învăţat în această practică — povesteşte Valentin Trifan. Gînd am venit aici, nu ştiam că praşitul dintîi se face mai adînc decit al treilea. Unii dintre noi nici nu ştiau să ţină sapa sau coasa în mînă. Acum te mînuiesc cu multă uşurinţă. Ajutaţi de tovarăşul Pocinog am cunoscut diferite buruieni dăunătoare, acţiunea lor şi felul cum trebuiesc înlăturate. Am învăţat multe dar mai avem de învăţat şi mai multe. Vrem ca atunci cînd ne vom duce la locul de muncă să fim bine pregătiţi. Vorbele acestea nu sunt spuse numai pentru a suna frumos. Fiecare student din cei care se află la practică doreşte fierbinte să se pregătească serios. Viitorii agronomi, care peste cîţiva ani vor aplica la locurile lor de muncă cele învăţate şi vor contribui la practicarea unei agriculturi ştiinţifice, cunosc toate acestea. De aceea ei nu pierd o zi fără a învăţa cîte ceva. GH. MATEI la practică „In primul rînd, Constantin Faifer“... Brigada nr. 13 U.T.M. de la secția II -a vagoane a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie“ a terminat, la 25 iulie, de executat peste plan reparațiile capitale la Un vagon basculant. Ceea ce înseamnă totodată, că angajamentul luat de brigada în cinstea lui 23 August a fost împlinit cu 6 zile mai devreme. Este firească- deci întrebarea ! Cîrte s-a evidenţiat ! — Toţi, se grăbeşte să răspundă Gheorghe Potingă, şeful brigăzii Si Constantin Faifer şi Gheorghe Sandu şi Dumitru Ungureanul şi Romeo Gorea şi toţi ceilalţi... Dar în primul rînd Constantin Faifer. In primul rînd Faifer! Faifer fruntaş ! O spune chiar şeful brigăzii. La început, în februarie anul acesta, cind s-a înfiinţat brigada — mărturiseşte Potrngă — s-a cam codit. „Cu Faifer nu pornesc la drum. Faifer o să ne facă de rîs. Faifer — cînd îţi vine să-l iei în braţe, cînd să-i alungi : o zi e zmeu, alta codaş. Se pricepe numai la unele operațiuni. Aşa era Faifer : slab pregătit, ba şi năzuros nevoie mare ; habar n-avea de meserie. In schimb nu vroia decit lucru „pe ales". — Mie — zicea — să nu-mi daţi orice, oricum. Vreau repere scumpe, unde se cîştiga bani buni... Să te fi potrivit lui îţi strica totul. Se supăra Potingă: „Uită-te la tine măi frate, tu eşti om de repere scumpe ?“ Se supăra şi Faifer. Pleca de la lucru şi asta nu odată... — Nu ştiu ce să mă fac cu Faifer, s-a pîîns Potîrigă lui Vasile Pivniceru, secretarul organizaţiei de partid de secfie. Nu mă ascultă... Au stat atunci vreme îndelungată de vorbă. Ştia Pivniceru că Potrigă nu se prea înţelege cu Faifer şi chiar cu alţi membri ai brigăzii. E adevărat că unii se interesau, îi puneau în practică sfaturile... dar alţii se lăsau greu. "*•** A zimbit Pivniceru : „Vrei să vin un miting cu ei : fraţilor aveţi grijă de prestigiul şefului brigăzii !“ Potrngă a zîmbit şi el, dar cu amărăciune: — Nu, nu vreau asta dar ... — Dar, i-a luat vorba din gură secretarul organizaţiei de partid. în cum lupţi ca să fii ascultat, ca să-ţi creezi prestigiul ? Din discuţia cu Pivniceru, Potrigă a înţeles că trebuie să stea mai pe-ndelete de vorbă cu oamenii din brigadă şi mai ales cu Faifer, pentru că, cu el avea necazuri mai multe. Ocupă-te bine—bine de el—îl sfătuia secretarul organizaţiei de partid — cunoaşte-l, fii şi şef de brigadă şi prieten şi pe urmă vino să stăm de vorbă. Atunci să stăm de vorbă!“. Potrigă a urmat sfatul. S-a pus cu rîvnă pe treabă. A discutat ne-ndelete cu Faifer şi despre muncă şi despre viaţă. S-a străduit să-i citească un suflet — şi munca a mers mai uşor. Faifer a înţeles că pentru lucru ,pe ales, trebuie şi-o pregătire aleasă. Ce-i drept greu a făcut paşi înainte. Dar oricum e azi muncitor de nădejde, frunte. O spune însuşi şefit brigăzi. — Cine s-a evidenţiat tov. Potrngă în îndeplnirea cu 6 zile mai devreme a angajamentului brigăzii luat în cinstea lui 23 August? — Toţi. Şi Constantin Faifer şi Gheorghe Sandu şi Dumitru Ursache şi Romeo Goma şi toţi ceilalţi membri ai brigăzii.. Dar In primul rînd Faifer... talpakor Tînărul „Mai ieftin, mai trainic, mai frumos“ — sub această lozincă se desfăşoară întrecerea între modelierii, cizmarii, bhtuitorii fabricii de piele şi încălţăminte „Tudor Vladimirescu“ din Piteşti. Tînărul tălpuitor Petre Grăsune de clişeul nostru este unul din animatorii întrecerii ce se desfăşoară vie, pasionantă în secţia talpuit. Graficul său de produc-ie înregistrează zilnic depășirea normei cu 20- 25 la sută. . , p. S. Lugi Longo: Brigăzile internaţionale în Spania Autorul cărţii, tovarăşul Luigi Longo secretar general adjunct al Partidului Comunist Italian, care în timpul războiului din Spania a fost responsabil al Comisariatului general al brigăzilor internaţionale, dă o imagine de ansamblu asupra contribuției acestora la lupta eroică a poporului spaniol împotriva fascismului Volumul de față cuprinde evenimentele desfășurate în primul an al războiului din 1936—1939. ORIZONTAL : 1. A primit oaspeţiidragi ai Festivalului, în toată splendoarea ei — In zilele acestea la Festival se manifestează hotărît pentru ţelul comun al întregii omeniri. 2. Renume — Intr-una din nenumăratele locuri din Moscova unde vor avea loc spectacole (sing) 3. Face puterea — Sînt nenumărate și splendide locurile de odihnă din Moscova (sing) 4. Pană de despicat lemne — Tudor Sandu — Nimfă mitologică. 5. In muzică (pl) — Articol. 6. Erbiu — Calciu — Prefix geometric. 7. S-au întîlnit la Moscova : Chinezi-africani-europeni (pl) — Cea de măslin, de pildă (poetic) 3. început de elogiu — Culoarea drapelelor Festivalului. 9. Credincioase 10. „Pentru tovarăşi — pîlpîia de omenie Mai aspru decit fierul — cu duşmanul“ (V. Maiacovschi) — Dorit. 11. Locuitorii bătrinului nostru continent. — Culoarea biruitoare a socialismului. VERTICAL: Viitorul de aur al lumii. 2. Interjecţie de... dor — Partitură scrisă pentru cor — Revistă franceză. 3. Ori — Dau dedicat un cintec Macrousov şi Yves Montand. 4. Răsună în toate lim- • bile pămîntului în aceste zile — Ca şi la 4 orizontal. 5. Trecut cu vederea — Desfecător fast- fonetic). '6. Albeşte pereţii — Vine pe la gene. 7. Ilya Ehrenberg a scris ,,al nouălea". 3. Participă şi ei la Festival. 9 Cu el lipeşte cizmarul. 10 'Cortegiu — francezii luptă pentru ca ororile comise de hitlerişti în acest orăşel să nu se mai poată repeta niciodată. b. Manifestaţie de veselie şi voie bună la Festival. 12. Operetă de E Roman scrisă in cinstea Festivalului. I. MIHAILOVICI FLACARA IAȘULUI In Editura de stat pentru literatură politică au apărut. Fiind scrisă de un participant activ la evenimente şi care a avut, de asemenea, posibilitatea de a folosi bogata arhivă a Comisariatului general al brigăzilor internaţionale, cartea constituie o mărturie preţioasă a luptei eroice, a spiritului de jertfă şi a solidarităţii voluntarilor sosiţi din toate coifurile lumii cu lupta patrioţilor spanioli pentru apărarea Republicii şi infrîngerea fascismului. Pentru ediţia romînă autorul a scris o prefaţă specială şi a făcut unele adăugiri scoţînd în evidenţă contribuţia voluntarilor români în războiul din Spania. C. I. Vlad, învăţătură marX'st-leninistă despre stat Broşura apărută în cadrul colecţiei „Probleme de bază ale teoriei marxist-Ieniniste"— expune concepţia clasicilor marxişt alor ministrului asupra originei caracterului Şi rolului statului, combătînd totodată tezele neştiinţifice, reacţionare privitoare la aceste probleme. Autorul relevă superioritatea statului şi democraţiei socialiste asupra statului şi democraţiei capitaliste. Partea doua a lucrării este consacrată problemelor statului nostru democrat-popular, (analiza funcțiilor statului, a rolului sfaturilor populare ca organe locale ale puterii de stat etc.). Noi biblioteci săteşti în regiunea noastră In satele regiunii noastre iau fiinţă tot mai multe biblioteci înzestrate cu cărţi de către Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Astfel în satele Poieni (raionul Iaşi), Mirceşti (raionul Paşcani), Băgeşti (raionul Murgeni), Griviţa (raionul Birlad), Scheia (raionul Negreşti) şi Fereşti (raionul Vaslui) vor fi date în folosinţă în acest trimestru noi biblioteci săteşti. Sfatul popular regional va înzestra aceste locaşe de cultură cu mobilierul, şi cărţile necesare. De asemenea peste puţin timp va fi dat în folosinţă Căminul cultural „Hie Pintilie“, cu sală de cinematograf, bibliotecă, etc. şi Casa de editură din Murgeni. Eftimie Bîrîeanu OCTAV BANCILA Etapa all-a din zona de calificare la baschet se dispută la Iaşi Fiind declarată campioană regională, echipa de baschet „Flamura Roşie“ Ţesătura Iaşi participă alături de campioanele regiunilor Bacău, Suceava şi Constanţa în zona ce o formează pentru campionatul republican de calificare. In cele două etape ce au avut loc la P. Neamţ şi Constanţa, echipa prezentîndu-se la valoarea ei normală, a înregistrat rezultate care o fac să aspire la cîştigarea primului loc din zonă şi cu aceasta dreptul de a participa în turneul final. L n-n U'-wi * * » i --------»- -Pentru a oglindi comportarea echipei dăm rezultatele obţinute: FI. Roşie Iaşi — Energ. Constanţa 63'- -56 FI. Roşie Iaşi — Energia Constanţa 44—65 FI. Roşie Iaşi —Voinţa P. Neamţ 41—53 FI. Roşie Iaşi — Voinţa P. Neamţ 80—49 FI. Roşie Iaşi— Rec. G. Humorului 59—46 FI. Roşie Iaşi — Rec. G. Humorului 68—62. Clasamentul înaintea etapei a IlI-a este la Iaşi se prezintă astfel : I. Energia. Constanţa 6 5 1 11 pet. II. FI. Roşie Ţesăt. Iaşi 6 4 2 10 pet. III. Voinţa P. Neamţ 6 2 4 8 pet. IV. Recolta G. Humor 6 15 7 pet. Echipa formată din jucătorii Pronovici, Mertic, Stanciu, Ionăscu, Crasi, Timofte, Zingher, Marcu, Maer şi Ciocan s-a pregătit în intervalul dintre etape şia căutat să înlăture unele deficienţe constatate cu scopul de a se prezenta în faţa publicului ieşean la o valoare cât mai ridicată. La feminin, echipa care reprezintă regiunea noastră este „Ştiinţa“ Universitatea, care are în componenţa ei jucătoarele: N.Leorescu, Andreescu, Iarcovici, Ifrim, şi Ignătescu, Greavu, Vânătoru. Echipa s-a prezentat mulţumitor, dar nu a obţinut rezultatele scontate poate şi datorită faptului că o serie de jucătoare sunt şi componentele lotului, de volei ce s-a calificat pentru turneul final După două etape echipa ieșeană se află pe locul II în clasament la 2 puncte diferenţă de tînâra formaţie „Voinţa“ C. Lung. Intre 2 şi 4 august spectatorii ieșeni vor putea urmări din nou pe terenul central „Progresul’' întîlnirile de baschet care am dori să se dispute,în nocturnă. Aceasta, pentru a da posibilitatea numeroșilor iubitori ai baschetului de a viziona toate întîlnirile. O echipă de baschet formată dintr-un singur jucător! Sportivii de la „Voinţa" sunt bine cunoscuţi publicului ieșean. Nu de puţine ori, în întîlnirile la care au participat, ei au obţinut rezultate frumoase. în cadrul colectivului, sute de tineri se antrenează cu seriozitate pentru a-şi ridica măiestria sportivă. Pestte 50 de tineri îşi trec normele GMA (gradul I şi II) pe pista din spatele sălii de sporturi (pistă ameninţată în momentul de faţă sa fie ciuntită de un anume inginer Ervin, care vrea să-şi mărească, locul de lingă casă, rupînd din terenul colectivului sportiv). La atletism, volei, fotbal, gimnastică, box şi tir, îndrumaţi de antrenori pricepuţi, ei luptă cu secundele, aparatele, pe ring, pe teren sau la poligon, pentru a aduce victorii de precum colectivului lor. Toate acestea vorbesc despre dragostea sportivilor pentru colectivul lor. Am ajuns la punctul nevralgic al problemei : echipa de baschet (m.) care mai activează în categoria A. După cum se ştie, „Voinţa“ Iaşi a terminat campionatul pe locul 5 al seriei I. In turneul final ea a întîlnit ultimele două clasate din seria II-a (Ştinţa Timişoara şi Progresul Oraşul Stalin) şi pe Ştiinţa Cluj ultima clasată din seria I, pentru locurile 9—12 (e vorba de ambele serii). „Voinţa Iaşi s-a clasat pe locul 11. Ea trebuie să susţină în septembrie jocuri de baraj pentru a se menfirre în categoria „A“. Reprezentanta baschetului ieşean în categoria A, „Voinţa“ ar trebui să se pregătească cu atenţie pentru a se putea menţine în prima divizie a ţării. Spunem ,,ar trebui“ pentru că, după cum se vede, baschetbaliştii nici nu se gîndesc la acest lucru. Sînt săptămîni întregi de cînd nu s-a făcut nici un antrenament. Principala vină o are antrenorul Mircea Avram, care dovedeşte o totală lipsă de răspundere. Nu-l mai interesează deloc echipa. Şi, pentru a motiva într-un fel acest lucru, zice că nu are cu cine face antrenament: băieţii îs plecaţi din oraş (la armată, la practică, etc.). Este un motiv cu totul nejustificat. In oraş se află în momentul de faţă nu mai puţin de 7 jucători din lot. Să-i numim ca să „afle“ şi tovarăşul Mircea Avram: Todiraşcu, Agapescu, Dinu, Ciubotaru, Perju, Voroneanu, Kolimberg, Kliger. Dar dacă antrenorul e principalul vinovat iă a părăsit ehipa acum, într-o situaţie grea, nu înseamnă că este şi singurul. Şi jucătorii rămaşi în Iaşi (cei amintiţi mai sus, cu excepţia lui Kliger) se fac vinovaţi de faptul că nu vn de fel la antrenamente. Preferă să se plimbe prin oraş, sa faeă altceva, rfumnat să se antreneze nu. Doar Kliger mai tezeşte panourile din amorţire , singurul om care mai vizitează leierul da baschet. Colectivul sportiv, care cunoaşte toate suste probleme, trebuie să ia masuri mai din timp pentru a îndrepta lucrurile. Tovarăşul Mircea Avram nu trebuia cruţat de critică, atunci cmd a început să neglijeze echipa. Trebuie să se ocupe mai mult de cea de a doua echipă de baschet care a activat în campionatul de calificare, pentru a pregăti jucători capabili oricînd să-i schimbe pe „senatorii de drept" din prima echipă, dacă ar fi nevoie. Trebuia... dar cine n-ar mai fi trebuit !... Mai este puţin pînă ladisputarea barajului. Măcar acum cînd se mai poate face ceva, să se ia măsuri pentru ca jucătorii aflaţi în oraş să-şi reînceapă antrenamentele. Ei trebuie să ţină seama de faptul că nu reprezintă numai colectivul lor, ci întreg baschetul ieșean. Este necesar de asemenea să fie rezolvată și problema antrenorului, GH. M. Nt 1., 340 f -Ti dam »«my; -,ttî ............... ■—^ Campioni ai Dinamoviadei de juniori In zilele de 27 si 28 iulie s-a desfăşurat la Bucureşti finala pe ţară a Dinamoviadei de juniori la următoarele discipline : atletism, gimnastică, volei, baschet şi tir.. Consiliul regional Diwinoiaşi a prezentat concurenţi la toate aceste probe. Echipa de gimnastică antrenată de profesorul Vasile Ulimescu a reuşit să ocupe primul loc. La individual, pe primul loc s-a clasat tot un concurent ieșean, Nicolae Bohosievici. O comportare foarte bună au avut-o şi trăgătorii ieșeni. La proba de 3—10 focuri, Nicolae Gheorghiu a obţinut 254 de puncte (93 p. culcat, 85 p. genunchi şi 76 p. picioare) întrecind recordul de anul trecut al Dinamoviadei cu 5 puncte. Echipele de volei (fete) şi baschet (băieţi) au ocupat locul III la disciplinele respective. De asemenea Stelian Vrînceanu s-a clasat al lll-lea la 100 m, plat cu timpul de 11,9 sec. Dorinţe împlinite (Urmare din pag. I-a) lectică. Acum o sa mai prindem şi noi oleacă de chiag. Vorbele lui Ion Jitărescu s-au adeverit. Muncind cu sirgin colectivă, familia lui a dobindit bucate multe pentru zilele muncă. Din vinzarea unora, Jităreştii şiau cumpărat o vacă. Acum Ţinea aşteaptă cu bucaie ceasul cînd vacile se întorc cu ugerele pline din lunca Siretului. Petruţă, feciorul ei, se îndreaptă să deschidă poarta, iar Ion mai spune citeodată, amintindu-şi nişte vorbe mai de demult: — Ce zici femeie ? Sintem şi noi in rîndui oamenilor ? — Sintem că doar şi în vara asta ne aflăm printre cei cu cele mai multe zile-muncă. ★ Fiecare dintre colectivişti îşi are dorinţele sale, fiecare îşi vrea casa mai îmbelşugată şi mai luminată, dar pentru ca să se poată împlini dorinţa fiecăruia trebuie mai întâi să se împlinească dorinţa comună a tuturora: gospodăria colectivă să se întărească, roadele ei să fie mereu mai îmbelşugate. Anul acesta colectiviştii au strîns peste 3000 kg. orz la hectar. Acum ei adună în sire bogăţia recoltei de grîu. (Prin locurile acestea vremea fiind mai răcoroasă grîul s-a copt mai tîrziu). — II adunăm în sire ca să nu ne prindă ploile, mi-a spus brigadierul loan Liingu. Gata adunat il treierăm tot deodată. Tragem nădejde la peste 2500 kile la hectar. In timpul acesta Gheorghe Grădinarul, Vasile Isache, Dumitru Nistian, dădeau snopii grei pe care-i transportau căruțele sau remorcile trase de puternice tractoare. Deodată moş Leon Vasilievici sări în faţa unui tractor şi desfăcu larg mîinile: — Opreşte, opreşte ! Tractorul şi remorca înţepeniră un loc. — Ce-i ? Un om? Afos Leon se aplecă şi ridică din faţa tractorului un snop auriu : s- a căzut de pe şiră, Sennig trecea drept peste spice şi ar fi fost păcat. ★ Stăteam de vorbă cu Dumitru Pintilie, un colectivist îndesat şi roşcovan la faţă. — Şi cum îţi spun, mi-e mai mare dragul cind le văd Cîntînd şi jucînd la cămin pe fetele mele Olimpia şi Viorica. Mai ales pe Viorica. Are numai II ani. — Şi cintă frumos ? — Straşnic. Cum nu întilneşti în Lunca Siretului. Şi asta nu că-i copilul meu. Dealtfel o dau la Operă la laşi. Am rămas contrariat: — Chiar la Operă ? — Chiar la Operă nu... dintr- odată. Măi intri la şcoala de muzică. Chiar mîine mă duc la laşi să aflu cum îi cu înscrierea. Dar pînă la urmă tot la Operă am s-o văd şi am s-o aud cîntînd. Drept să spun nu mi s-a părut prea îndrăzneţ proiectul. Aşa cum se împlinesc rînd pe rînd dorinţele de Belşug şi viaţă luminată ale colectiviştilor din Mogoşeşti, tot la fel se poate împlini şi aceasta dorință a lui Dumitru Pintilie. .