Flacăra Iaşului, august 1957 (Anul 13, nr. 3401-3425)

1957-08-01 / nr. 3401

p­er. 2 a FESTIVAL Desen de A. LEONOV. Viitorii agronomi ' Gospodăria de ex­perimentare din Ie­­zăreni nu cunoaşte o­­dihnă în vara aceas­­­ta. Zeci de studenţi de la Facultatea de agronomie a Institu­itului Agronomic sunt în practică aici. Chi­puri tinere, arse de soare, împînzesc o­­goarele gospodăriei. „Agronomii“, studen­ţi în anul 1, împrăş­tiaţi pe echipe la se­ceratul ovăzului, la tăiatul borceagului, la combină sau bato­ză, muncesc cot la cot cu lucrătorii de la gospodărie. Ţi-ar fi greu sa-i deose­beşti. Numai salope­tele cu care sunt îm­brăcaţi, încă nedeco­lorate de soare, îi disting de ceilalţi. Şi multe mai au de în­văţat viitorii agrono­mi ! Acum se află faţă în faţă cu cele studiate teoretic timp de un an întreg ,­re băncile institutu­lui. Mulţi dintre ei cînd au intrat în fa­cultate nu puteau deo­sebi grîul de orz, sau o buruiană otrăvitoa­re de alta. Au sim­ţit însă chemarea ire­zistibilă a pămîntului şi au pornit la muncă serioasă să devină cadre de bază în a­­gricultură. Un fruntaş Valentin Trifan este din Roman. A termi­nat liceul şi, atras de frumuseţea meseriei de agronom, s a în­scris la facultate. E unul dintre fruntaşii anului. E unul dintre fruntaşi, nu însă sin­gurul. Şi Ştefan Ciu­lei, Grigore Zainea şi alţii depăşesc norme­le zilnice de lucru stabilite, întrecîndu­­se cu muncitorii gos­podăriei. Şi ■■ nu de­ puţine ori îi lasă în urmă. Paginile caietelor de practică se acope­ră zilnic cu noi ob­servaţii făcute în le­gătură cu diferite munci efectuate la cîmp, cu aprecieri şi învăţăminte. Iar timpul liber, poate nicăiri ca aici, studenţii şi-l petrec cu folos şi organizat. Sub îndrumarea asis­tentului Valeriu Po­cinog­ei pregătesc referate legate de în­treţinerea culturilor, de diferite alte mun­ci ale cîmpului. Şi chiar dacă referatul e susţinut de numai unul dintre ei, toţi se pregătesc şi discută problemele­ dezbătu­te de acesta. Dar nici plăcerea de a citi o carte din literatură beletristică sau de a face sport nu-i dată uitării. Şi toate aces­tea se îmbină armo­nios cu practica pro­priu zisă la cîmp. Cum se face praşitul­­dintîi ? Multe am avut de învăţat în această practică — povesteşte Valentin Trifan. Gînd am venit aici, nu ştiam că praşitul din­tîi se face mai adînc decit al treilea. Unii dintre noi nici nu ştiau să ţină sapa sau coasa în mînă. Acum te mînuiesc cu multă uşurinţă. Aju­taţi de tovarăşul Po­cinog am cunoscut diferite buruieni dău­nătoare, acţiunea lor şi felul cum trebuiesc înlăturate. Am învă­ţat multe dar mai a­­vem de învăţat şi mai multe. Vrem ca a­­tunci cînd ne vom duce la locul de muncă să fim bine pregătiţi. Vorbele acestea nu sunt spuse numai pen­tru a suna frumos. Fiecare student din cei care se află la practică doreşte fier­binte să se pregă­tească serios. Vii­torii agronomi, care peste cîţiva ani vor aplica la locurile lor de muncă cele învă­ţate şi vor contribui la practicarea unei agriculturi ştiinţifice, cunosc toate acestea. De aceea ei nu pierd o zi fără a învăţa cîte ceva. GH. MATEI la practică „In primul rînd, Constantin Faifer“... Brigada nr. 13 U.T.M. de la secția II -a vagoane a Ateliere­lor CFR „Ilie Pinti­l­ie“ a terminat, la 25 iulie, de executat peste plan reparațiile capitale la Un vagon basculant. Ceea ce înseamnă totodată, că angajamentul luat de brigada în cinstea lui 23 August a fost împlinit cu 6 zile mai devreme. Este firească- deci întrebarea ! Cîrte s-a evidenţiat ! — Toţi, se grăbeşte să răspundă Gheorghe Potingă, şeful brigăzii Si Constantin Faifer şi Gheorghe Sandu şi Dumitru Ungureanul şi Romeo Gorea şi toţi ceilalţi... Dar în primul rînd Constantin Faifer. In primul rînd Faifer! Faifer fruntaş ! O spune chiar şeful brigăzii. La început, în februarie anul acesta, cind s-a înfiinţat brigada — măr­turiseşte Potrngă — s-a cam codit. „Cu Faifer nu pornesc la drum. Faifer o să ne facă de rîs. Faifer — cînd îţi vine să-l iei în braţe, cînd să-i alungi : o zi e zmeu, alta codaş. Se pricepe numai la unele operațiuni. Aşa era Faifer : slab pregătit, ba şi năzuros nevoie mare ; habar n-avea de meserie. In schimb nu vroia decit lucru „pe ales". — Mie — zicea — să nu-mi daţi orice, oricum. Vreau repere scumpe, unde se cîştiga bani buni... Să te fi potrivit lui îţi strica totul. Se supăra Potingă: „Uită-te la tine măi frate, tu eşti om de repere scumpe ?“ Se supăra şi Faifer. Pleca de la lucru şi asta nu odată...­­ — Nu ştiu ce să mă fac cu Faifer, s-a pîîns Potîrigă lui Vasile Piv­­niceru, secretarul organizaţiei de partid de secfie. Nu mă ascultă... Au stat atunci vreme îndelungată de vorbă. Ştia Pivniceru că Potrigă nu se prea înţelege cu Faifer şi chiar cu alţi membri­ ai brigăzii­. E adevă­rat că unii se interesau, îi puneau în practică sfaturile... dar alţii se lăsau greu. "*•­** A zimbit Pivniceru : „Vrei să vin un miting cu ei : fraţilor aveţi grijă de prestigiul şefului brigăzii !“ Potrngă a zîmbit şi el, dar cu amărăciune: — Nu, nu vreau asta dar ... — Dar, i-a luat vorba din gură secretarul organizaţiei de partid. în cum lupţi ca să fii ascultat, ca să-ţi creezi prestigiul ? Din discuţia cu Pivniceru, Potrigă a înţeles că trebuie să stea mai pe-ndelete de vorbă cu oamenii din brigadă şi mai ales cu Faifer, pentru că, cu el avea necazuri mai multe. Ocupă-te bine—bine de el—îl sfătuia secretarul organizaţiei de partid — cunoaşte-l, fii şi şef de brigadă şi prie­ten şi pe urmă vino să stăm de vorbă. Atunci să stăm de vorbă!“. Potrigă a urmat sfatul. S-a pus cu rîvnă pe treabă. A discutat ne-nde­­lete cu Faifer şi despre muncă şi despre viaţă. S-a străduit să-i citească un suflet — şi munca a mers mai uşor. Faifer a înţeles că pentru lucru ,­pe ales, trebuie şi-o pre­gătire aleasă. Ce-i drept greu a făcut paşi înainte. Dar oricum e azi muncitor de nădejde, frunte. O spune însuşi şef­it brigăzi. — Cine s-a evidenţiat tov. Potrngă în îndepl­nirea cu 6 zile mai devreme a angajamentului bri­găzii luat în cinstea lui 23 August? — Toţi. Şi Constantin Faifer şi Gheorghe San­du şi Dumitru Ursache şi Romeo Gom­a şi toţi cei­lalţi membri ai brigăzii.. Dar In primul rînd Faifer... talpakor Tînărul „Mai ieftin, mai trainic, mai frumos“ — sub această lozincă se desfăşoară întrecerea între mode­­lierii, cizmarii, b­htuitorii fabricii de piele şi încălţăminte „Tudor Vladimirescu“ din Piteşti. Tînărul tălpuitor Petre Grăsune d­e clişeul nostru este unul din animatorii întrecerii ce se desfă­şoară vie, pasionantă în secţia talpuit. Graficul său de produc-­­ie înregistrează zilnic depășirea normei cu 20- 25 la sută. .­­ , p. S. Lu­gi Longo: Brigăzile internaţionale în Spania Autorul cărţii, tovarăşul Luigi Longo secretar general adjunct al Partidului Comunist Italian, care în timpul războiului din Spania a fost responsabil al Co­misariatului general al brigăzilor internaţionale, dă o imagine de ansamblu asupra contribuției a­­cestora la lupta eroică a poporu­lui spaniol împotriva fascismului Volumul de față cuprinde eveni­mentele desfășurate în primul an al războiului din 1936—1939. ORIZONTAL : 1. A primit oaspe­ţii­­dragi ai Festivalului, în toată splendoarea ei — In zilele acestea la Festival se manifestează hotărît pentru ţelul comun al întregii ome­niri. 2. Renume — Intr-una din nenumăratele locuri din Moscova unde vor avea loc spectacole (sing) 3. Face puterea — Sînt nenumărate și splendide locurile de odihnă din Moscova (sing) 4. Pană de despicat lemne — Tudor Sandu — Nimfă mitologică. 5. In muzică (pl) — Articol. 6. Erbiu — Calciu — Prefix geometric. 7. S-au întîlnit la Mos­cova : Chinezi-a­fricani-europeni (pl) — Cea de măslin, de pildă (poetic) 3. început de elogiu — Culoarea drapelelor Festivalului. 9. Credin­cioase 10. „Pentru tovarăşi — pîl­­pîia de omenie Mai aspru decit fierul — cu duşmanul“ (V. Maia­­covschi) — Dorit. 11. Locuitorii bătrinului nostru continent. — Culoarea biruitoare a socialismului. VERTICAL: Viitorul de aur al lumii. 2. Interjecţie de... dor — Partitură scrisă pentru cor — Re­vistă franceză. 3. Ori — Dau de­dicat un cintec Macrousov şi Yves Montand. 4. Răsună în toate lim- • bile pămîntului în aceste zile — Ca şi la 4 orizontal. 5. Trecut cu vederea — Desfecător fast- fonetic). '6. Albeşte pereţii — Vine pe la gene. 7. Ilya Ehrenberg a scris ,,al nouălea". 3. Participă şi ei la Fe­stival. 9 Cu el lipeşte cizmarul. 10 'Cortegiu — francezii luptă pentru ca ororile comise de hitlerişti în a­­cest orăşel să nu se mai poată re­peta niciodată. b­. Manifestaţie de veselie şi voie bună la Festival. 12. Operetă de E Roman scrisă in cinstea Festivalului. I. MIHAILOVICI FLA­CARA IAȘULUI In Editura de stat pentru literatură politică au apărut. Fiind scrisă de un participant activ la evenimente şi care a avut, de asemenea, posibilitatea de a folosi bogata arhivă a Comisa­riatului general al brigăzilor in­ternaţionale, cartea constituie o mărturie preţioasă a luptei eroi­ce, a spiritului de jertfă şi a so­lidarităţii voluntarilor sosiţi din toate coifurile lumii cu lupta pa­trioţilor spanioli pentru apărarea Republicii şi infrîngerea fascis­mului. Pentru ediţia romînă autorul a scris o prefaţă specială şi a făcut unele adăugiri scoţînd în eviden­ţă contribuţia voluntarilor rom­âni în războiul din Spania. C. I. Vlad, învăţătură marX'st-leninistă despre stat Broşura apărută în cadrul co­lecţiei „Probleme de bază ale teoriei marxist-Ieniniste"— expu­ne concepţia clasicilor marxişt a­­lor ministrului asupra originei ca­racterului Şi rolului statului, com­­bătînd totodată tezele neştiinţifi­ce, reacţionare privitoare la aces­te probleme. Autorul relevă su­perioritatea statului şi democra­ţiei socialiste asupra statului şi democraţiei capitaliste. Par­tea doua a lucrării este con­sacrată problemelor statului nos­tru democrat-popular, (analiza funcțiilor statului, a rolului sfa­turilor populare ca organe locale ale puterii de stat etc.). Noi biblioteci săteşti în regiunea noastră In satele regiunii noastre iau fiinţă tot mai multe biblioteci înzestrate cu cărţi de către Mi­nisterul Invăţămîntului şi Culturii. Astfel în satele Poieni (raionul Iaşi), Mirceşti (raionul Paşcani), B­ăgeşti (raionul Murgeni), Gri­­viţa (raionul Birlad), Scheia (ra­ionul Negreşti) şi Fereşti (raionul Vaslui) vor fi date în folosinţă în acest trimestru noi biblioteci săteşti. Sfatul popular regional va înzestra aceste locaşe de cul­tură cu mobilierul, şi cărţile nece­sare. De asemenea peste puţin timp va fi dat în folosinţă Căminul cultural „Hie Pintilie“, cu sală de cinematograf, bibliotecă, etc. şi Casa de editură din Murgeni. Eftimie Bîrîeanu OCTAV BANCILA Etapa a­­ll-a din zona de calificare la baschet se dispută la Iaşi Fiind declarată campioană re­gională, echipa de baschet „Fla­mura Roşie“ Ţesătura Iaşi parti­cipă alături de campioanele re­giunilor Bacău, Suceava şi Cons­tanţa în zona ce o formează pen­tru campionatul republican de calificare. In cele două etape ce au avut loc la P. Neamţ şi Constanţa, echipa prezentîndu-se la valoarea ei normală, a înregistrat rezul­tate care o fac să aspire la cîş­­tigarea primului loc din zonă­ şi cu aceasta dreptul de a participa în turneul final. L n-n U'-wi * * » i --------»- -Pentru a oglindi comportarea echipei dăm rezultatele obţinute: FI. Roşie Iaşi — Energ. Cons­tanţa 63'- -56 FI. Roşie Iaşi — E­­nergia Constanţa 44—65 FI. Roşie Iaşi —­­Voinţa P. Neamţ 41—53 FI. Roşie Iaşi — Voinţa P. Neamţ 80—49 FI. Roşie Iaşi— Rec. G. Humorului 59—46 FI. Roşie Iaşi — Rec. G. Humorului 68—62. Clasamentul înaintea etapei a IlI-a este la Iaşi se prezintă astfel : I. Energia. Constanţa 6 5 1 11 pet. II. FI. Roşie Ţesăt. Iaşi 6 4 2 10 pet. III. Voinţa P. Neamţ 6 2 4 8 pet. IV. Recolta G. Hu­mor 6 15 7 pet. Echipa formată din jucătorii Pronovici, Mertic, Stanciu, Io­­născu, Crasi, Timofte, Zingher, Marcu, Maer şi Ciocan s-a pre­gătit în intervalul dintre etape şi­­a căutat să înlăture unele defi­cienţe constatate cu scopul de a se prezenta în­ faţa publicului ieşean la o valoare cât mai ridi­cată. La feminin, echipa care repre­zintă regiunea­ noastră este „Ştiin­ţa“ Universitatea, care are în compo­nenţa ei jucătoarele: N.Leorescu, Andreescu, Iar­covici, Ifrim, şi Ignătescu, Greavu, Vânătoru. Echipa s-a prezentat mulţumitor, dar nu a obţinut rezultatele scon­tate poate şi datorită faptului că o serie de jucătoare sunt şi com­ponentele lotului, de volei ce s-a calificat pentru turneul final După două etape echipa ieșeană se află pe locul II în clasament la 2 puncte diferenţă de tînâra formaţie „Voinţa“ C. Lung. Intre 2 şi 4 august spectatorii ieșeni vor putea urmări din n­o­u pe terenul­ central „Progresul’' întîlnirile de baschet care am dori să­ se dispute,în nocturnă. Aceasta, pentru a da posibilitatea numeroșilor iubitori ai baschetu­lui de a viziona toate întîlnirile. O echipă de baschet formată dintr-un singur jucător! Sportivii de la „Voinţa" sunt bine cunoscuţi publicului ieșean. Nu de puţine ori, în întîlnirile la care au participat, ei au obţinut rezultate frumoase. în cadrul colectivului, su­te de tineri se antrenează cu serio­zitate pentru a-şi ridica măiestria sportivă. Pestte 50 de tineri îşi trec normele GMA (gradul I şi II) pe pista din spatele sălii de sporturi (pistă ameninţată în momentul de faţă sa fie ciuntită de un anume in­giner Ervin, care vrea să-şi mă­rească, locul de lingă casă, rupînd din terenul colectivului sportiv). La atletism, volei, fotbal, gimnastică, box şi tir, îndrumaţi de antrenori pricepuţi, ei luptă cu secundele, apa­ratele, pe ring, pe teren sau la po­ligon­, pentru a aduce victorii de precu­­­m colectivului lor. Toate a­­cestea vorbesc despre dragostea spor­tivilor pentru colectivul lor. Am ajuns la punctul nevralgic al problemei : echipa de baschet (m.) care mai activează în categoria A. După cum se ştie, „Voinţa“ Iaşi a terminat campionatul pe locul 5 al seriei I. In turneul final ea a în­­tîlnit ultimele două clasate din seria II-a (Şti­nţa Timişoara şi Progresul Oraşul Stalin) şi pe Ştiinţa Cluj ultima clasată din seria I, pentru locurile 9—12 (e vorba de ambele serii). „Voinţa Iaşi s-a clasat p­e lo­cul 11. Ea trebuie să susţină în septembrie jocuri de baraj pentru a se menfirre în categoria „A“. Re­prezentanta baschetului ieşean în ca­tegoria A, „Voinţa“ ar trebui să se pregătească cu atenţie pentru a se putea menţine în prima divizie a ţării. Spunem ,,ar trebui“ pentru că, după cum se vede, baschetbaliştii nici nu se gînd­es­c­ la acest lucru. Sînt săp­tă­­mîni întregi de cînd nu s-a făcut nici un antrenament. Principala vină o are antrenorul Mircea Avram, care dovedeşte o totală lipsă de răspun­dere. Nu-l mai interesează deloc echipa. Şi, pentru a motiva într-un fel acest lucru, zice că­ nu are cu cine face antrenament: băieţii îs ple­caţi din oraş (la armată, la practică, etc.). Este un motiv cu totul nejusti­ficat. In oraş se află în momentul de faţă nu mai puţin de 7 jucători din lot. Să-i numim ca să „afle“ şi tovarăşul Mircea Avram: Todiraşcu, Agapescu, Dinu, Ciubotaru­, Perju, Voroneanu, Kolimberg, Kliger. Dar dacă antrenorul e principalul vinovat iă a părăsit e­hipa acum, într-o situa­ţie grea, nu înseamnă că este şi singurul. Şi jucătorii rămaşi în Iaşi (cei amintiţi mai sus, cu excepţia lui Kliger) se fac vinovaţi de faptul că nu v­n de fel la antrenamente. Pre­feră să se plimbe prin oraş, sa f­aeă altceva, rfu­mnat să se antreneze nu. Doar Kliger mai tezeşte panourile din amorţire , singurul om care mai vizi­tează leierul da baschet. Colectivul sportiv, care cunoaşte toate suste probleme, trebuie să ia masuri mai din timp pentru a în­­drepta lucrurile. Tovarăşul Mircea Avram nu trebuia cruţat de critică, atunci cmd a început să neglijeze echipa. Trebuie să se ocupe mai mult de cea de a doua echipă de baschet care a activat în campionatul de cali­­ficare, pentru a pregăti jucători capa­bili oricînd să-i schimbe pe „senatorii de drept" din prima echipă, dacă ar fi nevoie. Trebuia... dar cine n-ar mai fi trebuit !... Mai este puţin pînă la­­disputarea barajului. Măcar acum cînd se mai poate face ceva, să se ia măsuri pentru ca jucătorii aflaţi în oraş să-şi reînceapă antrenamentele. Ei trebuie să ţină seama de faptul că nu repre­zintă numai colectivul lor, ci întreg baschetul ieșean. Este necesar de asemenea să fie rezolvată și pro­blema antrenorului, GH. M. Nt 1., 340 f -Ti dam »«my; -,ttî ............... ■—^ Campioni ai Dinamoviadei de juniori In zilele de 27 si 28 iulie s-a desfăşurat la Bucureşti fi­nala pe ţară a Dinamoviadei de juniori la următoarele dis­cipline : atletism, gimnastică, volei, baschet şi tir.. Consiliul regional Diwino­­iaşi a prezentat concurenţi la toate aceste probe. Echipa de gimnastică antrenată de pro­fesorul Vasile Ulimescu a reuşit să ocupe primul loc. La individual, pe primul loc s-a clasat tot un concurent ieșean, Nicolae Bohosievici. O comportare foarte bună au avut-o şi trăgătorii ieșeni. La proba de 3—10 focuri, Nicolae Gheorghiu a obţinut 254 de puncte (93 p. culcat, 85 p. genunchi şi 76 p. picioare) întrecind recordul de anul tre­cut al Dinamoviadei cu 5 puncte. Echipele de volei (fete) şi baschet (băieţi) au ocupat locul III la disciplinele respective. De asemenea Ste­lian Vrînceanu s-a clasat al lll-lea la 100 m, plat cu timpul de 11,9 sec. Dorinţe împlinite (Urmare din pag. I-a) lectică. Acum o sa mai prindem şi noi oleacă de chiag. Vorbele lui Ion Jitărescu s-au adeverit. Muncind cu sirg­in co­lectivă, familia lui a dobindit bu­cate multe pentru zilele muncă. Din vinzarea unora, Jităreştii şi­­au cumpărat o vacă. Acum Ţinea aşteaptă cu bucaie ceasul cînd vacile se întorc cu ugerele pline din lunca Siretului. Petruţă, feciorul ei, se îndreaptă să deschidă poarta, iar Ion mai spune cite­odată, amintindu-şi nişte vorbe mai de demult: — Ce zici femeie ? Sintem şi noi in rîndui oamenilor ? — Sintem­ că doar şi în vara asta ne aflăm printre cei cu cele mai multe zi­le-muncă. ★ Fiecare dintre colectivişti îşi are dorinţele sale, fiecare îşi vrea casa mai îmbelşugată şi mai luminată, dar pentru ca să se poată împlini dorinţa fiecăruia trebuie mai întâi să se împlinească dorinţa comună a tuturora: gospodăria colectivă să se­ întărească, roadele ei să fie mereu mai îmbelşugate. Anul acesta colectiviştii au strîns peste 3000 kg. orz la hec­tar. Acum ei adună în sire bogă­ţia recoltei de grîu. (Prin locurile acestea vremea fiind mai răco­roasă grîul s-a copt mai tîrziu). — II adunăm în sire ca să nu ne prindă ploile, mi-a spus briga­dierul loan Liingu. Gata adunat il treierăm tot deodată. Tragem nădejde la peste 2500 kile la hec­tar. In timpul acesta Gheorghe Gră­dinarul, Vasile Isache, Dumitru Nistian, d­ădeau snopii grei pe care-i transportau căruțele sau remorcile trase de puternice trac­toare. Deodată moş Leon Vasilievici sări în faţa unui tractor şi des­făcu larg mîinile: — Opreşte, opreşte ! Tractorul şi remorca înţepeniră un loc. — Ce-i ? Un om? Afos Leon se aplecă şi ridică din faţa tractorului un snop au­riu : s- a căzut de pe şiră, Sennig trecea drept peste spice şi ar fi fost păcat. ★ Stăteam de vorbă cu Dumitru Pintilie, un colectivist îndesat şi roşcovan la faţă. — Şi cum îţi spun, mi-e mai mare dragul cind le văd Cîntînd şi jucînd la cămin pe fetele mele Olimpia şi Viorica. Mai ales pe Viorica. Are numai II ani. — Şi cintă frumos ? — Straşnic. Cum nu întilneşti în Lunca Siretului. Şi asta nu că-i copilul meu. Dealtfel o dau la O­­peră la laşi. Am rămas contrariat: — Chiar la Operă ? — Chiar la Operă nu... dintr- odată. Măi intri la şcoala de mu­zică. Chiar mîine mă duc la laşi să aflu cum îi cu înscrierea. Dar pînă la urmă tot la Operă am s-o văd şi am s-o aud cîntînd. Drept să spun nu mi s-a părut prea îndrăzneţ proiectul. Aşa cum se împlinesc rînd pe rînd dorin­ţele de Belşug şi viaţă luminată ale colectiviştilor din Mogoşeşti, tot la fel se poate împlini şi a­­ceasta dorință a lui Dumitru Pin­tilie. .

Next