Flacăra Iaşului, septembrie 1957 (Anul 13, nr. 3426-3450)

1957-09-01 / nr. 3426

r V 11 Kr. 3426 „Trimiteţi Aerodromul părea că doarme sub apăsarea vremii mohorîte. V­intul sufla puternic. Steagul de pe clădirea aerodromului se zbătea şi pocnea, parcă răzbunîndu-se pe vreme. Pomii din apropiere se tînguiau ca şi cum ar spune că,s­fătui de-atîta freamăt. E a doua zi de cînd vîntul nu mai contenește. Pilofii se plicti­sesc răsfoind pentru a nu ştiu cîta oară înşte reviste ... Oare cit o să mai ţină vremea asta ? In biroul de conducere al ae­roportului telefonul țîrîie , strident întrerupînd liniştea apăsătoare. Dispecerul Fersonia Grigore ridică receptorul. — Alo, Aviaţia Sanitară ? — Da. Aviasanul... In receptor se auziră pîrîituri repetate, apoi vocea continuă mai grăbită străbătută de emoţie: — Aici Păltiniş. Se aude ? Aici Păltiniş, circumscripţia sanitară ! Trimiteţi urgent avionul... — Alo, Păltiniş! Avionul nu poate decola, nu poate zbura. Vre­mea nu permite să ... Vocea continuă cu căldură: — Tovarășă, e un caz urgent. Avem aici un om care trebuie salvat. Are nevoie de o interven­ție chirurgicală urgentă ... Fersonia Grigore nu avea pen­tru prima oară asemenea convor­biri telefonice. De dbia aceasta insă, se înduioşase tare mult. „Un om se stinge într-un sat — gîndea ea — lipsit de intervenţia unui chirurg care l-ar putea reda vieţii. Iar aici avioanele stau, piloţii se plictisesc. Şi blestemata asta de vreme .. .“ — Alo, alo, tovarăşă ! — te auzi din nou la telefon — Vă rugăm urgent... Dispecerul se frămînta. Intor­­cîndu-se către felcera Elena Răv­­i­­leanu, o întrebă din priviri : ce­­ facem ? „Să ne sfătuim cu pito­­ţii­ cu ceilalți..." a răspuns fel­­cera. In cele din urmă Fersonia Grigore răspunse: — Bine. Vom încerca. Aveți toată încrederea . . . După cîteva minute se hotă­rî­­ : „Pregătiţi pentru decolare avionul sanitar. Pilotul Gheorghe Popa se pregăteşte de zbor. Di­recţia Păltiniş .. .“ . . — Contact ! Avionul prinse să vibreze din tot fuselajul. Mecanicul Vasile Oană se trase în lături­­, făciui un semn, dădu pornirea. Anzahl­ începu să lunece încet. Apoi ro­­ț­ie prinseră să se învirteasc.i din ce în ce mai repede. O zm­unci­­turâ şi aparatul plutește un văz­duh. Intîi un viraj. Apoi pilotul pu­se avionul pe direcţie şi primi in parbrizul din faţă răbufnirea in­dărătnică a vîntului. Aparatul șo­văie. Se înclină pe un plan și pare că stă locului. Dar mîna pi­lotului se încleşta pe maneta de gaze. Elicea se înşuruba cu înver­şunare în aer și avionul zvîcni înainte. Motorul huruie puternic pus parcă cu tot dinadinsul sa împrăştie norii. După 5 minute de zbor car­linga avionului a început să fie biciuită de stropi de ploaie. Se înrăutăţise vizibilitatea. Pilotul stă încordat,­ cu ochii pe aparatele de bord. Ştia că o clipă de nea­tenţie, de şovăire şi avionul pur­tat de vînt s-ar angaja în urile... O împinse încă puţin maneta de­­ gaze şi prinse strîns în mîini­­ manşa. Huruind din greu, avionul­­ îşi urmă drumul, spărgînd văzdu- 1 5 hui, zgîlţîit de vînt în tangaje.. . Ti . Acesta este unul din numeroa­sele zboruri pe care piloţii avia­ţiei sanitare din Iaşi le-au efec­tuat în slujba omului, a vieţii. De cite ori în aceste zboruri, în care dorinţa de a salva viaţa unui om, a dat tărie braţelor ce conduc aparatul, însăşi viaţa pilo­tului şi soarta avionului fiind în primejdie. Avioanele „Aviasanului" tran­sportă în mod rapid bolnavi în stare gravă, medicamente, singe conservat, medici specialişti, în locuri unde trenul sau automo­bilul nu pot ajunge. Decolează în condiţii grele, aterizează pe cîm­­puri desmiriştite, în izlazuri. Cei ce se găsesc în slujba aces­tei nobile sarcini, de la pilotul Gheorghe Popa la dispecerul Fer­sonia Grigore, la feliera Elena Răi­ Ieanu, la mecanicul Vasile Oa­nă şi alţii, merită pe deplin să le cinstim numele. Ei reprezintă deo­potrivă chipul omului nou pus în slujba omului. OV. SAVTI. s ăi ♦ / FRUMUSEŢILE PATRIEI Staţiunea balneo­climaterica Bilbor Staţiunea balneoclimaterică Bilbor e puţin cunoscută. Pe hartă figurează doar ca o localitate mică — un sat de munteni — la o altitu­dine de 1 050 m, la nord de Borsec, găsindu-se la o distanţă de 27 km. de Topliţa- Veşti din raioanele Bu­iLAD * Grădina de zarzavaturi a gos­podăriei colective „Horia, Cloşca şi Crişan“ din comuna Bogdaniţa a dat şi anul acesta roade bogate. A­­cest lucru a permis colectiviştilor ca o mare parte din produsele recoltate să fie valorificate. Astfel, au fost date pentru consumul populaţiei mun­­citoare de la oraşe 900 kg. varză aproape 600 kg. ardei graşi, peste 300 kg. roşii şi altele. Prin valorificarea acestor produse, gospodăria a obţinut un venit de peste 2.300 lei. Ioan Livovschi şi C. Ursu, care s-au îngrijit permanent de întreţinerea grădinei de zarzava­turi au un merit deosebit în obţine­rea acestei realizări. IOAN BOLEA corespondent d­in a doua jumătate a lunii august a avut loc în oraşul Huşi con­ferinţa raională a lu­crătorilor din comerţ şi cooperaţie. După ce au fost discutate o serie de probleme în legătu­ră cu îmbunătăţirea ac­tivităţii comerţului so­cialist în cuprinsul ra­ionului, s-a trecut la alegerea noului comi­tet. In funcţia de pre­şedinte a fost ales tov. I. Nusem, iar în H­UŞI funcţia de locţiitor tov. Mihai Albăstrel M. NISTOR corespondentă * Mihai Bălan este tehnician la moara sec­ţiei mixte de panifica­ţie şi minărit din ora­şul Huşi. Dovedind permanent un interes deosebit pentru îmbu­nătăţirea procesului de fabricaţie al pîinii, el a făcut recent unele modificări la sitele de cernut­, care înainte funcţionau mai greu. In urma acestui lucru, capacitatea de produc­ţie a morii a crescut, realizîndu-se zilnic cite 35 în loc de 28 tone făină măcinată. Ca urmare, sarcina de pian privind pro­ducţia de măciniş pe luna august a fost rea­lizată cu 6 zile înainte de termen. I. SCHAFFER corespondent A. J. 'SZMimifam B8*Pre Äh In cele ce vor urma, vrem să sezisăm cele ce s-au petrecut cu biletele repartizate nouă pentru spectacolele orchestrei Jean Iofiescu, cît şi despre tov. Emil Rotaru, membru în comi­sia culturală. Fruntaşilor în producţie din întreprinderea noastră li s-au repartizat, în mod gratuit, 80 bilete pentru spectacol. Dar vai, din acestea, abia 40 au ajuns la destinaţie. Dar n-a fost numai atît. In Iaşi a mai venit apoi şi o for­maţie artistică în frunte cu N. Stroe. Povestea s-a repetat Pînă cîr,ci, totuşi vor dura toate astea ? Un grup de muncitori de la Atel. CFR „Ilie Pîntitie ” *­Acţiunea de însilozare a furaje­lor pentru animalele gospodăriei de stat Moara Grecilor s-a desfăşurat VASLUI în bune condiţiuni. In numai 5 zile au fost însilozate 40 vagoane cu po­rumb. Mult interes în această acţiu­ne au dovedit, printre alţii, Eugen Cotruţă, Vasile Munteanu, Ioan Toa­­der care au cărat şi tocat importante cantităţi din porumbul însilozat. Paralel cu acţiunea de însilozare se desfăşoară cu succes şi arăturile pentru însămînţările de toamnă. Aşa, bunăoară, în numai cîteva zile s-au efectuat arături pe 303 ha. din cele 590 planificate, evidenţiindu-se în această direcţie mecanizatorii Gh. Roznov şi Petru Beliuţă care au de­păşit zilnic normele în medie, cu 35 la sută. GH. POPA corespondent UN BOGAT SORTIMENT DE ŢESĂTURI de bumbac, lină, mătase, confecţiuni de femei bărbaţi şi copil, articole de menaj şi uz casnic găsiţi la magazinele OCL produse industriale. OCL produse industriale face cunoscut consu­matorilor că vînzarea confecţiunilor cu plata în rate s-a prelungit pînă la 30 septembrie 1957. ________• * et- ‘ i • ts-x FEACARA TASULUI T. A. P. L. Iaşi anunţă : Intrucât restauran­tul „Victoria“ a intrat de la 15 au­gust în reparaţie consumatorii pot fi serviţi în grădina „Victoria“ în fie­care zi intre orele 9-24. pag. 3-a Calendarul lucrărilor agricole pe luna septembrie in­ cîmp Odată intraţi în septembrie se cheamă că am păşit de-acum în toamnă. De această perioadă se leagă multe lucrări agricole. Se con­tinuă recoltatul soiei, cînepei de să­mânţa, porumbul, cartofii şi sfecla de zahăr. Amintim producătorilor că recol­tarea soiei se face atunci cînd 2/3 din păstăi sînt uscate și au culoarea tulpinelor. Dacă se lasă pînă ce toate păstăile se coc, soia se scutură pe loc, mai ales dacă se taie cu coasa. In caz cînd se seceră, coacerea păs­tăilor poate merge pînă la 3/4. După cosit se adună în poloage şi se lasă pe cîmp să se usuce puţin. Treiera­tul se face cu batoza modificată ca şi la mazăre, ca să nu se sfarme boabele. O altă lucrare principală ce se e­­xecută în perioada aceasta este în­­sămînţarea orzului şi griului de toamnă. Asupra acestei lucrări este cazul să­ ne oprim mai mult, căci de felul cum va fi executată, depinde în mare măsură recolta anului viitor. In primul rînd este bine de ştiut că pentru orzul şi griul de toamnă pămîntul trebuie bine lucrat şi afinat la adîncimea de 20­—22 cm. O ară­tură bună se face cu 2—3 săptă­­mîni înainte de însămînţare, pentru a da posibilitatea pămîntului să se aşeze. Odată cu arătura se introduc su­b brazdă şi 20—40 căruţe cu gunoi de grajd putred, căci păioasele de toamnă dau producţii ridicate cînd sînt cultivate pe terenuri îngrăşate. In lipsă de gunoi de grajd se pot da îngrăşăminte chimice în doze recomandate de agronomii de la comuni sau secţii agricole. Sămînţa trebuie să fie cît mai mascată, curăţată la trior, şi înainte , de semănat să fie tratată la porzo­­lator, cu prafuri chimice sau în ciu­băr cu soluţie de piatră vînătă şi Var. O sămânţă tratată fereşte semănă­tura de mătură şi alte boli pericu­loase care atacă griul- Insămînţarea se face cel mai bine cu maşina în rînduri dese sau în rînduri simple. In aer si caz­ cantităţile ce se dau la hectar sînt între 140—180 kg., în funcţie de data însamînţării, fer­tilitatea solului şi puterea germina­tivă a seminţei. In caz de secetă, semănătura se tăvălugeşte, după care se grapă uşor, pentru a­­ pune mai repede în contact sămînţa cu apa din strahil mai adine al solului. Dacă orzul de toamnă se poate semăna chiar de la începutul inter­valului, pentru grîu epoca cea mai potrivită este începînd de la mijlocul lui septembrie şi pînă la sfîrşitul lui octombrie. Gradina de legume O mare activitate domneşte în grădina de legume. Aici, se culeg roşiile, ardeii, gogoşinii, vinetele, cartofii. Sîntem în perioada cînd se pun la murat castraveţii,, pătrăgelile verzi, pepenii verzi. Se fac bulio­nul şi felurite conserve de legume, care sunt foarte gustoase şi hrăni­toare, constituind un aliment bun pen­tru iarnă. Grădinarii continuă udatul puternic la legumele tîrzii, în special la varză şi pregătesc terenul pentru însămîn­­ţările de toamnă. Ceapa, usturoiul, salata şi spanacul, dacă sînt bine adăpostite, iernează foarte bine, dînd în primăvară, devreme, recolte tru­fanda. O grijă deosebită se acordă strîn­gerii tuturor seminţelor coapte. A­­cestea se păstrează în săculeţi atîrnaţi la un loc uscat. Via şi livada în livadă, lucrarea­ cea mai impor­tantă este recoltarea fructelor. Se continuă culesul perelor şi merelor de toamnă, al prunelor, iar spre sfîrşitul intervalului al celor tîrzii de iarnă. O bună valorificare a fructelor de­pinde de felul cum se face , culesul, ambalatul şi transportul la locurile de desfacere. Din fructele pătate lovite, pomicultonul poate face mar­­melade, sau rachiu. Mult căutate sunt şi fructele uscate la cuptoarele speciale, sau afumate cum este cazul prunelor. In vederea plantării de toamnă se fac gropile şi se iau măsuri pen­tru procurarea la vreme a pomilor de la pepinierele raionale sau re­gionale. Pomii plantaţi toamna dau un procent de prindere , mai mare ca la cei plantaţi primăvara. In vie, se continuă culesul stru­gurilor de masă, iar mai tîrziu al varietăţilor destinate producerii vi­nului. Un vin de calitate nu poate fi obţinut decit de la­ strugurii care sunt recoltaţi mai tîrziu, căci aceştia conţin cel mai ridicat procent de zahăr. Culesul trebuie să găsească pe vi­ticultori cu inventarul vinicol bine pus la punct. Cramele şi pivniţele să fie bine desinfectate şi aerisite, iar presele, zdrobitoarele şi dezbro­­bonitoarele reparate şi desinfectate. La butoaiele noi se scoate taninul. Lucrări zootehnice In lucernierele şi trifoistele bine întreţinute se mai poate culege o otavă. Se continuă recoltarea porum­­­bului de furaj şi al plantelor de­­stinate nutreţului murat. Ţinem să amintim din nou crescătorilor de a­­nimale, că furajul murat, supranumit „păşunea de iarnă a animalelor“ este cel mai preţios nutreţ, în special pentru vitele cornute. Recomandăm de aceea ca fiecare gospodar să insi­­lozeze la groapă o cantitate cit mai mare de nutreţ (porumb, floarea soarelui sorg, frunze şi colete de sfeclă de zahăr, iarbă crudă care nu se poate usca şi altele). Nutreţul tăiat mărunt se aşează la groapă bine presat, după care se acopere cu carton gudronat peste care se aşează un strat de pămînt în grosime de 60—90 cm, care con­tribuie la îndesarea nutrețului și la împiedicarea intrării aerului din afară. Deschiderea gropii nu trebuie fă­cută mai curînd de 6—7 săptămîni, timp necesar pentru fermentarea nu­trețului. I In afară de acestei pregătiri, gosj­podarii grijulii adună pentru vite, porci şi păsări, bostanii, cartofii mă­runţi sau cei tăiaţi cu sapa, pleava de la treieriş, codina, neghina, tart­­fele rezultate din măciniş, care date în amestec cu alte furaje valoroase contribuie la o bună hrănire a an­­­malelor pe timp de iarnă. AGRONOM ........ I ........... I ........... VIZITAT! Magazinul O. C. L. Alimentara din str. Repu­blicii nr. 2 unde găsiţi un bogat sortiment cu dul­ciuri şi băuturi. Tractoriştii de la SMT Frumuşica execută arături pregătitoare In felul acesta se pun bazele unei recolte bogate şi în anul viitor. IN CLIŞEU, tînărul tractorist Vasile Şurubaru ară de zor pe tate­laua colectivei din Coarnele Caprei, /A­GENDA Maxim Gorki 26.VIII. — l.IX Cinematograful de altă datăj Ilie Pintilie 26.VIII — l.IX. Fedra. Tineretul 26.VIII — l.IX Moștei­nire însîngeratăi Ion Creangă 26. VIII. — l. IX. Bigamul. Dezlegarea roiului de ieri ORIZONTAL: 1) Enescu — Alessăndrescui 2) Negrea — Paladi — Octuor 3) Na­rat — Rară — Min 4) Coda — Larg — Pi — Bani 5) Oratoriu — Vieru — Jora 6) Vf — Am — Vis — Buicliu — Rm 7) Ies — Armie 8) Cuclin — Nil 9) Ae — Rid 10)' Li — Rf — Lauri — Ca ■— Lama II)' Constantinescu, — Oi — Al 12)­ Andricu — Dumitrescu 13) Noi — Tria — Is — Cu — Do 14) Trai­nică — Os — Mirare 15) Oană —’ Ciortea — Varga. PUBLICITATE — Publicitate — PUBLICITATE — Publicitate — PUBLICITATE Concurs Institutul de Medicină Iaşi in baza H.C.M. 2910-1953 conform aprobării Ministerului Invăţămîntului Nr. 54223 — 1957,’ publică concurs pentru ur­mătoarele cadre didactice: 1 post de conferenţiar la dis­ciplina Fiziologie, Catedra de Fiziologie. Persoanele care doresc să participe la concurs, vor depune pînă la data de 20 sep­tembrie 1957 la Rectoratul Institutului de Medicină laşi, o cerere în­soţită de următoarele acte : 1. Autobiografia. 2. Copie de pe diploma de doctor sau de candidat în şti­inţe. 3. Copie de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare. 4. Copie de pe atestatul de profesor sau conferenţiar. 5. Certificat de caracterizare a activităţii profesionale şi so­ciale a candidatului, eliberat de instituţia în care acesta îşi are locul de bază al activităţii sale. 6. Memoriu de activitate sem­nat de candidat. 7. Un număr de 3 (­trei) e­­xem­.plare din lucrările sale şti­inţifice. Concursul se va ţine la In­stitutul de Medicină Iaşi în ziua de 5 octombrie 1957. Informaţii suplimentare se pot lua de la Rectoratul Institutului de Medicină Iaşi, telefon 1822. - - -------------■? Fabrica Ţesătura Iaşi Primeşte înscrieri în anul / pentru şcoala de ucoliicî specialitatea: — Filatură — Ţesătorie Se primesc absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă de 14—16 ani. Informaţii suplimentare se pot lua de la servi­ciul de cadre al întreprinderii. UN INEL FRUMOS Un cadou de ocazie se execută cu materi­­lul clientului la cooperativa „Muncitorul" din Iaşi secţia giuvaergerie din str. Republicii Nr. 10. SFATUL POPULAR AL REGIUNII IAŞI Şcoala populară de artă A­nunţ Pentru a da posibilitatea tuturor angajaţilor din între­prinderi şi instituţii, doritori de a se instrui în domeniul ar­tei, să se înscrie la Şcoala Populară de Artă Iaşi, anunţăm pe cei interesaţi că, înscrierile pentru anul şcolar 1957—58 s-au amînat pînă la data de 10 septembrie a.c. Examenele de admitere încep pe data de 12 septembrie a.c. şi se vor ţine zilnic între orele 17—21, la sediul şcoalei din Palatul Culturii, strada Malinovschi nr. 1. Examen de admitere Se face cunoscut că, în anul şcolar 1957—58, şcala tehnică financiară din Iaşi, str. Ada Marinescu nr. 35, va primi în anul I un număr de 28 elevi recrutaţi prin examen de admitere din­tre absolvenţii şcolilor medii teoretice cu examen de maturi­tate şi care au domiciliul în regiunea Iaşi. Examenul de admitere se dă între 16—21 septembrie, la limba română şi matematică din materia claselor VIII—X. Vor fi preferaţi candidaţii domiciliaţi în raioanele: Murgeni, Hîrlău, Tg. Frumos, Negreşti, Vaslui, Bîrlad, Paş­cani, cum şi cei cu serviciul militar satisfăcut. După doi ani de şcolarizare, absolvenţii vor fi repartizaţi în posturi de inspectori şi contabili la sfaturile populare raionale, unităţile Băncii de Stat, Băncii de Investiţii, Băncii Agricole, CEC sau ADAS, fiecare elev, pe cît posibil, chiar în raionul său de domiciliu. Actele necesare pentru înscriere sunt: certificatul de naştere (copie legalizată), diploma de maturitate (original) certifica­tul de sănătate cu rezultatul analizei sîngelui şi al radioscopiei pulmonare, declaraţia — tip din care să rezulte starea mate­rială a candidatului (a părinţilor sau a susţinătorilor legali), înscrierile se fac direct la şcoală pînă la 14 septembrie a.c. Un birou de dactilografie Cooperativa „Munci­­torul“ a deschis vi­zavi de Sfatul Popular oraş un birou de dactilografie unde se execută : traduceri, cereri, etc, cu pre­­ţuri avantajoase. T.fl.P.L. ANUNŢA: La bufetele: Brateş, Mureş Vînătorul, Desrobirea, restaurantul „Rapid“ şi desfacerea de vinuri de pe strada Filimon Sîrbu. Se pune în vînzare un variat sortiment de vinuri de bună calitate pentru acasă la preţurile: — vin alb de masă lei 8 litrul — vin soiuri alese lei 11 litrul — vin superior lei 12 litrul — vin Panciu şi Cotnari lei 14 litrul A­nunţ Cooperativa „Tehnica confec­ţiei“ Iaşi angajează­­ două tovarăşe care ştiu să lu­creze la maşina de remaiat cio­rapi. Cei interesaţi se vor prezenta la sediul cooperativei din strada Smirdan nr. 76. Reînoiţi abonamentele la ziarele şi revistele sovietice pe anul 1958 . Abonamentele se pri­mesc la oficiile poştale, fac­torii poştali, secţiile raio­nale de difuzare a presei, la difuzorii voluntarii din insti­tuţii şi întreprinderi şi la difuzorii de la sate. Oferte de serviciu Secţia Vinalcool Iaşi angajează patru ucenici dogari în următoarele condiţiuni : Vîrsta de la 14-17 ani Certificat de 7 clase elemen­­tare Certificat de naştere Certificat de starea materială Certificat de sănătate Orice informaţii se pot lua de la serviciul cadre,telefon nr.2216 str. Max Vexter nr. 19 Iaşi.

Next