Flacăra Iaşului, octombrie 1957 (Anul 13, nr. 3451-3477)

1957-10-01 / nr. 3451

ü stg. *­« Jr \ • v*/ s a xTlTilăVăT ă f In fiecare an, cind • # , ^ 'arborii trimit peste 7 ITlTn/ll1 OTT OT» O tot răvaşele galbena LtlLLLJ^I &LLCti Ct «VtytyO ' nei, calea 23 August cunoaşte o bruscă şi tulburătoare întinerire. S-ar zice, privind sutele de studenţi, ca un neîntrerupt şu­voi al tinereţii, că o nouă primă­vară a invadat bătrîna cetate a cul­turii şi-i dăruie o unică, o inegala­bilă frumuseţe. In aceste dimineţi s-ar părea că toată suflarea oraşu­lui le iese in drum pentru a-i în­­timpina cu „bun venit“. Sfera­r» . Peste toate acestea trebuie să vedem, în primul rînd, însă, schim­bările calitative, trăsăturile gene­raţiei noi, deosebite, căreia i se­­deschid astăzi porţile celor mai înalte institute de invăţămint din ţara noastră. Cu peste 30 de ani dra urmă, într-o dimineaţă ploioasă de sep­tembrie, un tinăr tremurind de frig şi emoţie, cobora treptele U­­niversităţii şi pornea în neştire pe străzile Iaşului în căutarea un­­nui adăpost, lăsînd în urmă clădi­rea celui mai vechi aşezămînt de cultură romînească — povesteşte prof. univ. P. Jitaru, decanul Fa­cultăţii de Ştiinţe Naturale şi Geo­­grafie — referindu-se la propriile peregrinări. Şi cîţi pe atunci tineri studioşi ca şi el, care trebuiau să lupte din răsputeri ca să-şi asi­gure existenţa, n-au simţit greu­tăţi asemănătoare, nu numai îrn primele zile din noul an univer­sitar, ci şi în lunile următoare.­­ Astăzi, cînd grija pentru asi­gurarea condiţiilor optime de în­văţătură fiilor de muncitori, ţă­rani muncitori şi intelectuali cin­­stiţi, a fost ridicată la rangul po­liticii de stat, tineretul nostru stu­dios nu cunoaşte asemenea sufe­rinţe, decit din memoriile celor, vârstnici.­­ In 1932, rectorul Universităţii din Iaşi declara: „Facultatea de "drept numără de 20 de ori mai mulţi studenţi decit avusese în 1897, dar dispune de aceleaşi 3 săli de cursuri ca şi în 1897, fără săli de seminarii şi examene, cu biblioteca îngrămădită intr-o sin­gură cameră". ■:: * Toate acestea aparţin trecutului de tristă aducere aminte. In laşi a existat in 1939 o singură Uni­m,... *• *.4 * 1 4« înruUniî runrîfL­i ■ v I zînd 2150 de studenţi. ’Astăzi a­­vem 4 institute cu 7.000 de stu­denţi. Amfiteatrele, sălile spa­ţioase, laboratoarele din ce în ce mai înzestrate, cantinele, cămi­nele, bibliotecile, permit dezvolta­rea armonioasă a tineretului, preo­cupări exclusive pentru studiu şi cristalizarea personalităţii intelec­tuale. Hotărirea CC al PMR şi a Con­siliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţămîntului su­perior, din 25-26 iunie, a asigurat efectuarea unui nou pas înainte, odată cu începerea acestui an uni­­versitar, şi anume îmbunătăţirea compoziţiei sociale a masei studen­ţilor. Este deosebit de important să nu se uite nici un moment că vii­torul intelectual va fi chemat într-o muncă de mare răspundere fie în industrie, fie in agricultură, fie in asigurarea sănătăţii publice sau educarea tinerelor vlăstare. Pregătirea pentru aceste înalte misiuni presupune de pe acum sta­bilirea unui strîns contact între teorie şi practică, legarea învăţă­mîntului nostru de practica con­struirii socialismului­ . Un accent deosebit se pune pe cultura generală a tineretului stu­dios. In acest sens, aplicarea pre­vederilor Hotărîrii şi în direcţia îmbunătăţirii predării ştiinţelor sociale va crea bazele unei te­meinice pregătiri filozofice care să permită înţelegerea deplină a evoluţiei societăţii, după cum tra­tarea acestor probleme, conform­­specificului fiecărei facultăţi şi profesiunii viitoare a tinărului va asigura pregătirea­­ideologică a viitorilor intelectuali. -­­ Pregătirea profesională, ştiinţi­fică şi ideologică pentru a-şi a­­tinge cu adevărat scopurile, tre­buie să fie însoţite de o perseve­rentă muncă educativă care să ducă la formarea unor oameni de factură nouă, animaţi de puter­nice sentimente de patriotism şi internaţionalism proletar, dragoste­­de muncă, abnegaţie, idei largi umanitare. In această direcţie, un cuvint de spus le revine în primul rînd, organizaţiilor de partid, or­ganizaţiilor UTM şi asociaţiilor studenţeşti care au sarcini nu nu­mai pe linia formării de specia­lişti, ci şi în direcţia dezvoltării multilaterale a tineretului Efes Fiecare nou an universitar s-a dovedit iot ultimul timp, cu o treap­tă mai sus pe drumul cuceririi ştiinţei. Să luptăm de la început pentru realizarea cui succes al a­­cest­ei nobile năzuinţe. ’ O bibliotecă raională fruntaşă Organizîndu-şi bine munca, con­­fectivul bibliotecii raionale Paş­cani obţine rezultate frumoase pe fSrimul culturalizării maselor. Pînă tfi prezent s-au organizat în cinstea Marii Revoluţii J­ Soci­aliste din Octombrie — peste 40 lecturi literare şi s-au ţi­­nut o serie de conferinţe printre care şi cea intitulată: „Cum a scri­ 3 şi trăit Lenin“. O­dată cu sporirea numărului de volume existent în bibliotecă (cu peste 1800 cărţi) a crescut şi aur­orul cititorilor, atingîndu-se în r­ezent cifra de aproape 1200. Pr­intre cititorii fruntaşi poate fi Mîluit şi tov. Dubert Eugen, bătrîn de 80 ani, care alături de numeroşi tineri citeşte cu multă regularitate cărţi împrumutate de la bibliotecă. Pentru multe din succesele ob­ţinute pe tărîmul muncii cu cartea merită a fi evidenţiată tov. Şerbă­­nescu­ Matilda, bibliotecară șefă C. BEJAN corespondent TRUSTUL ALIMENTAŢIEI PU­BLICE a deschis muştăriile: Victto­ria, Breaz, Iaşul, Dunărea, Rarău, Caca, Rapid şi Piaţa Cucu ca must dulce, tulburel şi grătar special. Consfătuire cu res­ponsabilii de propa­gandă şi agitaţie din birourile organiza­ţiilor de bază Biroul comitetului orăşenesc de partid Iaşi a organizat o consfătuire cu responsabilii de propagandă şi agitaţie în vederea efectuării unui schimb de experienţă cu problemele muncii de care răspund. Cu acest prilej au fost prezentate trei informări şi anume: „Cum se ocupă comitetul de partid de la A­­telierele CFR „Ilie Pintilie” de con­ducerea muncii politice de masă în vederea îndeplinirii planului de pro­ducţie” (tov. V. Ţifoi) „Cum s-a pre­gătit deschiderea învăţămîntului de partid şi politic UTM la fabrica „Ţesătura” (tov. I. Amarandei) şi „Munca culturală în sprijinul edu­caţiei comuniste a tineretului” de la fabrica chimică nr. 2 (ing. I. Sfarţ). “ După prezentarea referatelor, par­ticipanţii la consfătuire au discutat problemele legate de îmbunătăţirea" studierii învăţăturii marxiet-leniniste în întreprinderi şi instituţii, intensi­ficarea muncii politice de masă şi a activităţii cultural-educative în rîn­­dul tineretului, şi au propus com­i­tetului orăşenesc să organizeze ase­menea consfătuiri pe ramuri de pro­ducţie.. Cu acest prilej, tov. I. Vişinov­­schi, secretar al comitetului orăşe­nesc de partid a făcut un instructaj asupra principalelor sarcini ce stau în faţa activiştilor pe tărîm ideologic şi cultural, insistînd în mod deosebit asupra necesităţii ridicării la un înalt nivel a conţinutului muncii ideologice în toate compartimentele activităţii noastre, a îmbunătăţirii continue a studiului învăţăturii mar­­xist-feniniste în ţaie m cercurile şi cursurile. ****-* Ă.*1— ■ ---- - - ....... VIAŢA DE PARTID Organizarea învăţămîntului de partid la Universitatea Desfăşurîndu-şi activitatea , In lumina sarcinilor trasate de Con­gresul al II-lea al PMR, organi­zata de partid a Universităţii „Al­­. Cuza" a obţinut succese impor­tante în ridicarea nivelului ştiinţi­fic şi ideologic al predării, în per­fecţionarea metodelor de predare a diferitelor cursuri de specialitate şi de cultuă generală. La aceste succese a contribuit în mare măsură organizarea în bu­ne condiţiuni a învăţămîntului de partid. Studierea organizată a marxism-leninismului în cadrul în­văţămîntului de partid a contribuit într-o măsură însemnată la lupta împotriva infiltraţiilor ideologiei burgheze duşmănoase, la îmbunată­, firea conţinutului lecţiilor şi semi­narilor. Experienţa anului trecut a arătat că metoda referatelor, utilizată în coto—• „ Al. I. Cuza“ unele cercuri, este foarte eficace, fiindcă permite adîncirea probleme­lor şi stimulează discuţiile. Ţinînd seama de experienţa gru­pelor care au studiat individual di­ferite opere ale întemeietorilor so­cialismului ştiinţific, şi de dorinţa exprimată de nenumărate cadre didactice membri şi nemembri de partid, biroul organizaţiei de bază a organizat cercuri de învăţămînt pe specialităţi în care să se studie­ze nu numai o singură operă, ci problemele materialismului dialectic in legătură cu specialitatea respe­ctivă. In cursul acestui amt de învăţă­­mânt de partid, la Universitate vor funcţiona următoarele cercuri: — un cerc format din cadrele didactice de la chimie şi fizică ca­re va dezbate problemele filo­zofice ale fizicii şi chimiei con­temporane, — un cerc format din cadrele de la facultatea de ştiinţe natura­le care va dezbate problemele fi­lozofice ale biologiei in lumina ultimelor cercetări, — un cerc format din cadrele didactice de la facultatea de fi­lologie care­­va dezbate probleme ale esteticii marxist-leniniste­,— un cerc de materialism istoric format din cadrele didac­tice de la facultatea de ştiinţe juridice care va dezbate diferite probleme ale statului şi dre­ptului. — un cerc de filozofie format din cadrele de la pedagogie-psi­­hologie, care va dezbate diferite probleme ale pedagogiei şi psi­hologiei. Toate cadrele didactice membri şi nemembri de partid şi au expri­mat dorinţa de a face parte din a­­ceste cercuri, luîndu-şi obligaţia de a Ie frecventa cu regularitate. In fiecare cerc au fost desemnaţi ci­te 4 tovarăşi care să elaboreze titlul temelor ce vor constitui obiectul re­feratelor, care vor fi prezentate la şedinţele ce se vor ţine lunar. Unele teme sunt atît de interesante incit mulţi cursanţi de la alte cercuri au solicitat să fie anunţaţi să parti­cipe şi ei la şedinţele în care se vor dezbate acele probleme. Considerăm că această formă de organizare care ne-a fost sugerată de­ către comitetul regional de partid este cea mai adecvată pentru ca­drele didactice din învăţămîntul superior şi va contribui într-o mă-­ sură mai mare la însuşirea crea­toare a marxism-leninismului. Lector univ. M. TO­DOSI, membru al biroului organizaţiei de bază, tmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm.mmnmmmmmmmm* -a-y* La cooperativa „80 Decembrie din Iași se lucrează în seria încăl­țăminte de protecție. 'V!*f r-T ta D mmm . Citiţi m minf TRUSTUL REGIONAL GOSTAT IAȘI angajează personal contabil cu ca­lificare superioară şi medie şi prac­tică în producţie, pentru posturile de şefi contabili de gospodărie, econo­misti, revizori contabili, etc. Solicitanţii se vor adresa la se­diul trustului din Şoseaua Bucium nr. ÎS. anujo­re sincere «1*4K 1 . Se aduce la cunoştinţă celor ce Călătoria la venirea în Iaşi, se doresc să viziteze expoziţiile or­ va face numai pe bază de bilete ganizate în cadrul Lunii Iaşi- cu preţ întreg clasa I-a, sau a lor”, care are loc în oraşul II-a, după caz. Iaşi, în intervalul de timp de la La înapoiere, călătoria se va 15 septembrie — la 15 octombrie face pe baza unei jumătăţi de 1957, că pentru călătoria cu tre- bilet, care se va putea obţine de nul calea ferată acordă o redu­ la casele de bilete ale agenţiei cere de 25% din taxele de trans­ de voiaj C F.R. din Iaşi sau din port, care se acordă individual în stat la Iaşi în baza prezentării a­­următoarele condiţiuni:­deverinţei de participare la expo­-------------------------------------. zoţia „Lunii laşilor“ cît şi a bile-TRUSTUL ALIMENTAJIEI PU- tului cu preţ întreg cu care s-a BULE IAŞI călătorit la venirea în Iaşi angajează personal calificat Deci biletele cu preţ întreg cu, pentru muştării, gintaragii şi vin care s a călătorit la venirea vi­zători, Iaşi, trebuie păstrate pentru a se p­­utea obţine pe baza lor, reduce-­­­ea de taxe la înapoiere. Vizitaţi cu încredere standurile cooperaţiei meşteşugăreşti de la tîrgul de toamnă din Piaţa Halei, bine asortate cu con­fecţii, galanterie, articole de me­tal de uz cas­­­­nic.ro FLACARA lASUlUl Ce pregăteşte studioul de diafilm­e „Ion Creangă“ Studioul­­de diafilme „Ion Creangă“ pregăteşte o serie de diafilme istorico-biografice ca de pildă­ „Traian Vuia", „Tu­dor Vladimirescu”, „Răscoala de la Bobîlna", „Ştefan cel Mare", „Ovidiu”, „Vlahuţă“, „Delavrancea", etc. De aseme­nea, studioul are în pregătire diafilme geografice printre care „Munţii Apuseni", „Delta Dunării“, „Oraşul Iaşi", „Por­­turile maritime ale RPR", etc. De curînd au­ fost terminate viitoarele filme pentru popu­larizarea ştiinţei: „Folosirea paşnică a energiei atomice”, Apariția vieții pe pămint", „Darwin", „Satelitul artificial". In oraşul şi raionul Bîrlad 200.000 lei ajutor familial de stat De la începutul anului şi pîrnă în prezent, în oraşul şi raionul Bîrlad s-au­ acordat ajutoare şi premii de stat mamelor cu mulţi copii, în valoare de 200.000 lei. Aşa, de exemplu, Elena D. Ig­nat, colectivistă din comuna Mireni, care a dat naştere la al 12-lea copil a fost premiată cu 1000 lei, acelaşi premii­ fiindu-i atribuit şi­­tovarăşei Ioana­­ Mar­cu­ din Băcani, mamă a 11 co­­pii. Asemenea ajutoare şi premii de stat au primit şi femeile Maria D. Ciobanu din Lăleşti, Ilinca Şuş­­nea din oraşul Bîrlad, Elena Năs­­tase și Pia C. Doru din Ciocani, etc. Conferinţe despre drepturile femeilor sovietice Printre conferinţele organizate în cinstea celei de a 40-a aniver­sări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, de căre Consiliul raional ARLUS şi secţiunea de învăţămint şi cultură a sfatului popular raional Bîrlad, se află şi aceea intitulată „Participarea fe­meii sovietice la conducerea tre­burilor obşteşti”. Această conferinţă a fost ţinută zilele trecute, atît la reşedinţa de raion cît şi în cele mai multe din­tre cartierele oraşului dintre care amintim: Podeni, Munteni şi Steaua Roşie. Astfel conferinţele au fost ascultate cu viu interes de sute şi sute de femei. Reţete culinare DULCEAŢA DE STRUGURI Alegem strugurii de preferinţă ra­­zachii, cu boaba mare şi tare. Cu­răţim boabele de pieliţe şi cu un ac sau o scobitoare scoatem, cu grijă sîmburii, astfel ca să nu se sfarme boaba. Punem apoi într-un tifon 4 pahare cu boabe, curăţate cum am arătat — ţinîndu-le atîrnate cît fierbe zahărul, ca să se scurgă zeama, fără să se terciuiască. Fierbem într-o cratiţă 1 kg. de zahăr cu 2 pahare de apă, şi cînd e bine legat adăugăm boabele de struguri, punînd un baton de va­nilie şi zeama de la jumătate lămîie. Procedăm apoi ca. In dulceaţa de căpşuni. PELTEA DE COARNE Fierbem 1 kg. de coarne, nu prea coapte, cu apă cît să le cuprindă bine. După ce s-au răcorit, strecu­­răm zeama printr-un tifon des şi lăsăm să se limpezească. Punem la fiert 1 litru din această zeamă cu 1 kg. de zahăr. După ce s-a topit zahărul pe foc mic dăm craliţa să fiarbă pînă se leagă ca la şerbet. Acoperim cratiţa cu o cîrpă udă şi lăsăm să se răcorească puţin. Apoi fixăm cratiţa pe rin scăunel şi mestecăm într-o singură parte pînă s-a închegat bine. Aşezăm în borcane cînd e încă puţin caldă. Nr. 3451 Vorbind despre fapte „mărunte“ Stăteam de vorbă cu­ Răriţă Olănuţă de vreun sfert de ceas. E o o femeie încă tînără, îmbrăcată cu o bon­­d­iţă frumos lucrată. Eram să uit: Ra­­riţa Olănuţă este co­lectivistă, m­­ai precis socotitoarea gospodă­riei colective „1 Mai“ din Romîneşti, raionul Tg. Frumos.. Pe dea­supra comuniştii din comună au ales­ o se­cretară a comitetului de partid comunal, iar alegătorii i-au dat vo­tul lor de încredere Investind-o deputată a sfatului popular ra­ional. Afirmaţia despre dorinţa de bunăstare a fiecărui om era le­­gată de cîteva date pe care mi le dăduse înainte. îmi arăta că în acest an colectiviş­tii din Romîneşti au încasat numai ca a­­vans de 40 la suta — cam tot atîtea produ­-­ se cît scoteau înainte ca individuali într-un an întreg. De fiecare zi­ munca aproape 6 kg. boabe-grîu, oTZt ovăz, cite 3 lei, lînă, brînză etc. De dorinţa de bu­­năstare mai sunt lega­te şi alte fapte ce mi le-a povestit. Iată : E­­leonora Suciu, o tină­­ră din brigada de cîrrop, a început să se ia la „harţă“ cu băr­baţii pe tema : ,­L'ne lucra mai mult, şi mai bine?”. Pînă acum Eleonora a trecut de suta de zile-muncă, lăsînd în urmă mulţi „concurenţi“. Iar Ele­na Mărgineanu n-are mult pînă s-o ajungă. Şi pe urmele lor calcă (fără s-o stînjenească cei 60 de ani) Ioana Prisăcaru. Bogăţia colectivişti­lor e cea mai bună o­glind­ă pentru ţăranii muncitori cu gospo­dărie individuală. Do­vada : numai în sep­tembrie, în gospodă­rie şi în întovărăşiri­le din comună au mai intrat 91 familii Modestă, Rariţa O­­lănuţă a trecut cu­­ vederea faptul că la porţile multora dintre noii întovărăşiţi şi colectivişti a bătut chiar ea, pentru a-i convinge de superiori­­tatea muncii în co­mun. La porţile casei lor. Ia porţile initrifi lată-i pe cîţiva: Con­stantin Stegaru — a adus în secorul socia­list 4 hectare, Vasile Gheb­u — 5 hect­are jumătate, Vasile Me­hedinţi — 4,35 hec­tare. Cu ultimul a fost o întîmplare: la început se hotărîse să se înscrie în sec­torul socialist numai cu o parte din pămînt* — Să văd cum e îl — spunea el. Apoi Insă a prezentat cere­re pentru întreaga su­prafaţă. — Ce să umblu cu jumătăţi de măsură—i i-a spus el, preşedin­telui. 4 Rariţa­ Olănuţă îmi vorbea despre­­aceleaşi fapte mărun­te care, adunate mă­nunchi, î-au convins pe oameni si păşeas­că pe o cale nouă. I. CALIN Modele pentru toamnă 1) Costum de stofă uni cu vestă în dungi de culoare contrastantă. 2) Taioraş din stofă fantezi; gar­nitura la buzunare şi revere o for­­ mează jocul de linîî. 3) Rochie cu jachetă din stofă pepit-’ Garnitura de la gît este din acelaşi material cu căptuşeala. Consumatori ! Cu ocazia „Lunii Iaşilor”, OCL Alimentara vă oferă în magazine­le sale un bogat sortiment de paste făinoase produse zaharoa­se, băuturi spirtoase şi conserve de legume, din producţia 1957. SE ADUCE LA CUNOŞTINŢA Intreprinderilor instituţiilor şi persoanelor par­ticulare că în cadrul Cooperativei de invalizi «23 August» s-a deschis o secţie de reparat acordeoane, precum şi tot felul de instrumente muzicale. Toate reparaţiile se plătesc prin virament de la instituţiile respective sau prin bani numerar de la particulari. Nu uitaţi să vizitaţi magazinele O.C.L. Produse industriale şi standurile organizate în ca­drul „Lunii Iaşilor" 15 septem­brie — 15 octombrie 1957. Găsiţi aici un bogat sortiment de marfuri de sezon: stofe băr­băteşti şi de damă, ţesături de bumbac, confecţiuni şi încălţă­minte pentru bărbaţi, femei şi copii, galanterie, articole de me­naj şi chimicale. TRUSTUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE IAŞI, anunţă deschiderea expoziţiei de ar­tă culinară cu vînzare la 29 sep­­tembrie 1957, în loialul ,Bran­seria Moldova", Piaţa Republic­­ii nr. 1, Bogat sortiment de spe­cialităţi culinare, pregătite de maeştrii artei culinare din Trus­tul Alimentaţiei Publici­­ Locale. De asemenea, s-au pus în vîn­zare uniforme şcolare cu plata în rate la magazinul nr. 15 din str. Ştefan cel Mare nr. 2 şi centrul 22 din str. Dr. Parhon, iar cu plata In numerar la centrul 150, 136 din str. Ştefan cel Mare şi centrul nr. 12 din str. Gh. Dimi­trov şi nr. 64 din str. Republicii. Ingineri, tehnicieni ! Puteţi cunoaşte bogata experienţă sovietică, stu­diind ziarele şi revistele de specialitate. Abonamentele la presă sovietică pe 1958 se pri­mesc de difuzorii de presă din întreprinderi şi insti­tuţii, de factorii poştali şi la oficiile poştale. ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA IAŞI aduce la cunoştinţă tuturor întreprinderilor că execută ori­ce fel de confecţii din carton, ambalaje (pliante, cutii şi si­tele) tipărite în culori şi ne­­tipărite. Deaserrieni execută o­­rice fel de legări de acte, arhi­ve şi cărţi.­­ Doritorii se pot adresa zil­nic la sediul întreprinderii din str. Cuza Vodă nr. 4. AGENDA Cinematografe MAXIM GORKI: Luminile Verzi, tari; TINERETULUI: Misterul e’tîer II IE PINTILIE: Richard ai HI i-a două oceane: I. CREANGA: Rîxete (Regele cocoşat); PUȘKIN: Suflete, în paradis; LUMINA HIRLAU: Boul din Kulm; RODINA HUŞI: Maxim minciună; 23 AUGUST BÎRLAD: 30—4.X. Tata, mama, nevasta și eu^ 5—6.X. Festivalului filmelor din Re­publicile Unionale (Republica Moldo­venească). 30 DECEMBRIE PODUL3 ILOAIEI 30—2.X. Fericirea drumu­rilor grele. 3—6 Don Juan; VICTO­RIA TG. FRUMOS; 30-2 Muntele bătut de vînt. 3—6X. Mexicanulj î- O. FRIMU; Dragoste de mamă­! CINEMA SINDICAL CFR „ILIE PINTILIE": 1—2.X. Tu şi camarazii tai, 3—4 X. „Dacă toţi tinerii din lume“ S—6 Cîntecul fluviilor: CAMI­NUL CULTURAL „ILIE PINTILIE" NICOLINA: Contele de Monte Cris­­to (seria II-a),­­ informaţii Pronosport Rezultatul concursului Pronosport Nr. 39 etapa din 29 sept. 1957 R.P.P. Iugoslavii I. R.P. Romîni 1—1 =X II. R.P.F. Iugoslavia (B) — R.p. Romînă (B) 2—1 = 1 III. R.P. Romînă — R.P.F. Iugosi­lavia juniori 5—1 = I IV. R.P. Bulgaria — R.P. polonia 1-1 =X V. R.P. Polonia (B) - R.P. Bulgaria (B) 3-3 VI Energia Arad — Energia Hune­­­doara 0—0 •= X VII. Progresul Focșani — Energia Fălticeni 2—0 = 1 VIII. Locomotiva Cluj — Energia Cîmpia Turzii 1—1 ~ XT IX. Energia Baia Mare — Progresul Sibiu 2—1 =1 X. Energia Lupeni — Energia Me­diaș 3—0 = 1 XI. Locomotiva Timișoara — Loco­motiva Arad 2—0 = 1* XII. Dinamo Bîrlad —­ Progresul Suceava 1—2 -2

Next