Flacăra Iaşului, noiembrie 1957 (Anul 13, nr. 3478-3503)
1957-11-01 / nr. 3478
WWW5IW DW TOATE ȚĂRILE, VNIȚI.VA I * Organ al comitetului regional p.m.r. Iași și al sfatului popular regional , ANUL ATIN. Nr. 3478 VINERI / NOIEMBRIE 1957 4 PAGINI 20 BANI Deschiderea învăţămîntului de partid la sate Astăzi se deschide noul an şcolar (1957- 1958) în învăţămîntul de partid de la sate. Aceasta ridică în faţa organizaţiilor de bază de la sate şi a comitetelor raionale de partid sarcini de mait răspundere. Organele şi organizaţiile de partid sînt chemate să facă, din noul an şcolar în învăţămîntul de partid, anul unui nou şi însemnat avînt în educarea marxist-leninistă a membrilor de partid şi a oamenilor muncii fără partid. In regiunea Iaşi, în anul şcolar trecut, învăţămîntul de partid de la sate a cunoscut rezultate bune acolo unde organizaţiile de bază l-aucondus cu grijă, învăţămîntul de partid de la sate a adus o preţioasă contribuţie la obţinerea unor frumoase succese în cooperativizarea agriculturii. In unele sate din raioanele Murgeni, Negreşti, Huşi şi Tg. Frumos cercuri întregi ale învăţământului de partid au fost sub îndrumarea organizaţiilor de bază, sîmburele noilor unităţi socialiste din agricultură. Experienţa pozitivă căpătată pînă acum se cere de bună seamă extinsă In centrul atenţiei organizaţiilor de partid săteşti va trebui însă să stea preocuparea pentru ca lipsurile care s-au manifestat în anii trecuţi să nu se mai repete. Hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea propagandei de partid şi întărirea legăturii ei cu practica construcţiei socialiste subliniază că criteriul de bază al calităţii propagandei de partid îl constituie eficacitatea sa, rezultatele practice în construcţia economică şi de statla obţinerea cărora a contribuit propaganda de partid. Pentru aceasta învăţămîntul de partid de la sate trebuie să fie axat cu precădere pe răspîndirea şi popularizarea rezultatelor obţinute de gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile fruntaşe, pentru a convinge masa de ţărani muncitori cu gospodării mici şi mijlocii să păşească pe drumul agriculturii socialiste. Învăţămîntul de partid trebuie să contribuie la indicarea căilor de consolidare economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor, trebuie să sprijine efectiv lupta pentru ridicarea productivităţii muncii în agricultură, pentru mecanizarea lucrărilor agricole de bază, pentru folosirea integrală a capacităţii de lucru a maşinilor agricole, învăţămîntul de partid trebuie să ajute comuniştilor să lupte cu mai mult succes pentru extinderea culturii porumbului, sporirea şeptelului, aplicarea largă a metodelor agro-zootehnice, pentru creşterea continuă a producţiei agricole-marfă. Birou! comitetului r^^iona! n! I iVR analizînd problema învăţământului de partid atrage atenţia comitetelor raionale asupra necesităţii de a acorda o grijă deosebită organizării învăţământului de partid din sectorul socialist al agriculturii (SMT, GAS, GAG şi întovărăşiri agricole) cerind ca îndrumarea organizaţiilor de bază din aceste unităţi să se facă direct de către membrii birourilor comitetelor raionale de partid. Pentru noul an şcolar, numărul cercurilor şi cursurilor de partid, ca şi cel al cursanţilor încadraţi în ele, au crescut în majoritatea raioanelor. Au fost deosemieni pt atinse cercurile de economie concretă pentru cadrele de bază din SMT, GAS, GAC. Acestea sunt lucruri bune dar cu ele nu se termină treaba. Comitetele raio- I nale de partid sunt chemate să se ocupe cu mai mult simţ de răspundere de ajutorarea organizaţiilor de bază şi propagandiştilor, pentru îmbunătăţirea continuă a conţinutului lecţiilor şi seminariilor. Lămurirea unor asemenea probleme ca: Invăţătu (Continuuare în pag. 3-a) Oameni cu care ne mânanm l’aistrul OSOC I.OSCU — maistru ţesător. In cinstea zilei de 7 Noiembrie, sub conducerea sa se verifică toate aparatele de lamele. Calitatea ţesăturilor va fi cu mult Îmbunătăţită în urma acestei importante operaţiuni. Maistrul Osoc Moscu este şi un bun inovator. Fotografia sa a fost expusă la expoziţia de inovaţii şi Invenţii de la Palatul Culturii. Filatoarea lăcătuşul HOSTINA PARASCHIVA — filatoare. De curînd a intrat in rîndurile candidaţilor de partid. Angajamentul luat cu ocazia acestui mare eveniment din viaţa sa de a fi mereu fruntaşă şi-l păstrează. Lunar îşi depăşeşte norma de producţie cu 80—100 kg. fire de bumbac. MARDARE VICTOR — lăcătuş. Este un muncitor harnic. Execută reparaţii de bună calitate, la războaie Totodată este cunoscut ca un inovator priceput. Acum în cinstea sărbătoririi a 40 de ani a Marei Revoluţii din Octombrie lucrează, împreună cu maistrul ţesător Topor Nicolaie, la transformarea unui război care să funcţioneze fără pichete şi curele. Moscova 1928. Strada Teatrului Clișeu din albumul „Moscova“ 1928“. Moscova 1957. Strada Teatrului. După 40 de ani prin oraşele IJmului Sovietice MOSCOVA IERI ,1 AZI 1 noiembrie 19 octombrie 1917 ■■ IN AJUNUL MARII REVOLUŢII. Avertizat prin actul de trădare al lui Camenev şi Zinoviev, Guvernul Provizoriu cheamă urgent trupe de pe front la Petrograd. S a întocmit totodată planul de a ataca şi ocupă Institutul Smolnîi, sediul Comitetului Central al bolşevicilor şi de a nimici centrul conducător bolşevic. Cu toate aceste măsuri, în ultimele zile Guvernul Provizoriu trăia sub apăsarea unei alarme crescinde. Părea că energia cheltuită în vederea concentrării de forţe nu dă rezultate. Se simţea că revoluţia o ia înaintea tuturor măsurilor guvernului. In timp ce Ksrenski pregătea batalioane de şoc, bolşevicii creau batalioane de Gărzi Roşii în număr incomparabil mai mare. In timp ce generalii contrarevoluţionari îi mutau pe cazaci in spatele frontului, bolşevicii cucereau pe front divizie după divizie. In timp ce Guvernul Provizoriu intenţiona să folosească cîteva mii de legionari polonezi şi cehoslovaci, revoluţia atrăgea de partea ei uriaşe mase de oameni ai muncii aparţinind naţionalităţilor asuprite. Guvernul Provizoriu îşi sleia puterile căznindu-se să adune detaşamente înarmate; dar el nu făcea decit să se învîrte in loc, ca un cline care vrea să-şi prindă coada. ...In ziua de 1 noiembrie (19 octombrie) 1917, la direcţia miliţiei capitalei se comunică de la diferite comisariate că muncitorii de la fabrici şi uzine se înarmează de zor in vederea apropiatei acţiuni a bolşevicilor. Se distribuiseră puşti şi revolvere muncitorilor din cartierul Vîborg, principala citadelă a bolşevicilor. Se distribuiseră arme muncitorilor din Ohta Mare şi Ohta Mică şi celor de la uzina Putilor. ..in aceeaşi zi adunarea regimentului un golidu uc rezervă Fgherski declară că refuză să se supună Guvernului Provizoriu, că recunoaşte numai puterea Sovietului din Petrograd şi cere trecerea puterii în mlinile Sovietelor. ....— Lenin scrie ,,Scrisoare către C. C. al PMSDR (bolşevic)“ în care cere excluderea din partid a lui Zinoviev și Camenev. în cinstea lui 7 Noiembrie Fruntaş Electricianul Vasile Iosif din secţia rectificare a Fabricii de rulmenţi Birlad are tot dreptul să fie mulţuit. Pentru buna îngrijire a reţelei electrice din secţia sa el va primi insigna de fruntaş. 175 la sută din numărul total de familii de ţărani muncitori din raionul Vaslui, în sector agricol socialist , încă o corvină complet cooperativizată. • 64© ha. cooperativizate într-o singură zi. fost cooperativizate la Lipovăţ 640 ha. Acum (Prin telefon de la trimisul nostru special) Măreaţa acţiune de transformare socialistă a agriculturii dn raionul Vaslui, înregistrează zilnic noi succese. Ca urmare a intensei munci politice de lămurire desfăşurata în rîndul ţăranilor muncitori, comuna Linovăţ a fost complet cooperativizată. Colectivele de agitatori in frunte cu comuniștii au reuşit numai într o singură zi, să convingă peste 300 familii, să păşească pe calea agriculturii socialiste. In ziua respectivă au și raionul Vaslui sînt 11 comune complet cooperativizate. Numai în luna octombrie au fost cooperativizate 0700 ha. In această lună au intrat în întovărăşiri si G.A.C. 2.700 familii, in felul acesta 75 la sută adică trei sferturi din numărul total de familii de ţărani muncitori din raion sunt în sector agricol socialist. Sunt în prag de cooperativizare completă comunele: Coseşti, Muntenii de Jos, Cucsesti si Poenesti. Iarna să nu fie un obstacol In rezolvarea problemelor de organizare a producţiei în ramura construcţii, unul din principiile de bază îl constituie, fără îndoială, asigurarea activităţii pe şantiere în tot timpul anului. Deci, înlăturarea caracterului sezonier al muncii, care avea ca urmare o serie de neplăceri serioase ca: fluctuaţia braţelor de muncă, utilizarea incompletă a utilajelor, etc. Elaborarea unor metode noi de execuţie a lucrărilor la acele procese care erau influenţate de condiţiile de iarnă ca: betoane, mortari zidării şi, în general, la toate procesele umede, a însemnat un pas serios în această direcţie avînd în plus şi calitatea deosebit de însemnată de a fi dus la crearea şi asigurarea unor cadre permanente de constructori calificaţi. Folosind experienţa sovietică în materie ca şi experienţa anilor trecuţi, Trustul 14 construcţii a trecut la efectuarea pregătirilor necesare în vederea executării în bune condiţiuni a lucrărilor pe timpul iernii, încă din luna august 1957. S-a fixat atunci o comisie care să se ocupe cu această problemă şi care să urmărească aducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate. In perioada 1 —15 septembrie, au fost trimişi delegaţi la toate şantierele pentru a analiza şi hotărî împreună cu beneficiarii şi subantreprizele de instalaţie amenajările ce urmau să se facă pentru a se putea lucra în timpul iernii precum, şi stadiul la care trebuiau aduse lucrările în a doua jumătate a lunii noiembrie trasîndu-se şantierelor sarcini în această direcţie. Dacă pentru procesele principale în construcţii, respectiv perim executarea prefabricatelor, zidăriilor, problema este rezolvată, în sensul că prefabricatele se confecţionează în ateliere, r şantiere executîndu-se numai lucrările de montaj, executarea în tot timpul anului a lucrărilor interioare de finisaj (tencuieli, pardoseli, zugrăveli, etc) care de obicei apar în planul calendaristic al organizării lucrărilor, în lunile de toamnă şi de iarnă, rămîne totuşi o problemă care se pune uneori acut. Iată de ce la întocmirea documentaţiilor necesare am avut în vedere în primul rînd ca obiectele să fie închise la exterior, pentru a se putea lucra pe cît posibil la interioare. Incepînd din luna noiembrie şi pînă la sfîrşitul lunii martie, lucrările de finisaj se vor executa în cea mai mare măsură în condiţii de încălzire bune, prin folosirea mijloacelor de încălzire centrală. De aceea am pus un accent deosebit pe accelerarea şi terminarea lucrărilor la centrale termice ale locuinţelor, clădirilor cu caracter industrial, astfel iefti ,nind costul lucrărilor si putînd asigura o încălzire mai buna. Din totalul de 90 şantiere mari care vor lucra in cursul acestei ierni, 15 ar folosi încălzirea centrală, sau vor folosi tartial şi sube cinci fantiere vor scălzirea cu sore. Astf 1 şantierul locuinţe mun- , cftoreşti — Păcurari va folosi încălzirea centrală furnizată de centrala termică care este acum încă în construcţie. La blocurile din str. Cuza Vodă încălzirea materialelor pentru turnarea betoanelor se va face într-un cuptor special amenajat, protejarea betoanelor făcîndu-se prin mijloace simple dar eficace (panouri de stufit, clorură de calciu, etc.). încălzirea materialelor ce vor fi puse în lucru în perioada friguroasă, la fabrica de penicilină, va fi asigurată prin folosirea aburului din fabrică. De asemenea s-au executat o serie de incinte închise în care se vor pregăti betoanele şi mortarele pentru zidării. La Bîrlad, la pavilionul administrativ al fabricii de rulmenţi se va folosi aburul furnizat de centrala termică a beneficiarului, iar la blocurile de locuinţe ale fabricii se va da în exploatare centrala electrică definitivă. Condiţii bune de încălzire şi, deci, de lucru sînt asigurate şi la şantierele: Palatul Culturii, Baza de producţie a Trustului, cămine studenţeşti, etc. Pentru uscarea artificială a tencuielilor în timpul iernii, s-a propus introducerea în chip experimental, pe şantierul locuinţe muncitoreşti—Păcurari, a unui tip mixt de instalaţie, un uscător (care este în curs de montare în prezent la şantier). Acesta a fost elaborat de I.C.S.C. în urma cercetărilor făcute asupra diverselor instalaţii şi asupra proceselor de încălzire şi uscare. Considerăm că se vor obţine rezultate pozitive în urma experimentării instalaţiei de uscare artificială şi fără îndoială vom extinde sistemul de lucru şi la alte şantiere. Trebuie să subliniez faptul că am căutat ca în vederea iernii să prevedem lucrări care nu necesită amenajări speciale sau sur(Continuare in pag. 3 a) pentru constructori Ing. GEORGE WEISS tehnolog şef al Trustului 14 construcţii — Iaşi In oraşul Bârlad se efectuează importante lucrări edilitare, în clişeu. Un aspect de la lucrările de canalizare a orașului. "■ !___ll»W » " . ■ LENINGRAD IN CLIŞEU. O vedere asupra Navei Şi o forţă: dici Petropavlovsk. ...Intr-una din zilele lui aprilie ale anului 1954, la Moscova sosi într un grup de ingineri chimişti veniţi pen- I tru specializare şi Inginerul Gheorghe Mateiescu. Cind păşi pragul marelui oraş, inima începu să-i bată parcă mai tare, simţi că de emoţie, de bucurie năvalnică, sîngele începu parcă să-i curgă mai repede, vine. Rămase extaziat la cele ce i se înfăţişau. Se gîndea — copilăreşte — cum putea intr-o singură zi să viziteze tot ce e mai interesant, mai frumos în minunata Moscovă. Dar se vede treaba că a avut „ghinion“. Numai la expoziţia agricolă unională, vizitarea, în grabă, a unui singur pavilon, îi răpi aproape jumătate de zi. Seara, pe patul de la hotel începu să se gândească, își punea întrebări: cum va fi în fabrica de antibiotice, unde trebuia să se specializeze ? ... Cum arată la urma urmei, o asemenea fabrică?... Cum îl vor primi oamenii ?... Cu siguranţă că prieteneşte. A doua zi dis de dimineaţă privi de la fereastra camerei de la etajul 5, şi avu în faţă întreaga splendoare a veşnicului tînăr oraş — inima marii Uniuni Sovietice, Moscova. Cind trecu pe poarta fabricii de antibiotice nr. 1, Gheorghe Mateiescu avu aceeaşi senzaţie ca şi atunci cînd se înscrisese în clasa îrrtîia de liceu. Işi dădu seama că totul era ceva nou, deşi era cogeamitea inginer, că va trebui să depună toată puterea sa de muncă, toată capacitatea, ca să-şi însuşească tehnologia motoarelor pentru fabricarea antibioticelor. Simţîmîntul timidităţii care-1 cuprinse la început, îi pieri însă odată cu intrarea în vorbă cu mecanicul şef al fabricii, inginer Pokrovski. Nu era cu mult mai în vîrstă ca el. Chiar din prima zi, i-a arătat attta prietenie, attta bunăvoinţă de parcă l-ar fi cunoscut de cind lumea, începură zile de muncă, de însuşire a unei specialităţi noi. Minunatele maşini sovietice îl entuziasmară. După orele de program, stătea cufundat în biblioteca fabricii, studiind literatura de specialitate. In acest timp, Matei Miseţi s-a împrietenit şi cu maistrul Tuiukin, un tehnician desăvîrşit, de la care a avut multe de învăţat. S-a legat intre ei o strînsă şi sinceră amiciţie şi pentru faptul că amindurora ie plăcea tumultul operei wagneriene, gingăşia şi suavitatea melodioasă a ariilor lui Mozart, ca şi minunata voce a lui Lemeşev. Intr-un rînd, tipului de compresor ce funcţiona launa din fabricile de antibiotice din Moscova i s-a adus o îmbunătăţire. Era vorba de mărirea presiunei de ungere a lagărelor paliere şi a lagărelor de biele, ceea ce producea o mărire în siguranţa exploatării maşinii. Acest lucru era de foarte mare importanţă. Penicilina se fabrică în condiţii speciale de aeraţie — pe care le produce compresorul — şi temperatură. Aşadar, tehnicienii sovietici definitivaseră într-una din zile îmbunătăţ ŞT. GRUIA (Continuare în pag. 2 a) In împărăfiia culorilor Cine a avut fericirea să-l vadă pe Mordvinov, de mulţi ani neîntregul interpret al lui Othelo, şi i-a putut da seama că după sute de spectacole actorul s-a, integrat atît de mult personajului încît şi în viaţa de toate zilele păstrează gesturile şi felul de a vorbi al nefericitului maur. Un ciusăreţ de operă n.i-a mărturisit odată că după îndelungate repetiţii şispectacole simte tendinţa interioară de a-şi exprima pe note pînă şi cele mai obişnuite , gînduri. O discuţie cu pictorul Dan Hatmanu e de neconcepuit în afara împărăţiei liniei şi a culorilor. Trebuie să te acomodezi acestui limbaj în care culoarea exprima gînduri, simţăminte, fapte, sau mai bine zis, sintetizează viaţa. Iar dacă te afli în atelierul pictorului culorile te copleşesc şi prin prezenţa lor materială, prin daruirea lor în cele mai diverse nuanţe şi îmbinări. L-am întîlnit alaltăieri pe pictorul Dan Hatmanu la Fondul plastic unde tocmai adusese o lucrare închinată Marelui Octombrie. (Despre tablou nu mai adaug nimic pentru a păstra surpriza vizitatorului apropiatei expoziţii). Pornind însă ide la tematica ultimei sale lucrări, discuţia ai alunecat firesc către vizita pe care Dan Hatmanu a făcut-o acum vreo doi ani în Uniunea Sovietică Au trecut mai bine de doi ani şi totuşi amintirile pictorului păstrează prospeţimea şi entuziasmul specifice unei întoarceri imediate. Primirea plină de afecţiune, splendorile de artă rusă şi universală ale Ermitajului, Tretiakovului, Muzeului rus, toate acestea, mi-a mărturisit pictorul, au produs o puternică impresie asupra sa. Apoi amintirea a schiţat întîmplări fugare dar nu lipsite de semnificaţie. ...La marele hotel din Leningrad unde au poposit artiştii plastici rorrâni, pictorii oraşului erou au venit, cu braţele încărcate de daruri: culori, culori şi iar culori,, de o calitate excepţională. Pentru un mînuitor al culorilor asemenea dar este infinit mai preţios decit aurul. ...Tot la Leningrad Pictorul Nikolaev i-a primit în atelierul său pe pictorii romîni. înainte de război acest pictor iuţea îndeosebi florile, natura moartă. In zilele acelea grele ale încercuirii hitleriste, Nikolaev a mers pe front şi a schiţat scente de luptă în şuierul gloanţelor, în tunetul obuzelor. Tablourile le lucra în atelierul său unde geamurile sparte de suflul bombelor lăsau să pătrundă iarna frigul de afară. Dar culorile întinse pe pînză erau şi ele o chemare la apărarea oraşului în care Marele Lenin a aprins întîia flacără a Revoluţiei. ...La Moscova — o întîlnire cu o familie de artişti plastic : familia sculptorului Mantzer. Tatăl sculptorului a fost pictor, soţia este sculptoriţă, un fiu — pictor, un altul sculptor. Toţi i-au întîmpinat cu căldură pe artiştii plastici români care, într-adevăr, s-au simţit ca la ei... acasă. Am spus la început că o discuţie cu pictorul Dan Hatrianu e de neconceput în afara împărăţiei liniilor şi a culorilor. Nu ştiu dacă există vreo culoare sau îmbinare de culori care să simbolizeze prietenia, dar în discuţia purtată în împărăţia culorilor, acesta a fost simţămîntul dominant care a colorat amintirile din Marea Ţară vecină — prietenia., SANDU FAUl. S5 de 55515ae S 4 Sr5 563 ai