Flacăra Iaşului, ianuarie 1958 (Anul 14, nr. 3531-3555)

1958-01-03 / nr. 3531

Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul Dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste cîteva minute ne despărţim de anul 1957, încheiem bilanţul unui an de muncă rodni­că pentru întărirea patriei noastre libere şi in acelaşi timp, bilanţul unui deceniu de la instau­­rarea Republicii Populare Române. Eroica noastră cla­să muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entuziasmaţi de rezultatele obţinute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă încre­dere opera mare a construirii unei vieţi noi, trans­formind ţara într-un uriaş şantier. Ei urmează cu în­credere politica justă a Partidului Muncitoresc Romin şi a guvernului Republicii Populare Romîne, dezvol­­tind economia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm in pri­mul an al celui de al doilea deceniu al Republicii noastre, într-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, în vii­torul luminos pe care şi-l hărăzeşte prin muncă spor­nică poporul român. Păşim pragul anului 1958 cu aceeaşi fermă convingere că vom întări mai departe alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare şi vom adînci tot mai mult frăţeasca colabo­rare şi prietenie dintre poporul român şi minorităţile raţionale din patria noastră comună. Suntem siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colaborind şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria şi agricultura ţării noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntr­uptă a bunăstării sale. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă izvorîte din dragostea pentru popor şi inspi­­rate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nive­lului cultural al maselor şi la întărirea voinţei oa­menilor muncii de a-şi mări eforturile pentru Înflori­rea patriei noastre. Sîntem convinşi că ţările socia­liste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietici, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor do­­bîndi şi în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii intre toate ţările, promiteţi-mi ca in această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiţionala urare romînească: .La multi ani!“. Prima zi de muncă din noul an ! La Atelierele CFR • „Ilie Pintilie“ d­ in secţia strungărie a Atelie­relor CFR „Ilie Pintilie". Pe lină îşi fac apariţia muncitorii, îşi strng mH­inile şi rostesc tra­■hlioiiali urare: — La mulţi aile Acestei urări oamenii au avut grijă sau adauge■ — Spre noi succese. Macaralele au prins să se plimbe prin aer. Mașinile, vuiesc. A început prima zi de­­muncă din ritul an... . Strungarul Gh. Mazur a prins in virful „universalului" o bu­cată de metal. Sforțarea i-a cris­pat, o clipă, obrazul. A împins apoi maneta. Mașina, a început să huruie. Sar spirale de span. In urma lor începe să se contu­reze, sclipitor, cuzinetul de bie­lă... ■--* O piesă e gata. Apoi alta şi alta­. Primele bucurii ale lui Gheor­­ghe Mazur In noul an. In loc de trei piese a făcut Cinci. Primele realizări din anul 1958. E cum s-ar zice: un început de drum bun. Şi ceilalţi strungari de la Ate­liere şi-au pus In glnd ca, Ince­­plnd din prima zi de muncă din noul an să pornească pe calea succeselor In muncă. Experienţa doblndită In anii precedenţi, me­todele de muncă avansate pe care le folosesc, le sunt un sprijin de preţ In doblndirea noilor reali­zări. Intr-adevăr, după primele trei ore de muncă din noul an, nor­ma orară de producţie a fost de­păşită cu 5 procente, la orele 12 cu 8 procente. In ultima oră de muncă a primului schimb şi a­­ceastă cifră a f°st întrecută. La sfîrşitul celor opt ore de muncă, pe un panou au fost no­tate cîteva nume şi cifre. Ele a­­nunţau că în prima zi de muncă a noului an Gh. Mazur a reali­zat o depăşire a normei cu 10 la sută, Jenică Turbatu cu 10 la Stănescu cu 5 la Năstase cu 8 la sută, Vasile sută, Maria sută... Muncitorii de la secţia strun­­garie a Atelierelor CFR „Ile Pintilie" au realizat în prima zi a noului an succese care le per­mit să spună că au pornit de la început cu avint să îndeplineas­că sarcinile de producţie. Prime­le realizări obţinute de ei sunt primele bucurii din noul an. OV/S, început de drum bun La fabrica „Ţesătura“ ISO tone bumbac sovietic In prima zi a nou­lui an, fabrica „Ţesă­tura“ a fost anunţată că prin Ungheni, a intrat în ţară un nou transport de bumbac sovietic, în cantiate de 150 tone. Accele­rarea livrărilor de bumbac sovietic asi­gură întreprinderea cu materia primă necesa­ră pentru îndeplinirea în bune condiţiuni a sarcinilor de plan pe noul an. Cele 150 tone bumbac sunt de o ca­litate superioară, din acesta urmînd a se lucra diverse articole: balonzeide, gradel, si­­fon, olandină ş.a. 1200 metri ţesături peste plan Din prima zi a noului an, muncitorii întreprinderii „Ţesătu­ra“ au pornit cu avînt lupta pentru o pro­ducţie sporită. In sec­ţia filatură brigada fruntaşă condusă de Hoştină Paraschiva a realizat în prima zi o depăşire de 3 la su­tă a sarcinilor de plan. La ţesătorie, în prima zi de lucru, vrednicele ţesătoare nu s-au lăsat mai prejos, dintre ele evidenţiin­­du-se în mod deosebit tov. Elisabeta Puşcaşu care lucrînd la 4 răz­boaie a dat 14 metri ţesături peste plan. Tinea Teodorescu— 17 metri ţesături peste plan, iar Maria Maxim lucrînd la 3 războaie revolver — 8 metri ţe­sături peste plan. Pe întreaga între­prindere, printre suc­cesele primei zile de lucru din noul an, se înscrie realizarea pes­te plan a 1200 m. țesături. La sflrşitul anului 1957, fiecare colţişor al patriei noastre iubite a cunoscut din plin bucuria, pe care o simte orica om conştient că şi-a fâcut datoria, încrezător in perspectiva luminoasă a viito­rului. Am păşit Intr-un an nou pe drumul altor mari înfăptuiri so­cialiste. Succesele obţinute In anul care a trecut, ne dau dreptul, ne obligă să le dezvoltăm, asigurind progresul­ necontenit al întregii economii.­­Lucrările sesiunii Marii Adunări Nationale ne-au prezentat un ta­­blou grandios al realizărilor In,­făptuite de oamenii muncii sub conducerea inteleaptă a parti­­dului. Din cuvintările rostite de tovarăşii Chivu Stoica, preşedin­tele Consiliului de Miniştri şi A. Vijoli, ministrul finanţelor, a ieşit in evidenţă - rolul preponderent pe care l-a jucat industria - ramura conducătoare a economiei. In a­­ceastă ramură pe baza creşterii productivităţii muncii cu 7,5 la sută faţă de anul 1956 a fost îndeplinit şi depăşit planul produc­ţiei globale. In anul care a trecut volumul producţiei industriale a fost, faţă de anul 1948 de 4,2 ori mai mare. Volumul mărfurilor vindute populaţiei prin comerţul socialist a crescut de la 3,9 mi­liarde in 1948 la 34,5 miliarde in 1957. Veniturile populaţiei au sporit cu circa 4 miliarde lei. Intre 1950-1957, din fondurile statului s-a construi­­t suprafaţă locativă de peste 2,5 milioane m.pl Cheia acestor succese o constituie dez­voltarea continuă a industriei grele şi în cadrul acesteia a Industriei constructoare de maşini, care asigurat şi va continua să asigure la nivelul cerinţelor, dezvoltarea industriei bunurilor de larg con­sum, înzestrarea agriculturii cu u­­tilajul necesar, creşterea sistema­tică a nivelului de trai al popo­rului. lată doar cîteva cifre care ne demonstrează că drumul pe care păşim in prezent, sub conduce­rea partidului, este drumul înflo­ririi patriei, a vieţii celor ce mun­cesc. In anii din urmă, ani de mari realizări socialiste, puterea popu­lară, a mobilizat ori-şe forţe umane în procesul vast de dezvol­tare a ţării. Oamenii muncii au­­­deplinit de la an la an, pe baza experienţei căpătate, a noilor u­­tilaje şi maşini perfecţionate, a ajutorului frăţesc al Uniunii So­vietice şi altor ţâri socialiste, sar­cini de o răspundere crescindă, sarcini impuse de ritmul impetuos de dezvoltare a ţării. In noul an 1958 in faţa în­tregului nostru popor stau sarcini de mare răspundere. Faţă de anul trecut producţia globală a ţării va creşte cu 7,9 la sută. Pentru nevoile economiei, inclusiv luc­rările de investiţii, se vor aloca peste 26 miliarde de lei. Vor intra în funcţiune noi unităţi productive va continua construcţia de locu­inţe, etc. In anul trecut ca urmare a măsurilor luate de plenara ,CC al PMR din decembrie 1956 privind dezvoltarea iniţiativei şi a compe­­tinţei conducătorilor întreprinderi­­lor, acestea au contribuit la dez­voltarea producţiei industriale cu fonduri proprii in valoare de 9,7 miliarde lei. Aceasta a fost ur­marea directă a organizării mai bune a muncii şi a producţiei, a creşterii rentabilităţii intrep­rinde­­rilor. Un asemenea fapt deosebit de îmbucurător este prezent şi in multe întreprinderi din regiunea laşi, cum ar fi Direcţia Regională CFR, fabrica de antibiotice din laşi, fabrica de rulmenţi şi între­prinderea de interes local „Drumul Socialismului“ din Birlad, etc. Dealtfel trebuie să spunem că in anul trecut munca pentru îndepli­nirea planului la toţi indicii săi in întreprinderile regiunii noastre a fost mult îmbunătăţită. Munca p­o­litică şi organizatorică desfîşu­rată de organizaţiile de partid­­, sindicale, şi de către ceilalţi fac­tori de răspundere, din întreprin­deri a fost mai concretă, mai susţinută. Excepţii regretabile le-au constituit cîteva unităţi - printre care organizaţiile de construcţii - care nu şi au terminat toate sar­cinile planificate, au realizat lu­crări scumpe, irosind însemnate cantităţi de materiale. In anul acesta, potrivit prevederilor, ur­mează să înceapă construcţia unei fabrici de mobilă, unităţi noi ale industriei locale, noi blocuri mun­citoreşti, etc. Pentru constructori aceasta înseamnă noi eforturi pen­tru care se cere de pe acum or­ganizarea temeinică a aprovizio­(Continuare în pag- 3-a) In noul an 1958 Sarcini de mare răspundere PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE DECRET Pentru stabilirea datei alegerilor deputaţilor în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române: DECRETEAZĂ: Art. unic — Data alegerii deputaţilor în sfatu­rile populare se stabileşte pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale DR. PETRU GROZA Bucureşti la 2 ianuarie 1958 Nr. 1 Secretarul Prezidiului Marii­­ Adunări Naţionale GHEORGHE STOICA r Orchestra simfonică a Filarmonicii sprie Enescu“­­ In turneu in U.R.S.S.­ nică a Filarmonicii de Stat „Geor­ge Enescu“ va da concerte în o­­raşele Chişinău, Kiev, Moscova şi Leningrad. In programul con­certelor figurează lucrări din re­pertoriul muzicii universale, so­vietice şi romineşti. Se vor executa Simfonia a III-aI ..Eroica“ de Beethoven, Simfonia I-a de Brahms, Simfonia II-a de Haciaturian, Simfonia în re minor de Cezar Franck, poemele sim­fonice „Tille Ulenspiegel“ de Ri­chard Strauss, „Ucenicul vrăji­tor" de Paul Ducas, „Pinii din Roma“ de Respighi, Suita I-a şi Rapsodia I-a de Q. Enescu, suita simfonică „Munţii Apuseni“ de Martian Negrea, Concert pentru orchestră de coarde de Paul Con­­stantinescu şi 3 dansuri româneşti de Theodor Rogalski. (Agerpres)" grup de din Iaşi. tru Relaţiile Culturale cu străi­nătatea, Eugen Rodan, secretar al Consiliului­ General ARLUS, Prof. Radu Ralea, discutînd o problemă de specialitate cu un , asistenţi tot laboratorul de chimie al Univ. „Al. I. Cuta" reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice. Au fost de faţă V.F. Nikolaev, consilier, şi V.V. Skor­­niakov, secretar al ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Sub conducerea dirijorilor Geor­ge Georgescu, artist al po­porului din R. P. Romînă, şi Mircea Basarab, orchestra simfo­n In regiunea Iaşi, comer­ţul socialist are o reţea vastă. Prin cele 2176 de uni­tăţi (în 1951 de pildă, erau nu­­­mai 1.090) populaţia regiunii Iaşi a primit un volum de măr­furi de 3 ori mai mare decît în anul 1950. * Experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit a dus în ultimele luni la creşterea pro­ductivităţii muncii şi — în pro­porţii corespunzătoare — a cîşti­­gului mediu în multe întreprin­deri. La revizia de vagoane de pildă, cîştigul mediu a crescut cu 42 la sută. Fondul suplimen­tar de salarii alocat de la buget a fost acoperit prin creşterea productivităţii muncii şi reduce­rea preţului de cost al produc­­ţiei * în regiunea noastră, co­operaţia meşteşugărească dis­pune azi de 24 de coopera­tive în care lucrează peste 3.600 cooperatori (în 1949 erau numai 40). Producţia globală a crescut în acest an cu 37,5 la sută faţă de 1954. * Cele 1S SMT-uri existente azi in regiune, pr­in an de an, succese tot mai mari în meca­nizarea lucrărilor agricole. In 1949, SMT-urile au executat 50.836 hantri. In 1957, datorită sporirii numărului de tractoare, au fost executate 208.998 hantri. Cîteva cifre concludente Evenimentele internaţionale ale zilei — Mesaje de pace pentru Noul An 195S — Răspunsurile unor oameni politici la ancheta de Anul Nou a ziarului „Sovietskaia Rossia" — Noi laureaţi ai Premiului Internaţional Lenin „Pentru întărirea păcii intre popoare“ — închiderea conferinţei de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii — Indonezia este hotărîtă să continue lupta pentru ali­pirea Irianului de se*' — Presa americană continuă să ceară demisia lui Duller — Demonstraţii de protest in Ital.a înrot:h'c­a­totnice (Citiţi amănunte in pag. 4­ a) . ...... \ ..... \s. * II . ■ IMAGINE DIN U. R. S. S. Uzina de locomotive electrice de la Tbilisi a început să prov­u­ică locomotive electrice cu ette 8 psili IN CLIȘEU. Asamblarea primei locomotive „N—8". Primul pahar S.s areşit un a­n, an de rodnică activitate, de lupte şi biruinţi. Un an care a stat în faţa năzuinţelor noastre­, pro­­miţător, şi care şi-a În­­deplinit cu cinste pro­misiunile.. In seara de revelion cînd luminile laşului şî­­au înmulţit sclipirile în noianul steluţelor de ză­padă, cînd tramvaiele obosite au tulburat li­niştea străzilor pe care animaţia a scăzu­t pe ne­simţite, cînd copiii pîn­­deaui din viţsun ascunziş apariţia mult aşteptatu­lui Moş Gerilă, iar gos­podinele înteţeau focul, aşa încît fripturile ru­mene să fie pregătite pentru a fî servite con­vivilor­; seara, adunaţi în jurul meselor, am ri­dicat cu toţii paharul şi l-am închinat... Cui am închinat pr­imul pa­har ? . juri ■ 1. Să adresăm întrebarea tinerei rectificatoare fruntaşă Vieru Maria de la fabrica de rulmen­ţi Ifirlaci ? Abecedarul pe care a desluşit pri­mele slove, avea pe pri­ma pagină stema Re­publicii. Anul trecut a făcut primul pas în via­ţă. O viaţă luminoasă, bazată pe demnitate şi muncă, o viaţă deasupra căreia se deschide senin şi ocrotitor cerul vast al patriei, al Republicii Populare Române. Zilele trecute a văzut un spec­tacol de teatru care ia plăcut mult, are un plan să-şi cumpere un aparat de radio, la vară îşi va petrece concediul la munte şi, după ce-şi va mobila locuinţa... . „ ^ Eh, dar, alte gînduri nu-î trec unei fete de 17—18 ani prîn minte, cînd e seara de revelion, cînd în jur sînt prie­tenii, tovarăşii şi tova­răşele de muncă — dint şi veselie — cînd în faţă stau perspectivele pe care numai un mun­citor stăpîn pe soarta sa şi a ţării — le poate a­­vea. „ Din noaptea Revelionului Cui a în­chinat primul pahar ? Ea sau fierarul Ne­meş de la Atelie,de CFR Paşcani, sau mecanicul Niţă de la Depoul Iaşi, lăcătuşul inovator Mar­­dare de la „Ţesătura“ sau operatoarea Elena Rujan de la fabrica de antibiotice , studentul Dan Mămică sa­u ingine­rul Bălanescu... Oul a­u închinat pri­mul pahar t°t, aceştia cu care, în seara de re­velion, am fost alături, deşi ne despărţeau străzi şi case, distanţe în me­tri sau zeci de kilome­tri ? Cu care am fost totuşi alături în între­barea pe care ne-am pu­­so atunci cînd, la reve­lionul de la Ateliere sau Garla Universităţii de la Institutul Politehnic sau Direcţia Regională CFR, de la „Moldova“ sau de la locuinţa strungarului Vasile Răcariu de pe strada Horia, am ridi­­cat primul pahar. Cui aţi închinat şi în­­chinăm biruinţele noasa­tre din anul trecut, bi­ruinţi adăugate salbei de biruinţi cu care poporul muncitor a împodobit fruntea tinerei noastre Republicii la cea de a X-a aniversare a aces­­­teia: planurile anuale îndeplinite înainte de termen, noile construcţii, mîndria noa­st­ră a tutu­­ror precum şî bucuriile de zi cu zi ale fiecăruia! Noi, cei care am fost şi sîntem alături prin a­­ce­astă întrebare precum şi prin răspunsul pe care din inimă şi cu emoţie l-am dat şi-l dăm şi­ a­­cum. 1. Fiecare am avut un gind bun,, stricet şi cald,­­pentru toţi cei­ ce ne simu­ aproape pentru rude sau­ prieteni, pentru anul care a trecut şi pentru anu­l care a venit; am avut deci de închinat multe pahare şi le-am închinat cu drajgă Inimă, fără să ne uităm la număr.­Şi totuşi, înainte de orice, primul pahar l-am închinat cu toţii, cu, e­­moţie şi recunoştinţă vieţii noastre noi, Re-;­publicii, păcii, partida­­­lui drag. L'-am închinat tuturor celor care, la meridiane diferite, ridi­­cînd paharul, sînt într'- un gînd cu noi, ghidul luminos, rodnic şi plin de strălucire, al priete­­­nie! popoarelor şi viit­o-­ rului de aur al omenirii. Ghidul păcii şî social­ismului, L FRIDUS La Teatrul Naţion­al Un reuşit festival artistic „B.P. Hajdeu", prilejuit de co­­memorarea a 50 de ani de la moartea scriitorului. Cu această ocazie, numeroşi participanţi au ascultat cu viu interes conferinţa profesorului u­­niversitar N. I. Popa, despre: „B. P. Hajdeu­ — omul şi opera" Au fost apoi prezentate lucrări ale scriitorului printre care: ver­surile „Bradul“, „Dorul", „Odă la ciocoi etc. Spectatorii au putut viziona şi scene din „Trei crai de la răsărit" precum şi ac­tul IV din „Răzvan şi Vidra", in­terpretate de artişti de frunte. Mulţi dintre participanţi au ve­nit cu sugestia ca festivalul să fie repetat­­pentru tineretul uni­versitar şi şcolar. Zilele trecute, Tecărul Naţio­­nal „Vasile Alecsandri" a orga­nizat în cadrul ciclului intitulat „Oameni de seamă" un festival IN ORĂȘELUL COPIILOR

Next