Flacăra Iaşului, februarie 1958 (Anul 14, nr. 3556-3580)
1958-02-01 / nr. 3556
ANUL XIII, Nr. 3556 SIMBATA 1 FEBRUARIE 1958 4 PAGINI 20 BANI Un eveniment important In viata organizaţiilor sindicale La începutul lu* * di, * nii ianuarie au inceput ţi continui si se desfăşoare adunării* dehni de seamă ţi alegerea organelor de conducere ale organizaţiilor sindicale. In noile organe de conducere a muncii sindicale sunt chemaţi să activeze oameni aleşi dintre fruntaţii în muncă, care dovedesc ataşament şi dragoste faţă de partid, faţă de puterea populară, faţă de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. In prima fază, în întreprinderile industriale şi agricole, instituţii cooperative de consum au fostalese organele de conducere ale majorităţii grupelor sindicale existente. Declanşarea acţiunii s-a făcut sub semnul unui obiectiv de seamă, trasat de plenara Comitetului Central al P.M.R. din decembrie 1956 — întărirea capacităţii organizatorice a sindicatelorSindicatele sunt adevărate şcoli de conducere şi gospodărire în economie, de educare socialistă a maselor în spiritul patriotismului socialist şi internaţionalismului proletar. Se poate spune că sindicatele şi-au jucat acest rol într-o măsură tot mai mare, fiind conduse în activitatea lor de sarcinile ce li s-au trasat la cel de al IIea Congres al PUR, de îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid. Masa membrilor de sindicat au întîmpinat şi luat parte cu entuziasm la adunările organizate pînă acum, considerînd această acţiune ca pe un eveniment de seamă în viaţa organizaţiilor sindicale din care fac parte. Alegerea organelor de conducere a activităţii sindicale se află în plină desfăşurare. In unele întreprinderi ca fabricile ,,Ţesătura“ şi de antibiotice din Iaşi, colectivele de muncă s-au angajat ca în cinstea acestui eveniment şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare să înscrie noi succese în producţia industrială. Textiliştii ,de la. 'Ţesătura“ de exemplu au hotărît să producă peste plan — pîna la 2 martie, ziua alegerilor de deputaţi în sfaturi populare — 5000 kg fire şi 50.000 metri de pînză, precum şi să economisească din cheltuiele de producţie cel puţin,40.000 lei. Pînă acum acest angajament a fost realizat în proporţie de circa 80 la sută, creindu-se astfel condiţii pentru depăşirea lui. Este bine că în unele unităţi economice s-au organizat mai întîi adunări de alegeri model în ctteva grupe sindicale Ayss a procedat de pildă la fabrica de rulmenţi din Btriad. In aceste adunări, modal au fost invitaţi şi organizatori al altor grupe din fabrici, pentru a cunoaşte mai bine modul în care trebuie întocmite dările de seamă felul în care trebuie organizată o adunare de alegere în grupa sindicală. Aşa se face că în cele mai multe grupe dările de seamă au fost pline de conţinut, că discuţiile purtate în spirit critic şi autocritic au dezbătut cu simţ de răspundere probleme de organizare a muncii sindicale a activităţii de producţie, în jurul cărora gravitează munca sindicală-In scurtă vreme se va trece la alegerea comitetelor de secţie şi de întreprindere sau Instituţie. Este necesar ca înainte de a păşi pragul acestei faze superioare să se procedeze la o analiza advină a muncii de pînă acum și sa retragă concluziile necesare pentru evitarea unor lipsuri care s-au manifestat în prima fază. Aceste lipsuri constau în formalismul şi superficialitatea cu care a au organizat şedinţele de alegere a organelor de conducere în unele grupe sindicale. Aceste principale lipsuri se datoresc în primul rînd felului defectuos în care au fost îndrumaţi, instruiţi, organizatorii de grupă să întocmească dările de seamă precum şi cei însărcinaţi cu conducerea adunărilor de alegeri. In fabrica „Textila Roşie“ de pildă dările de seamă prezentate în multe grupe sindicale au fost telegrafice, incomplete, întocmite în grabă, superficial, fără a analiza temeinic sarcinile care trebuiau rezolvate de organizatori şi delegaţi. Ignorîndu-se im principiu de mare însemnătate, acela că în grupa sindicală se hotărăşte soarta planului, dările de seamă prezentate în multe, grupe de la fabrica „Textila Roşie“, Centrul mecanic, unitatea B a fabricii „Ţesătura" etc. n-au făcut nici măcar o simplă analiză a proble-* melor de producţie: organizarea procesului de muncă şi aportul maiştrilor în această direcţie; aprovizionarea locurilor de producţie; nivelul de calificare al muncitorilor cu accent pe aducerea la nivelul fruntaşilor a celor rămaşi în urmă; folosirea mai bună a timpului de muncă şi de producţie etc. De acest lucru foarte important trebuie să se ţină seama în şedinţele de alegere a comitetelor de secţie şi de întreprindere, dar ţinînd seama de sfera mai mai (Continuare in pag. 6-a) Propunerile muncitorilor sunt rezolvate operativ Cu mult interes au primit muncitorii fabricii „Ţesătura“ hotărîrea luată de comitetul de întreprindere de a se afişa lunar In fiecare secţie propunerile făcute de muncitori In consfătuirile de producţie şi măsurile luate în vederea realizării lor. Propunerile făcute, afişate pe panouri In locurile cele mai frecventate, sunt urmărite zilnic de muncitori. Nu de mult am văzut un grup de muncitori In faţa panoului din ţesătorie. M-am apropiat să văd despre ce-i vorba. Un tovarăş citea tare şi ceilalţi ascultau. Voi reda doar citeva exem ■ Ple:.. . . . • Tovarăşa Natalia Zmeu a arătat că la războaiele nr. 4, 5 şi 6, urzelile au capete şi margini încurcate. RĂSPUNS: Pentru a se evita în viitor aceste deficienţe s-a ţinuţi o şedinţă cu toţi apretorii, în care s-a analizat şi hotărât măsurile de îndreptare. Tovarăşa Ana Morărescu a cerut să se repare podeţele dintre războaie. RĂSPUNS : A fost detaşat un tîmplar care execută reparaţia la 6—8 podeţe zilnic. Tovarăşa Alexandrina Macovei a arătat că schimbătoarea de la războaiele nr. 373—374 îi lasă multe fire rupte. RĂSPUNS : Tov. prim maistru Petru Bottini a primit ca sarcină să controleze războaiele respective la predarea schimbului. — Acum, mai mulţi vor avea interes să facă propuneri pentru , că vad că sunt luate în seamă, spuse tovarăşa Elena Caruz care se afla printre cei din faţa panoului. , , Aşa a şi fost. In zilele următoare, numărul tovarăşilor care au făcut propuneri în cadrul consfătuirilor de grupe a crescut cu peste 30. Este o măsură bună care stimulează iniţiativa creatoare a muncitorilor. Acest fel operativ de a rezolva propunerile făcute în consfătuirile de producţie ‘imprimă întrecerii socialiste un caracter mai viu mai concret N- TOPOR alaiutnit fabrica „Ţesătura“ Agenţiile de presă transmit: In R.S.S. Bielorusă se va locale ale puterii de stat trece la ziua de lucru de 7 ore — URSS acorda ajutor economic Egiptului — Ziarele egiptene salută încheierea acordului economic c~', URSS — Partidul Comunist Italian propune participarea Italiei la z zonă denuclearizata — Poporul polonez in preajma alegerilor pentru organele — O nouă metodă de fotografiere a traiectoriilor sateliţilor artificiali ai pămîntului. — Mişcarea de eliberare din Somalia britanică — „Ajutorul” american agravează situaţia Tailandei şi Iranului — Adenauer promovează pe vechii criminali de război. (pag. 01) URP In întîmpinarea alegerilor pentru sfaturile populare Peste 200 agitatori de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ activează în cartier Pentru desfăşurarea muncii politice de masa în campania electorală, comitetului de partid de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ i s-a repartizat circumscripţia I-a regională, care cuprinde 16 circumscripţii orăşeneşti. Organizaţiile de bază din Ateliere răspund de munca politică în cîte o circumscripţie orăşeneascâ. Stabilirea răspunderii pentru agitaţia politică şi instruirea birourilor organizaţiilor de bază şi agitattorilor cu sarcinile ce le revin în campania electorală au constituit un prim pas înspre desfăşurarea largă a muncii politice în rîndul maselor de cetăţeni. Peste 200 agitatori ceferişti au mers în cartierele celor 16 circumscripţii electorale şi au stat de vorbă cu oamenii, mobilizîndu-i la adunările pentru depunerea candidaturii deputaţilor, şi purtînd cu ei discuţii în legătură cu realizările , regimului nostru de democraţie populară. S-au evidenţiat în munea politică agitatorii de la organizaţiile de bază cazangerie, strungărie şi sculărie. La casa alegătorului încă din primele zile de la deschiderea „Casei alegătorului” din Chetreşti Vaslui ea a devenit un adevărat centru al muncii politice de masă. Inzes- î trată cu aparate de radio, patefon, jocuri de şah, cărţi, ziare, „Casa alegătorului” este din ce în ce mai mult vizitat® de ţăranii muncitori din sat. Pînă-n prezent s-au ţinut aici cîteva conferinţe între care, „Sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat”, „Superioritatea democraţiei Socialiste —poo— faţă de „democraţia din ţările capitaliste” şi altele. Echipa artistica a căminului cultural pregă- teşte piese de teatru „Sus Tudorache, Jos Tudorache” care va fi jucată şi la casa alegătorului din sat, învăţător CV.74R CATIN La secţia de votare nr. 10 de la şcoala de 7 ani „Gh. Asachi” din Iaşi, cetăţenii verifică listele de alegători. Din realizările sfaturilor populare S-au refăcut străzii© oraşului Vaslui Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Vaslui, în urma propunerilor deputaţilor comunali de a se trece la refacerea mai multor străzi, a luat o serie de măsuri organizatorice Secţiunea de gospodărie comunală a oraşului a avut de executat lucrări de întreţineri, reparaţii curente şi amenajări de străzi şi trotuare. La lucrările de întreţineri de drumuri, şi străzi, s-au realizat 12.387 m.p. cu o valoare de 403 678 lei. La lucrările ce s-au efectuat pe strazile Ada Marinescu, N. Bolintineanu, 13 Decembrie, Varianta Gara Abator, Lt. Gheorghiu, I. C. Frimu, etc. s-au realizat economii în valoare totală de 67.718 lei. La lucrările de terasamente în cadrul întreţinerii pentru străzile Oltea Doamna, Sos. bariera Călugăreni, cartierul 13 Decembrie, etc. s-au realizat economii de 7.994 lei. Pe străzile: Drăghici, Dr. Ghelerter, Gh. Mircea, Racovei, Buna Vestire, N. Milescu, Victoriei şi altele, s-au făcut pavaje cu bolovani de rîu pe o suprafaţă de 2. 125 m.p. cu o valoare de 1.174.364 lei. Aici s-au realizat economii în valoare de lei 164.187 prin reîntrebuinţarea materialelor recuperate, folosirea judicioasă a materialelor noi, organizarea transportului şi aplicarea justă a normelor republicane. Folosindu-se prefabricatele de beton în refacerea trotuarelor pe străzile Ştefan cel Mare, Drăghici, Dr. Ghelerter, etc, s-a realizat cantitatea de 4.771 m.p. Sesiunea de examene. Ca de obicei la asemenea evenimente studenţii Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ se pregătesc temeinic. Pe culoare, în sălile de curs sau laboratoare domneşte freamătul, discuţiile, entuziasmul tineresc caracteristic studenţilor. Am surprins cîteva frînturi dintr-o discuţie. — Cit ai luat ? — Foarte bine — răspunse cel întrebat. — Dar după ce-ai învăţat ? — După cursul tovarăşului Pîntea. Respectul cu care a fost rostit numele autorului cursului m-a făcut să înţeleg că profesorul universitar C. Pîntea este stimat şi iubit de studenţi. . — La profesorul Pîntea, dupăum subliniat un student, nu numai îţi trebuie să înveţi bine, dar trebuie să cunoşti şi cum se aplică foi practică. Cunoştinţele sale multiple, profesorul universitar C. Pîntea le împărtăşeşte tuturor: studenţilor de la Institutul Agronomic, cercetătorilor mai tineri de la Institutul de Chimie, agronomilor şi tehnicienilor din sate, oamenilor muncii de pe ogoare. Activitatea sa pe tărîm ştiinţific, cercetările pe care le întreprinde sînt strîns legate de dezvoltarea agriculturii ţării noastre, de înflorirea ei. Acum profesorul C Pîntea, cu colectivul său cercetează problema micro-elementelor în agricultură, mergînd pe două căi : cantitativ cum influenţează recolta şi studiul biochimic al elementelor la plante. De asemenea, lucrează la elaborarea unor instrucţiuni privind administrarea îngrăşămintelor chimice în solurile regiunii Iaşi. Multele şi variatel lucrări pe care le-a publicat sunt de asemenea strîns legate de dezvoltarea agriculturii. Am putea cita numai cîteva din ele: „Rolul microelementelor asupra creşterii şi dezvoltării porumbului", „Acţiunea ingrăşâmintelor chimice pe solurile acide“, ete. Este demn de remarcat şi faptul că profesorul universitar C. Plutea a participat la mai multe Congrese internaţionale bnam problemele agriculturii. La Congresul internaţional în legătură cu biochimia plantelor ce a avut loc în Republica Democrată Germană sau la Congresul de la Belgrad, sau în excursia de documentare şi studii din URSS, cuvîntul profesorului universitar a avut un larg ecou. Pentru fructuoasa sa activitate pe tărîm ştiinţific şi obştesc profesorul C. Pîntea a fost ales de două ori deputat în sfatul popular regional, încrederea pe care au avut-o alegătorii în persoana profesorului universitar C. Pîntea nu a fost deloc dezminţită. Ca deputat regional, în cadrul comisiei agro-silvice, în comitetul executiv precum şi în circumscripţia în care a fost ales şi-a dat toată contribuţia sa. In cadrul comisiei agrosilvice, spre exemplu, deputatul regional profesor C. A. ALEXANDRU (Continuare în pag. 3-al CANDIDAŢI AI F.D.fl) Profesorul universitar La Combinatul Chimic nr. 1 se lucrează intens în vederea trecerii la producția celuloidului românesc. Probele efectuate pînâ în prezent au dat bune rezultate. IMAGINE DIN U.R.S.S. [Vedere generali a barajului hidrocentralei Kuibîșey cea mai mare centrală electrică din lume Pentru titlul de gospodărie colectivă şi întovărăşire agricolă fruntaşă Noi înscrieri în GAC - cu prilejul adunărilor generale de dări de seamă în GAC şi în întovărăşirile agricole au loc în această perioadă adunări generale de dări de seamă, adunări în cadrul cărora colectiviştii şi întovărăşiţii discută şi aprobă planuri!.» de producţie pe anul în cursCu acest prilej, numeroşi corespondenţi ne-au scris despre numărul mare de ţărani muncitori care au cerut să fie primiţi şi ei în gospodăriile colective. Au văzut belşugul din colectivă Gospodăria colectivi din Potingeni, raionul Iaşi este tînără. A luat fiinţă abia în anul 1954. In putinii ani care au trecut munca în comun a demonstrat evident superioritatea faţă de lucrarea pămîntului de unul singur Cîteva cifre sînt dealtfel cele mai convingătoare. Dacă la început colectiviştii n-au avut nici o construcţie, astăzi ei au un grajd pentru 25 animale, o magazie cu o capacitate de 23 vagoane, saivan pentru 500 oi, sediu, etc. Colectiviştii sînt stâpîni a 330 oi, 20 boi, 4 cai, 20 porci, etc. Trebuie să mai amintim în aceste cîteva rînduri despre recolta bogata obţinută de colectivişti la ha. : 2100 kg. grâu, 1800 kg. porumb, boabe, etc. în bani valoarea unei zile-muncă s-a ridicat la 42,20 lei. Convinse de acest lucru încă 12 familii de ţărani muncitori cu gospodărie individuală au cerut să fie primiţi in colectivă. Printre aceştia se află Sandu C. Iorgu, care a venit cu 4,11 ha. 1 cal, căruţa, plug, Dumitru D. Buraga care a adus 4,72 ha., cal, 2 boli, etc., Costache Vrînceanu, Dumitru I. Florea, Die Curliuc, Gh. C. Măndîrjac, Mihai V. Grigoriu şi alţii. Faptele conving 20 de familii de ţărani muncitori din Coarnele Caprei, raionul Hîrlău au depus cereri de înscriere în gospodăria colectivă din comună. Cererile lor au fost aprobate de adunarea generală a colectiviştilor. De ce au trecut aceşti ţărani muncitori de la întovărăşire la gospodăria colectivă ? Pentru a explica acest fapt sunt necesare numai cîta cifre. In cursul anului trecut, colectiviştii din Coarnele Caprei au scos în medie de pe cele 110 ha. cu grîu 2176 kg. h hectar iar de pe cele 70 ha. cu porumb în medie 2514 kg. boabe la hectar. Iată ce i-a convins pe aceşti ţărani muncitori să intre în colectivă — recoltele bogate obţinute la ha. Asemenea cuvinte putem spune şi despre colectiva din comuna Fintînele în care s-au mai înscris recent 7 familii de ţărani muncitori. C. BRUSTUREANU GH. DOMINTE corespondenţi La F. ft. B. Planul pe ianuarie îndeplinit înainte de termen Planul producţiei globale a fabricii de rulmenţi din Bîrlad a fost îndeplinit, în anul 1957, în proporţie de 117,33 la sută In această perioadă de timp productivitatea muncii a crescut cu 14,48 la sută, iar cîştigul mediu lunar, pe cap de muncitor, a crescut cu 9,43 la sută. In trimestrul IV al anului 1957, planul de rulmenţi, în bucăţi a fost în proporţie de 126,45 la sută. Intrînd în 1958 cu un asemenea bilanţ, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al fabricii de rulmenţi s-a angajat ca şi în acest an să depună eforturi pen- tru a împlini cu cinste sarcinile ce le revin. Acest angajament a fost îndeplinit chiar din prima lună, planul producţiei globale şi pe sortimente pe ianuarie 1958, fiind îndeplinit cu două zile înainte de termen. In interesul consolidării păcii Cuvîntarea rostită de N.S. Hruşciov la consfătuirea fruntaşilor din agricultură din RSS Bielorusă este subiectul unor largi şi vii comentarii din partea presei internaţionale. Atrage atenţia acea parte a cuvîntării care este consacrata politicii externe a Uniunii Sovietice şi mai ales referirea la unei conferinţe la nivel înalt cu participare şefilor de guvern. Este absolut natural ca lumea să dorească astăzi convocarea unei asemenea conferinţe. Popoarele apusene îndură multe suferinţe din cauza politicii nechibzuite a „războiului rece” şi cursei înarmărilor pe care o duc guvernanţii lor, din cauza situaţiei anormale care domneşte în lume. Ele sunt avide de pace, vor să vadă îmbunătăţită această situaţie, vor să vadă aşezate relaţii sănătoase între ţările din Răsărit şi cele din Apus, pe baza coexistenţei paşnice. Voinţa crescîndă de normalizare a vieţii internaţionale, popoarele o afirmi tot mai puternic, încît o conferinţă la nivel înalt în acest moment ar putea da rezultate binefăcătoare pentru ele.Uniunea Sovietică a înaoţat şi a apărat în mod constant principiul coexistenţei paşnice. Totodată, la ultima sesiune a Adunării Generale a ONU toţi membrii ONU au recunoscut acest principiu. Important este însă ca acest principiu să fie aplicat în practica. Aceasta implică, desigur, recunoaşterea statulii fi-Tibii, ceea ce înseamnă recunoaşterea situaţiei actuale Coexistenţa paşnică va fi reală şi temeinică atunci când puterile apusene vor recunoaşte situaţia actuală şi nu vor încerca să o modifice pe cale violenţei, pe calea războiului. Este cert că nu ne putem aştepta din partea elementelor imperialiste care nu vor să se împace cu situaţia actuală, să facă vreun gest pentru promovarea coexistenţei paşnice. Tocmai elementele imperialiste sunt acelea care au generat actuali la situaţie anormală şi care ţes intrigi pentru a împiedi- ca normalizarea vieţii inter- , naţionale. Reacţionari vigori- ! g.'bîli cum este John Foster , Dulles, continuă să repte cu o încăpăţînare demisă de o cauză mai bună că nu este posibilă coexistenţa paşnică între ţatri cu sisteme sociale diferite. Dar popoarele şi (Continuare în pag. 4-a)