Flacăra Iaşului, februarie 1958 (Anul 14, nr. 3556-3580)

1958-02-01 / nr. 3556

ANUL XIII, Nr. 3556 SIMBATA 1 FEBRUARIE 1958 4 PAGINI 20 BANI Un eveniment important In viata organizaţiilor sindicale La începutul lu* * di, * nii ianuarie au in­­ceput ţi continui si se desfăşoare a­dunării* de­­hni de seamă ţi alegere­a organelor de con­ducere ale organi­zaţiilor sindicale. In noile organe de conducere a muncii sindicale sunt chemaţi să activeze oameni aleşi dintre fruntaţii în muncă, care dovedesc ataşament şi dragoste faţă de partid, faţă de puterea populară, faţă de marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. In prima fază, în întreprinde­rile industriale şi agricole, insti­tuţii­ cooperative de consum au fost­­alese organele de conducere ale­ majorităţii grupelor sindicale existente. Declanşarea acţiunii s-a făcut sub semnul unui obiectiv de sea­mă, trasat de plenara Comitetului Central al P.M.R. din decem­brie 1956 — întărirea capa­­cităţii organizatorice a sindica­telor­­Sindicatele sunt adevărate şcoli de conducere şi gospodărire în economie, de educare socia­listă a maselor în spiritul patrio­tismului socialist şi internaţiona­lismului proletar. Se poate spune că sindicatele şi-au jucat acest rol într-o măsură tot mai mare, fiind conduse în activitatea lor de sarcinile ce li s-au trasat la cel de al IIea Congres al PUR, de îndrumarea permanentă a or­ganizaţiilor de partid. Masa membrilor de sindicat au întîmpinat şi luat parte cu entu­ziasm la adunările organizate pî­­nă acum, considerînd această ac­ţiune ca pe un eveniment de sea­mă în viaţa organizaţiilor sindi­cale din care fac parte. Alegerea­ organelor de condu­cere a activităţii sindicale se află în plină desfăşurare. In u­­nele întreprinderi ca fabric­ile ,,Ţesătura“ şi de antibiotice din Iaşi, colectivele de muncă s-au angajat ca în cinstea acestui e­­veniment şi a alegerilor de de­putaţi în sfaturile populare să înscrie noi succese în producţia industrială. Textiliştii ,de la. 'Ţe­sătura“ de exemplu au hotărît să producă peste plan — pîna la 2 martie, ziua alegerilor de depu­taţi în sfaturi populare — 5000 kg fire şi 50.000 metri de pînză, precum şi să economisească din cheltuie­le de producţie cel pu­ţin,­40.000 lei. Pînă acum acest angajament a fost realizat în proporţie de circa 80 la sută, cre­­indu-se astfel condiţii pentru de­păşirea lui. Este bine că în unele unităţi economice s-au organizat mai în­­tîi adunări de alegeri model în ctteva grupe sindicale Ays­s a procedat de pildă la fabrica de rulmenţi din Btriad. In aceste a­­dunări, modal au fost invitaţi şi organizatori al altor grupe din fabrici, pentru a cunoaşte mai bine modul în care trebuie întoc­mite dările de seamă felul în ca­­re trebuie organizată o adunare de alegere în grupa sindicală. Aşa se face că în cele mai multe grupe dările de seamă au fost pline de conţinut, că discuţiile purtate în spirit critic şi autocri­tic au dezbătut cu simţ de răs­pundere probleme de organizare a muncii sindicale a activităţii de producţie, în jurul cărora gra­vitează munca sindicală-In scurtă vreme se va trece la alegerea comitetelor de secţie şi de întreprindere sau Instituţie. Este necesar ca înainte de a păşi pragul acestei faze superioare să se procedeze la o analiza advină a muncii de pînă acum și sa re­tragă concluziile necesare pentru evitarea unor lipsuri care s-au manifestat în prima fază. Aceste lipsuri constau în formalismul şi superficialitatea cu care a au or­ganizat şedinţele de alegere a or­ganelor de conducere în unele grupe sindicale. Aceste principale lipsuri se da­­toresc în primul rînd felului de­fectuos în care au fost îndrumaţi, instruiţi, organizatorii de grupă să întocmească dările de seamă precum şi cei însărcinaţi cu con­ducerea adunărilor de alegeri. In fabrica „Textila Roşie“ de pildă dările de seamă prezentate în multe grupe sindicale au fost telegrafice, incomplete, întocmite în grabă, superficial, fără a ana­­liza temeinic sarcinile care tre­buiau rezolvate de organizatori şi delegaţi. Ignorîndu-se im princi­piu de mare însemnătate, acela că în grupa sindicală se hotărăşte soarta planului, dările de seamă prezentate în multe, grupe de la fabrica „Textila Roşie“, Centrul mecanic, unitatea B­ a fabricii „Ţesătura" etc. n-au făcut nici măcar o simplă analiză a proble-* melor de producţie: organizarea procesului de muncă şi aportul maiştrilor în această direcţie; a­provizionarea locurilor de produc­ţie; nivelul de calificare al mun­citorilor cu accent pe aducerea la nivelul fruntaşilor a celor rămaşi în urmă; folosirea mai bună a timpului de muncă şi de produc­ţie etc. De acest lucru foarte important trebuie să se ţină seama în şe­dinţele de alegere a comitetelor de secţie şi de întreprindere, dar ţinînd seama de sfera mai mai (Continuare in pag. 6-a) Propunerile muncitorilor sunt rezolvate operativ Cu mult interes au primit muncitorii fabricii „Ţesătura“ ho­­tărîrea luată de comitetul de întreprindere de a se afişa lunar In fiecare secţie propunerile făcute de muncitori In consfătuirile de producţie şi măsurile luate în vederea realizării lor. Propune­rile făcute, afişate pe panouri In locurile cele mai frecventate, sunt urmărite zilnic de muncitori. Nu de mult am văzut un grup de muncitori In faţa panou­lui din ţesătorie. M-am apropiat să văd despre ce-i vorba. Un tovarăş citea tare şi ceilalţi ascultau. Voi reda doar citeva exem ■ Ple:.. . . . • Tovarăşa Natalia Zmeu a arătat că la războaiele nr. 4, 5 şi 6, urzelile au capete şi margini încurcate. RĂSPUNS: Pentru a se evita în viitor aceste deficienţe s-a ţinuţi o şedinţă cu toţi apretorii, în care s-a analizat şi hotărât măsurile de îndreptare. Tovarăşa Ana Morărescu a cerut să se repare podeţele din­tre războaie. RĂSPUNS : A fost detaşat un tîmplar care execută reparaţia la 6—8 podeţe zilnic. Tovarăşa Alexandrina Macovei a arătat că schimbătoarea de la războaiele nr. 373—374 îi lasă multe fire rupte. RĂSPUNS : Tov. prim maistru Petru Bottini a primit ca sarcină să controleze războaiele respec­tive la predarea schimbului. — Acum, mai mulţi vor avea interes să facă propuneri pentru , că vad că sunt luate în seamă, spuse tovarăşa Elena Caruz care se afla printre cei din faţa pa­noului. , , Aşa a şi fost. In zilele ur­mătoare, numărul tovarăşilor care au făcut propuneri în cadrul con­sfătuirilor de grupe a crescut cu peste 30. Este o măsură bună care sti­mulează iniţiativa­ creatoare a muncitorilor. Acest fel operativ de a rezolva propunerile făcute în consfătuirile de producţie ‘im­primă întrecerii socialiste un ca­racter mai viu mai concret N- TOPOR alaiutni­t fabrica „Ţesătura“ Agenţiile de presă transmit: In R.S.S. Bielorusă se va locale ale puterii de stat trece la ziua de lucru de 7 ore — URSS acorda ajutor econo­mic Egiptului — Ziarele egiptene salută în­cheierea acordului economic c~', URSS — Partidul Comunist Italian propune participarea Italiei la z zonă denuclearizata — Poporul polonez in preaj­ma alegerilor pentru organele — O nouă metodă de foto­grafiere a traiectoriilor sateliţi­lor artificiali ai pămîntului. — Mişcarea de eliberare din Somalia britanică — „Ajutorul” american agra­vează situaţia Tailandei şi Ira­nului — Adenauer promovează pe vechii criminali de război. (pag. 01) URP In întîmpinarea alegerilor pentru sfaturile populare Peste 200 agitatori de la Atelierele CFR „Ilie­ Pintilie“ activează în cartier Pentru desfăşurarea mun­cii politice de masa în camp­a­nia electorală, comitetului de partid de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ i s-a reparti­zat circumscripţia I-a regio­nală, care cuprinde 16 cir­cumscripţii orăşeneşti. Orga­nizaţiile de bază din Atelie­re răspund de munca politi­că în cîte o circumscripţie o­­răşeneascâ. Stabilirea răs­punderii pentru agitaţia po­litică şi instruirea birourilor organizaţiilor de bază şi a­­gitattorilor cu sarcinile ce le revin în campania electorală au constituit un prim pas înspre desfăşurarea largă a muncii politice în rîndul ma­selor de cetăţeni. Peste 200 agitatori ceferişti au mers în cartierele celor 16 circum­scripţii electorale şi au stat de vorbă cu oamenii, mobili­­zîndu-i la adunările pentru depunerea candidaturii de­putaţilor, şi purtînd cu ei discuţii în legătură cu rea­lizările , regimului nostru de democraţie populară. S-au evidenţiat în munea politică agitatorii de la organizaţiile de bază cazangerie, strungă­­rie şi sculărie. La casa alegătorului încă din primele zile de la deschide­rea „Casei alegăto­rului” din Chetreşti Vaslui ea a devenit un adevărat cen­tru al muncii poli­tice de masă. Inzes- î trată cu aparate de radio, patefon, jocuri de şah, cărţi, ziare, „Casa alegăto­rului” este din ce în ce mai­ mult vizi­tat® de ţăranii mun­citori din sat. Pî­­nă-n prezent s-au ţinut aici cîteva conferinţe între ca­re, „Sfaturile popu­lare, organe locale ale puterii de stat”, „Superioritatea d­e­­mocraţiei Socialiste —poo— faţă de „democraţia din ţările capitalis­te” şi altele. Echipa artisti­ca a căminu­lui cultural pregă-­ teşte piese de teatru­­ „Sus Tudorache, Jos Tudorache” care va fi jucată şi la casa alegătorului din sat, învăţător CV.7­4R CAT­IN La secţia de votare nr. 10 de la şcoala de 7 ani „Gh. Asachi” din Iaşi, cetăţenii veri­fică listele de alegători. Din realizările sfaturilor populare S-au refăcut străzii© oraşului Vaslui Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Vaslui, în urma propunerilor deputaţilor comunali de a se trece la refa­cerea mai multor străzi, a luat o serie de măsuri organizatorice Secţiunea de gospodărie comu­nală a oraşului a avut de exe­cutat lucrări de întreţineri, re­paraţii curente şi amenajări de străzi şi trotuare. La lucrările de întreţineri de drumuri, şi străzi, s-au realizat 12.387 m.p. cu o valoare de 403­ 678 lei. La lucrările ce s-au efectuat pe stra­zile Ada Marinescu, N. Bolinti­­neanu, 13 Decembrie, Varianta Gara Abator, Lt. Gheorghiu, I. C. Frimu, etc. s-au realizat economii în valoare totală de 67.718 lei. La lucrările de tera­­samente în cadrul întreţinerii pentru străzile Oltea Doamna,­­ Sos. bariera Călugăreni, cartie­rul 13 Decembrie, etc. s-au rea­lizat economii de 7.994 lei. Pe străzile: Drăghici, Dr. Ghe­­lerter, Gh. Mircea, Racovei, Buna Vestire, N. Milescu, Victoriei şi altele, s-au făcut pavaje cu bolo­vani de rîu pe o suprafaţă de 2. 125 m.p. cu o valoare de 1.174.364 lei. Aici s-au­ realizat economii în valoare de lei 164.187 prin reîntrebuinţarea materiale­lor recuperate, folosirea judi­cioasă a materialelor noi, orga­nizarea transportului şi aplicarea justă a normelor republicane. Folosindu-se prefabricatele de be­ton în refacerea trotuarelor pe străzile Ştefan cel Mare, Dră­ghici, Dr. Ghelerter, etc, s-a rea­lizat cantitatea de 4.771 m.p. Sesiunea de examene. Ca de o­­bicei la asemenea evenimente studenţii Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ se pre­gătesc temeinic. Pe culoare, în sălile de curs sau laboratoare domneşte freamătul, discuţiile, en­tuziasmul tineresc caracteristic studenţilor. Am surprins cîteva frînturi din­­tr-o discuţie. — Cit ai luat ? — Foarte bine — răspunse cel întrebat. — Dar după ce-ai învăţat ? — După cursul tovarăşului Pîntea. Respectul cu care a fost rostit numele autorului cursului m-a făcut să înţeleg că profesorul u­­niversitar C. Pîntea este stimat şi iubit de studenţi. . — La profesorul Pîntea, după­um subliniat un student, nu numai îţi trebuie să înveţi bine, dar trebuie să cunoşti şi cum se apli­că foi practică. Cunoştinţele sale multiple, pro­fesorul universitar C. Pîntea le împărtăşeşte tuturor: studenţilor de la Institutul Agronomic, cer­cetătorilor mai tineri de la Insti­tutul de Chimie, agronomilor şi tehnicienilor din sate, oamenilor muncii de pe ogoare. Activitatea sa pe tărîm ştiinţi­fic, cercetările pe care le între­prinde sînt strîns legate de dez­voltarea agriculturii ţării noastre, de înflorirea ei. Acum profeso­rul C Pîntea, cu colectivul său cercetează problema micro-elemen­telor în agricultură, mergînd pe două căi : cantitativ cum influen­ţează recolta şi studiul biochimic al elementelor la plante. De ase­menea, lucrează la elaborarea u­­nor instrucţiuni privind adminis­trarea îngrăşămintelor chimice în solurile regiunii Iaşi. Multele şi variatel lucrări pe care le-a pu­­blicat sunt de asemenea strîns legate de dezvoltarea agriculturii. Am putea cita numai cîteva din ele: „Rolul microelementelor a­­supra creşterii şi dezvoltării po­­rumbului", „Acţiunea ingrăşâmin­telor chimice pe solurile acide“, ete. Este demn de remarcat şi fap­tul că profesorul universitar C. Plu­tea a participat la mai multe Congrese internaţionale bnam problemele agriculturii. La Con­gresul internaţional în legătură cu biochimia plantelor ce a avut loc în Republica Democrată Germa­nă sau la Congresul de la Bel­grad, sau în excursia de docu­­mentare şi studii din URSS, cu­­vîntul­­ profesorului universitar a avut un larg ecou. Pentru fructuoasa sa activitate pe tărîm ştiinţific şi obştesc pro­fesorul C. Pîntea a fost ales de două ori deputat în sfatul popu­lar regional, încrederea pe care au avut-o alegătorii în persoana profesorului universitar C. Pîntea nu a fost deloc dezminţită. Ca deputat regional, în cadrul comi­siei agro-silvice, în comitetul exe­cutiv precum şi în circumscripţia în care a fost ales şi-a dat toată contribuţia sa. In­ cadrul comi­siei agrosilvice, spre exemplu, deputatul regional profesor C. A. ALEXANDRU (Continuare în pag. 3-al CANDIDAŢI AI F.D.fl) Profesorul universitar La Combinatul Chimic nr. 1 se lucrează intens în vederea trecerii la producția celuloi­dului românesc. Probele efec­tuate pînâ în prezent au dat bune rezultate. IMAGINE DIN U.R.S.S. [Vedere generali a barajului hidrocentralei Kuibîșey cea mai mare centrală electrică din lume Pentru titlul de gospodărie colectivă şi întovărăşire agricolă fruntaşă Noi înscrieri în GAC - cu prilejul adunărilor generale de dări de seamă în GAC şi în întovărăşirile agricole au loc în această pe­rioadă adunări generale de dări de seamă, adunări în cadrul cărora colectiviştii şi întovărăşiţii discută şi aprobă planuri!.» de producţie pe anul în curs­­Cu acest prilej, numeroşi cores­pondenţi ne-au scris despre numărul mare de ţărani muncitori care au cerut să fie primiţi şi ei în gospodăriile colective. Au văzut belşugul din colectivă Gospodăria colectivi din Po­­tingeni, raionul Iaşi este tînără. A luat fiinţă abia în anul 1954. In putinii ani care au trecut munca în comun a demonstrat e­­vident superioritatea faţă­ de lu­crarea pămîntului­ de unul singur Cîteva cifre sînt dealtfel cele mai convingătoare. Dacă la început colectiviştii n-au avut nici o construcţie, astăzi ei au un grajd pentru 25 animale, o magazie cu o capacitate de 23 vagoane, saivan pentru 500 oi, sediu, etc. Colectiviştii sînt stâpîni a 330 oi, 20 boi, 4 cai, 20 porci, etc. Trebui­e să mai amintim în a­ceste cîteva rînduri despre re­colta bogata obţinută de colec­tivişti la ha. : 2100 kg. grâu, 1800 kg. porumb, boabe, etc. în bani valoarea unei zile-muncă s-a ridicat la 42,20 lei.­­ Convinse de acest lucru încă 12 familii de ţărani muncitori cu gospodărie individuală au cerut să fie primiţi in colec­tivă. Printre aceştia se află San­­du C. Iorgu, care a venit cu 4,11 ha. 1 cal, căruţa, plug, Dumitru D. Buraga care a adus 4,72 ha., cal, 2 boli, e­tc., Cos­­tache Vrînceanu, Dumitru I. Flore­a, Die Curliuc, Gh. C. Măn­dîrjac, Mihai V. Grigoriu şi al­­ţii. Faptele conving 20 de familii de ţărani mun­citori din Coarnele Caprei, ra­ionul Hîrlău au depus cereri de înscriere în gospodăria co­lectivă din comună. Cererile lor au fost aprobate de adunarea generală a colectiviştilor. De ce au trecut aceşti ţărani muncitori de la întovărăşire la gospodăria colectivă ? Pentru a explica acest fapt sunt necesare numai cît­­a cifre. In cursul anului trecut, colectiviştii din Coarnele Caprei au scos în me­die de pe cele 110 ha. cu grîu 2176 kg. h hectar iar de pe cele 70 ha. cu porumb în me­die 2514 kg. boabe la hectar. Iată ce i-a convins pe aceşti ţărani muncitori să intre în co­lectivă — recoltele bogate ob­ţinute la ha. Asemenea cuvinte putem spu­ne şi despre colectiva din co­muna Fintînele în care s-au mai înscris recent 7 familii de ţă­rani muncitori. C. BRUSTUREANU GH. DOMINTE corespondenţi La F. ft. B. Planul pe ianuarie înd­eplinit înainte de termen Planul producţiei globale a fabricii de rulmenţi din Bîrlad a fost îndeplinit, în anul 1957, în propor­ţie de 117,33 la sută In această perioadă de timp productivita­tea muncii a crescut cu 14,48 la sută, iar cîştigul mediu lunar, pe cap de muncitor, a crescut cu 9,43 la sută. In trimestrul IV al anului 1957, planul de rulmenţi, în bucăţi a fost în proporţie de 126,45 la sută. Intrînd în 1958 cu un asemenea bilanţ, colectivul de munci­tori, tehnicieni şi in­gineri al fabricii de rulmenţi s-a angajat ca şi în acest an să depună eforturi pen-­ tru a împlini cu cins­te sarcinile ce le re­vin. Acest angaja­ment a fost îndepli­nit chiar din prima lună, planul produc­ţiei globale şi pe sor­timente pe ianuarie 1958, fiind îndeplinit cu două zile înainte de termen. In interesul consolidării păcii Cuvîntarea rostită de N.S. Hruşciov la consfătuirea frun­taşilor din agricultură din RSS Bielorusă este subiectul unor largi şi vii comentarii din partea presei internaţi­onale. Atrage atenţia acea parte a cuvîntării care este consacrata politicii externe a Uniunii Sovietice şi mai ales referirea la unei conferinţe la nivel înalt cu participare şefilor de gu­vern. Este absolut natural ca lu­mea să dorească astăzi con­vocarea unei asemenea con­ferinţe. Popoarele apusene îndură multe suferinţe din cauza politicii nechibzuite a „război­­ului rece” şi cursei înarmărilor pe care o duc guvernanţii lor, din cauza situaţiei anormale care dom­neşte în lume. Ele sunt avi­de de pace, vor să vadă îm­bunătăţită această situaţie, vor să­ vadă aşezate relaţii sănătoase între ţările din Ră­sărit şi cele din Apus, pe ba­za coexistenţei paşni­ce. Voinţa crescîndă de nor­malizare a vieţii internaţio­nale, popoarele o afirmi­ tot mai puternic, încît o confe­rinţă la nivel înalt în acest moment ar putea da rezul­tate binefăcătoare pentru ele.­­Uniunea Sovietică a înao­­ţat şi a apărat în mod cons­tant principiul coexistenţei paşnice. Totodată, la ultim­a sesiune a Adunării Generale a ONU toţi membrii ONU au recunoscut acest princi­piu. Important este însă ca acest principiu să fie aplicat în practica. Aceasta implică, desigur, recunoaşterea statu­­lii fi-Tibii, ceea ce înseamnă recunoaşterea si­tuaţiei actuale Coexistenţa paş­nică va fi reală şi temeinică atunci când puterile apusene vor recunoaşte situaţia actuală şi nu vor încerca să o modifi­ce pe cale violenţei, pe calea războiului. Este cert că­ nu ne putem aştepta din partea elemente­lor imperialiste care nu vor să se împace cu situaţia ac­tuală, să facă vreun gest­ pentru promovarea coexis­tenţei paşnice. Tocmai ele­mentele imperialiste sunt a­­celea care au generat actual­­i la situaţie anormală şi care­­ ţes intrigi pentru a împiedi-­­ ca normalizarea vieţii inter- , naţionale. Reacţionari vigori- ! g.'bîli cum este John Foster , Dulles, continuă să repte cu­­ o încăpăţînare demisă de o­­ cauză mai bună că nu este­­ posibilă coexistenţa paşnică între ţatri cu sisteme sociale diferite. Dar popoarele şi (Continuare în pag. 4-a)

Next