Flacăra Iaşului, martie 1958 (Anul 14, nr. 3581-3606)
1958-03-01 / nr. 3581
Pas- 2-a fLACATU IASULUI Nr. 3591 SCAMATOR11 Nea Samson — electoral«1 S-a fost dus la scamator Ca să vadă „cina devine« Cazul cu minciuna tor“. Muite a văzut acolo, Coţcării de orice soi, Ouă Heite-n pălârie Care scot şi pui apoi, Săbii mestecate-n gură, Flăcări mari ieşind pe nas; Unul alerga pe sîrmă Şi cânta la contrabas ; Altul doar dintr-o mănuşă A scos lucruri fel şi fel (De umpluse scena toată. Şi în plus — un porumbei ! Şorticari vestiţi în lume Au alcătuit finalul... Dar nimica nu-i plăcuse Lui Samson — electoralul. — Ăştia e coţcari ? Aiurea! Ăştia, scamatori? Sărmanii... Fac acum scandal la casă Să-mi înapoieze banii. Ei îmi scot dintr-o mănuşa Priză de vreo zece coturi; Eu scoteam, aşa, din aer, Peste zece mii de voturi» Chestia cu porumbelul Alţii pot să 0 admire; Fe trezeam de pe sub lespeziţii cei din cimitire, Şi-i puneam ca să voteze Liberalii, ţărăniştii. Eu îţi alegeam, băiete, Şi primarii şi miniştrii. Dacă-aşa devine cazul Cu scamatoria lor, Eu, Samson — electoralul, Sínt mai mare scamator— Nea Samsoane, eşti în urmă, Rog a nu te mînia; Scamatori sínt azi în lume Şi mai mari ca dumneata : Unde bîntuie dolarul 11 găseşti şi-n drum. In cale-s Un exemplu vrei ? De pildă Ia-l pe domnul Foster Dulles. Mare scamator ! Iţi spune Că gingaşa bombă „H“ Drăgălaşă-i şi „curată“, Bună ca un papanaş; Că atomicele toate, Şi-alte ouă de-acest fel. Le cloceşte-n SUA, frate, Chiar al păcii porumbei. Şi apoi cînd fac „alegeri“ Să mi-i vezi trăgînd la sfori... Nu te supăra, dar ăştia. Cei mai straşnici scamatori. Nea Samsoane, n-am ce-ţi face Dar aşa „devine cazul“ Pină cînd şi pe acolo S-o schimba cîndva macazul. SANDU FAUR Remediu sigur «— Votaţi cercul şi scăpaţi de toate.» („Vremea“ — 26 iunie 1932) Rugăciunea ţăranului In numărul din 25 decembrie 1921 al ziarului „Cuvîntul ţărănimii“ care apărea la Bîrlacî, pe frontispiciu a fost publicata rugăciunea unui ţăran înainte de culcare. Rugăciunea era următoarea : „Pazeşte-mă doamne de secetă, de boală şi de liberali!“. Şi Domnul cînd îl păzea de liberali, îi trimitea în loc peţărănişti. Promisiuni şi realităţi Vom face drumuri noi... la Nissa Vă vom da asistenţă medicală gratuiti.ga şi, în general, vă vom seaca de toate necazurile Btsena d* ST, M1ROJS !"Alegerile din trecut aduceau cu ele nedreptăţi, ilegalităţi la care nu te poţi gîndi decit cu ură şi dispreţ. LTotdeauna prin falsificarea voinţei corpului electoral, în urma alegerilor veneau „ai noştri" care înlocuiau pe „ai noştri". Se rînduiau deci In rosul ciolanului puterii partidele bugetivore. In cele ce urmează prezentăm cititorilor noștri materiale care cuprind aspecte ale alegerilor din timpul trecutelor regimuri, unele materiale fiind spicuite chiar din presa acelor timpuri. CANDIDATUL (instantanee politice) Aleargă disperat, din sat în sat De zece zile Domnul Candidat Bătindu-se în piept ca toţi tribunii Că el e salvatorul naţiunii. Şi lumea adunată ca la urs. De-un ceas ascultă marele-i discurs. Dar Domnul Candidat e bun de gură Vădeşte şi promite şi se jură Că ei va da săracilor avere Şi orbilor din naştere — vedere Incit mulţimea începe să se v!3ltae.: — Ce facem cu atîta fericire ? Discursul este acum pe terminate. Tribunul e — aşteptat în alte sate Căci el e apărătorul ţărănimii In lupta ei în contra boierimii... Şi ca să se convingă alegătorii Se pupă-n faţa lor cu ’nvăţatorii. Şi-n timp ce în ovaţii şi urale Tribunul prin mulţime-şi face cale, Un moş, ţinînd căciula-n miini, îi strigă — Dar, Domnule, noi n-avem mămăligă— N-aveţi nevoie, orice sărac De-acum se va hrăni cu cozonac, Răspunde candidatul din maşină Cu gîndul la diurna ce-o să vină. („Vremea“ — 13 dec- 1928) Amintirile unui fost agent electoral . Cînd mă întîlneam cu alegătorii, aveam eu argumentele mele cînd era vorba să-l lămuresc cu cine să voteze. Nu știu insă de ce din alegători, deveneau. . . alergători. In general, argumentele mele erau pline de idei. Dacă-mi lipsea la un moment dat vreo idee mai convingătoare, mai legam Un ciot și. . . gata. 0 Logica mea era de fier. De fier călit, care nici nu se rupea, nici nu se-ndoia. 0 Concluziile la adunări le trăgeam tot eu. Așa le trăgeam că nu mai putea scoate nimeni un cuvint. 0 Nu se poate spune că promisiunile făcute în timpul alegerilor nu se realizau. Căci fiecare dintre alegători se alegea cu ceva. Am ca martori pe toţi doctorii şi felcerii din cartierul meu. 0 Totdeauna, cînd se numărau voturile, familia mea era tare îndurerată. Făcea doar parastasul celor 3 generaţii ale noastre care-şi dăduseră duhul. Nu puteam spune niciodată dinainte cine cîștigă alegerile. Eu însă totdeauna. . . cîștigam. p. conf. S. H. Coanelor gale. O durere mare îmi sfirtecă inima în bucăţi şi de aceea m-am decis să vă scriu ca să ştiţi şi dvs. Iaca ţărănoii din comuna noastră se pregătesc iar pentru alegeri. Cînd îi văd m-apucă pandaxia. Toată ziua se adună, cînd la şcoală, cînd la fosta noastră primărie, discută ce au făcut şi ce mai au de gînd să facă. Se laudă atîta cu şcoala aceea nouă cu etaj, cu casele noi (vreo sută) a unor nişte coate goale, cu drumuri pietruite, cu magazinul cooperativei şi cîte şi mai cîte de-ţi vine coane Iorgule, vă rog să iertaţi, greaţă. Se adună şi discută şi joacă la căminul cultural de parcă cine ştie ce mare bucurie a dat peste capul lor Odată l-am auzit vorbindu-vă tare de rău Nu spun cum, din respect faţă de dvs Dar fiţi fără grijă că nu m-au uitat nici pe mine. Vă întreb insă pe dvs . care sînteti mai luminat ca mine : se cuvine să vorbească astfel intr-un cămin care-i mai zice cultural ? Acum nu zic discutam şi noi odinioară, ba încă de un ton mai risft din care ieşea mai întotdemuna cu-nghesuială la ieşire. Dala mine îa cîrciuma şi nu la căminul cultural, care nici nu exista din cauză de treburi mai urgente şi mai importante. Sînteţi un om fericit că aţi plecat de aici din comună, deşi cred că şi acolo la oraş unde hodiniţi, n-o duceţi mai bine decit o duc eu. Cel puţin dvs. nu puteţi vedea grozăviile care se petrec pe aici. Ascultaţi coane Iorgule şi vă minunaţi : îl mai ţineţi minte pe Vasile Adomnicăi, cel căruia i-aţi rupt cu mina personală a dvs. şase coaste în capăt fiindcă îndrăznise mocofanul să ceară baniţa de mălai pentru osteneala lui de o vară întreagă la moşie ? II merge bine acuma şi s-a făcut cît un urs. Bgn&SREKSSSSHHRIH Din carnetuî unui fost agent electoral S-a scris în gospodăria colectivă. El şi-ncă mulţi ca dînsul au nnebunit la bătrîneţe, şi-au cumpărat ochelari şi buchisesc cit îi ziulica de mare în nişte cărţi dracu ştie cum le zice. Fata lui, Ileana, a umblat pe unde a umblat şi-acuma s-a întors în sat şi cică-i profesoară la şcoala cea nouă. Coane Iorgule m-au năpădit amintirile şi nu mai pot dormi nopţile. Iaca acuma au să fie alegerile. Şi cum au să fie ? Am văzut şi-n alţi ani şi nu mi-a plăcut: oamenii-s liniştiţi stau la rînd şi votează. Şi cine credeţi că face tărăboiul mai mare coane Iorgule ? Femeile coane Iorgule care înainte nu voiau, că în locul lor voiau morţii, deşi ele erau vii, da‘ cică nu voiam noi şi legile de-atunci. Spun poezii, se-ncing hore, oamenii petrec. Astea, sînt alegeri coanelor gute ? Fără să mai simtă omul pe spinarea lui mîngîierea dulce a „argumentului electoral" pe care eu şi cei din ceata mea, îl mînuiam — v-aduceţi aminte cu atîta hărnicie ? Plîng şi mă topesc cînd mi-aduc aminte ce bine petreceam eu şi alţii de-ai noştri în sfînta circiumă a mea — care-o ştiţi că era vis-a-vis de biserică — pe vremea cînd dvs. veneaţi şi ne ţineaţi cîte un ils curs. Dar ce discurs? Ce frumos vorbeaţi. Parcă v-aud: — Nu-i serios partidul nostru bă ? Ai ? Care-a zis bă aşa ? (şi aplecîndu-vă la urechea mea: — Ţine-i minte pe cei care ne contrazic şi la urmă sfinţeşte-i în numele tatălui). Cu cît sînt mai breji liberalii decit noi — spuneaţi dvs. N-am făcut nimic, recunosc, dar liberalii re-au făcut ? tot nimic. Atunci !». Unde-i deosebirea ? Astea argumente coane Iorgule care ia un loc cu al meu făceau ca alegerile să aibă un farmec aparte. Coane Iorgule, mi-am pierdut răbdarea. Nu știu de ce, dar am impresia că timpurile acelea n-or să mai vină niciodată. Dvs. ce credeţi ? Aştept răspuns urgent. Cu regret semnez VASILE POTROACA fost agent electoral cu -vachime, purtător de argument (ştiţi dvs. de care) ! P.S. Ştiţi dvs. că ia vechiul conac acum - palat cultural pentru ăştia, cum le zice, pionierii din sat? Mi-i mai mare mila de ce-a ajuns conacul dvs. O rușine. Curată violare de domiciliu. p. conf. ION HARITON Personagiile alegerilor : înainte şi după (Dimineaţa" — 16 iulie 1932) .CÂND VOT AHT în oglindă ■—oOo— Peştele La un miting un candidat vorbea alegătorilor : — Eu sínt din Bretania, unde se pescuiesc mulţi peşti... Sínt — ca să zic aşa — ca un peşte ! Zburd pe uscat, alerg, mă zbat pentru alegătorii mei... - O fi ! — interveni un alegător, întrebarea e însă, cînd ai fost pescuit ? LIBERATION PARIS Desen de FRED WRIGHT (din FEDERATED PRESS) Tolba cu săgeţi electorale La urbii, întrunirile liberale pe subiau parte două categorii de oameni, acei ce vin — de nevoie — cu poliţia după ei; ascultătorii; şi acei ce vor pleca (de la Primărie) — tot de nevoie — şi tot cu poliţia după ei, vorbitorii. Printre alte acuzaţii ce se aduc liberalilor este şi aceea de a fi furat urne. Inexact. Dovadă la Parlament, unde 30 deputaţi guvernamentali, cînd votează o lege patriotică, departe de a fura urna, pun în loc de 30, o sută cincizeci de voturi. Aşadar nu hoţi ci patrioţi. („Frontul Unic”—februarie 1926). Alegeri in scona dolarului MOZAIC ELECTORAL Box in vederea alegerilor, oamenii de serviciu ai primăriei s-au pregătit învăţînd boxul. Lor li s-a adăugat o serie de candidaţi pentru consideratul municipal. Oamenii de serviciu au motivat hotărîrea luată prin experienţa din trecut cu şedinţele consilierilor municipali, unde bătăile t-rau la ordinea zilei, iar ei deveneau ţapi ispăşitori. — De acum încolo, va fi altfel ! — ne-a asigurat „şeful“ oamenilor de serviciu. Vom şti să răspundem domnilor consilieri pe ... limba lor ! („DER SPIEGEL “-Hamburg) Trumfful Bogatul doctor Pablo Candaras, ca să fie cît mai apropiat de popor, se îmbracă în haine țărănești și pleacă în mediul rural, pentru muncă electorală. — De ce te-ai travestit astfel ? îl întrebă un cunoscut. Cînd vei fi deputat n-or să te mai cunoască alegătorii. — Nici nu-i nevoie. Ce, parcă, o să mai aibă ocazia ? Candidatul Un ziar londonez anunţa la rubrica ştiri politice: „Pentru prispa oa- t ră, după treizeci de ani, s-a născut, prin grija directorului nostru, un pui de cameleon. El va candida în alegerile comunale ca reprezentant a! grădinei zoologice . . .“ . Lucrurile s-au lămurit : nu puiul de cameleon candida, ci directorul grădinei zoologice, care trecea prin toate partidele. Aşa că prea mare diferenţă nu era I . (PUNCH Iondra) CMig Giovani Gentile ţine un discurs electoral înflăcărat într-o margine de prăjel, în sudul Italiei. O bătrînă care paşte o capră, se apropie să asculte despre făgăduitele binefaceri. Capra, flamîndă și nesupravegheată, îi ia candidatului pălăria de paie din mînă și i-o mănîncă. Bătrîna e chemată după cîteva luni la judecată : — De ce eşti veselă ? Uite, ţi se ia capra, o mustră judecătorul. — Pentru că tot sunt în cîştig. Gentile nu s-a ales. Altfel, îmi pierdeam şi coliba. La şcoală Lar gin de zoologie, într-un orăşel american ! — Elevul Smith să-mi spui care sînt animalele cele mai primejdioase din ţara noastră. — Elefantul şi măgarul, domnule profesor. — Cum așa ? — Pentru că tata care nu a vrut să voteze elefantul șade și azi în închisoare, iar unchiul care nu a vrut să voteze măgarul zace și acum la spital. Scriitorul american John Steinbeck DESPRE ALEGERILE DIN SUA Cum poate fi recunoscut un candidat în SUA? Cînd un ticălos descoperă dintr-o dată că inima lui bate pentru tonele tuturor, cînd un globtrotter bogat nu mai frecventează casele de toleranţă , cînd un businessman caută subit prietenia negrilor, a muncitorilor şi a jucătorilor de baseball, pe scurt, cînd dintr-un Soulus se face peste noapte Poulus atunci să nu vă înînchipuiţi cumva că ar fi vorba de un om cu însuşiri de cameleon, ci pur şi simplu de _________________________________________ un candidat american Cum se comportă un veritabil candidat yankeu pe plan politic ? Candidatul este în primul rînd contra comunismului. Avînd în vedere însă că acest adversar nu are nimic comun cu jaful, cu nedreptatea socială şi cu corupţia — calamităţi împotriva cărora candidatul trebuie să ia atitudini, dacă vrea să pună mâna pe voturi— el îşi îndreaptă atacurile împotriva afacerilor necurate ale guvernului. — Ce caută aici duba poliţiei? — Pentru eventualitatea că reuşeşte candidatul indigen. Alegeri „cinstite“ sub pază... militară NEW ^ YORK cHeralb tribune! tnrepia* Edltio» şQlortesl Election :J Armed Troops Keep Walch ■§ A c PLnnI v r'îtii _ D~ 11_ >:> Inchipuiţi-vă cum ar arăta un sediu de votare înconjurat de trupe înarmate şi o urnă păzită de cerberi în uniforma militară. Mergeţi mai departe cu imaginaţia şi gîndiţi-vă cum v-aţi simţi dacă în ziua alegerilor ar trebui să treceţi în revistă sute de soldaţi de pază aliniaţi de-a lungul drumurilor ce duc spre localul de votare. Ei bine, pentru a trăi un asemenea coşmar alegătorii din Phenix City (S.U.A.) n-au trebuit să recurgă la imaginaţie, ci la gropril lor ochi. Despre cele humul plate în oraşul lor în ziua alegerilor „New York Herald Tribune“ a scris următoarele : „Alegeri cinstite. Militari înarmaţi stau pază cînd cetăţenii din Phenix City se duc la urne“ (vezi facsimilul). Ziarul a ţinut să precizeze că „ochiul vigilent al militarilor înarmaţi" a fost necesar pentru a se împiedica actele de corupţie politică. Nu ştim dacă „paza“ armată a ferit urna de vot din Phenix City de corupţia tradiţională, dar este semnificativ faptul că în „lumea liberă“ a dolarului baionetele militare şi bastoanele poliţieneşti sînt considerate indispensabile pentru desfăşurarea unor aşa zise „alegeri libere“. *—oOo— Alegeri în Italia Ţăranii !către deputat — Ne-aţi promis în alegeri tractoare şi acum ne trimiteţi tancuri Deputatul: Ce să fac, dacă americanii nu ne dau tractoare ? Şi apoi, cu tractoare, nu putem apăra ţara de... voi! Desen din „II naese“