Flacăra Iaşului, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3607-3632)

1958-04-01 / nr. 3607

Nr. 3607 iniţiativa brigăzii minerului M. Tucaciuc este adaptabilă şi în alte ramuri industriale (Urmare din pag. 1­ a) de: chei, materiale auxiliare, în scopul evitării pierderilor de timp de către reglori şi şefii de echi­pă. Astfel, reglajul maşinilor se va face mai rapid, deci se cre­ează condiţii pentru reducerea stagnărilor maşinilor. După un calcul sumar, 23 de maşini semi­­automate ar putea produce î­n­tr-un singur schimb 250 de piese în plus. O altă rezervă importantă poa­te fi valorificată prin prelucra­rea în masă şi nu în serii scin­date a diferitelor repere care duc la dese dereglări, încărcarea cheltuielilor de regie, etc. Adapta­rea acestui sistem de lucru, po­­sibil şi legat de ritmul de lucru al secţiei forţă precum şi de pla­nificarea judicioasă a execuţiei tipurilor de repere, permite obţi­nerea unei producţii suplimentare în fiecare schimb de circa 500 de piese. S-au mai făcut propu­­neri privitoare la reducerea re­butur­ilor sub procentul admis (pu­tîndu-se obţine în plus circa 280 piese pe schimb), la confecţiona­rea de suporţi pentru maşinile I-K. şi I.K- 37 pe 2 glisiere, la în­­trebuinţarea raţională a ascuţi­­toriei care ar duce la o econo­­mie de 300 cuţite „Vidia“ lunar, la îmbunătăţirea condiţiilor de calificare şi creştere a calificării unor muncitori, etc. C­­vîntul oamenilor din secţii La discuţii a participat un nu­măr destul de mare de muncitori şefi de­ echipă, maiştri şi ingi­­neri. In cuvîntul lor ei au ară­tat importanţa economică a ini­ţiativei pe care o preiau şi fap­tul că aceasta este adaptabilă la condiţiile concrete de producţie ale fabricii. Unii dintre ei au salutat cu căldură în special măsura pri­vitoare la constituirea de brigăzi ► complexe pe maşini (la forjă). Tov. ing. Cih. Badea a propus ca o asemenea măsură să fie luată şi în secţia strungărie. Aceasta — a spus el — ar duce la întări­rea răspunderii personale faţă de calitatea producţiei, la utilizarea mai din plin a maşinilor şi în cele din urmă la realizarea unui de­calaj între operaţii cu influenţă directă asupra creşterii producti­vităţii muncii. In acelaşi sens a vorbit şi şeful de echipă M. Chirvase din secţia strungărie. Relatăm pe scurt şi alte discu ■ţii purtate de cîţiva participanţi la consfătuire. M. Asultanei, maistru forjor. Mă bucur că s-au prevăzut mă­­suri concrete, care ne vor­ ajuta să producem în cinstea zilei de 1 Mai mai mult şi mai bine. La ciocanul matriţei ne aflăm sub plan, sub capacitatea de produc­ţie, poate tocmai din lipsa bri­găzii complexe a cărei înfiinţare s-a propus acum şi cu­tare eu sunt de acord. Alex. Postolache maistru forjor: Mă asociez măsurilor luate pentru organizarea mai bună a locurilor de muncă, pentru că tocmai aici sunt și după părerea mea cele mai importante rezerve. In legă­tură cu măsura privitoare la executarea inelelor din același card, vreau să arăt că eu şi cu tov. Th. Macarie am încercat să forjăm reperul 329/954 dintr-un singur „cald“ şi am reuşit. Au mai vorbit susţinînd propu­nerile şi angajîndu-se să contri­buie efectiv la aplicarea iniţiati­­vei brigăzii minerului M. Tuca­­ciuc, Scarlat Carp, şef de echipa de la secţia forjă, V. Marinescu, şef de atelier, C. Palade­a, la secţia strungărie şi alţii. Măsurile propuse să fie aplicate Participanţii la consfătuire au demonstrat entuziasm şi un acord deplin faţă de măsurile propuse pentru aplicarea în practică a iniţiativei brigăzii minerului Tu­­caciuc, la fabrica de rulmenţi Măsurile propuse trebuie traduse imediat în fapte. Dorinţa­­ colec­tivelor celor 2 secţii de a pro­duce mai mult în fiecare schim­b, obligă comitetul de întreprinde­re şi conducerea administrativă să ia măsuri urgente pentru or­­ganizarea unei evidenţe stricte a rezultatelor ce vor fi obţinute, astfel ca acestea să fie cunoscute, larg popularizate, iar autorii lor să fie stimulaţi. Această iniţia­tivă s-a preluat la început nu­­mai în două secţii, dar ea se poate extinde, treptat în toate secţiile întreprinderii. Principalul este ca această ini­­ţiativă şi măsurile tehnice şi de organizare hotărîte în legătură cu preluarea şi aplicarea ei să nu rămînă pe hîrtie ci să capete viaţă în timpul cel mai scurt, ast­fel încît în cinstea zilei de 1 Mai colectivul fabricii de rulmenţi să obţină rezultate tot mai bune in producţie. Tractoriştii de la GAS ,,Iustin Georgescu", raionul Călmăţui, au arat în cîteva zile de cînd au început lucrările agricole de primăvară cîteva sute de hectare şi au insămînţat cu orz şi mazăre aproape 400 ha. In clişeu , tractoristul Alecu Dumitru, unul din cei mai destoinici mecanizatori, lucrînd pe una din tarlalele gospodăriei. Tot sprijinul concursului gazetelor de perete . De curînd, în regiunea noastră a fost organizat un concurs între co­lectivele de redacţie ale gazetelor de perete. Concursul se va desfăşu­ra în cinstea zilei de 23 August. Chemările la întrecere lansate de colectivele de redacţie conţin obiec­tive pe baza cărora gazetele de pe­rete vor milita pentru creşterea pro­­ducţiei şi a productivităţii muncii în industrie şi agricultură, pentru ridi­carea nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Colectivul de redacţie al gazetei de perete de la secţia II-a vagoane a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie“ de pildă, care a lansat Chemarea către toate colectivele de redacţie din în­treprinderile oraşului Iaşi, şi-a pro­pus să militeze activ pentru creşti­­­rea producţiei şi productivităţii mun­cii, reducerea preţului de cost mobi- lizînd pe muncitori şi tehnicieni la descoperirea şi folosirea resurselor interne, la efectuarea de economi, la respectarea disciplinei de pro­ducţie, etc. La fel a procedat şi colectivul de redacţie al gazetei de perete „Dru­mul belşugului“, organ al organi­zaţiei de bază şi al consiliului de conducere al G.A.C. „Partizanii Pă­cii“ din comuna Sîrbi, raionul Bâr­lad. Chemarea către toate gazetele de perete din gospodăriile agricole colective din raion cuprinde obiec­tive ca: n­e­mobilizarea colectiviştilor pen­tru desfăşurarea în condiţii cît mai bune a campaniei agricole de pri­măvară şi a muncilor agricole de vară în vederea obţinerii unei pro­ducţii de cel puţin 1500 kg. grîu la hectar, 2200 kg. porumb la hectar şi 1100 kg. floarea soarelui la hectar. — dezvoltarea multilaterală a ra­murilor de producţie existente şi crea­rea de noi ramuri etc. Concursul organizat in cinstea ce­lei de a 14-a aniversări a eliberării pa­triei noastre trebuie să constituie pentru colectivele de redacţie un prilej de lichi­dare a lipsuriior ce le mai au în muncă. Orice bătălie în producţie care se dă în întreprinderi, în uni­tăţile socialiste ale agriculturii sau la sate trebuie să-şi găsească oglin­direa imediată în gazetele de perete. Colectivul de redacţie trebuie să facă din gazeta de perete o largă tribună a autocriticii şi criticii de joşi să biciuiasc­ă fără cruţare pe chiulangii, leneşi sau plimbăreţi, să combată lipsa de grijă faţă de avu­tul obştesc, manifestările de birocra­tism. Materialele care apar la gazeta de perete să fie scurte, concrete, clare, astfel încît să poată fi uşor citite şi înţelese. Articolele lungi sînt plicti­coase şi, chiar dacă ele tratează o problemă interesantă, sînt adeseori ocolite de cititori. De mare interes în rîndurile cititorilor de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad se bucură gazetele de perete de la secţiile Me­canic şef“. „Rectificarea şi altele care publică scurte informaţii şi note pe baza scrisorilor primite de la muncitori. De ajutor pot primi însă ţăranii muncitori din comuna Les­pezi, raionul Paşcani de la gazeta lor, care publică articole scrise neci­­teţ şi de care cititorii nu se pot a­­propia datorită faptului că gazeta este împrejmuită cu un gard de scîn­­duri amplasat la o oarecare distanţă de gazetă ? Colectivele de redacţie ale gaze­telor de perete pot să folosească în munca lor şi o serie de suplimente ca: „Foile volante“, „Ediţiile specia- Ie“, „Telegramele“, precum şi di­verse suplimente umoristice („In ţe­pii albinei“, „Ariciul, „Urzica“ şi altele). De mult succes Se bucură suplimentele umoristice ale gazetelor de perete de la Direcţia Regională CFR Iaşi Colectivele de redacţie ale gazete­lor trebuie să lupte cu multă per­severenţă pînă asigură în practică îndeplinirea ţelului propus. Greşesc acei tovarăşi care cred că publica­rea unui singur material în gazetă asigură lichidarea unor lipsuri, în­suşirea unei iniţiative. Nu se poate însă ca o gazetă de perete — care vrea să oglindească cu adevărat viaţa întreprinderii, a satului — să se mărginească doar numai la cîţiva colaboratori. Colec­tivele de redacţie trebuie să antre­neze în jurul lor un larg activ de corespondenţi, care să asigure o per­manentă afluenţă de scrisori, de propuneri din partea oamenilor mun­cii. Munca cu corespondenţii este o parte însemnată a activităţii colec­tivelor de redacţie. In întreaga activitate a gazetelor de perete, un rol de­sebit de impor­tant îl constituie conducerea nemij­locită a activităţii acestora de către organizaţiile de bază ale partidului. De aceea organizaţiile de bază tre­buie să analizeze fiecare număr al gazetei imediat după apariţia lui şi să urmărească în ce măsură mate­rialele publicate contribuie la educa­rea oamenilor, la înlăturarea defi­cienţelor şi intensificarea luptei pen­tru îndeplinirea planului. Deaseme­­nea birourile organizaţiilor de bază au datoria să ajute colectivele de redacţie la în­oirea planurilor de muncă, la pregătirea numerelor şi la îndrumarea activităţii corespon­denţilor. Faptul că în regiunea noastră mai sînt totuşi gazete de perete cu o activitate slabă, aşa cum ar fi cele din comuna Podul Iloaiei, raionul Tg. Frumos, comunele Stolniceni-Prăjescu şi Cristeşti din raionul Paşcani, etc. se datoreşte în mare măsură şi in­structorilor teritoriali ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid. Aceş­tia, deşi îşi petrec majoritatea timpului în organizaţiile de bază de care răs­pund, nu o ocupă suficient de orien­tarea colectivelor de redacţie ale ga­zetelor de­ perete spre problemele cele mai importante care să tre­zească un interes deosebit în rîndu­rile cititorilor. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid vor trebui să analizeze pe­riodic modul cum se desfăşoară con­cursul, cum sînt duse la îndeplinire obiectivele întrecerii şi să ia astfel de măsuri care să ducă la intensi­ficarea întrecerii. Urmărind să obţină o ridicare con­­tinuă a nivelului agitaţiei politice, comitetele raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să lucreze sistematic cu responsabilii colectivelor de re­dacţie ale gazetelor de perete. Comi­tetele raionale de partid Huşi, Vas­lui, comitetele orăşeneşti Iaşi şi Bîr­lad organizează cel puţin odată la două luni consfătuiri cu responsabi­lii gazetelor de perete. La aceste consfătuiri nu se fin mimai referate despre sarcinile curente ale muncii politice de masă, ci — ceea ce este foarte important — se discută planu­rile unor colective de redacţie, se face un folositor schimb de expe­rienţă. Această mo­­dă de lucru tre­buie folosită de toate comitetele ra­ionale de partid. Folosind just­e­ cu pricepere for­ţele şi posibilităţile care le au la îndemână, Comletele raionale şi oră­şeneşti de partid din regiunea noas­tră pot ridic­a pe o treaptă mai înal­tă activitatea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete. STANCIU IOAN activist al Comitetului region­ de partid PLACARĂ ÎAȘELTÎI SPORT- SPORT- SPOR T- SPORT c. *3C3C3t3ßt3i3cx ************ c c * «<«««« * « **** ***** ***** **** **** *< **« ************ Categoria B la fotbal C.S.U. Iaşi — Dinamo Bîrlad 2-0 (1-0) Stadion : „23 August” — foarte bun. Timp : frumos. Spectatori : aproape 5.000* Formaţii : CSU : Florea, Păun,—Duţescu, Cernea—Dascălu, Don—Be­­divan, Bărbosu, Ioanovici, Ciurugă, Vasilescu DINAMO ! Iordache—Ştefănescu, Moţoc, Fiar­u—Beliatz, Constanti­­nescu—Mănescu, Jurcă, Chirilă, Oprea, Pantici. Arbitru: George Gherghel (Bucureşti)s - a condus în compensaţie, cu unele greşeli care n-au influenţat rezultatul final. Au înscris : Vasilescu (min. 2) şi Ciurugă (min. 83). S-au evidenţiat: Pantici — cel mai bun de pe teren—, Moţoc şi Fianu, de la DINAMO BÎRLAD, Cernea, Vasilescu şi Bedivan de la­ CSU­ IAŞI. De obicei în cronicile întrecerilor sportive se vorbeşte în primul rînd despre echipele învingătoare. In re­latarea întrecerii dintre CSU Iaşi şi Dinamo Bîrlad, cîştigată de studenţi cu scorul de 2—0 (1—0), nu vom res­pecta tradiţia. Şi asta pentru că, deşi învinşi, dinamoviştii au impresionat prin însufleţirea şi puterea de luptă, prin jocul de echipă practicat în cîmp. Rămaşi încă din primele mi­nute în 10 jucători, prin accidentarea centrului atacant Chirilă, bîrlădenii au făcut o mare risipă de energie pentru a recupera dublul handicap : primirea unui gol şi lipsa unui co­echipier. Ei nu numai că au echili­brat jocul, dar au avut în majorita­tea timpului iniţiativa, constituind în permanenţă un pericol pentru poarta studenţilor. Se cuvine toate laudele antrenorului Gică Teodorescu care a ştiut să cre­eze o asemenea sudură între toate compartimentele formaţiei dinamoviste a cărei putere de luptă este cu totul remarcabilă. Dinamoviştii au lăsat publicului ieşean impresia că alcătu­iesc una dintre cele mai bune for­maţii ale seriei care, deşi învinsă du­minică, va avea un cuvînt greu de pînă în careul de 16 m. Eficacitatea înaintării trebuie să constituie o pro-­ blemă către care să-şi îndrepte toată atenţia antrenorul şi jucătorii. Dimpotrivă, studenţii ieșeni au fost mai insistenţi în fazele din imediata apropiere a porţii, ştiind să le fruc­tifice — factorul cel mai important în fotbal — şi tocmai acea­ta a decis victoria în favoarea lor. Deşi a creat unele faze frumoase de joc, echipa CSU n-a corespuns integral, echipierii jucînd crispat şi fiind deficitari în ceea ce priveşte condiţia fizică.­­In această privinţă este posibil ca studenţii să se fi re­simţit, în urma numeroaselor jocuri de verificare susţinute atît la Iaşi spus în ceea ce priveşte configuraţia cît şi în deplasare. Credem că pe clasamentului.. Trebuie să observăm însă că, deşi foarte buni în jocul de cîmp, dina­moviştii şi-au creat puţine ocazii clare în faţa porţii, atacul lor funcţionînd doar itor ar fi mai oportun să se renunţe la unele eforturi suplimentare­. Pentru viitoarele întîlniri rămîne ca antrenorul Colea Vîlcov să rezolve într-o formulă mai fericită problema liniei de mijlocaşi (care trebuie să susţină mai mult­­înaintarea), precum şi aceea a locului pe care trebuie să-l ocupe centrul atacant în dispozitivul înaintării (după părerea noastră Iva­novici a jucat mult prea retras fiind întotdeauna departe de fazele din faţa norţii). S. F. Juniorul Florea (CSU) prînzînd o minge înaltă expediată de dinamovişti. Foto : G. PAUL Daca sala Voinţa ar fi avut o ca­pacitate de 1500 de locuri, sîntem siguri că duminică dimineaţa ea ar fi fost ocupată pînă la refuz. Şi era normal. Era vorba de partida din­­tre „Voinţa" Iaşi şi „Steagul Roşu“ Dr. Stalin, una dintre cele două în­­tîlniri din ultima etapă a campiona­tului care trebuia să decidă soarta echipelor r­erogradate din cat. A. de baschet. Cealaltă întîlnire a avut loc la Cluj, între „Constructorul“ şi „MIG" Bucureşti. In această luptă indîrjită pentru evitarea retrogradării, în care au pornit: „Voinţa“, „Steagul Roşu“ şi „Constructorul“, cele mai mari şan­se le-a avut „Steagul Roşu“. Aceas­ta avea nevoie doar de o victorie. In schimb „Voinţa", pe lingă că tre­buia să cîştige depindea şi de rezul­tatul meciului de la Cluj, unde era necesară o victorie a bucureştenilor. Oricum, întrlnirea de la Iaşi por­nea deschisă. După cîteva meciuri slabe, duminică dimineaţa localnicii se pare că şi-au găsit cadenţa. „Vo­nta“ a luptat într-adevăr cu... voinţă, apărarea în zonă, schimbată apoi cu cea „om la om“, a fun­cţionat destul de bine, iar Voroneanu şi Huţu au fost în zi de coş. Deşi miza jocului era mare, am asistat totuşi la un spectacol bas­­chetbalistic interesant, cu numeroa­se subtilităţi tehnice, la aceasta con­tribuind a­mbele formaţii. „Steagul Roşu“ s-a dovedit o ech­a­lă cu fru­moase posibilităţi, impunîndu-se în special, Chioreanu Şi Dogaru prin pă­trunderile sub coş. Vorbind despre desfăşurarea me­ciului propriu zis, am avea de re­marcat cîteva aspecte. In repriza I-a, ieşenii au mers .În general bine, Voroneanu a reuşit să înscrie de la semidistanţă un mare număr de coşuri, iar în apărare, Huţu a muncit foarte mult­­la inter­cepţie şi în lupta sub panou, impu­nîndu-se). Tot în apărare, s-a re­marcat, în sfîrşit, şi Holinberg care a fost de astă dată folositor, mai slab comportîndu-se Kligher. In atac în această parte a meciului, Vişoianu nu a „mers“ deloc. In orice caz, prima repriză a aparţinut „Voinţei“, terminînd­­ de altfel şi cu avantaj 32-24. La refuşit oaspeţii îşi revin, iar Roşu prin aruncările precise de la semidistanţă, reduce din handicap. In primele 10 minute ale reprizei se­cunde se produce o dezorganizare în jocul „Voinţei“, dar treptat, prin sfaturiie antrenorului Todiraşcu (pe care-l remarcăm prin schimbările in­spirate ca şi prin felul cum a con­dus de pe tuşă echipa), ieşenii se pun din nou „pe picioare“. Vişoianu întreprinde cîteva acţiuni personale soldate cu puncte, Huţu înscrie de la semidistanţă şi „Voinţa“ îşi măreşte spre sfîrşitul partidei avantajul, cîş­­tigînd cu 62- 53. Prin această victorie de preţ şi prin învingerea „Constructorului Cluj în faţa „MIG“, „Voinţa“ Iaşi a scăpat de î­ntrogradare. Cîteva cuvinte despre jucători, Voroneanu, foarte bun şi eficace în repriza I-a, Huţu, a muncit mult, fiind util atît în brac cît şi în apă­rare. Kligher: a jucat sub valoarea obişnuită. Vişoianu: a făcut eforturi deosebite în rep. ni­a. Holimberg: a dat satisfacţie. Arvinte: un jucător cu totul inconstant. Se precipită prea mult. Agapescu: a jucat calm, a dat pasele cu precizie, păcat însă că nu încearcă mai des să pătrundă sub panoul advers. Ber­ovici, se pare că e un jucător cu siguranţă în arun­cări de la semidistanţă. Ar trebui să încerce mai des coşul. Şi acum î­n încheiere, două decla­raţii: Colonel PANTEA, pre­şedintele Federaţiei Ro­mâne de Baschet: A fost un joc frumos. Ieşenii au cîştigat pe merit. De fapt, Vo­inţa­ a terminat vic­torioasă această partidă datorită eficacităţii lovi­turilor de la semidistan­­ţă“. Arbitrul RIEGLER, (Bu­­cureşti): ,,A fost o organizare per­fectă Mi-au plăcut baie­­ţii di la Iaşi“. LA UŞI Vom vedea din nou meciuri în categoria A de baschet — „Voinţa“ a evitat retrogradarea — ŞT. GRUIA Duel aerian dintre­­ Voroneanu (3) — Vo­­­inţa şi Dumitrescu • (10) St. Roşu Or.­­ Stalin, sub coşul e-­­ chipei oaspe. Kligher . (6), Huţu şi Arvin­ ■ te privesc atenţi. ; laza. Foto : P. Goldsmith ! ­ooo- Alte rezultate din cât. B seria 1 l­a Unirea Focşani —■ Dinamo Bacău 1 — 1 Flacăra Moreni — Ştiinţa Bucureşti 1-1-0 Progresul Suceava — Fo­­resta Fălticeni 0—1 Dinamo Obor Bucureşti — Prahova Ploeşti 3—1 pag. 3-a 4 Intr-un joc amical Ştiinţa I.M.F.— C. F. R. Ia­şi 4-0 (1-0) Duminică dimineaţa, în deschiderea meciului de rugbi s-au întîlnit într-un joc amical cele două echipe ieşene de cat. C . Ştiinţa IMF şi CFR Iaşi. Studenţii medicinişti au jucat des­­tul de bine, au desfăşurat un fotbal clar cu acţiuni simple dar eficace. Echipa lor s-a dovedit din acest meci că se află în progres, că e bine pre­gătită pentru începerea returului. In schimb feroviarii au intrat încrezuţi pe teren, jucînd confuz. E necesar ca echipa CFR Iaşi să ştie că un joc nu este cîştigat înainte, chiar dacă în faţă ai un adversar mai slab. De la Ştiinţa IMF au marcat : A­­postol, Blumăr, Belizna, Cum­erenco, Cooo— In campionatul de ca­­ lificare la baschet Constructorul — Ţesătura 44-44 (23-16) „n deschiderea meciului de cate­goria A# Voinţa Iaşi — Steagul Roşu Oraşul Stalin, a avut loc jocul con­­tînd pentru calificarea în categoria B„ între Constructorul şi Ţesătura. Intîlnirea se anunţa echilibrată, în­­trucît ambele echipe emit pretenţii justificate la titlul de campion al oraşului Iaşi şi cu acesta la mult rîvnitul loc în categ. B, atribuit re­giunii noastre. Aşteptările nu au fost dezminţite. Meciul a fost aprig dis­putat, plăcut, cu unele acţiuni de baschet clar. Ţesătura începe mai bine jocul, con­duce la început cu cîteva coşuri dar apoi slăbeşte treptat alura, permi­­ţînd Constructorului să egaleze şi să preia conducerea­­pe care şi-o mă»­reşte, pînă la sfîrşitul primei reprize, la 7 puncte. . In repriza a 2-a. Ţesătura îşi re­­vine. Joacă mai legat şi marcînd ct» teva coşuri de la semidistanţă, reu­­­şeşte îm ultimul minut de joc să con­­ducă cu 44—42. Cu cîteva secunde înainte de terminarea meciului însă M. Ionescu reuşeşte să marce un coş pentru Constructorul, astfel că arbi­trii sînt nevoiţi să consemneze urn rezultat de egalitate, lucru destul de rar în baschet. S-au remarcat Marcu şi Boghian (Ţe­sătura) şi Nazarie, Crasi (Construc­­torul). Subliniem atitudinea de înfumura­­re şi indisciplină manifestată de că­pitanul echipei Ţesătura, H. Carol atitudine ce i-a atras avertismentele arbitrilor. In încheiere, o notă bună pentru organizarea mult mai corespunzătoare în raport cu etapa precedentă. H. LOLEANU. coresp. Rugbi categoria A C. S. U. Iaşi — C. S. U. Bucureşti im 3-3 (0-3) Un meci de rugbi care era aştep­tat cu multă, nerăbdare, deoarece se întîlneau două echipe ce au promovat în acelaşi an în categoria A. Fiecare din ele voiau să obţină victoria, vic­torie ce le-ar fi asigurat un loc­­mai bun în clasament. Ne aşteptăm la o victorie a ieșenilor. Rezultatul de egalitate 3-3 nu oglindeşte just situ­aţia de pe teren. Dacă în prima repriză studenții bucureşteni au luptat de la egal la egal cu ieşenii, reuşind să deschidă scorul printr-o lovitură de picior, în cea de a doua ei au fost net dominaţi. La pauză studenţii ie­şeni au fost conduşi cu 3-0, fiind egali în joc cu colegii lor dar, în cea de a doua repriză ei au practi­cat un rugbi mai clar, au încercat uneori acţiuni pe aripi, având perioade clare de a înscrie însă acestea au fost ratate. Faţă de jocul practicat mai ales în cea de-a doua repriză, CSU Iaşi ne-a dovedit că se află în progres, totuşi echipei ieşene îi lipseşte jocul de ansamblu. In general, în acest meci, CSU Iaşi a jucat cu elan, a luptat pînă în ultimul minut pentru a obţine un rezultat cît mai bun. Dacă echipa va reuşi să înlăture şi deficienţele tehnice sîntem siguri că ea va obţine rezultate din ce în ce mai bune. CSU Bucureşti a jucat bine în acest meci. S-a apărat calm, mai ales în cea de-a doua repriză, şi a reuşit să obţină un rezultat nesperat de e­­galitate. Trebuie la fel evidenţiat şi corectitudinea cu care au jucat am­bele echipe. Arbitrajul lui N. Ionescu (Bucu­reşti) a fost în ansamblu bun. I A. Fază din meciul de rugbi cat. A. dintre echipele CSU Iaşi şi C.S.U. Bucureşti, Scor 3—3. Foto: AURIAN

Next