Flacăra Iaşului, aprilie 1958 (Anul 14, nr. 3607-3632)
1958-04-01 / nr. 3607
Nr. 3607 iniţiativa brigăzii minerului M. Tucaciuc este adaptabilă şi în alte ramuri industriale (Urmare din pag. 1 a) de: chei, materiale auxiliare, în scopul evitării pierderilor de timp de către reglori şi şefii de echipă. Astfel, reglajul maşinilor se va face mai rapid, deci se creează condiţii pentru reducerea stagnărilor maşinilor. După un calcul sumar, 23 de maşini semiautomate ar putea produce într-un singur schimb 250 de piese în plus. O altă rezervă importantă poate fi valorificată prin prelucrarea în masă şi nu în serii scindate a diferitelor repere care duc la dese dereglări, încărcarea cheltuielilor de regie, etc. Adaptarea acestui sistem de lucru, posibil şi legat de ritmul de lucru al secţiei forţă precum şi de planificarea judicioasă a execuţiei tipurilor de repere, permite obţinerea unei producţii suplimentare în fiecare schimb de circa 500 de piese. S-au mai făcut propuneri privitoare la reducerea rebuturilor sub procentul admis (putîndu-se obţine în plus circa 280 piese pe schimb), la confecţionarea de suporţi pentru maşinile I-K. şi I.K- 37 pe 2 glisiere, la întrebuinţarea raţională a ascuţitoriei care ar duce la o economie de 300 cuţite „Vidia“ lunar, la îmbunătăţirea condiţiilor de calificare şi creştere a calificării unor muncitori, etc. Cvîntul oamenilor din secţii La discuţii a participat un număr destul de mare de muncitori şefi de echipă, maiştri şi ingineri. In cuvîntul lor ei au arătat importanţa economică a iniţiativei pe care o preiau şi faptul că aceasta este adaptabilă la condiţiile concrete de producţie ale fabricii. Unii dintre ei au salutat cu căldură în special măsura privitoare la constituirea de brigăzi ► complexe pe maşini (la forjă). Tov. ing. Cih. Badea a propus ca o asemenea măsură să fie luată şi în secţia strungărie. Aceasta — a spus el — ar duce la întărirea răspunderii personale faţă de calitatea producţiei, la utilizarea mai din plin a maşinilor şi în cele din urmă la realizarea unui decalaj între operaţii cu influenţă directă asupra creşterii productivităţii muncii. In acelaşi sens a vorbit şi şeful de echipă M. Chirvase din secţia strungărie. Relatăm pe scurt şi alte discu ■ţii purtate de cîţiva participanţi la consfătuire. M. Asultanei, maistru forjor. Mă bucur că s-au prevăzut măsuri concrete, care ne vor ajuta să producem în cinstea zilei de 1 Mai mai mult şi mai bine. La ciocanul matriţei ne aflăm sub plan, sub capacitatea de producţie, poate tocmai din lipsa brigăzii complexe a cărei înfiinţare s-a propus acum şi cutare eu sunt de acord. Alex. Postolache maistru forjor: Mă asociez măsurilor luate pentru organizarea mai bună a locurilor de muncă, pentru că tocmai aici sunt și după părerea mea cele mai importante rezerve. In legătură cu măsura privitoare la executarea inelelor din același card, vreau să arăt că eu şi cu tov. Th. Macarie am încercat să forjăm reperul 329/954 dintr-un singur „cald“ şi am reuşit. Au mai vorbit susţinînd propunerile şi angajîndu-se să contribuie efectiv la aplicarea iniţiativei brigăzii minerului M. Tucaciuc, Scarlat Carp, şef de echipa de la secţia forjă, V. Marinescu, şef de atelier, C. Paladea, la secţia strungărie şi alţii. Măsurile propuse să fie aplicate Participanţii la consfătuire au demonstrat entuziasm şi un acord deplin faţă de măsurile propuse pentru aplicarea în practică a iniţiativei brigăzii minerului Tucaciuc, la fabrica de rulmenţi Măsurile propuse trebuie traduse imediat în fapte. Dorinţa colectivelor celor 2 secţii de a produce mai mult în fiecare schimb, obligă comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă să ia măsuri urgente pentru organizarea unei evidenţe stricte a rezultatelor ce vor fi obţinute, astfel ca acestea să fie cunoscute, larg popularizate, iar autorii lor să fie stimulaţi. Această iniţiativă s-a preluat la început numai în două secţii, dar ea se poate extinde, treptat în toate secţiile întreprinderii. Principalul este ca această iniţiativă şi măsurile tehnice şi de organizare hotărîte în legătură cu preluarea şi aplicarea ei să nu rămînă pe hîrtie ci să capete viaţă în timpul cel mai scurt, astfel încît în cinstea zilei de 1 Mai colectivul fabricii de rulmenţi să obţină rezultate tot mai bune in producţie. Tractoriştii de la GAS ,,Iustin Georgescu", raionul Călmăţui, au arat în cîteva zile de cînd au început lucrările agricole de primăvară cîteva sute de hectare şi au insămînţat cu orz şi mazăre aproape 400 ha. In clişeu , tractoristul Alecu Dumitru, unul din cei mai destoinici mecanizatori, lucrînd pe una din tarlalele gospodăriei. Tot sprijinul concursului gazetelor de perete . De curînd, în regiunea noastră a fost organizat un concurs între colectivele de redacţie ale gazetelor de perete. Concursul se va desfăşura în cinstea zilei de 23 August. Chemările la întrecere lansate de colectivele de redacţie conţin obiective pe baza cărora gazetele de perete vor milita pentru creşterea producţiei şi a productivităţii muncii în industrie şi agricultură, pentru ridicarea nivelului material şi cultural al celor ce muncesc. Colectivul de redacţie al gazetei de perete de la secţia II-a vagoane a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie“ de pildă, care a lansat Chemarea către toate colectivele de redacţie din întreprinderile oraşului Iaşi, şi-a propus să militeze activ pentru creştirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost mobi- lizînd pe muncitori şi tehnicieni la descoperirea şi folosirea resurselor interne, la efectuarea de economi, la respectarea disciplinei de producţie, etc. La fel a procedat şi colectivul de redacţie al gazetei de perete „Drumul belşugului“, organ al organizaţiei de bază şi al consiliului de conducere al G.A.C. „Partizanii Păcii“ din comuna Sîrbi, raionul Bârlad. Chemarea către toate gazetele de perete din gospodăriile agricole colective din raion cuprinde obiective ca: nemobilizarea colectiviştilor pentru desfăşurarea în condiţii cît mai bune a campaniei agricole de primăvară şi a muncilor agricole de vară în vederea obţinerii unei producţii de cel puţin 1500 kg. grîu la hectar, 2200 kg. porumb la hectar şi 1100 kg. floarea soarelui la hectar. — dezvoltarea multilaterală a ramurilor de producţie existente şi crearea de noi ramuri etc. Concursul organizat in cinstea celei de a 14-a aniversări a eliberării patriei noastre trebuie să constituie pentru colectivele de redacţie un prilej de lichidare a lipsuriior ce le mai au în muncă. Orice bătălie în producţie care se dă în întreprinderi, în unităţile socialiste ale agriculturii sau la sate trebuie să-şi găsească oglindirea imediată în gazetele de perete. Colectivul de redacţie trebuie să facă din gazeta de perete o largă tribună a autocriticii şi criticii de joşi să biciuiască fără cruţare pe chiulangii, leneşi sau plimbăreţi, să combată lipsa de grijă faţă de avutul obştesc, manifestările de birocratism. Materialele care apar la gazeta de perete să fie scurte, concrete, clare, astfel încît să poată fi uşor citite şi înţelese. Articolele lungi sînt plicticoase şi, chiar dacă ele tratează o problemă interesantă, sînt adeseori ocolite de cititori. De mare interes în rîndurile cititorilor de la fabrica de rulmenţi din Bîrlad se bucură gazetele de perete de la secţiile Mecanic şef“. „Rectificarea şi altele care publică scurte informaţii şi note pe baza scrisorilor primite de la muncitori. De ajutor pot primi însă ţăranii muncitori din comuna Lespezi, raionul Paşcani de la gazeta lor, care publică articole scrise neciteţ şi de care cititorii nu se pot apropia datorită faptului că gazeta este împrejmuită cu un gard de scînduri amplasat la o oarecare distanţă de gazetă ? Colectivele de redacţie ale gazetelor de perete pot să folosească în munca lor şi o serie de suplimente ca: „Foile volante“, „Ediţiile specia- Ie“, „Telegramele“, precum şi diverse suplimente umoristice („In ţepii albinei“, „Ariciul, „Urzica“ şi altele). De mult succes Se bucură suplimentele umoristice ale gazetelor de perete de la Direcţia Regională CFR Iaşi Colectivele de redacţie ale gazetelor trebuie să lupte cu multă perseverenţă pînă asigură în practică îndeplinirea ţelului propus. Greşesc acei tovarăşi care cred că publicarea unui singur material în gazetă asigură lichidarea unor lipsuri, însuşirea unei iniţiative. Nu se poate însă ca o gazetă de perete — care vrea să oglindească cu adevărat viaţa întreprinderii, a satului — să se mărginească doar numai la cîţiva colaboratori. Colectivele de redacţie trebuie să antreneze în jurul lor un larg activ de corespondenţi, care să asigure o permanentă afluenţă de scrisori, de propuneri din partea oamenilor muncii. Munca cu corespondenţii este o parte însemnată a activităţii colectivelor de redacţie. In întreaga activitate a gazetelor de perete, un rol desebit de important îl constituie conducerea nemijlocită a activităţii acestora de către organizaţiile de bază ale partidului. De aceea organizaţiile de bază trebuie să analizeze fiecare număr al gazetei imediat după apariţia lui şi să urmărească în ce măsură materialele publicate contribuie la educarea oamenilor, la înlăturarea deficienţelor şi intensificarea luptei pentru îndeplinirea planului. Deasemenea birourile organizaţiilor de bază au datoria să ajute colectivele de redacţie la înoirea planurilor de muncă, la pregătirea numerelor şi la îndrumarea activităţii corespondenţilor. Faptul că în regiunea noastră mai sînt totuşi gazete de perete cu o activitate slabă, aşa cum ar fi cele din comuna Podul Iloaiei, raionul Tg. Frumos, comunele Stolniceni-Prăjescu şi Cristeşti din raionul Paşcani, etc. se datoreşte în mare măsură şi instructorilor teritoriali ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid. Aceştia, deşi îşi petrec majoritatea timpului în organizaţiile de bază de care răspund, nu o ocupă suficient de orientarea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete spre problemele cele mai importante care să trezească un interes deosebit în rîndurile cititorilor. Comitetele raionale şi orăşeneşti de partid vor trebui să analizeze periodic modul cum se desfăşoară concursul, cum sînt duse la îndeplinire obiectivele întrecerii şi să ia astfel de măsuri care să ducă la intensificarea întrecerii. Urmărind să obţină o ridicare continuă a nivelului agitaţiei politice, comitetele raionale şi orăşeneşti de partid trebuie să lucreze sistematic cu responsabilii colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete. Comitetele raionale de partid Huşi, Vaslui, comitetele orăşeneşti Iaşi şi Bîrlad organizează cel puţin odată la două luni consfătuiri cu responsabilii gazetelor de perete. La aceste consfătuiri nu se fin mimai referate despre sarcinile curente ale muncii politice de masă, ci — ceea ce este foarte important — se discută planurile unor colective de redacţie, se face un folositor schimb de experienţă. Această modă de lucru trebuie folosită de toate comitetele raionale de partid. Folosind juste cu pricepere forţele şi posibilităţile care le au la îndemână, Comletele raionale şi orăşeneşti de partid din regiunea noastră pot ridica pe o treaptă mai înaltă activitatea colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete. STANCIU IOAN activist al Comitetului region de partid PLACARĂ ÎAȘELTÎI SPORT- SPORT- SPOR T- SPORT c. *3C3C3t3ßt3i3cx ************ c c * «<«««« * « **** ***** ***** **** **** *< **« ************ Categoria B la fotbal C.S.U. Iaşi — Dinamo Bîrlad 2-0 (1-0) Stadion : „23 August” — foarte bun. Timp : frumos. Spectatori : aproape 5.000* Formaţii : CSU : Florea, Păun,—Duţescu, Cernea—Dascălu, Don—Bedivan, Bărbosu, Ioanovici, Ciurugă, Vasilescu DINAMO ! Iordache—Ştefănescu, Moţoc, Fiaru—Beliatz, Constantinescu—Mănescu, Jurcă, Chirilă, Oprea, Pantici. Arbitru: George Gherghel (Bucureşti)s - a condus în compensaţie, cu unele greşeli care n-au influenţat rezultatul final. Au înscris : Vasilescu (min. 2) şi Ciurugă (min. 83). S-au evidenţiat: Pantici — cel mai bun de pe teren—, Moţoc şi Fianu, de la DINAMO BÎRLAD, Cernea, Vasilescu şi Bedivan de la CSU IAŞI. De obicei în cronicile întrecerilor sportive se vorbeşte în primul rînd despre echipele învingătoare. In relatarea întrecerii dintre CSU Iaşi şi Dinamo Bîrlad, cîştigată de studenţi cu scorul de 2—0 (1—0), nu vom respecta tradiţia. Şi asta pentru că, deşi învinşi, dinamoviştii au impresionat prin însufleţirea şi puterea de luptă, prin jocul de echipă practicat în cîmp. Rămaşi încă din primele minute în 10 jucători, prin accidentarea centrului atacant Chirilă, bîrlădenii au făcut o mare risipă de energie pentru a recupera dublul handicap : primirea unui gol şi lipsa unui coechipier. Ei nu numai că au echilibrat jocul, dar au avut în majoritatea timpului iniţiativa, constituind în permanenţă un pericol pentru poarta studenţilor. Se cuvine toate laudele antrenorului Gică Teodorescu care a ştiut să creeze o asemenea sudură între toate compartimentele formaţiei dinamoviste a cărei putere de luptă este cu totul remarcabilă. Dinamoviştii au lăsat publicului ieşean impresia că alcătuiesc una dintre cele mai bune formaţii ale seriei care, deşi învinsă duminică, va avea un cuvînt greu de pînă în careul de 16 m. Eficacitatea înaintării trebuie să constituie o pro- blemă către care să-şi îndrepte toată atenţia antrenorul şi jucătorii. Dimpotrivă, studenţii ieșeni au fost mai insistenţi în fazele din imediata apropiere a porţii, ştiind să le fructifice — factorul cel mai important în fotbal — şi tocmai aceata a decis victoria în favoarea lor. Deşi a creat unele faze frumoase de joc, echipa CSU n-a corespuns integral, echipierii jucînd crispat şi fiind deficitari în ceea ce priveşte condiţia fizică.In această privinţă este posibil ca studenţii să se fi resimţit, în urma numeroaselor jocuri de verificare susţinute atît la Iaşi spus în ceea ce priveşte configuraţia cît şi în deplasare. Credem că pe clasamentului.. Trebuie să observăm însă că, deşi foarte buni în jocul de cîmp, dinamoviştii şi-au creat puţine ocazii clare în faţa porţii, atacul lor funcţionînd doar itor ar fi mai oportun să se renunţe la unele eforturi suplimentare. Pentru viitoarele întîlniri rămîne ca antrenorul Colea Vîlcov să rezolve într-o formulă mai fericită problema liniei de mijlocaşi (care trebuie să susţină mai multînaintarea), precum şi aceea a locului pe care trebuie să-l ocupe centrul atacant în dispozitivul înaintării (după părerea noastră Ivanovici a jucat mult prea retras fiind întotdeauna departe de fazele din faţa norţii). S. F. Juniorul Florea (CSU) prînzînd o minge înaltă expediată de dinamovişti. Foto : G. PAUL Daca sala Voinţa ar fi avut o capacitate de 1500 de locuri, sîntem siguri că duminică dimineaţa ea ar fi fost ocupată pînă la refuz. Şi era normal. Era vorba de partida dintre „Voinţa" Iaşi şi „Steagul Roşu“ Dr. Stalin, una dintre cele două întîlniri din ultima etapă a campionatului care trebuia să decidă soarta echipelor rerogradate din cat. A. de baschet. Cealaltă întîlnire a avut loc la Cluj, între „Constructorul“ şi „MIG" Bucureşti. In această luptă indîrjită pentru evitarea retrogradării, în care au pornit: „Voinţa“, „Steagul Roşu“ şi „Constructorul“, cele mai mari şanse le-a avut „Steagul Roşu“. Aceasta avea nevoie doar de o victorie. In schimb „Voinţa", pe lingă că trebuia să cîştige depindea şi de rezultatul meciului de la Cluj, unde era necesară o victorie a bucureştenilor. Oricum, întrlnirea de la Iaşi pornea deschisă. După cîteva meciuri slabe, duminică dimineaţa localnicii se pare că şi-au găsit cadenţa. „Vonta“ a luptat într-adevăr cu... voinţă, apărarea în zonă, schimbată apoi cu cea „om la om“, a funcţionat destul de bine, iar Voroneanu şi Huţu au fost în zi de coş. Deşi miza jocului era mare, am asistat totuşi la un spectacol baschetbalistic interesant, cu numeroase subtilităţi tehnice, la aceasta contribuind ambele formaţii. „Steagul Roşu“ s-a dovedit o echală cu frumoase posibilităţi, impunîndu-se în special, Chioreanu Şi Dogaru prin pătrunderile sub coş. Vorbind despre desfăşurarea meciului propriu zis, am avea de remarcat cîteva aspecte. In repriza I-a, ieşenii au mers .În general bine, Voroneanu a reuşit să înscrie de la semidistanţă un mare număr de coşuri, iar în apărare, Huţu a muncit foarte multla intercepţie şi în lupta sub panou, impunîndu-se). Tot în apărare, s-a remarcat, în sfîrşit, şi Holinberg care a fost de astă dată folositor, mai slab comportîndu-se Kligher. In atac în această parte a meciului, Vişoianu nu a „mers“ deloc. In orice caz, prima repriză a aparţinut „Voinţei“, terminînd de altfel şi cu avantaj 32-24. La refuşit oaspeţii îşi revin, iar Roşu prin aruncările precise de la semidistanţă, reduce din handicap. In primele 10 minute ale reprizei secunde se produce o dezorganizare în jocul „Voinţei“, dar treptat, prin sfaturiie antrenorului Todiraşcu (pe care-l remarcăm prin schimbările inspirate ca şi prin felul cum a condus de pe tuşă echipa), ieşenii se pun din nou „pe picioare“. Vişoianu întreprinde cîteva acţiuni personale soldate cu puncte, Huţu înscrie de la semidistanţă şi „Voinţa“ îşi măreşte spre sfîrşitul partidei avantajul, cîştigînd cu 62- 53. Prin această victorie de preţ şi prin învingerea „Constructorului Cluj în faţa „MIG“, „Voinţa“ Iaşi a scăpat de întrogradare. Cîteva cuvinte despre jucători, Voroneanu, foarte bun şi eficace în repriza I-a, Huţu, a muncit mult, fiind util atît în brac cît şi în apărare. Kligher: a jucat sub valoarea obişnuită. Vişoianu: a făcut eforturi deosebite în rep. nia. Holimberg: a dat satisfacţie. Arvinte: un jucător cu totul inconstant. Se precipită prea mult. Agapescu: a jucat calm, a dat pasele cu precizie, păcat însă că nu încearcă mai des să pătrundă sub panoul advers. Berovici, se pare că e un jucător cu siguranţă în aruncări de la semidistanţă. Ar trebui să încerce mai des coşul. Şi acum în încheiere, două declaraţii: Colonel PANTEA, preşedintele Federaţiei Române de Baschet: A fost un joc frumos. Ieşenii au cîştigat pe merit. De fapt, Voinţa a terminat victorioasă această partidă datorită eficacităţii loviturilor de la semidistanţă“. Arbitrul RIEGLER, (Bucureşti): ,,A fost o organizare perfectă Mi-au plăcut baieţii di la Iaşi“. LA UŞI Vom vedea din nou meciuri în categoria A de baschet — „Voinţa“ a evitat retrogradarea — ŞT. GRUIA Duel aerian dintre Voroneanu (3) — Voinţa şi Dumitrescu • (10) St. Roşu Or. Stalin, sub coşul e- chipei oaspe. Kligher . (6), Huţu şi Arvin ■ te privesc atenţi. ; laza. Foto : P. Goldsmith ! ooo- Alte rezultate din cât. B seria 1 la Unirea Focşani —■ Dinamo Bacău 1 — 1 Flacăra Moreni — Ştiinţa Bucureşti 1-1-0 Progresul Suceava — Foresta Fălticeni 0—1 Dinamo Obor Bucureşti — Prahova Ploeşti 3—1 pag. 3-a 4 Intr-un joc amical Ştiinţa I.M.F.— C. F. R. Iaşi 4-0 (1-0) Duminică dimineaţa, în deschiderea meciului de rugbi s-au întîlnit într-un joc amical cele două echipe ieşene de cat. C . Ştiinţa IMF şi CFR Iaşi. Studenţii medicinişti au jucat destul de bine, au desfăşurat un fotbal clar cu acţiuni simple dar eficace. Echipa lor s-a dovedit din acest meci că se află în progres, că e bine pregătită pentru începerea returului. In schimb feroviarii au intrat încrezuţi pe teren, jucînd confuz. E necesar ca echipa CFR Iaşi să ştie că un joc nu este cîştigat înainte, chiar dacă în faţă ai un adversar mai slab. De la Ştiinţa IMF au marcat : Apostol, Blumăr, Belizna, Cumerenco, Cooo— In campionatul de ca lificare la baschet Constructorul — Ţesătura 44-44 (23-16) „n deschiderea meciului de categoria A# Voinţa Iaşi — Steagul Roşu Oraşul Stalin, a avut loc jocul contînd pentru calificarea în categoria B„ între Constructorul şi Ţesătura. Intîlnirea se anunţa echilibrată, întrucît ambele echipe emit pretenţii justificate la titlul de campion al oraşului Iaşi şi cu acesta la mult rîvnitul loc în categ. B, atribuit regiunii noastre. Aşteptările nu au fost dezminţite. Meciul a fost aprig disputat, plăcut, cu unele acţiuni de baschet clar. Ţesătura începe mai bine jocul, conduce la început cu cîteva coşuri dar apoi slăbeşte treptat alura, permiţînd Constructorului să egaleze şi să preia conducereape care şi-o mă»reşte, pînă la sfîrşitul primei reprize, la 7 puncte. . In repriza a 2-a. Ţesătura îşi revine. Joacă mai legat şi marcînd ct» teva coşuri de la semidistanţă, reuşeşte îm ultimul minut de joc să conducă cu 44—42. Cu cîteva secunde înainte de terminarea meciului însă M. Ionescu reuşeşte să marce un coş pentru Constructorul, astfel că arbitrii sînt nevoiţi să consemneze urn rezultat de egalitate, lucru destul de rar în baschet. S-au remarcat Marcu şi Boghian (Ţesătura) şi Nazarie, Crasi (Constructorul). Subliniem atitudinea de înfumurare şi indisciplină manifestată de căpitanul echipei Ţesătura, H. Carol atitudine ce i-a atras avertismentele arbitrilor. In încheiere, o notă bună pentru organizarea mult mai corespunzătoare în raport cu etapa precedentă. H. LOLEANU. coresp. Rugbi categoria A C. S. U. Iaşi — C. S. U. Bucureşti im 3-3 (0-3) Un meci de rugbi care era aşteptat cu multă, nerăbdare, deoarece se întîlneau două echipe ce au promovat în acelaşi an în categoria A. Fiecare din ele voiau să obţină victoria, victorie ce le-ar fi asigurat un locmai bun în clasament. Ne aşteptăm la o victorie a ieșenilor. Rezultatul de egalitate 3-3 nu oglindeşte just situaţia de pe teren. Dacă în prima repriză studenții bucureşteni au luptat de la egal la egal cu ieşenii, reuşind să deschidă scorul printr-o lovitură de picior, în cea de a doua ei au fost net dominaţi. La pauză studenţii ieşeni au fost conduşi cu 3-0, fiind egali în joc cu colegii lor dar, în cea de a doua repriză ei au practicat un rugbi mai clar, au încercat uneori acţiuni pe aripi, având perioade clare de a înscrie însă acestea au fost ratate. Faţă de jocul practicat mai ales în cea de-a doua repriză, CSU Iaşi ne-a dovedit că se află în progres, totuşi echipei ieşene îi lipseşte jocul de ansamblu. In general, în acest meci, CSU Iaşi a jucat cu elan, a luptat pînă în ultimul minut pentru a obţine un rezultat cît mai bun. Dacă echipa va reuşi să înlăture şi deficienţele tehnice sîntem siguri că ea va obţine rezultate din ce în ce mai bune. CSU Bucureşti a jucat bine în acest meci. S-a apărat calm, mai ales în cea de-a doua repriză, şi a reuşit să obţină un rezultat nesperat de egalitate. Trebuie la fel evidenţiat şi corectitudinea cu care au jucat ambele echipe. Arbitrajul lui N. Ionescu (Bucureşti) a fost în ansamblu bun. I A. Fază din meciul de rugbi cat. A. dintre echipele CSU Iaşi şi C.S.U. Bucureşti, Scor 3—3. Foto: AURIAN