Flacăra Iaşului, mai 1958 (Anul 14, nr. 3633-3657)
1958-05-03 / nr. 3633
Pagin. FL'A CARA IA'STJLt. Nr. 3633 Entuziasta demonstraţie de 1 Mai Cuvântarea tov. Dumitru Gheorghiu (Urmare din pag. Dar Inul unei continue , îmbunătăţiri a traiului oamenilor muncii. In 1957, producţia industriei sideturgice a depăşit cu 3,4 ori nivelul din 1938, producţia de energie electrică de7,4 ori, a industriei petrolifere de aproape2 ori- Industria constructoare de maşini dă astăzi o producţie de 7 ori mai mare decît în 1938. Trezeşte îndreptăţită mîndrie patriotică faptul că ţara noastră, care odinioară era nevoită să importe pînă şi ace de cusut, produce unuim cea mai mare parte a maşinilor şi utilajelor necesare economiei naţionale; numeroase tipuri de maşini şi agregate complexe fabricate în uzinele noastre sunt exportate şi se bucură de preţuire în diferite ţări ale lumii. Industria bunurilor de consum produce acum de 3 ori mai multe mărfuri textile, de pielărie şi încălţăminte, decît în 1938, iar producţia industriei alimentare s-a dublat. S-au obţinut succese însemnate în tica socialista a agriculturii. Sectorul cooperatist-socialist cuprinde azi ipeate 45 la sută din totalul faini, liitor de ţărani muncitori şi, incluzind şiterenurile care aparţin statului, peste 52 la sută din întreaga suprafaţă agricolă a ţării. Totodată s-au obţinut rezultate în sporirea prottucţiei agricole vegetale şi animale. Aceasta crează condiţii favorabile ca în anii imediat următori să se dezvolte şi mai mult sectorul socialist al agriculturii, să se obţină o creştere simţitoare a producţiei de cereale, carne, lapte, etc. TOVARĂŞI. Ca urmare a sprijinului primit din partea partidului şi guvernului, în regiunea Iaşi s-au ridicat în ultimii ani numeroase obiective industrialeşi de folos obştesc. Din întîlinarea zilei de 1 Mai, oamenii muncii din unităţile industriale şi-au luat numeroase angajamente menite să ducă la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost, la îmbunatăţirea nivelului de trai al poporului muncitor. Harnicii muncitori de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ au realizat planul producţiei globale pe primul trimestru al anului în procent de 101 la sută iar cel al producţiei marfă în procent de 100 la sută. Cu mîndrie au raportat muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii de rulmeţi Bârlad că angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai au fost îndeplinite şi depăşite, încă de la 13 aprilie, fabrica a început să producă rulmenţi în contul zilei de 1 Mai. Fabrica „Ţesătura“ care a primit de fapt şi steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură a îndeplinit planul producţiei globale pe primul trimestru al anului în procent de 108,4 la sută, iar cel al producţiei marfă în procent de 108,8 la sută, realizând o creştere a productivităţii muncii de 102,8 la sută. In cinstea zilei de 1 Mai s-au dat peste plan 528.000 m.p ţesături şi 54.000 kg. fire. Pe întreaga regiune, în primul trimestru al anului 1958 planul producţiei globale industriale a fost realizat în proporţie de 103 la sută, iar planul producţiei marfă în proporţie de 103,8 la sută. Asemenea exemple pe care le dau numeroase , colective de muncitori, umplu de bucurie şi mîndrie inima fiecărui om cinstitdin ţara noastră care-şi iubeşte patria şi munceşte pentru a o face cit mai frumoasă, mai bogată şi mai puternică. Cinste muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din întreprinderile regiunii noastre care prin muri.:* lor au întîmpinat cu realizări deoseebite această sărbătoare de 1 Mai ! Muncitori, tehnicieni şi ingineri ! Comitetul regional de partid vă cheamă să luptaţi şi mai departe, pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie, pentru continua creştere a productivităţii muncii şi reducerea sistematică a preţului de cost ! Harnica ţărănime muncitoare de pe ogoarele regunii noastre a întîmpinat şi ea cu succese deosebite ziua de 1 Mai, încă de la sfîrşitul lunii măriie a acestui an 61 la sută din numărul familiilor de ţărani muncitori erau cuprinse în sectorul socialist-cooperatist care reprezintă 43 la sută din suprafaţa arabilă a regiunii în afara sectorului de stat. Problema principală în momentul de faţă este de a pune în mişcare toate forţele şi posibilităţile pentru consolidarea şi dezvoltarea economică i.mltilateră r. feciorului socialist, copni »tist ;...iar: j. Cauza ridicării agriculturii este cauza întregului popor muncitor. Nu încape îndoială că programul "de luptă elaborat de Consfătuirea de la Constanţa va fi tradus cu succes în viată. Cei ce muncesc pe ogoare şi-au ■iri'.ensificat eforturile în campania agricolă din primăvara acestui an. Lucrătorii din gospodăriile agricole de stat, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale au obţinut rezultate îmbucuratoare la arat şi însămînţat. Totuşi ţinînd seama de faptul că timpul este înaintat este necesar de a folosi întreaga capacitate de lucru a maşinilor şi atelajelor pentru a se termina cît mai repede campania agricolă de primăvară. Oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii noastre ! Urmaţi cu avînt chemarea Consfătuirii de la Constanţa ! Luptaţi pentru a obţine recolte bogate de grîu, porumb, produse animale, legume şi fructe, pentru a ridica continuu bunăstarea familiilor voastre şi acontribui la o tot mai bună aprovizonare a oamenilor muncii de la oraşe. Efectuaţi mai repede şi în condiţii bune lucrările agricole de primăvară ! Cu prilejul zilei de 1 Mai oamenii muncii din regiunea noastră trec în revistă succesele obţinute în dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei care au devenit un bun al celor ce muncesc. In şcolile de toate gradele majoritatea elevilor şi studenţilor e formată din fiii celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Oamenii de ştiinţă şi cultură, intelectualitatea noastră se bucură astăzi din plin de încrederea şi sprijinul statului democrat,popular, are toate posibilităţile de a-şi pune întreaga ei capacitate de creaţie în slujba poporului şi a cauzei construirii socialismului. Oameni de ştiinţă şi cultură din regiunea noastră ! Munciţi pentru înflorirea continuă a ştiinţei şi culturii patriei noastre. Puneţi întreaga voastră capacitate creatoareîn slujba construirii socialismului ! Grija permanentă a statului democrat-popular pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate, este ilustrată prin importante realizări obţinute în domeniul creşterii nivelului de trai. In cursul anului 1957 au fost distribuite oamenilor muncii din regiunea noastră cu 15 la sută mai multe mărfuri decît în anul 1956 şi cu 30 la sută faţă de 1955. In anul 1957 s-a distribuit cu 46,2 la sută mai multă pîine albă, cu 68 la sută mai mult zahăr, cu 53 la sută mai multe textile şi încălţăminte decît în anul 1955. TOVARĂŞI: Sărbătorim ziua de 1 Mai în condiţiile etnoi pe plan internaţional lupta popoarelor pentru apărarea păcii a intrat într-onouă fază. In aceste zile, omenirea a fost martora unei iniţiative de însemnătate epocală a Uniunii Sovietice . — hotărîrea prin care URSS încetează în mod unilateral toate experienţele cu arma atomică şi cu hidrogen. Oamenii iubitori de pace de cele mai diferite convingeri şi profesii, din toate ţările au aprobat şi salută cu satisfacţie această hotărâre, văzând în ea acea măsură practică concretă, în stare să ducă la încetarea experienţelor cu arme atomice şi să creeze condiţii pentru realizarea altor paşi importanţi în direcţia destinderii încordării internaţionale. Această hotărâre a dat un imbold nemaiîntâlnit luptei Trec gărzile In Piaţa Republicii răsună acordurile unui marş. Pentru prima dată la Iaşi defilează gărzile muncitoreşti. Trec cu pas cadenţat cu mina încleştată pe urmă urmaşii vitezelor formaţii patriotice de luptă organizate de partid în vederea insurecţiei armate şi dezarmării ocupanţilor hitlerişti care ne cotropiseră ţara. Trec muncitorii înarmaţi îmbrăcaţi în salopete de un albastru închis, cu eşarfă tricoloră la braţ şi tricolor la bonetă. Unii sînt tineri, alţii au părul albit de ani, dar în ochii tuturor citeşti hotărîrea fermă de a apăra cu arma în mînă fabricile lor, pămîntul drag al patriei. Păşind cu fruntea sus aceste forlaţii întruchipează hotărîrea de neclintit a poporului nostru muncitor de a-şi apăra marile sale cuceriri popoarelor pentru pace. Popoarele cer cu hotărÎre ca Statele Unite şi Anglia să urmeze exemplul Uniunii Sovietice, să înceteze experienţele cu arme nucleare ! Dar, din păcate cercurile conducătoare din occident nesocotesc dorinţa popoarelor. Ele refuză să urmeze exemplul Uniunii Sovietice şi continuă pe mai departe cursa nebunească a înarmărilor, pun la cate noi provocări menite să ducă lumea în pragul unui nou război Dar popoarele lumii sunt vigilente şi ele vor determina, în ultimă instanţă pe conducătorii ţărilor din Occident să ţină cont de dorinţa arzătoare a milioanelor de oameni. Chezăşia acestui lucru o constituie faptul că Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară s-au transformat într-un factor puternic al vieţiiinternaţionale. Alaturi de celelalte ţări socialiste, ţara noastră aduce o contribuţie activă la lupta pentru slăbirea încordării internaţionale, pentru promovarea coexistenţei paşnice şi întărirea păcii. Călătoria pe care preşedintele Consiliului de Miniştri al ţării noastre, tovarăşul Chivu Stoica, însoţit de tovarăşii Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au făcut,o în ţările Asiei, convorbirile cu conducătorii acestor state şi documentele semnate au o mare însemnătate nu numai pentru îmbunătăţirea continuă a relaţiilor cu aceste ţări prietene, dar ele sunt o contribuţie la promovarea cauzei păcii în lume. Prin recenta Declaraţie a Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române cu privire la apelul Sovietului Suprem al URSS către parlamentele ţărilor lumii, ţara noastră a salutat cu satisfacţie Hournirea Sovietului Suprem al URSS cu privire la încetarea experienţei atomice şi se pronunţă pentru orice iniţiativa care poate duce spre ţelul dezarmării. TOVARĂŞI. Frumoasele noastre succese se datoresc muncii pline de abnegaţie a clasei muncitoare, a ţărănimii muncitoare şi a intelectualităţii, care sub conducerea încercatului nostru partid fac să înflorească patria noastră dragă. Noi nu vom putea uita niciodată ajutorul preţios pe care l-am primit şi-l primim din partea prietenei noastre puternică Uniune Sovietică şi vom lupta pentru întărirea continuă a colaborarii şi ajutorului reciproc cu ţările care păşesc pe drumul sociatnui uhji victorios Nu trebuie uitat nici un moment că duşmanul caută sub diferite forme să ne frîneze dezvoltarea muncii noastre constructive, să spargă uni. ■tatea de acţiune ii ţărilor lagărului socialist şi să, readucă din nou jugul exploatării capitaliste. De aceea, partidul cheamă pe toţi oamenii muncii să-şi sporească vigilenţa revoluţionară, să lupte pentru întărirea necontenită a orînduirîi democrat-populare, să dezvolte şi să întărească frăţia între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Să facem din patria noastră o ţară puternică şi înfloritoare, o ţară a bel Seifului şi a unei culturi înaintate, cotribuind înfelul acesta la întărirea lagărului socialist şi a unităţii celor ce muncesc din lumea întreatrăiască 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a ceior ce muncesc. Trăiască comunitatea frăţească a ţărilor socialiste în frunte cu marea Uniune Sovietică. Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Central în frunte CU tovarăşul CHr. Gheorghiu-Dej. muncîtoreşti Nesfirşite valuri de aplauze îi însoţesc pe muncitorii înarmaţi care păşesc prin dreptul tribunelor. Florile dragostei îi întîmpină ca un sărbătoresc arc de triumf Oamenii muncii privesc cu mîndrie şi cu încredere către destoinicii apărători ai cuceririlor poporului. Să îndrăznească cei care încearcă să ne dea lecţii de democraţie, să îndrăznească domnii capitalişti să dea armele în mîna clasei muncitoare din ţările capitaliste. N-au îndrăznit şi nici nu vor îndrăzni vreodată să facă aşa ceva. „Profesorii“ în materie de democraţie tremură de frica poporului, asupresc poporul, exploatează poporul. Mîinile muncitorilor ieşeni încleştate pe arme au simbolizat în acest însorit 1 Mai puterea înarmată a clasei muncitoare, forţa ei de neînvins. Mîinile oamenilor aceştia harnici ştiu să poarte cu pricepere strungul şi ciocanul pneumatic, dar ştiu să apere oricînd rodul muncii libere Cinste acestor harnice şi destoinice mîini! Primăvara patriei Deosebită a fost în acest an şi demonstraţia pionierilor ieşeni. Mai întîi şintii a sosit în Piaţa Republicii o uriaşă coloană in mijlocul căreia a fost deschis un culoar. In acest culoar gimnaştii pionieri au înscris pe caldatura cu trupurile lor însemnul din calendar al acestei sărbătoreşti zile: 1 Mai. Apoi au trecut trompetiştii şi toboşarii, după care un grup de pionieri, îmbrăcaţi în salopete şi costume naţionale au purtat pe umeri stema Republicii, trecind pe rînd grupuri compacte de pionieri deasupra cărora flutură lungi eşarfe tricolore, grupuri de pionieri care poartă cu ei nota 10, pionieri sportivi- tineri constructori de aeromodele şi navomodele. Din coloana pionierilor Se înalţă zeci şi zeci de hulubi albi şi baloane multicolore. Zeci de pionieri se îndreaptă către tribună şi oferă frumoase buchete de flori conducătorilor organelor locale de partid şi de stat. Este un semn al recunoştinţei profunde faţă de partidul şi statul nostru democrat-popular Demonstraţia ceferiştilor ieşeni este deschisă cu un frumos car alegoric : deasupra unui glob părintesc flutură steaguri roşii şi tricolore şi se află înscris cu litere mari : 1 Mai. Muncitorii ceferişti poartă cu ei portrete ale lui Marx, Engels, Lemin, portrete ale conducătorilor partidului şi guvernului nostru, ale conducătorilor mişcării muncitoreşti internaţionale. Trecînd prin dreptul tribunelor muncitorii ceferişti fac o entuziastă manifestare de dragoste faţă de partid. Cu partidul nostru-n frunte Vom avea victorii multe scandează sute de muncitori intr-un singur glas. E glasul inimii Şi demonstraţia continuă. În faja tribunei, salutau de uluirea pnmavăratca a drapelelor, utopiind strada de Ireamui, trec muncitorii de la ICET, lucratorii de la Poşta şi telecomunicaţii, salariaţii întreprinderii de reparaţii amonf. 4. Cale alegoric® redau sugestiv roadele eiuftUfUOr lor entuziaste şi daca ar îl să te opreşti doar la cele cîteva cifre înscrise pe carul alegoric al letalului — 110/35/6 Kw — şi-n faţa ochilor îţi Şi apare imensul şir al stîlpilor masivi, de beton ce poarta fireie prin care curentul de înaltă tensiune al Borzeştilor inundă-n fiecare noapte, în lumină, întregul Iaşi- Expresie a forţelor natură, puse de omori slujba omului, aceaista energie nesecată alimentează şi centrala care deserveşte proaspăta conductă de apa Prut-Iaşi. Trec rinduri, rînduri, şi muncitoarele fruntaşei întreprinderi ,,Ţesătura“, trece întregul colectiv de muncştori, tehnicieni şi funcţionari care a prompt tu pr-agul primăverii, drapelul de urmare fruntaşă pe ramură. Pancarte mari redau prin grafice noi diobînzi, dobîndite aici, ca şi în alte intreprinderi, fruntaşe pe fartufiă — Întreprinderea regională de panificaţiei moara „1 Mai“ roa , . luptei colectivelor de muncitori pentru cinstirea sărbătorii lui 1 Mai. Şi dacă textiliştii au dat in Cinstea zilei de 1 Mai, 528 000 m.p. ţesături şi 54.000 kg fire, cei de la întreprinderea de tricoaje „Moldova“, raportează cu întemeiată bucurie şi mîndrie că la 1 Mai lucrează, de acum în contul zilei de 16 mai- Dar dacă vrei să descifrezi semnificaţia acestui 1 Mai, fără-n -loială că nu atît pancartele şi cele alegorice ţi-o oferă, cu ceicare au creat tinerei generaţii a patriei cele mai bune condiţii de învăţătură şi dezvoltare multilaterală fierbinţi a acestor harnici constructori ai socialismului. Intr-adevăr ceferiştii de la Atelierele ieşene au întîmpinat întîiul de mai cu deosebite succese în producţie. Planul pe luna aprilie a fost îndeplinit înainte de termen, a fost îmbunătăţită ritmicitatea şi calitatea producţiei, insecţiile fierărie, sudură, mecanică, locomotive şi strungărie s-au înregistrat însemnate depăşiri de plan şi economii de materiale. Mîncări de succesele obţinute muncitorii ceferişti păşesc cu fruntea sus, hotărîţi să înmulţească realizările de pină acum, să le facă mereu mai frumoase, mai spornicepurile luminoase ale oamenilor, întregul peisaj, de-un colorit vioi, abundent, întregul chip al laşului vibrînd intens, entuziast, de tinereţe şi de împlinite bucurii. Baticurile ţesătoarelor recompun în lungul şirului culorile drapelului scumpei noastre Republici Popu, care, mîinile lor, mîinile harnice care conduc războaie de ţesut, flUiUîă în lungul coloanei înflorate eşarfe, iar către cerul necuprins, săgetători zbucnesc în zbor rotit albi porumbei — mesaj al păcii şi-al prieteniei. Asemenea lor alţi porumbei se-nalţă in aceeaşi clipă in multe puncte ale globului. Şi gîndul cald şi generos al păcii apropie peste meridiane popor ,lingă popor, punînd în faţa oamenilor muncii şi mai puternic datoria strînsei solidarităţi, a necurmatei lupte împotriva celei mai hidoase progenituri imperaliste — spec- trul războiului atomic. E-ntîi mai, şi luminos, şi darnic se bolteşte cerul primăverii peste oraşul nostru drag în care la tot pasul nenumărate mărturii dau faptele pentru puterea de neînvins a celor mulţi. Iată vin muncitorii fabricei chimice nr. 2. In fruntea lor, pe carul alegoric -uiraş cifre. In urmă cu nu prea mulţi ani această fabrică era doar în proiect, în :56 prima şarjă de penicilină înscria prima victorie iar pînă în 1960 producţia întreprinderii va creşte la 360 la sună ţaţă’, de realizările primului an. Moderna fabrică de antibiotice îşi datoreşte existenţa neprecupeţitului ajutor sovietic şi mulţi din muncitorii care alcătuiesc coloana îşi amintesc de tehnicienii sovietici al căror sfat şi a căror experienţă au dat îmbelşugate roade, prin ani aici ca şi în multe alte colţuri ale ţării, sădind în inimile oamenilor muncii, neţărmurită dragoste, recunoştinţă, pentru poporul marii ţări a socialismului şi a păcii. Şi iarăşi rînduri,rînduri, trec muncitorii ieşeni, în fruntea lor tineri şi vîrstnici unindu-şi glasurile-n cîntece închinate zilei de afara formaţii de dansatori redînd prin ritmul viu al sîrbelor şi horelor adînca dragoste de viaţă care uneşte laolaltă întreg poporul, stăpîn pe soarta sa — făuritor al viitorului de pace şi belşug. Trec lucrătorii din cooperaţia meşteşugărească, trec lucrătorii din cooperaţia de consum, aceştia din urmă aducînd prin munca lor acestei sărbători, cununa unor noi succese în intensificarea schimbului între oraş şi sat. De o deosebită preţuire s-a bucurat demonstraţia plină de tinereţe voioşie şi vigoare a sportivilor ieşeni. Trecînd în pas viu, cadenţat, în acordurile cunoscutului imn al sportivilor de Dunaevski mii de sportivi ai oraşului nostru au făcut din demonstraţia lor o grăitoare manifestare a dragostei de viaţă şi de pace a poporului nostru muncitor. Ei au arătat că datorită grijii puterii populare mişcarea sportivă de masă cunoaşte un mare avîrtt contribuind din plin la formarea omului nou al patriei noastre. Muritorii din fabrici şi din uzine, ţărani muncitori, tineri studioşi — cu toţii au astăzi posibilitatea să-şi întărească trupul sa-şi încerce forţele în avîntaje Studenţi şi profesori, şcoli me.dii şi insu.u., superioare de învaţiunifii, oameni ere irunie ai ştiinţei, artei şi literaturii, trec in coloane demonstrmd ataşamentul lor fierbinte la avUi«na iUjh* pentru socialism. Ovaţii şi aplauze, lozinci mobilizatoare, exprimă dragostea ceior ce înannTsUaaza acum, a celor care în laboratoare, şcoli, în munca lor de creaţi® îşi aduc aportul la mersul înainte, victorios, al amplei revoluţii culturale, iniţiate şi conduse de par. Ud. In prag de centenar, bătrîna Universitate „Al. I. Cuza“ cunoaşte mai mult ca oricînd o înfloritoare activitate didactică şi ştiinţifică Un tiner student de la Institutul Politehnic difuzează proaspăta ediţie a „Vieţii Politehnicii“, în rîndurile tipărite desluşindu-se numeroase num® de studenţi ce au fost evidenţiaţi cu prilejul ultimei reuniuni a cercurilor ştiinţifice. Trec profesorii şi studenţii Institutului de Medicină, ai Institutului Agronomic , a cărui activitate ştiinţifică face să crească şi mai mindre lanurile de grîne din Moldova — trec matematicieni şi fizicieni, de renume, trec tineri cărora puterea popu. Iară le-a deschis drum larg spre învăţătură, spre luminoasa culme a ştiinţei. Apoi, apare un foarte ingenios car alegoric ce reda imagini ale laşului culturii. In ampla trecere în revistă a in- stituţiile de artă şi cultură ale laşului, nu poţi să nu aplauzi, „la scenă deschisă“, entuziastul tînărul colectiv al Operei de Stat, — realizare importantă a anilor de democraţie populară — a cărei scenă a oferit în primul trimestru al anului, spectacole la care au asistat 25.013 spectatori Pictori şi sculptori, scriitori, adori, închină astăzi gîndul lor eroicei noastre clase muncitoare, al cărei glorios trecut de luptă îl aminteşte bustul lui Ilie Pintilie, prin faţa căruia păşesc vna, întind spre tribună, “noi şi noi coloane de demonstranţi, întreceri tovărăşeşti. Rînd pe rînd, nestăvilite ropote de aplauze au răsplătit frumoasa evoluţie a gimnaştilor, a boxerilor, a voleibaliştilor, a luptătorilor Rînd pe rînd, au trecut prin dreptul tribunelor coechipierii formaţiilor divizionare de fotbal, de handbal, de baschet. Rînd pe rînd, prin numeroase exerciţii, sportivii şi-au dovedit măestria, şi-au dovedit dragostea faţă de sărbătoarea oamenilor muncii — 1 Mai. Marea demonstraţie a oamenilor muncii din oraşul Iaşi a luat sfîrşit. In Piaţa Republicii mii de oameni intonează Internaţionala. Este însăşi simbolul sărbătoririi acestei zile. încredere şi dragoste faţă de partid Tinereţe, vigoare, voioşie ..În faţa tribunei trec în rinduri coloane de demonstrare Ectc: P. CALDSMITH. Entuziasmul şi dragostea faţă de partid şi guvern se pot citi pe feţele pionierilor — viitorul de aur al patriei. IN CLIŞEU : Carul alegoric al Atelierelor CFR ,,Ilie Pintilie” O sărbătoare a ciotului Stnele de steguleţe ce împodobeau înziua de 1 Mai Piaţa Republicii, aveau în fluturarea lor ceva care semăna cu un gest de chemare, o invitaţie pentru mulţimea de cetăţeni ce se scurge dinspre toate arterele oraşului. Atracţia o exercitau însă cîntcele şi jocurile de pe tribunele amenajate în toate piţele publice, în gridini şi prin parcurg Cele mai bune formalii artistic de amatori îşi dădeau concursul la această mării sur fl’,oa e a cântecului şi dansului, prilejuă de I Mal, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cînd fanfara Atelierelor CFR „Ilie Pintilie” prinse a cînta, iar echipa de dansuri a executa frumoasele jocuri româneşti, hore şi dansuri se închiseră şi în mulţimea care fremăta, dînd frîu liber bucuriei sale. „Partidului, părinte al bucuriei” răsună apoi cîntecul intonat de corul Direcţiei Regionale PTTR, melodie cu puternice rezonanţe în sufletele asbulatorilor. In preajma sărbătoririi unui deceniu de existenţă, corul îşi dovedea încă codi î măestria, însufleţirea, înalta pregătire artistică De asemenea, ansamblul coral al muncitorilor sindicatului din Învăţământ, promovat recent la faza repubLcană a concursului pe ramură, îşi începuse programul prin ,,Cinice pentru 1 Mal”. Şi atît de frumos se auzea cîntecul Incit mulţimile se adunau unduind In, în phta si sub pomii mise în ri”a însort" a futilului de mal, toi ,lestui oamer, mugurii ridicind frunzrliţ, spre soare. ,,Toate saltă-n dulce alai C-a sosit şi Intîi Mai...”. Refrenul izbucnit din sute de neptuni răsuna pînă departe, răspunzind Sentimentelor adinei, stări sufleteşti a fiecărui om al muncii. „Imnul libertăţii, „Cîntecul prietenei” îşi trimitea acordurile pe arinile violului şi umpleau rarea întreagă. In piaţa Palatului, turnul bătrin deasupra căruia flutura steagul roşu era martorul înălţătoarei sărbători. Se perindau brigăzi artistice de aagitaţie de la cooperativa „Igena”, întreprinderea nr. 1 construcţii, cooperativa Tehno-lemn, etc. etc. Pentru fruntaşii în producţie care în cinstea lui 1 Mai, depăşiseră norme şi lucrau în contul anilor viitori, se înălţau cîntece de slavă. Melodii proaspete făceau să vibreze mulţimea, aprindeau în inimi gînduri noi de primăvară, iubiri abia înmugurite, speranţe, dragostea şi hotărîrea de a apăra viaţa noastră nouă, pacea şi liniştea popoarelor. Orologiul din turnul Palatului privea ca un ochi obosit mulţimea vioaie, fremătătoare. Nimeni nu lua în seamă însă scurgerea trupului. Se aprindeau lumini multicolore, se înălţau balcane străvezii, ramuri de brazi înmiresmau aerul, iar durpelele pluteau tot multi. Dansatori de la clubul Direcţiei Regionale CFR se pregăteau sa înceapă, minunatele dansuri populare. Se aureau versuri într-aripale „1 Mai” de Mihail Bellkre, melode miindre printre care „Măreţ pămînt al patriei iubite”, ,,1 Mai", „Slăvim o viaţă nouă”, etc., etc. (Continuare in pag. 3 a) şi dansului