Flacăra Iaşului, iunie 1958 (Anul 14, nr. 3658-3682)

1958-06-01 / nr. 3658

CENTI 5­L­I MIN T­E­C­A I­NVERSITARA ,cu­ iaşi my raw** *ăhîce. witi-ya / «JbRGAN kit COMITETULUI­­ REGIONAL PMR. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL­­«SIM ANUL ANIV, Nr. 8658 DUMINICA 1 IUNIE 1958 4 PAGINI 20 BANI 500 tone cereale contractate cu statul In cinstea conferinţei raionale a cooperativelor de consum, în sa­tele raionului Vaslui a fost inten­sificată munca pentru contractarea cereralelor. Astfel, numai în 20 de zile diferiţi ţărani muncitori din raion au contractat prin coo­perative peste 500 tone de griu, porumb, orz, floarea-soarelui sa, care urmează a fi livrate statului. La obţinerea acestor frumoase realizări au contribuit în mod deosebit cooperativele din comu­nele Codăeşti, Ivăneşti, Lipovăţ şi altele. De asemenea, în cinstea confe­rinţei raionale a cooperaţiei de consum în comunele Tăcuta şi Ivăneşti s-au înfiinţat 33 asociaţii de contractare a cerealelor VLAD ARMEANU coresp. Intr-o singură săptămînă la Atelierele CFR Paşcani 500 noi depunători la CEC Muncitorii, tehnicienii şi funcţio­narii Atelierelor CFR Paşcani sînt în fruntea acţiunii de economisire prin CEC. Convinşi de avantajele pe care le oferă depunerea cu regulari­tate a economiilor pe libretul de eco­nomii CEC, o bună parte dintre sa­lariaţii Atelierelor au consimţit să-şi depună economiile lor băneşti, astfel că într-o singură săptămînă numărul depunătorilor a crescut cu peste 500 noi depunători. Urmînd exemplul lor, muncitorii, tehnicienii şî funcţionarii Depoului CFR și-au mărit de asemenea nu­mă­­rul depunerilor la CEC. MUNTEANU MIHAI coresp. îndeplinim sarcinile trasate de Consfătuirea de la Constanţa Creşte fondul de bază — cresc şi veniturile La Consfătuirea de la Constan­­ţa, m-am împrietenit cu preşedin­tele unei întovărăşiri agricole din raionul Agnita, regiunea Stalin. Multe lucruri interesante am auzit de la el. Mi-a -­ •­început întovărăşi­rea lor se dezvolt greu. Cauza: înto­vărăşirii nu execu­tau muncile în co­mun. Nu se pune cu atenţie proble­ma alcătuirii unu fond de bază. Mem­brii întovărăşirii s întîlneau la un la abia în adunari generale. Dar cum mi-a spus că as­tăzi se lucrează p brigazi şi echipe că producţia se în parte şi în rapa de suprafaţă şi î raport de zile mu­că efectuate sau că ză e de aproape 300.000 lei, am rămas dus pe gînduri. Aproape că la fiecare două-trei vorbe re­peta această frază: „Creşte fon­dul de bază — cresc şi veni­turile“. Pînă cînd am ajuns în Perieni, m-a tot chinuit o întrebare: oare noi nu putem proceda la fel ? Dat fiind că sunt şi deputat, am povestit cele aflate din Con­sfătuirea de la Constanţa tu­turor întovărăşiţilor din cir­cumscripţia mea. După aceea, la căminul cultural şi oriunde mă aflam. Dar ce să mai lungesc vorba. Adunarea generală a fost de acord să executăm toate muncile în comun, să împărţim producţia la medie şi să mărim fondul de bază. O întovărăşire cu 326 fami­lii şi 435 ha. poate face acest lu­cru mult mai uşor şi bine. Brigăzilor şi echipelor li s-au repartizat terenul pe care vor lu­cra pînă la recoltare. Pe 54 ha. am semănat porumb hibrid. Zi de zi ,­ pînă ce am terminat — pe lîngă tractor, au lucrat pe aceeaşi brazdă 14 atelaje. In lanul de 148 ha­ semănate cu grîu nu gă­seşti o buruiană. Mobilizarea la lucru e uşor de făcut pentru că conducere a ţinut cont de gradul de rubedenie şi de felul cum sînt grupaţi pe o uliţă. Nu de mult s-au discutat şi u­­nele sarcini ce ne revin în mărirea fondului de bază. Avem noi ceva, dar e puţin. De aceea s-a hotărît să fie achitate taxele de înscriere, iar toţi banii rezul­­taţi de pe cele 5 ha, semănate cu rapiţă să fie desti­naţi fondului de bază. Parte din bani vor fi cheltu­iţi la plantatul ce­lor 5 ha. cu viţă de vie, iar cu restul vom cumpăra unel­te şi maşini agricole. Sîntem siguri că pe măsură ce dez­voltăm fondul de bază întovărăşirea va dezvolta cu de producţie, iar veniturile vor spori­­de la an la an. GH. I. BANCILA membru al întovărășirii „Drumul socialismului” Perieni-Bîrlad —popa noastră de noi ramuri Copilărie , In apropiere de Iaşi. In mijlocu­l pădurilor intinse, se află aşezare, denumită Poieni. Aici era înaint vreme un conac in care se adunau an de an bogăţiile de pe domeniile regale. Acum în împrejurimile aces­tea de o frumuseţe picturală, în las­gile odăi ale fostei locuinţe regale, ţara a adunat copii orfani din întreg cuprinsul ei. Ca o mamă bună, patria i-a­ îm­brăţişat cu aceeaşi dragoste pe toţi copiii aceştia orfani şi pe puiul de tătar Mustafa Victor, şi pe Scripca­­rul Petru, copil al unor ţigani no­mazi, şi pe Simca Schwartz, şi pe Stoica Petru. Toţi sînt crescuţi şi educaţi cu aceeaşi obijduitoare­­grijă. Unii dintre copii încep să deprindă încă de aici meserii. Alţii, dobîndesc bună ştiinţă de carte, ajungînd pro­fesori, ingineri­, predici. Dar să vă pre­zentăm cîteva im­i­gini ale unei zii, de la Casa de copii din Poieni. La Poieni, cuco­şul (clişeul 1) nu singurul vestitor al noii zile. Aici dimineaţa glasul trompetei cu care se mîndreşte pio­nierul Mihai San­du (clişeul 2) chica­mă copiii la pro­­gramul noii zile încă o zi în care vor avea multe de învăţat, vor alerga în parcul cu plan­te exotice, vor.. Dar cite surprize dragi nu Ie aduce lor fiecare zi. Şcoala nouă, da­tă anul acesta în folosinţă, este­­ înzestrată cu întreg materialul didactic necesar. Iată-i pe­ noi se deslurşesc celor atît de dornici După orele de clasă întrecerile sportive atrag mul­ţi participanţi. Du­pă cum se obser­vă din clişeul nr. 4 şi aici fotbalul se bucură de mare preţuire şi se dis­pută cu aceeaşi ar­doare. Dar sînt al­ţii care preferă muzica şi aceştia îl înconjoară de­­îndată pe Vasile Iftimie care-i urăg C­reşte cu acordeo­­nul lui (clişeul 5), amiaza nu-i destinată de meditaţie directorul şcolii, prof Vasile Grămadă, se află adeseori în mijlocul elevilor (clişeul 61. Lecţiile Sunt adunaţi la Casa din Poieni copii din întreaga ţară. Aici cresc şi sunt pregătiţi pentru Apoi întreaga ţară îi primeşte din nou ca pe nişte viitori vrednici cons­­­tructori ai marilor ei împliniri. SANDU FAUR si G. PAUI. copii ffl Taboratoruî de flzîcS, pri f Bar după U fe enhoascT mind explicaţiile •ducătorului Octav , numai sportului şi muzicii. In orele sînt pregătite cu multă grijă. Seara, tn timpul liber, fiecare fşi petrece vremea după plac. Unii ci­tesc, alţii joacă şah. Pionieri! Petru Stoica, Mircea Ţibuleac şi Gh. Miha­­lache (clişeul 7) lansează în această seară o „navă” pe apele iazului din parcul şcolii. Aşa trece fiecare zi la Casa Ilfri Poieni: cu învăţătură, cu cântec, cu joc, viaţă. întreţinerea culturilor — , pe primul plan ★ La GAS Crasna, lucrările de întreţi­nere a culturilor sînt în curs. S-au prăşit mecanizaţi cu sapa rotatică 287 ha. cu cultivatoarele suspen­date 219 ha.­ iar manual pe rînd o su­prafaţă de 48 ha. cu porumb. De aseme­­nea, s-a executat şi prăşitul celor 14 ha. de cartofi. In pre­zent, se continuă lu­­crările de întreţinere la floarea­ soarelui. ★ La colectiva din comuna S­tintinele s-au prăşit pînă a­­cum 1 ha. cartofi, 8 hectare floarea­soarelui şi 21 hecta­re de porumb. S-au situat în fruntea a­­cestei acţiuni colecti­viştii Macariciuc Ne­culai, Epureanu Ma­­ria, Oprea Teodor, Andrei Elena şi al­ fii. Paralel cu pră­­şitul se plivesc şi semănăturile de toam­nă. Pînă azi s-au plivit 15 hectare de griu. Corpul didac­tic al şcolilor ele­­mentare din comună în fruntea elevilor s-a oferit ca în ore­le libere să ajute pe colectiviști la plivit. GH. DOMINTE corespondent Iert s-au deschis Lucrările conferinţei interregionale de morfologie Ieri dimineaţă, în amfiteatrul de anatomie patologică de la Institutul de Medicină din Iaşi s-au deschis lucrările primei conferinţe interregio­nale de morfologie normală şi pato­logică şi medicină judiciară. Organizată de Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi, filiala Socie­tăţii ştiinţelor medicale, secţia mor­fologie şi de Institutul de Medicină, această conferinţă se bucură de o bogată şi valoroasă participare a medicilor specialişti din cele patru regiuni ale Moldovei, precum şi din cele mai importante oraşe din ţară : Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, ş.a. Cuvîntul de deschidere a lucrărilor conferinţei a fost rostit de acad. prof. dr. Vasile Rişcanu, preşedintele So­cietăţii de medici şi naturalişti. Un cuvînt de salut a rostit şi prof. dr. O. Franche, rectorul Institutului de Medicină. In cadrul tematicii conferinţei care include două probleme mari („Con­tribuţia morfologiei în orientarea di­agnosticului clinic’’ şi „Probleme actuale de morfologie în practica me­­dico-judiciară”), lucrările conferinţei au început prin referatele cu caracter general. Prof. dr. M. Kernbach a prezentat referatul „Unele probleme actuale de morfologie şi morfo-pa­­tologie în practica medico-judiciară”, iar prof. dr. I. Iancu s-a oprit asupra concluziilor cercetărilor sale privind aplicaţiile clinice ale datelor recente de anatomie normală. De contribuţia histo­patologiei în orientarea diag­nosticului clinic s-a ocupat referatul profesorilor G. Tudoranu, S. Bră­­tianu şi conf. L. Wasserman. Lucrările continuă. Lucrările de extindere a fabricii de antibiotice Ziarul nostru a informat pe cititori că în incinta fabricii de antibiotice se execută lucrările de con­­strucţie a unui pavilion de producţie, unde, în scurtă vreme va fi instalată fosta întreprindere chimico, farmaceutică nr. 16, întreprindere integrată în ac­tuala fabrică de antibiotice şi care deocamdată func­ţionează ca unitatea B într-o clădire situată în oraş. In legătură cu lucrările de extindere a fabri­cii de antibiotice, prezentăm acum o relatare mai amplă. Pavilionul destinat fostei întreprinderi chimico­­farmaceutice nr. 16 este proiectat şi construit după cerinţele cele mai moderne: hale de fabricaţie şi la­boratoare spaţioase şi luminoase, dotate cu puter­nice instalaţii de lumină şi forţă, instalaţii de con­diţionare a aerului etc. Pereţii halelor şi labora­toarelor sînt tapisaţi cu plăci de faianţă, iar par­­doseala este executată din mozaic. Se amenajează instalaţii speciale pentru mecanizarea unor opera­­ţii, ceea ce va permite ca pe lîngă zecile de pro­duse care vor fi fabricate şi în noua clădire, sec­torul acesta va executa şi condiţionarea (faza de închidere şi ambalare a unora dintre antibiotice). Constructorii Trustului regional Iaşi lucrează cu spor şi la terminarea celui de al doilea pavilion de producţie, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 2000 metri pătraţi, cu circa 100 metri pătraţi mai mult decît în pavilionul I, şi va avea un etaj mai mult decît primul. La cel de al doilea pavilion, cu o capacitatea de fermentaţie cu 20 la sută îna mare decît primul, şi unde — printre altele, se va fabrica streptomiciina — tronsonul I este complet terminat, iar la tronsoanele 2 și 3 sînt pe termi-­­ nate ultimele etaje. Lucrările de interior sînt mult înaintate, executarea tencuielilor­­ pe sfîrșite se montează utilaje diferite: fermentatoare, răcitoare, filtre. Peste 80 la sută din utilajele care se mon­­tează în cel de al doilea pavilion sînt de proveni­ență sovietică. .4 3 . Decada culturii Republicilor Sovietice Socialiste Baltice Astăzi incepe Decada culturii Republicilor Sovietice Socialiste Baltice, prilej de cunoaștere a ce­lor mai minunate pagini din is­toria acestor popoare, a realiză­rilor dobindite de ele in anii pu­terii sovietice. Pe meleagurile unde secole de-a rindul popoarele au suferit jugul exploatării şi asupririi teutone, a panilor polonezi şi a altor nă­vălitori, astăzi trei Republici So­vietice Socialiste îngemănate de istoria lor comună trăiesc bucuria înfloririi tuturor forţelor lor crea­­toare-Uriaşul avînt al dezvoltării e­­conomice a Republicilor Baltice în anii puterii sovietice se oglin­deşte prin aceea că din 1940 pînă în 1955 producţia industrială a RSS Lituaniene a crescut de 5 ori, a RSS Letone de 5,9 ori, iar a RSS Estone de 7,7 ori- Cifre asemănătoare pot fi citate şi pri­vind dezvoltarea industriei bunu­rilor de larg consum, creşterea producţiei de energie electrică, marile realizări ale agriculturii colhoznice. In anii puterii sovietice in Re­publicile Sovietice Socialiste Bal­tice s-a format şi se dezvoltă con­tinuu cultura socialistă care îmbo­găţeşte vechea tradiţie culturală a acestor popoare. Numele lui Vilis Laţis, August Iacobsohn, An­drei Upit, Salomeea Neris, Pia­­tras Jvirka şi al multor altor scri­itori şi poeţi ne sunt bine cunos­cute tuturor­ Deşi distanţa în kilometri între Bucureşti şi Vilnius Riga- Tallin, a rămas în vremea noastră aceeaşi ca şi cu secole în urmă, între sufletele popoarelor noastre însă această distanţă nu mai există, piesele lui Mihail Sebastian, Ho­ria Lovinescu, Aurel Baranga, sunt aplaudate pe scenele Republicilor Baltice operele lui Mihai­ Sado­veanu şi ale altor scriitori romîni sînt traduse în limbile letonă, li­tuaniană şi estonă, creaţia muzi­cală a lui Enescu, Paul Constan­tinescu şi a altor compozitori este cunoscută astăzi publicului din Republicile Sovietice Baltice, sunt mereu mai numeroase manifestă­rile ce contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă între popoa­rele noastre-Decada culturii Republicilor So­vietice Socialiste Baltice care în­cepe astăzi, ne va da prilejul să călătorim din nou cu gîndul spre ţărmurile Mării Baltice, să cunoaş­tem şi mai bine realizările dobin­dite de popoarele leton, eston şi lituanian, să întărim legăturile de prietenie între ţările noastre. Solii artei lituaniene au trecut prin Iaşi, spre Capitală Ieri dimineaţă, gara Iaşi era împo­dobită cu drapele, lozinci de bun ve­nit şi flori. Pe peron s-au adunat zeci de oameni ai muncii purtînd în braţe mari buchete de flori. De ase­­menea, erau de faţă reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi de stat din oraşul Iaşi, reprezentanţi ai vie­ţii noastre culturale şi artistice. Mulţimea aştepta cu nerăbdare so­sirea trenului care avea să-i aducă în ţara noastră pe solii artei litua­niene — prezenţi la sărbătorirea de­­cadei Republicilor Sovietice Baltice. La orele 9 trenul se opreşte în faţa peronului. Din vagoane coboară membrii Ansamblului popular emerit de stat de cîntece şi dansuri al RSS Lituaniene. In cuvîntul său tov. Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşe­nesc urează oaspeţilor un călduros „bine aţi venit“. „Sîntem bucuroşi, a spus apoi vor­bitorul, că prin dumnevoastră vom putea cunoaşte mai bine viaţa şî cultura harnicelor popoare ale L­tua­niei, Letoniei şi Estoni­a" In cuvîntul lor de răspuns tov, VL. GOR. (Continuare în pag. 3-a) Utilaje moderne pentru industria locală Unitatea de țesătorie a întreprinderii de industrie locală „Proletarul“ a primit de curînd o maşină de răsucit cu efect cu o capacitate de 200 tuse. Mașina fabricată la uzinele Karl Marx Stadt, RD Germană, este ultimul tip creat. In curînd la această unitate se aşteaptă noi maşini ce vor f importate din RD Duminica iubitorului de sport In duminica aceasta — întreceri multe, extrem de multe. Ţinînd însă seama că azi e 1 Iunie amintim, în primul rînd, concursul de trotinete, triciclete şi bicicclete pentru copii care va începe la ora 8 în faţa Pa­latului Culturii. In continuare ci­cliştii ieşeni se vor întrece în tra­seul Ştefan cel Mare—Palatul Cul­turii—Piaţa Republicii pentru cuce­rirea titlului de campion regional la semifond pe anul 1958. Volei. Populara competiţie Cupa primăverii şi-a programat pentru as­tăzi finalele de volei. întrecerile vor începe la ora 10 pe terenul Voinţa şi se vor bucura de participarea e­­chipelor reprezentative din raioane. Atletism. In cursul zilei de astăzi continuă pe stadionul „23 August** întrecerile din cadrul fazei pe regi­une a campionatului republican de junori. Tetuis de cîmp. Pe terenurile de la ștrand au loc în tot cursul zilei în­trecerile din cadrul unui concurs re­zervat copiilor. Box. Amatorii sportului cu mănuși vor putea urmări o gală în care pe terenul Progresul, începînd de la orele 20, vor evolua cei mai buni pugiliști ieșeni. Handbal. Astăzi publicul sportiv ieșean are prilejul să urmărească e­­voluţia a două dintre cele mai pu­­ternice echipe de handbal ale ţării . (Continuare în pag. 3-a)

Next