Flacăra Iaşului, iunie 1958 (Anul 14, nr. 3658-3682)
1958-06-01 / nr. 3658
CENTI 5LI MIN TECA INVERSITARA ,cu iaşi my raw** *ăhîce. witi-ya / «JbRGAN kit COMITETULUI REGIONAL PMR. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL«SIM ANUL ANIV, Nr. 8658 DUMINICA 1 IUNIE 1958 4 PAGINI 20 BANI 500 tone cereale contractate cu statul In cinstea conferinţei raionale a cooperativelor de consum, în satele raionului Vaslui a fost intensificată munca pentru contractarea cereralelor. Astfel, numai în 20 de zile diferiţi ţărani muncitori din raion au contractat prin cooperative peste 500 tone de griu, porumb, orz, floarea-soarelui sa, care urmează a fi livrate statului. La obţinerea acestor frumoase realizări au contribuit în mod deosebit cooperativele din comunele Codăeşti, Ivăneşti, Lipovăţ şi altele. De asemenea, în cinstea conferinţei raionale a cooperaţiei de consum în comunele Tăcuta şi Ivăneşti s-au înfiinţat 33 asociaţii de contractare a cerealelor VLAD ARMEANU coresp. Intr-o singură săptămînă la Atelierele CFR Paşcani 500 noi depunători la CEC Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Atelierelor CFR Paşcani sînt în fruntea acţiunii de economisire prin CEC. Convinşi de avantajele pe care le oferă depunerea cu regularitate a economiilor pe libretul de economii CEC, o bună parte dintre salariaţii Atelierelor au consimţit să-şi depună economiile lor băneşti, astfel că într-o singură săptămînă numărul depunătorilor a crescut cu peste 500 noi depunători. Urmînd exemplul lor, muncitorii, tehnicienii şî funcţionarii Depoului CFR și-au mărit de asemenea numărul depunerilor la CEC. MUNTEANU MIHAI coresp. îndeplinim sarcinile trasate de Consfătuirea de la Constanţa Creşte fondul de bază — cresc şi veniturile La Consfătuirea de la Constanţa, m-am împrietenit cu preşedintele unei întovărăşiri agricole din raionul Agnita, regiunea Stalin. Multe lucruri interesante am auzit de la el. Mi-a - •început întovărăşirea lor se dezvolt greu. Cauza: întovărăşirii nu executau muncile în comun. Nu se pune cu atenţie problema alcătuirii unu fond de bază. Membrii întovărăşirii s întîlneau la un la abia în adunari generale. Dar cum mi-a spus că astăzi se lucrează p brigazi şi echipe că producţia se în parte şi în rapa de suprafaţă şi î raport de zile mucă efectuate sau că ză e de aproape 300.000 lei, am rămas dus pe gînduri. Aproape că la fiecare două-trei vorbe repeta această frază: „Creşte fondul de bază — cresc şi veniturile“. Pînă cînd am ajuns în Perieni, m-a tot chinuit o întrebare: oare noi nu putem proceda la fel ? Dat fiind că sunt şi deputat, am povestit cele aflate din Consfătuirea de la Constanţa tuturor întovărăşiţilor din circumscripţia mea. După aceea, la căminul cultural şi oriunde mă aflam. Dar ce să mai lungesc vorba. Adunarea generală a fost de acord să executăm toate muncile în comun, să împărţim producţia la medie şi să mărim fondul de bază. O întovărăşire cu 326 familii şi 435 ha. poate face acest lucru mult mai uşor şi bine. Brigăzilor şi echipelor li s-au repartizat terenul pe care vor lucra pînă la recoltare. Pe 54 ha. am semănat porumb hibrid. Zi de zi , pînă ce am terminat — pe lîngă tractor, au lucrat pe aceeaşi brazdă 14 atelaje. In lanul de 148 ha semănate cu grîu nu găseşti o buruiană. Mobilizarea la lucru e uşor de făcut pentru că conducere a ţinut cont de gradul de rubedenie şi de felul cum sînt grupaţi pe o uliţă. Nu de mult s-au discutat şi unele sarcini ce ne revin în mărirea fondului de bază. Avem noi ceva, dar e puţin. De aceea s-a hotărît să fie achitate taxele de înscriere, iar toţi banii rezultaţi de pe cele 5 ha, semănate cu rapiţă să fie destinaţi fondului de bază. Parte din bani vor fi cheltuiţi la plantatul celor 5 ha. cu viţă de vie, iar cu restul vom cumpăra unelte şi maşini agricole. Sîntem siguri că pe măsură ce dezvoltăm fondul de bază întovărăşirea va dezvolta cu de producţie, iar veniturile vor sporide la an la an. GH. I. BANCILA membru al întovărășirii „Drumul socialismului” Perieni-Bîrlad —popa noastră de noi ramuri Copilărie , In apropiere de Iaşi. In mijlocul pădurilor intinse, se află aşezare, denumită Poieni. Aici era înaint vreme un conac in care se adunau an de an bogăţiile de pe domeniile regale. Acum în împrejurimile acestea de o frumuseţe picturală, în lasgile odăi ale fostei locuinţe regale, ţara a adunat copii orfani din întreg cuprinsul ei. Ca o mamă bună, patria i-a îmbrăţişat cu aceeaşi dragoste pe toţi copiii aceştia orfani şi pe puiul de tătar Mustafa Victor, şi pe Scripcarul Petru, copil al unor ţigani nomazi, şi pe Simca Schwartz, şi pe Stoica Petru. Toţi sînt crescuţi şi educaţi cu aceeaşi obijduitoaregrijă. Unii dintre copii încep să deprindă încă de aici meserii. Alţii, dobîndesc bună ştiinţă de carte, ajungînd profesori, ingineri, predici. Dar să vă prezentăm cîteva imigini ale unei zii, de la Casa de copii din Poieni. La Poieni, cucoşul (clişeul 1) nu singurul vestitor al noii zile. Aici dimineaţa glasul trompetei cu care se mîndreşte pionierul Mihai Sandu (clişeul 2) chicamă copiii la programul noii zile încă o zi în care vor avea multe de învăţat, vor alerga în parcul cu plante exotice, vor.. Dar cite surprize dragi nu Ie aduce lor fiecare zi. Şcoala nouă, dată anul acesta în folosinţă, este înzestrată cu întreg materialul didactic necesar. Iată-i pe noi se deslurşesc celor atît de dornici După orele de clasă întrecerile sportive atrag mulţi participanţi. După cum se observă din clişeul nr. 4 şi aici fotbalul se bucură de mare preţuire şi se dispută cu aceeaşi ardoare. Dar sînt alţii care preferă muzica şi aceştia îl înconjoară deîndată pe Vasile Iftimie care-i urăg Creşte cu acordeonul lui (clişeul 5), amiaza nu-i destinată de meditaţie directorul şcolii, prof Vasile Grămadă, se află adeseori în mijlocul elevilor (clişeul 61. Lecţiile Sunt adunaţi la Casa din Poieni copii din întreaga ţară. Aici cresc şi sunt pregătiţi pentru Apoi întreaga ţară îi primeşte din nou ca pe nişte viitori vrednici constructori ai marilor ei împliniri. SANDU FAUR si G. PAUI. copii ffl Taboratoruî de flzîcS, pri f Bar după U fe enhoascT mind explicaţiile •ducătorului Octav , numai sportului şi muzicii. In orele sînt pregătite cu multă grijă. Seara, tn timpul liber, fiecare fşi petrece vremea după plac. Unii citesc, alţii joacă şah. Pionieri! Petru Stoica, Mircea Ţibuleac şi Gh. Mihalache (clişeul 7) lansează în această seară o „navă” pe apele iazului din parcul şcolii. Aşa trece fiecare zi la Casa Ilfri Poieni: cu învăţătură, cu cântec, cu joc, viaţă. întreţinerea culturilor — , pe primul plan ★ La GAS Crasna, lucrările de întreţinere a culturilor sînt în curs. S-au prăşit mecanizaţi cu sapa rotatică 287 ha. cu cultivatoarele suspendate 219 ha. iar manual pe rînd o suprafaţă de 48 ha. cu porumb. De asemenea, s-a executat şi prăşitul celor 14 ha. de cartofi. In prezent, se continuă lucrările de întreţinere la floarea soarelui. ★ La colectiva din comuna Stintinele s-au prăşit pînă acum 1 ha. cartofi, 8 hectare floareasoarelui şi 21 hectare de porumb. S-au situat în fruntea acestei acţiuni colectiviştii Macariciuc Neculai, Epureanu Maria, Oprea Teodor, Andrei Elena şi al fii. Paralel cu prăşitul se plivesc şi semănăturile de toamnă. Pînă azi s-au plivit 15 hectare de griu. Corpul didactic al şcolilor elementare din comună în fruntea elevilor s-a oferit ca în orele libere să ajute pe colectiviști la plivit. GH. DOMINTE corespondent Iert s-au deschis Lucrările conferinţei interregionale de morfologie Ieri dimineaţă, în amfiteatrul de anatomie patologică de la Institutul de Medicină din Iaşi s-au deschis lucrările primei conferinţe interregionale de morfologie normală şi patologică şi medicină judiciară. Organizată de Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi, filiala Societăţii ştiinţelor medicale, secţia morfologie şi de Institutul de Medicină, această conferinţă se bucură de o bogată şi valoroasă participare a medicilor specialişti din cele patru regiuni ale Moldovei, precum şi din cele mai importante oraşe din ţară : Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, ş.a. Cuvîntul de deschidere a lucrărilor conferinţei a fost rostit de acad. prof. dr. Vasile Rişcanu, preşedintele Societăţii de medici şi naturalişti. Un cuvînt de salut a rostit şi prof. dr. O. Franche, rectorul Institutului de Medicină. In cadrul tematicii conferinţei care include două probleme mari („Contribuţia morfologiei în orientarea diagnosticului clinic’’ şi „Probleme actuale de morfologie în practica medico-judiciară”), lucrările conferinţei au început prin referatele cu caracter general. Prof. dr. M. Kernbach a prezentat referatul „Unele probleme actuale de morfologie şi morfo-patologie în practica medico-judiciară”, iar prof. dr. I. Iancu s-a oprit asupra concluziilor cercetărilor sale privind aplicaţiile clinice ale datelor recente de anatomie normală. De contribuţia histopatologiei în orientarea diagnosticului clinic s-a ocupat referatul profesorilor G. Tudoranu, S. Brătianu şi conf. L. Wasserman. Lucrările continuă. Lucrările de extindere a fabricii de antibiotice Ziarul nostru a informat pe cititori că în incinta fabricii de antibiotice se execută lucrările de construcţie a unui pavilion de producţie, unde, în scurtă vreme va fi instalată fosta întreprindere chimico, farmaceutică nr. 16, întreprindere integrată în actuala fabrică de antibiotice şi care deocamdată funcţionează ca unitatea B într-o clădire situată în oraş. In legătură cu lucrările de extindere a fabricii de antibiotice, prezentăm acum o relatare mai amplă. Pavilionul destinat fostei întreprinderi chimicofarmaceutice nr. 16 este proiectat şi construit după cerinţele cele mai moderne: hale de fabricaţie şi laboratoare spaţioase şi luminoase, dotate cu puternice instalaţii de lumină şi forţă, instalaţii de condiţionare a aerului etc. Pereţii halelor şi laboratoarelor sînt tapisaţi cu plăci de faianţă, iar pardoseala este executată din mozaic. Se amenajează instalaţii speciale pentru mecanizarea unor operaţii, ceea ce va permite ca pe lîngă zecile de produse care vor fi fabricate şi în noua clădire, sectorul acesta va executa şi condiţionarea (faza de închidere şi ambalare a unora dintre antibiotice). Constructorii Trustului regional Iaşi lucrează cu spor şi la terminarea celui de al doilea pavilion de producţie, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 2000 metri pătraţi, cu circa 100 metri pătraţi mai mult decît în pavilionul I, şi va avea un etaj mai mult decît primul. La cel de al doilea pavilion, cu o capacitatea de fermentaţie cu 20 la sută îna mare decît primul, şi unde — printre altele, se va fabrica streptomiciina — tronsonul I este complet terminat, iar la tronsoanele 2 și 3 sînt pe termi- nate ultimele etaje. Lucrările de interior sînt mult înaintate, executarea tencuielilor pe sfîrșite se montează utilaje diferite: fermentatoare, răcitoare, filtre. Peste 80 la sută din utilajele care se montează în cel de al doilea pavilion sînt de proveniență sovietică. .4 3 . Decada culturii Republicilor Sovietice Socialiste Baltice Astăzi incepe Decada culturii Republicilor Sovietice Socialiste Baltice, prilej de cunoaștere a celor mai minunate pagini din istoria acestor popoare, a realizărilor dobindite de ele in anii puterii sovietice. Pe meleagurile unde secole de-a rindul popoarele au suferit jugul exploatării şi asupririi teutone, a panilor polonezi şi a altor năvălitori, astăzi trei Republici Sovietice Socialiste îngemănate de istoria lor comună trăiesc bucuria înfloririi tuturor forţelor lor creatoare-Uriaşul avînt al dezvoltării economice a Republicilor Baltice în anii puterii sovietice se oglindeşte prin aceea că din 1940 pînă în 1955 producţia industrială a RSS Lituaniene a crescut de 5 ori, a RSS Letone de 5,9 ori, iar a RSS Estone de 7,7 ori- Cifre asemănătoare pot fi citate şi privind dezvoltarea industriei bunurilor de larg consum, creşterea producţiei de energie electrică, marile realizări ale agriculturii colhoznice. In anii puterii sovietice in Republicile Sovietice Socialiste Baltice s-a format şi se dezvoltă continuu cultura socialistă care îmbogăţeşte vechea tradiţie culturală a acestor popoare. Numele lui Vilis Laţis, August Iacobsohn, Andrei Upit, Salomeea Neris, Piatras Jvirka şi al multor altor scriitori şi poeţi ne sunt bine cunoscute tuturor Deşi distanţa în kilometri între Bucureşti şi Vilnius Riga- Tallin, a rămas în vremea noastră aceeaşi ca şi cu secole în urmă, între sufletele popoarelor noastre însă această distanţă nu mai există, piesele lui Mihail Sebastian, Horia Lovinescu, Aurel Baranga, sunt aplaudate pe scenele Republicilor Baltice operele lui Mihai Sadoveanu şi ale altor scriitori romîni sînt traduse în limbile letonă, lituaniană şi estonă, creaţia muzicală a lui Enescu, Paul Constantinescu şi a altor compozitori este cunoscută astăzi publicului din Republicile Sovietice Baltice, sunt mereu mai numeroase manifestările ce contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă între popoarele noastre-Decada culturii Republicilor Sovietice Socialiste Baltice care începe astăzi, ne va da prilejul să călătorim din nou cu gîndul spre ţărmurile Mării Baltice, să cunoaştem şi mai bine realizările dobindite de popoarele leton, eston şi lituanian, să întărim legăturile de prietenie între ţările noastre. Solii artei lituaniene au trecut prin Iaşi, spre Capitală Ieri dimineaţă, gara Iaşi era împodobită cu drapele, lozinci de bun venit şi flori. Pe peron s-au adunat zeci de oameni ai muncii purtînd în braţe mari buchete de flori. De asemenea, erau de faţă reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi de stat din oraşul Iaşi, reprezentanţi ai vieţii noastre culturale şi artistice. Mulţimea aştepta cu nerăbdare sosirea trenului care avea să-i aducă în ţara noastră pe solii artei lituaniene — prezenţi la sărbătorirea decadei Republicilor Sovietice Baltice. La orele 9 trenul se opreşte în faţa peronului. Din vagoane coboară membrii Ansamblului popular emerit de stat de cîntece şi dansuri al RSS Lituaniene. In cuvîntul său tov. Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc urează oaspeţilor un călduros „bine aţi venit“. „Sîntem bucuroşi, a spus apoi vorbitorul, că prin dumnevoastră vom putea cunoaşte mai bine viaţa şî cultura harnicelor popoare ale Ltuaniei, Letoniei şi Estonia" In cuvîntul lor de răspuns tov, VL. GOR. (Continuare în pag. 3-a) Utilaje moderne pentru industria locală Unitatea de țesătorie a întreprinderii de industrie locală „Proletarul“ a primit de curînd o maşină de răsucit cu efect cu o capacitate de 200 tuse. Mașina fabricată la uzinele Karl Marx Stadt, RD Germană, este ultimul tip creat. In curînd la această unitate se aşteaptă noi maşini ce vor f importate din RD Duminica iubitorului de sport In duminica aceasta — întreceri multe, extrem de multe. Ţinînd însă seama că azi e 1 Iunie amintim, în primul rînd, concursul de trotinete, triciclete şi bicicclete pentru copii care va începe la ora 8 în faţa Palatului Culturii. In continuare cicliştii ieşeni se vor întrece în traseul Ştefan cel Mare—Palatul Culturii—Piaţa Republicii pentru cucerirea titlului de campion regional la semifond pe anul 1958. Volei. Populara competiţie Cupa primăverii şi-a programat pentru astăzi finalele de volei. întrecerile vor începe la ora 10 pe terenul Voinţa şi se vor bucura de participarea echipelor reprezentative din raioane. Atletism. In cursul zilei de astăzi continuă pe stadionul „23 August** întrecerile din cadrul fazei pe regiune a campionatului republican de junori. Tetuis de cîmp. Pe terenurile de la ștrand au loc în tot cursul zilei întrecerile din cadrul unui concurs rezervat copiilor. Box. Amatorii sportului cu mănuși vor putea urmări o gală în care pe terenul Progresul, începînd de la orele 20, vor evolua cei mai buni pugiliști ieșeni. Handbal. Astăzi publicul sportiv ieșean are prilejul să urmărească evoluţia a două dintre cele mai puternice echipe de handbal ale ţării . (Continuare în pag. 3-a)