Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)

1958-07-01 / nr. 3683

ANUL XIV, Nr. 3683 MARȚI 1 IULIE 1958 4 PAGINI 10 BANI IM* Zile de seceriş Pîrga - momentul optim al recoltării Lanuri întregi cu orz au dat în pîrgă. Pîrga este de altfel momentul optim al recoltării. Pentru a evita pierderile de recoltă oamenii muncii de pe ogoare au început secerişul păioaselor atît cu maşinile cît şi manual lată cîteva veşti de la corespondenţii ziarului în legătură cu declanşarea campaniei de seceriş. 2.000 kg. orz la hectar La GAS Suseni raionul Bîrlad, patru secerători legători şi patru combine seceră de zor. Produc­ţia la hectar realizată este de 2.000 kg. la hectar. Paralel cu recoltatul celor 120 ha. orz se desfăşoară şi treierişul mazării. GH. STEJARUI corespondent Şiruri de clăi Membrii gospodăriilor agricole colective din Potîngeni şi Solo­­neţ, raionul Iaşi, au terminat re­coltatul orzului. Colectiviştii din Soloneţ au secerat 20 ha. cu orz, iar cei din Potîngeni 8 ha. La sece­riş s-au evidenţiat colectiviştii P. Manole, Constantin Mihala­­che, Ştefan Rotaru, Gheorghe Anton şi alii. Pe tarlale pot fi văzute acum şiruri de clăi ce urmează a fi transportate la arie. V. CIOCOlb tehnician agronom Au treierat rapida După ce au terminat praşila a doua, colectiviştii din Voineşti— Iaşi, au început recoltatul celor 4 ha. de răpiţă. In­ cîteva zile ra­­piţa a fost recoltată şi treierată. Acum a început secerişul la orzul care a dat în pîrgă. In fruntea muncilor agricole se află colectiviştii Gh. I. I. Lungu, Constantin A. Lungu, Gheorghe Olariu, Natalia Olariu, Constan­tin A. Dobreanu şi alţii. TH. MURAVSCHI coresp. Snopi de orz Orzul a dat în pîrgă. Pentru a nu pierde nici un bob din noua recoltă conducerea gospodăriei agricole de stat Pojorăni—Huşi a dispus începerea secerişului. Cele două agregate mînuite de trac­­­toriştii N. Bulgaru şi Gh. Hu­­ţanu, au intrat în lanul dat în pîrgă. In prima zi s-au secerat mai bine de 6 ha. cu orz. Muncitorii de la această gos­podărie sînt hotărîţi să strîngă la timp întreaga­ recoltă de pă­­îoase. I. SCHAFFER corespondent Prima zf de seceriş Intr-una din zilele trecute echi­pele de, colectivişti de la GAG Tîrzii se îndreptau din nou spre cîmp. De data aceasta spre tar­laua aurie, cu orz de toamnă. Prinsa zi de seceriş s a desfăşu­rat în cîntece. Colectiviştii din brigada lui Vasile Iftimie au se­cerat pînă seara 7 ha. cu orz, iar cei din brigada lui Vasile Sîrbu 6 ha. La GAC Tîrzii secerişul orzului e pe terminate. ALEX. HARN AGFA tractorist Pepiniera Gaiata a Ocolului Silvic Giulea a primit iu liS? tuiul de î-'nnia,... ţară din partea Departamentului Silviculturii. Ea n-aduce anual peste 1.000.000 de puieţi forestieri şi de ornament. Intretinerea culturilor se face cu ajutorul micii mecanizări. Foto: Ing. N. ŢARANIÎ —ooo— In atenţia podgorenilor Ploile căzute în zilele de 28 şi 29 iunie a.c. au creat con­diţii favorabile atacului de mană în plantaţiile de vie. Pentru a stăvili acest atac stropiţi viile pînă la 5 iulie a.c. cu zeamă bordeleză avînd următoarea concentraţie: — 100 l. apă — 1000 gr. piatră vînătă *- 500 gr. var nestins •— 140 gr. alaun (piatră a­­cră). Stropirile făcute mai tîrziu de data indicată, nu mai sînt eficace contra acestui atac de mană. In acelaşi timp trebuie a­­plicate în vie toate lucrările agrotehnice care contribuie, a­­lături de stropit, la combaterea manei. Staţiunea Experimentală Hor­ticolă—Copou—Iași. Ellif­ HH IIII. Vedere din Staţiunea balneo-climatică Slănic-Moldova Din ^firile de democraţie populară T­ r. Regiunea autonomă a Mon­g. Hei interioare din cuprinsul Im. F. Chineze, are patru instituţii superioare de învăţămînt. In clişeu: Noua clădire a' U­ni­­versităţii Regiunii autonomie a Mongoliei interioare cărei­a­ are şapte facultăţi, ­.1....2 intre 1­6 iulie un grup de ac­tori ai Naţionalului ieşean Se va deplasa în regiune pentr­u a spri- j Jini buna desfăşurare a festivalu- lui bienal I. L. Caragiale. In spri-­ jinul formaţiilor artistice de ama-­ tori vor veni, ca instructori ai e­­chipelor de teatru, actorii, Bleha mn Alexandru, Const. P­rotopopesc­u, Const. Cadeschi, Reus­ Emil, Vfa­e­­riu Burlacu și Alfons R«dvan(s/;hi. ★ \ | Colectivul Teatrului Evrdies^ de Stat pregătește în cadrul stagiu­nii de vară un nou spectaco­l de estradă. Textul este serima^t de Rachele Heller Schapira it în­ regia căreia este montat specta­co­lul) şi I. Kara. Premiera spectaco­leilui va avea loc la sfîrşitul lunii),/iulie. * I In cadrul turneului îi­ rtreprins prin ţară, colectivul In­stitutului de artă teatrală şi cinema­tografică „I. L. Caragiale” a prezentat luni seara, în „Grădina Pomul­ Verde” piesa „Mielul turbat” de Aure­­l Baranga. Spectacolul a fo­st regi­­i­zat de Cornel Todea. A­stăzi, în­­ sala TES, acelaşi colectiv ,prezintă : „O seară Moliere”, cu: „Vicleniile­­ lui Scapin” în regia lui David­­ Esrig), spectacolul începînd cu şi „Preţioasele ridicule" (în regia lui ș­ Dinu Cernescu). Posibilităţi sunt lipseşte doar iniţiativa — La ce se referă activitatea în­treprinderii­­ pe care o conduceţi ? Aşa am început discuţia cu tov. Dragoş Lăpuşanschi, directorul în­treprinderii economice raionale Hir­­lău. — In parte, la mori şi prese de ulei, precum şi la realizarea unor produse de către secţiile noastre ca­­re cuprind ramurile: alimentară, materiale de construcţii, metalurgică­­lemn şi ceramică. — Cum funcţionează aceasta î­n Binişor^. Intr-adevăr, unităţile întreprinderii economice raionale Hîrlău desfăşoa­ră o activitate satisfăcătoare, îna­inte însă de a vorbi despre aceasta trebuie amintit că industria locală din raionul Hîrlău a cunoscut în ultimii ani o largă dezvoltare. An de an au luat fiinţă noi unităţi care prin rezultatele obţinute, în urma unei activităţi rodnice, au contri­buit la ridicarea nivelului economic­ al raionului, la aprovizionarea con­­sumatorilor cu unele produse, întreprinderea economică raiona.’­lă Hîrlău are in prezent 24 de uni­tăţi. O parte dintre acestea cum ar fi : atelierele de turnătorie, rotărie­­şi olărie de la Hîrlău, atelierul de ape gazoase de la Şipote şi altele, au fost înfiinţate nu cu mult timp in urmă. De asemenea o serie de unităţi au fost dezvoltate şi utilate. Aşa de pildă, atelierul de tîmplărie a fost de curînd înzestrat cu o ma­şină „abricht", o maşină de frezat şi un circular. La fabrica de cără­mizi a fost mărită linia decouville cu încă 1.200 m.l. In legatură cu valorifi- I carea resurselor locate I de către întreprinderea­­ economică raională Hîrlău Dealtfel rezultatele obţinute In pri­mele 8 luni ale anului acesta, faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­­cut atnt edificatoare. Astfel, produc­tivitatea muncii în ramura lemn a crescut cu peste 25 la sută ; în ra­mura materiale de construcţii cu 22 la sută ; ramura metalurgică cu 8 la sută. Pentru o mai biună valorificare a resurselor locale, întreprinderea economică raională­­ Hîrlău şi-a pro­­pus să înfiinţeze im atelier pentru preparate din carnie şi în atelier pentru fabricat săpini de rufe. Discutînd asupra posibilităţilor de dezvoltare a industriei locale, con­ducerea întreprinderii­ economice ra­ionale Hîrlău este de părere că în afară de ceea ce şi-a propus să facă, în raion nu mai sunt resurse locale care ar putea fi valorificate. Acest lucru datorită modului Cu to­tul greşit cu care priveşte proble­mele cercetării, descoperirii şi fo­losirii resurselor locale. In raionul Hîrlău, datorită dez­voltării numărului de şantiere, se­ simte lipsa unor materiale de con­strucţie. Cu toate acestea întreprin­derea economică raională nu a fă­cut nimic pentru a valorifica în­semnatele cantităţi de piatră de var existente la Cepleniţa şi Pîr­­covaci. Tot astfel se poate vorbi despre pămînturile argiloase din ra­za unor comune cum ar fi Prăjeni Frumuşica şi altele unde ar putea lua fiinţă ateliere pentru fabricat cărămizi, ţiglă, teracotă. De ase­menea la Deleni, Stroeşti, Sticlăria şi alte localităţi, sunt masive de piatră care în mică măsură au fost valorificate. O altă problemă care ar putea fi rezolvată favorabil este aceea a prefabricatelor. Sunt posibilităţi mul­tiple de fabricare a tuburilor pentru puţuri — foarte solicitate — şi a pilonilor de poduri — de asemenea necesari — dar aceste posibilităţi nu sînt folosite. Deşi în prezent se pune un accent deosebit pe cons­trucţia de poduri şi alte lucrări din prefabricate de beton pentru a se economisi materialul lemnos, se ne­­glijează complet această problemă De ce, de pildă, în unele locuri ca Poiana, Feredeni, unde există materie primă şi mină de lucru ca­lificată pentru producerea oalelor, nu s-au luat pînă acum măsuri pen­tru a se crea aici olării ? De ce la Deleni şi în alte localităţi, unde oamenii se ocupă mult cu împletirea diferitelor obiecte din papură şi sal­cie, nu au fost luate măsuri pentru înfiinţarea unor ateliere de acest fel, mai ales că pentru înfiinţarea acestor ateliere nu sînt necesare in­vestiții. OV. SAVU (Gfb­UnuBcz In PH. 2'a. La Paris — o seară închinată literaturii române contemporane PARIS 30 Corespondentul A­­gerpres transmite: La 27 iunie a avut loc la Casa Ziariștilor din Paris o seară în­chinată literaturii române con­temporane. Această seară organi­zată de asociația Franța—România a fost prezidată de Mircea Bălă­nescu, ministrul R. P. Romíné la Paris şi de Demostene Botez, de­legatul permanent al R. P. Ro­míné la UNESCO. Prof. Swret Canal a vorbit des­pre importanţa cunoaşterii litera­turii române contemporane în Franţa şi a subliniat că Asocia­ţia Franţa—România consideră a­­ceasta drept una din principalele ei sarcini. Demostene Botez a vorbit apoi despre principalele aspecte ale li­teraturii române contemporane. Au luat de asemena cuvîntul scriitorii Pierre Paraf și Pierre Abraham. Acesta din urmă, di­rector al revistei ,,Europe" a anun­țat că la începutul anului 1959 va apare un număr special al re­­vistei consacrat literaturii ro­mâne contemporane. In încheiere, prof. Langevin şi-a exprimat dorinţa ca asemenea seri să aibă loc cît mai des, deoarece ele contribuie la cunoaşterea re­ciprocă a popoarelor român şi francez şi la dezvoltarea relaţiilor culturale şi de prietenie între cele două popoare. Curs de perfecţionare pentru bibliotecari Luni, 7 iulie, va avea loc deschi­derea unui curs de perfecţionare a bibliotecarilor din cele patru regiuni ale Moldovei, iniţiat de Ministerul Invă­­ţămîntului şi Culturii. Participă peste 100 de bibliotecari, din bibliotecile săteşti, bibliotecile şcolare şi cele ra­ionale. Durata cursurilor este de 2 luni şi va cuprinde lecţii de specialitate, a­­decvate fiecărei categorii de biblio­—OOO— In excursie în Iaşi Tot mai mulţi oameni ai muncii din întreaga ţară sînt atraşi de fru­museţea oraşului Iaşi. In lunile verii acesteia, mai multe grupuri de excursionişti au poposit şi continuă să facă popas în oraşul nostru. Excursia cadrelor didactice din Ca­pitală, organizată de colectivul spor­tiv „Olimpia" a avut primul popas la Iaşi. Excursioniştii au vizitat în cursul zilei de ieri monumentele isto­rice şi noile edificii ale oraşului nos­tru. -oop- Se refac străzile oraşului Noua întreprindere de reparaţii capitale la străzi, de pe lingă sfatul popular al oraşului Iaşi, care a preluat de la secţiunea de gospodării comunale întreg pla­nul de reparaţii capitale şi între­­ţinerea de străzi, a obţinut în ultimul timp realizări deosebite. De la înfiinţare şi pînă în pre­zent întreprinderea de reparaţii a efectuat lucrări în valoare de 1.266.000 lei, lucrări ce constau în diferite pavaje executate cu pavele, calupuri, fundaţii de pia­tră, etc. Lucrările au fost execu­tate pe str. Gh. Doja, Şoseaua laşi Bucium-Vaslui, Şos. Moara de foc, Şos. Bălcescu, Şos. laşi- Breazu etc. tecari, conferinţe pe diferite teme de actualitate, expuneri agrozootehnice pentru bibliotecarii săteşti, etc. Lecţiile vor fi predate de specialişti de la Biblioteca Centrală a Universi­tății, Biblioteca Centrală Regională, ingineri agronomi, etc. -OOO­In regiune Creşte reţeaua băncilor cooperative De la înfiinţarea băncilor coopera­tive, create în sprijinul ţărănimii muncitoare din regiune au trecut mai bine de 2 ani. Azi in regiunea Iaşi funcţionează un număr de 70 bănci cooperative care au înscris un număr de 1 41.600 membri cu 49.689 părţi sociale sub­scrise. Valoarea părţilor sociale sub­scrise este de 9.937.000 lei.. Printre băncile cooperative cu o frumoasă activitate se găsesc cele din comunele Ruginoasa,­­ care are înscrişi 1.235 membri din care au beneficiat de împrumut 430, banca cooperativă din Leţcani cu 2.273 membri, Paşcani cu 2100 membri, Huşi cu 1200 membri etc. HNIIIIIIIIIII întrecerile dintre comune In raioanele Negreşti Hîrlău, Bîrlad, Iaşi, întrecerile între comu­ne, pentru buna lor gospodărire şi înfrumu­seţare s-au soldat cu realizări importante. Construirea de noi poduri în 542 puncte, 5.165 m.l. garduri, 48 fîntîni noi şi 3068 fîn­­tîni asanate şi văruite, 27 cişmele noi şi 84 platforme de gunoi a­­menajate, sînt numai cîteva din obiectivele realizate în cele 4 ra­ioane sus amintite. Pe lîngă acestea se mai adaugă încă construi­rea unui iaz, amenaja­rea a două parcuri, re­pararea şi întreţinerea a 459 instituţii publice, toate acestea în afară de lucrările din contri­buția în muncă, execu­tate la drumuri, șosete, poduri, etc. încheierea lucrărilor conferinţei U.R.C.C. Iaşi Duminică au continuat şi s-au ter­minat lucrările conferinţei regionale a cooperaţiei de consum. Luînd cu­­vîntul, numeroşi delegaţi au discutat pe marginea dărilor de seamă pre­zentate, făcînd propuneri preţioase pentru îmbunătăţirea muncii. Mulţi dintre delegaţi, printre care V. Fur* tună — Vaslui, Radu Cezaru — Dra­ galina (Bîrlad), Filip Faibiş — Hîr­­lău, D. Pantofaru — Iaşi şi alţii, s-au angajat să depună toate efortu­rile pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor trasate cooperaţiei de către partid şi guvern. A luat cuvintul tov. ing. IV. Va­­tavu, secretar al Comitetului regional de partid. Din partea sfatului popu­lar regional a vorbit tov. Eugen Ni­­coleanu, vicepreşedinte al comitetu­lui executiv. In faţa delegaţilor au fost prezen­tate proiectul de hotărîri şi planul de măsuri care au fost aprobate in unanimitate. Delegaţii au procedat la alegerea noului consiliu de conducere al URCC Iaşi. Ca preşedinte al Uniunii regio­nale a cooperaţiei de consum a fost ales tov. Petru Matron. Intr-unul din numerele viitoare ale ziarului vom reveni cu un articol asupra principalelor probleme discu-­­tate la conferinţa URCC. -OOO— Ziua învăţătorului în oraşul Iaşi In sala cinematografului „Maxim Gorki" a avut loc ieri, sărbători­rea Zilei învăţătorului. Adunarea festivii a fost deschisă de tov. Ioan Petrescu, preşedintele sindi­catului muncitorilor din învăţămînt din oraşul şi raionul Iaşi, care a relevat eforturile depuse de pro­fesori şi învăţători pentru creşte­rea şi instruirea tinerei generaţii. Ca o încununare a acestor efor­turi, s-au distribuit insigne de învăţători fruntaşi. In continuare, corul învăţători­lor şi profesorilor din oraşul Iaşi, dirijat de profesorul Dumitru Chi­­riac a executat o serie de cîntece, parte din ele compuse de dirijor, pe text de profesorul Grigore Hi­­liţă. Adunarea a luat sfîrşit cu pre­zentarea piesei profesorului Vasile Mihnea, „Dirigintele”, inspirată din viaţa de zi cu zi a învăţăto­rilor şi profesorilor din ţara noas­tră. Anul acesta co­lectivul întreprin­derii „Electromon­taj” din Capital? pregătește o nouă serie de produse. In cadrul între­prinderii de fabri­că: aparate elec­­tro-medicale (apa­rate Röntgen ultra scurte, bisturiu e­­lectric, pantostat, diatermie dentară etc.) aparate elec­trice (transforma­tori de forţă şi de suduri, micromo­toare de toata ca­tegoriile). In clişeut utemi­­stul Petre Bimbi din secţia ajustă în timpul lucrul­­la centrifugele de masă care pot variate de la 1.000 ture pe minut ptn. la 3.500 ture pe minut. Comemorarea victimelor pogromului de la Iaşi — Solemnitatea de la Cimitirul Evreiesc din Păcurari — Duminică a avut loc la cimiti­rul evreiesc din Păcurari solem­nitatea comemorării victimelor Pogromului săvîrşit la 29 iunie­ 1941 de fascişti împotriva popu­laţiei paşnice evreieşti din Iaşi. La solemnitate au fost prezenţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, numeroase delegaţii ale oamenilor muncii din cadrul întreprinderilor şi institu­ţiilor ieşene, reprezentanţi ai pre­sei şi radioului. A fost, de asemenea, de faţă dr. Moses Rosen, şef rabin al cultu­lui mozaic din RPR, prim can­torul R. Ruvinschi de la Templul Coral din Bucureşti, prim rabin, S. Gutman, şeful cultului mozaic din Iaşi, I. Bacalu, preşedintele Federaţiei de Comunităţi Evreieşti din RPR, L. Marcovici, secreta­rul Comunităţii evreieşti din Iaşi Solemnitatea a început prin ofi­cierea unui serviciu religios,­ după care s-a păstrat un moment de reculegere în amintirea victimelor pogromului fascist din 29 iunie 1941. A luat apoi cuvântul tov. Octav Iliescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular oră­şenesc, care a arătat că masacrul de la 29 iunie 1941, în care au căzut victime peste 11.000 de oa­­meni nevinovaţi, omorîţi prin cele mai bestiale metode hitleriste, n-a fost deci o repetiţie a crimelor fas­cismului, urmînd ca metodele folo­site aici să fie ulterior extinse şi folosite pe o scară largă în ac­ţiunea de exterminare a popoare­lor Europei. Vorbitorul a arătat, în continu­are, că după eliberarea patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică, după instaurarea pu­terii populare, partidul şi guver­­nul au asigurat naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră o deplină egalitate in drepturi cu poporul român. In Republica Populară Pomină nu există nici o restricţie cu ca­racter naţional In ceea ce priveşte drepturile oamenilor muncii, cetă­ţeni ai RPR, întocmai ca şi oa­­menii muncii romîni, şi alături de aceştia, cei ce muncesc din rîndurile minorităţilor naţionale se bucură de cele mai largi drepturi şi libertăţi şi participă activ la conducerea treburilor obşteşti, la înflorirea patriei. A luat apoi cuvintul şef rabinul dr. Moses Rosen.­­ Au vorbit de asemenea, prim ra­binul S. Gutman şi I. Bacalu, preşedintele federaţiei de comuni­tăţi evreieşti din RPR­ + Solemnităţi comemorative ,A­i mai avut loc duminică in locali­tăţile Pd. II- lei şi Tg. Frumos unde au fost dezvelite plăci co­­mem­orative la mormintele comune ale victimelor, masacrului fascist.

Next