Flacăra Iaşului, august 1958 (Anul 14, nr. 3710-3735)
1958-08-01 / nr. 3710
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In cinstea zilei de 23 August La F. H. B. Întrecere între brigăzile de tineret Incepînd de astăzi, la fabrica de rulmenţi din Birlad a pornit — din iniţiativa comitetului UTM — o întrecere ln întimpinarea zilei de 23 August, la care iau parte toţi tinerii muncitori din întreprindere. Este vorba de întrecerea la care participă toate organizaţiile de bază UTM din secţii, cele 76 brigăzi de tineret şi posturile utemiste de control, avînd drept obiective: economisirea de metale, îngrijirea locului de muncă, dezvoltarea mişcării de inovaţii, etc Noi posturi utemiste de control In întimpinarea măreţei sărbători a eliberării patriei noastre, tinerii din întreprinderile ieșene se străduiesc să obţină tot mai frumoase succese în muncă. Tocmai de aceea,de curînd, la fabrica „Ţesătura1’ s-a mai înfiinţat un nou post utemist de control, precum şi alte 2 posturi utemiste de control în ramura construcţii. A fost de asemenea, reorganizat postul utemist de control de la fabrica de tricotaje „Moldova1’. Printre sarcinile principale care şi le-au propus aceste posturi sunt: economisirea de materiale, îmbunătăţirea calităţii produselor, recondiţionarea unor materiale, etc Fabrica „Ţesături” unitatea A. In avintul pe care l-a luat întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, ies la iveală noi fruntaşi, muncitori care obţin succese frumoase in lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. IN CLIŞEU: Utsinista Roş Elena, lucrătoare la 3 părţi de ring, responsabila brigăzii l a, care obţine depăşiri ce ajung pînă la 59 la sută. Păşiţi şi voi pe calea belşugului! Noi întovărăşiri agricole Frumuseţea lanurilor de grîu ale colectiviştilor şi ale intovărăşiţilor din comunele din împrejurimi a făcut pe mulţi ţărani muncitori din satul Poliţeni, raionul Birlad să înţeleagă ce înseamnă munca în comun cu mijloace mecanizate. De aceea nu au mai aşteptat să sosească vremea treierişului, să vadă cine culege roade mai multe. Erau convinşi că colectiviştii şi intovărăşiţii vor obţine producţiile cele mai mari. Aşa se explică hotărirea ţăranilor muncitori din satul poliţeni de a porni şi ei pe drumul belşugului. După ce s-au hotărit să facă parul au trecut la fapte. Astfel 64 familii de ţărani muncitori cu 65 hectare teren au pus bazele întovărăşirii agricole „Dr. Petru. Groza'’. In adunarea de consti- I tuire, numeroşi vorbitorcu arătat: „Si tem, mândri de j ! pasul făcut. Sin'cm convi şi î j că am făcut pasul spre o vm J I ţă mai bună, mai bogată" 1 Şi ţăranli muncitori din i ] * l pu u :. Olăraşului au al- 1 ! cătuit zilele acestea o Intoj vărăşire agricolă. Cele 26 familii din acest sat care st\diu unit 37 ha. teren au ho- t tărit ca întovărăşirea lor să poarte denumirea de „23 August” PfJOEBim *!# TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Se extinde reţeaua unităţilor preşcolare In oraşul Iaşi,, prin grija organului local al puterii de stat se va extinde reţeaua unităţilor preşcolare. Această măsură a fost luată cu scopul ca în anul şcolar 1958—1053, cuprinzîndu-se mai mulţi copii în Invăţămîntul preşcolar, aceştia să primească pregătirea necesară intrării în şcolile elementare. Astfel, anul acesta se va deschide o nouă grădiniţă cu orar redus pe strada Berthelot nr. 13 unde vor fi pregătiţi 100 copii. Au terminat treierişul Membrii gospodăriei agricole colective „M. Eminescu“ din Codăeşti, raionul Vaslui s-au angajat ca în acest an să obţină recolte mari în toate sectoarele de producţie. Zilele acestea colectiviştii din Codăeşti au terminat treierişul. Făcîndu-se media la hectar a reieşit că de pe cele 20 ha. cu grîu de toamnă s-a obţinut cantitatea de 2.100 kg. Producţia mare de grîu obţinută de colectiviştii din Codăreşti întrece cu mult producţiile întovărăşirilor agricole din împrejurimile comunei. Echipa fruntaşă In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, sunt antrenate şi 22 echipe ale secţiei lăcătuşerie mecanică a cooperativei „Ciocanul“ Bîrlad. In cinstea zilei de 23 August muncitorii s-au angajat să depăşească planul de producţie, să îmbunătăţească simţitor calitatea reparaţiilor, să întărească disciplina la locul de deputaţii oraşului In ultima vreme sfatului popular al Iaşi au intensificat acţiunea de reorganizare a comitetelor destradă, făcîndu-le nuclee de mobilizare a cetăţenilor la lucrările de înfrumuseţare a cartierelor. Pînă în momentul de faţă au fost reorganizate 179 comitete de stradă, urmînd ca, pînă la sfîrşitul lunii august, această acţiunea să fie terminată. Imediat după reorganizare, comitetele de stradă s-au angajat intr-o întrecere patriotică ale cărei rezultate evidenţiază concludent rolul acestei forme organizatorice. Astfel, prin contribuţia voluntari a cetăţenilor, avînd sprijinul sfatului popular, s-au macadamizat un număr de 16 străzi, printre care: Inundaţi, Avram muncă. Angajamente luate de muncitori sunt traduse in fapte Iată spre exempu, echipa comunistului Cozont Gavrilă de la reparaţii arcuri auto, lucrează încă din 24 iulie în contul lunii august. Prin buna organizare a locului de muncă prin efortul depus de fiecare muncitor, planul valoric a fost depăşit: Iancu, Dîmboviţa, Trotuş, Vămăşoaiei şi altele. Acţiunea de macadamizare a străzilor prin contribuţie voluntară, continuă. Construiesc un nou cămin cultural Locuitorii satului Moara Domnească, com. Muntenii de Sus, raionul Vaslui au început nu de mult să lucreze, prin contribuţie voluntară în muncă, un local nou pentru căminul cultural. Noua clădire va cuprinde o sală spaţioasă pentru conferinţe şi festivităţi, precum şi o sală pentru bibliotecă. Numeroşi cetăţeni din sat aduc zilnic o contribuţie preţioasă la executarea acestei construcţii. S-au evidenţiat tov. Radu Neculai, Vasile Popa, Liteanu Gh, Marin Dănilă, Moraru Gh. Amariei Pavel şi mulţi alţii. Ţăranii muncitoridin satul Moara Domnească s-au angajat ca noul local al căminului cultural să fie inaugurat în cinstea zilei de 23 August. NIŢA AUREL directorul căminului cultural 16 străzi refăcute prin contribuţie voluntară :!!!!!!!!!!! O iniţiativă valoroasă care nu este preluată ţţ*' £ — Despre rezerve nefolosite pe şantierele de construcţii din regiune — La Iaşi s-au construit în ultimii ani un număr mare de locuinţe muncitoreşti. Fonduri însemnate au fost învestite în acest scop. Numărul construcţiilor de locuinţe creşte simţitor în cursul acestui an. Paralel cu continuarea lucrărilor de construcţie ale blocurilor din cartierul Păcurari, din strada Cuza Vodă ş a. au început, şi vor mai începe noi construcţii de locuinţe. Construcţiile ridicate în regiunea Iaşi costă totuşi destul de scump Motivul: nu există suficientă preocupare atît din partea constructorului cît şi din partea proectantului pentru a se reduce preţul de cost ; se construieşte oriunde, oricum, cu orice cheltuieli. Tocmai de aceea, recenta iniţiativă a colectivului de constructori de pe şantierul noului cvartal de locuinţe din oraşul muncitoresc Hunedoara — pentru reducerea preţului de cost al metrului pătrat de suprafaţă locuibilă şi mărirea suprafeţei de locuit — trebuia extinsă şi în rîndul constructorilor din oraşul şi regiunea Iaşi. Această iniţiativă deosebit de însemnată, este menită să dea un puternic avînt luptei pentru reducerea preţului de cost al construcţiilor. Trebuie spus însă că, pînă acum, conducerea TRC cît şi conducerile întreprinderilor din cadrul TRC nu au găsit cu cale să ia măsurile necesare pentru ca iniţiativa constructorilor de la Hunedoara să fie extinsă şi pe şantierele din regiunea Iaşi. Aceasta în ciuda faptului că pe unele şantiere (grupul din Murgeni, de exemplu) s-a trecut din propria iniţiativă a constructorilor la organizarea mai temeinică şi la o gospodărire chibzuită a materialelor etc. Ceea ce înseamnă că în rîndul constructorilor există preocupare pentru îmbrăţişarea acestei iniţiative. Făcînd o analiză sumară, ne putem da lesne seama cît de însemnate pot fi rezultatele ce s ar obţine în urma extinderii şi în regiunea Iaşi, a iniţiativei constructorilor de la Hunedoara. Pe şantierele din regiunea noastră există suficiente rezerve care, folosite, ar putea duce la creşterea simţitoare a productivităţii muncii, la micşorarea consumurilor de materiale dintr-un cuvînt, la reducerea preţului de cost. Nu se poate trece cu vederea faptul că la unele şantiere, ca de pildă cel de pe Calea 23 August (din apropierea spitalului „C.L Parhon"*) au fost găsite soluţii practice, economicoase de proiectare şi de reducere (pînă la 2,5 la sută din valoarea devizului) , a cheltuielilor de organizare a şantierului. O altă serie de măsuri luate la unele şantiere au scăzut de asemeni considerabil preţul de cost al construcţiilor şi au redus timpul de execuţie. Pe multe şantiere din regiune sunt însă — aşa cum am mai spus — rezerve interne nefolosite. Aceasta este dovedit, odată mai mult, de faptul că la blocul din str. Pojărniciei, un metru pătrat de suprafaţă locuibilă a costat 1655 lei, în timp ce la blocurile din cartierul Păcurari, un metru pătrat de suprafaţă locuibilă a costat peste 2300 lei. Situaţia amintită se datoreşte printre altele şi faptului că filmele sari OV. SAVE [Continuare în pas. 3-a) SANTIERUL NAVAL OLTENITA O NOUA MOTONAVA IN CURS DE MONTARE. Foto : MIRCEA LASNIC Clubul sportiv O importantă realizare pe tărîm sportiv la Iaşi muncitoresc-studenţesc De curînd s-a împlinit un an de zile de la apariţia Hotărîrii CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din oraşul şi regiunea Iaşi s-au înregistrat o serie de importante succese in munca pentru traducerea in vi a sa a prevederior Hotărîrii, întărindu-se activitatea colectivelor sportive fi lărgindu-se caracterul de masă al mişcării de cultură fizică şi sport. in această privinţă, este suficient să arătăm că Spartachiada tineretului din acest an a antrenat în întreceri un număr de 130.000 de sportivi de la oraşe şi sate. In acelaşi timp Hotărtrea stabileşte sarcinile In ceea ce priveşte ridicarea calitativă a activităţii sportive de performanţă, in privinţa căreia un rol deosebit revine cluburilor sportive. Preocupaţi de ideea obţinerii unor rezultate şi mai bune în sportul de performanţă muncitori, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ — pe de o parte, iar pe de altă parte, studenţii, asistenţii şi profesorii membri ai asociaţiilor studenţeşti din oraşul Iaşi au făcut propuneri pentru rezolvarea în bune condiţiuni a sarcinilor trasate de Hotărâre şi anume de a se înfiinţa un club pe printsContinuare în pas. 3 a) Din fondul întreprinderii Folosirea în mod judicios a fondului întreprinderii dă posibilităţi creării unor condiţii mai bune de muncă şi viaţă muncitorilor întreprinderii respective. Un exemplu cît se poate de grăitor în această privinţă ni-l serveşte Direcţia regională CFR Iaşi . Iată cum a fost distribuit pe semestrul I al anului curenfT- fondul întreprinderii. Peste 1.500.000 lei au fost repartizaţi pentru construirea unui bloc cu 50 apartamente în oraşul Iaşi. De asemenea pentru construcţia unui bloc în asociaţie cu alte întreprinderi a fost alocată suma de 1.000.000 lei. Pentru amenajarea şi renovarea a 12 apartamente în oraşul Iaşi, s-au cheltuit 90.000 lei. Scopul: îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale ceferiştilor, însemnate fonduri au fost alocate pentru continuarea lucrărilor de amenajare a unui cămin al grupului şcolar CFR Iaşi, pentru amenajarea căminului de ucenici din str. 23 August. In aceste acţiuni s-au cheltuit aproape 650.000 lei. Privind îmbunătăţirea ocrotirii săopânătăţii, o atenţie deosebită s-a acordat amenajării spitalului Direcţiei regionale CFR, lucrare pentru care s-au cheltuit peste 300.000 lei. In domeniul cultural-sportiv se pot enumera de asemenea numeroase obiective înfăptuite din fondul întreprinderii. De pildă, organizarea taberei CFR—Bucium, amenajarea și lărgirea casei de odihnă Pojorîta, contribuita la amenajarea complexului de case de odihnă de la Eforie în colaborare cu celelalte întreprinderi din Iaşi, amenajări la clubul CFR Iaşi, amenajarea terenului sportiv din Piaţa gării etc., pentru care s-au cheltuit peste 580.000 lei. Tot din fondul întreprinderii au fost acordate stimulente celor ce s-au evidențiat în muncă, stimulente ce depășesc 1350.000 lei. no fi un traseu de autobuze Pentru îmbunătăţirea transportului in comun la Iaşi, în prima jumătate a lunii august se va înfiinţa un nou traseu de autobuze pe una din arterele importante ale oraşului. Aşa după cum am fost anunţaţi, este vorba de traseul Gara Abator, mai precis pînă la staţia de repomparc. In inie Floral iEwaraSîîi s — VIAŢA DE PARTID — Selecţionarea şi calificarea propagandiştilor — sarcină, importantă a organizaţiilor da partid pag. 7-a In anii puterii populare oraşul Vaslui a cunoscut o continuă dezvoltare economică şi culturală. Totodată s-a schimbat şi înfăţişarea oraşului care devine mereu mai frumos. Vedere generală a clădirii in construcţie, a sfatui popular din Vaslui. Foto: D. PAVALAŞCU Creşte parcul de autovehicule al întreprinderii I. R. T. A. Parcul de autovehicule al întreprinderii de transport auto IRTA Iaşi s-a mărit simţitor în anii din urmă. Numai în rest an autobuzele întreprinderii regionale au mai primit 6 noi autobuze (care sunt folosite — prin închiriere — în special pentru excursiile organizate de întreprinderi pentru muncitori şi funcţionari) şi 150 alte autovehicole, necesara transporturilor de măriri -000- Cursuri de pregătire pentru candidaţii la examenul de admitere Luni, 4 august, se deschid cursurile de pregătire a candidaţilor pentru examenul de admitere în institutele de învăţămînt superior din Iaşi. La aceste cursuri participă candidaţii propuşi de sfaturile populare pentru examenul de bursă. Cazarea și masa sunt asigurate in căminele și cantoanele special amenajate pe întreaga perioadă de la 4—30 august. Programul cursurilor de pregătire este afişat la decanatele facultăţilor* Citiţi în pag. 4-a — Divergenţe intre Franţa pe de o parte şi Anglia şi SUA pe de altă parte in problema conferinţei la nivel înalt. :’Pînă cină IBS3 QE3SQ3£3KiSJB asemenea „organizare la treieri “ ? Se treieră şi în comuna Sineşti din raionul Tg. Frumos. Că nu ştiţi cum, asta e altceva. Numai fiind acolo îţi poţi da seama că scliţîie ceva în toată „organizarea“. Se treiera pe două arii. Pe cea de la Storneşti un singur stog cărat. Şi ăsta se topea încetul cu încetul intrînd în gura batozei. Pe aria de la Osoi era cărat destul. Ce folos însă dacă batoza era alimentată cind şi cînd... numai aşa ca să nu tacă chiar de tot. Echipele (dacă se pot numi aşa!) erau alcătuite numai din 3—4 oameni. Şi acestea lucrau numai pînă spre amiază. Tractoristul — aparţinînd altădată unei brigăzi fruntaşe — nu reuşeşte să treiere aici decit 3.000 şi în cazuri fericite 6.000 kg. pe zi. Atît pentru că batoza merge mereu cu jumătate de sarcină. Răguşise omul cerînd să se organizeze treaba mai ca lumea, dar degeaba. Ba cite unul îi mai spunea: „Las-o mai moale, măi flăcăule, că nu vine potopul!“. Dar parcă numai tov. Potop Neculai, președintele sfatului, nu dă cu zilele pe la aici? Tot la fel de scumpi la vedere sînt și responsabilii de aici. Iar cînd tov. Chiriac Iftimie, secretarul comitetului comunal de partid izbuteşte să treacă pe aici, totdeauna se întîmplă să fie tare grăbit. Temîndu-se pe semne de insolaţie stau cu toţii sub cite un petec de umbră. Tov Chiriac, într-un birou răcoros al sfatului. Ce face? Admiră o zugrăveală originală şi... circiumfefiaggj Og ee nwsta încăperii: frunze de viţă, struguri şi sticle de diferite mărimi. Am întrebat de responsabilul de arie. Lipsea. Inspirat de ispititoarele figuri de pe pereţi (e şi el salariatul sfatului popular) făcuse omul un chef şi acum era mahmur. Sta omul acasă lingă gavanosul cu acrituri şi cu toate că-i vîjîia capul ca o batoză se canonea să înveţe din nou legile echilibrului. Aşadar, tovarăşul Gogeanu Gheorghe era „motivat“ fiind puţin „suferind“. Am întrebat de preşedintele sfatului. Nimeni nu ştia nimic. S-au răscolit cele mai răcoroase cotloane dar în zadar. (Cine ştie unde îşi vedea omul în linişte de treburile lui???). Am întrebat şi de alţii — datori să cunoască mersul treierişului. In afară de instructorul de partid şi tehnicianul (pe care-l găsisem la aici) nimeni nu ştia mai mult decit mine despre problema pîinii. Mai rămînea o singură întrebare (nu însă pentru cei din Sineşti, ci pentru comitetul executiv al sfatului popular raional şi comitetul raional de partid). Pînă cînd...? Pînă cînd lucrurile vor merge aşa? Pînă cina SMT-ul Podul-Noaiei va consuma carburanţi pentru a treiera zilnic un sfert sau jumătate de normă? Cînd vor fi luate măsuri pentru trezirea la realitate a tuturor celor care fac loc altor preocupări trecînd pe planul al doilea treierișul? Asemenea întrebări trebuie să găsească răspuns. Și aceasta cît mai urgent. C. GRIGORAȘu