Flacăra Iaşului, august 1958 (Anul 14, nr. 3710-3735)

1958-08-01 / nr. 3710

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL In cinstea zilei de 23 August La F. H. B. Întrecere între brigăzile de tineret Incepînd de as­tăzi, la fabrica de rulmenţi din Birlad a pornit — din ini­ţiativa comitetului UTM — o întrecere ln întimpinarea zi­lei de 23 August, la care iau parte toţi tinerii muncitori din întreprindere. Este vorba de în­trecerea la care par­ticipă toate organi­zaţiile de bază UTM din secţii, ce­le 76 brigăzi de ti­neret şi posturile utemiste de control, avînd drept obiec­tive: economisirea de metale, îngriji­rea locului de mun­că, dezvoltarea miş­cării de inovaţii, etc Noi posturi utemiste de control In întimpinarea măreţei sărbători a eliberării patriei noastre, tinerii din întreprinderile ie­șene se străduiesc să obţină tot mai frumoase succese în muncă. Tocmai de aceea,­­de curînd, la fabri­ca „Ţesătura1’ s-a mai înfiinţat un nou post utemist de control, precum şi alte 2 posturi ute­miste de control în ramura construcţii. A fost de asemenea, reorganizat postul u­tem­ist de control de la fabrica de tri­cotaje „Moldova1’. Printre sarcinile principale care şi le-au propus aceste posturi sunt: eco­nomisirea de mate­riale, îmbunătăţirea calităţii produselor, recondiţionarea u­­nor materiale, etc Fabrica „Ţesături” unita­tea A. In avintul p­e care l-a luat întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, ies la iveală noi fruntaşi, muncitori care obţin succese frumoase in lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor de plan. IN CLIŞEU: Utsinista Roş Elena, lucrătoare la 3 părţi de ring, responsabila brigăzii l­ a, care obţine de­­­­păşiri ce ajung pînă la 59­­ la sută. Păşiţi şi voi pe calea belşugului! Noi întovărăşiri agricole Frumuseţea lanurilor de grîu ale colectiviştilor şi ale intovărăşiţilor din comunele din împrejurimi a făcut pe mulţi ţărani muncitori din satul Poliţeni, raionul Bir­lad să înţeleagă ce înseam­nă munca în comun cu mij­loace mecanizate. De aceea nu au mai aşteptat să soseas­că vremea treierişului, să vadă cine culege roade mai multe. Erau convinşi că co­lectiviştii şi intovărăşiţii vor obţine producţiile cele mai mari. Aşa se explică hotări­­rea ţăranilor muncitori din satul poliţeni de a porni şi­­ ei pe drumul belşugului. Du­­­pă ce s-au hotărit să facă parul au trecut la fapte. Astfel 64 familii de ţărani muncitori cu 65 hectare te­ren au pus bazele întovărăşi­rii agricole „Dr. Petru. Gro­za'’. In adunarea de consti- I tuire, numeroşi vorbito­r­cu­­ arătat: „Si tem, mândri de j ! pasul făcut. Sin'cm convi şi î j că am făcut pasul spre o vm J I ţă mai bună, mai bogată" 1 Şi ţăranli muncitori din i ] * l pu u :. Olăraşului au al- 1 ! cătuit zilele acestea o Into­­j vărăşire agricolă. Cele 26 fa­milii din acest sat care st­­\diu unit 37 ha. teren au ho- t tărit ca întovărăşirea lor să poarte denumirea de „23 Au­gust” PfJOEBim *!# TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Se extinde reţeaua unităţilor preşcolare In oraşul Iaşi,, prin grija organului local al puterii de stat se va extin­de reţeaua unităţilor preşcolare. Această măsură a fost luată cu scopul ca în anul şcolar 1958—1053, cuprinzîndu-se mai mulţi copii în In­­văţămîntul preşcolar, aceştia să pri­mească pregătirea necesară intrării în şcolile elementare. Astfel, anul acesta se va deschide o nouă grădiniţă cu orar redus pe strada Berthelot nr. 13 unde vor fi pregătiţi 100 copii. Au terminat treierişul Membrii gospodăriei agricole colective „M. Eminescu“ din Codăeşti, raionul Vaslui s-au angajat ca în acest an să ob­ţină recolte mari în toate sec­toarele de producţie. Zilele acestea colectiviştii din Codăeşti au terminat treieri­şul. Făcîndu-se media la hec­tar a reieşit că de pe cele 20 ha. cu grîu de toamnă s-a ob­­ţinut cantitatea de 2.100 kg. Producţia mare de grîu obţi­nută de colectiviştii din Codăr­­eşti întrece cu mult producţi­ile întovărăşirilor agricole din împrejurimile comunei. Echipa fruntaşă In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August, sunt antrenate şi 22 echipe ale sec­ţiei lăcătuşerie mecanică a co­operativei „Ciocanul“ Bîrlad. In cinstea zilei de 23 August muncitorii s-au angajat să de­păşească planul de producţie, să îmbunătăţească simţitor ca­litatea reparaţiilor, să întă­rească disciplina la locul de deputaţii oraşului In ultima vreme sfatului popular al Iaşi au intensificat acţiunea de reorganizare a comitetelor de­­stradă, făcîndu-le nuclee de mobilizare a cetăţenilor la lucrările de înfrumuseţare a cartierelor. Pînă în momentul de faţă au fost reorganizate 179 comitete de stradă, urmînd ca, pînă la sfîrşitul lunii au­gust, această acţiunea să fie terminată. Imediat după reorganizare, comitetele de stradă s-au an­gajat intr-o întrecere patrio­tică ale cărei rezultate eviden­ţiază concludent rolul acestei forme organizatorice. Astfel, prin contribuţia voluntari a cetăţenilor, avînd sprijinul sfatului popular, s-au maca­­damizat un număr de 16 străzi, printre care: Inundaţi, Avram muncă. Angajamente luate de muncitori sunt traduse in fap­te Iată spre exempu, echipa comunistului Cozont Gavrilă de la reparaţii arcuri auto, lu­crează încă din 24 iulie în con­­tul lunii august. Prin buna or­ganizare a locului de muncă prin efortul depus de fiecare muncitor, planul valoric a fost depăşit: Iancu, Dîmboviţa, Trotuş, Vă­­măşoaiei şi altele. Acţiunea de maca­dam­izare a străzilor prin contribuţie vo­luntară, continuă. Construiesc un nou cămin cultural Locuitorii satului Moara Domnească, com­. Muntenii de Sus, raionul Vaslui au început nu de mult să lucreze, prin contribuţie voluntară în mun­că, un local nou pentru cămi­nul cultural. Noua clădire va cuprinde o sală spaţioasă pentru conferin­ţe şi festivităţi, precum şi o sală pentru bibliotecă. Numeroşi cetăţeni din sat a­­duc zilnic o contribuţie preţi­oasă la executarea acestei con­strucţii. S-au evidenţiat tov. Radu Neculai, Vasile Popa, Li­­teanu Gh, Marin Dănilă, Mo­­raru Gh. Amariei Pavel şi mulţi alţii. Ţăranii muncitori­­din satul Moara Domnească s-au angajat ca noul local al căminului cul­tural să fie inaugurat în cin­stea zilei de 23 August. NIŢA AUREL directorul căminului cultural 16 străzi refăcute prin contribuţie voluntară :­!!!!!!!!!!!­ O iniţiativă valoroasă care nu este preluată ţţ*' £­­ — Despre rezerve nefolosite pe şantierele de construcţii din regiune — La Iaşi s-au construit în ultimii ani un număr mare de locuinţe mun­citoreşti. Fonduri însemnate au fost învestite în acest scop. Numărul cons­trucţiilor de locuinţe creşte simţitor în cursul acestui an. Paralel cu con­tinuarea lucrărilor de construcţie ale blocurilor din cartierul Păcurari, din strada Cuza Vodă ş a. au început, şi vor mai începe noi construcţii de locuinţe. Construcţiile ridicate în regiunea Iaşi costă totuşi destul de scump Motivul: nu există suficientă preo­cupare atît din partea constructoru­lui cît şi din partea proectantului pentru a se reduce preţul de cost ; se construieşte oriunde, oricum, cu orice cheltuieli. Tocmai de aceea, recenta iniţia­tivă a colectivului de constructori de pe şantierul noului cvartal de locu­inţe din oraşul muncitoresc Hune­doara — pentru reducerea­ preţului de cost al metrului pătrat de supra­faţă locuibilă şi mărirea suprafeţei de locuit — trebuia extinsă şi în rîndul constructorilor din oraşul şi regiunea Iaşi. Această iniţiativă deo­sebit de însemnată, este menită să dea un puternic avînt luptei pentru reducerea preţului de cost al cons­trucţiilor. Trebuie spus însă că, pînă acum, conducerea TRC cît şi conducerile întreprinderilor din cadrul TRC nu au găsit cu cale să ia măsurile ne­cesare pentru ca iniţiativa construc­torilor de la Hunedoara să fie ex­tinsă şi pe şantierele din regiunea Iaşi. Aceasta în ciuda faptului că pe unele şantiere (grupul din Mur­geni, de exemplu) s-a trecut din propria iniţiativă a constructorilor la organizarea mai temeinică şi la o gospodărire chibzuită a materialelor etc. Ceea ce înseamnă că în rîndul constructorilor există preocupare pen­tru îmbrăţişarea acestei iniţiative. Făcînd o analiză sumară, ne pu­tem da lesne seama cît de însem­nate pot fi rezultatele ce s ar ob­ţine în urma extinderii şi în regi­unea Iaşi, a iniţiativei constructori­lor de la Hunedoara. Pe şantierele din regiunea noastră există sufici­ente rezerve care, folosite, ar putea duce la creşterea simţitoare a pro­ductivităţii muncii, la micşorarea consumurilor de materiale d­intr-un cuvînt, la reducerea preţului de cost. Nu se poate trece cu vederea fap­­tul că la unele şantiere, ca de pildă cel de pe Calea 23 August (din apro­pierea spitalului „C.L Parhon"*) au fost găsite soluţii practice, economicoase de proiectare şi de reducere (pînă la 2,5 la sută din valoarea devi­zului) , a cheltuielilor de organi­zare a şantierului. O altă serie de măsuri luate la unele şantiere au scăzut de asemeni considerabil preţul de cost al cons­trucţiilor şi au redus timpul de exe­cuţie. Pe multe şantiere din regiune sunt însă — aşa cum am mai spus — rezerve interne nefolosite. Aceasta este dovedit, odată mai mult, de faptul că la blocul din str. Pojăr­­niciei, un metru pătrat de suprafaţă locuibilă a costat 1655 lei, în timp ce la blocurile din cartierul Păcu­rari, un metru pătrat de suprafaţă locuibilă a costat peste 2300 lei. Situaţia amintită se datoreşte prin­tre altele şi faptului că fi­lmele sari OV. SAVE [Continuare în pas. 3-a) SANTIERUL NAVAL OL­TENITA O NOUA MOTONA­VA IN CURS DE MONTARE. Foto : MIRCEA LASNIC Clubul sportiv O importantă realizare pe tărîm sportiv la Iaşi muncitoresc-studenţesc De curînd s-a împlinit un an de zile de la apariţia Hotă­­rîrii CC al PMR şi a Consiliu­lui de Miniştri cu privire la reorganizarea mişcării de cul­tură fizică şi sport d­in oraşul şi regiunea Iaşi s-au înregis­trat o serie de importante suc­­cese in munca pentru tradu­cerea in vi a sa a pr­evederior Hotărîrii, întărindu-se activi­tatea colectivelor sportive fi lărgindu-se caracterul de masă al mişcării de cultură fizică şi sport. in această privinţă, este suficient să arătăm că Sparta­­chiada tineretului din acest an a antrenat în întreceri un nu­măr de 130.000 de sportivi de la oraşe şi sate. In acelaşi timp Hotărtrea stabileşte sarcinile In ceea ce priveşte ridicarea calitativă a activităţii sportive de perfor­manţă, in privinţa căreia un rol deosebit revine cluburilor sportive. Preocupaţi de ideea obţinerii unor rezultate şi mai bune în sportul de performanţă mun­citori, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ — pe de o parte, iar pe de altă parte, stu­denţii, asistenţii şi profesorii membri ai asociaţiilor studen­ţeşti din oraşul Iaşi au făcut propuneri pentru rezolvarea în bune condiţiuni a sarcinilor trasate de Hotărâre şi anume de a se înfiinţa un club pe prin­tsContinuare în pas. 3­ a) Din fondul întreprinderii Folosirea în mod judicios a fon­dului întreprinderii dă posibilităţi­ creării unor condiţii mai bune de muncă şi viaţă muncitorilor întreprin­derii respective. Un exemplu cît se poate de grăitor în această privinţă ni-l serveşte Di­recţia regională CFR Iaşi . Iată cum a fost distribuit pe semestrul I al a­­nului curenfT- fondul întreprinderii. Peste 1.500.000 lei au fost repartizaţi pentru construirea unui bloc cu 50 apartamente în oraşul Iaşi. De aseme­­nea pentru construcţia unui bloc în asociaţie cu alte întreprinderi a fost alocată suma de 1.000.000 lei. Pentru amenajarea şi renovarea a 12 apartamente în oraşul Iaşi, s-au chel­tuit 90.000 lei. Scopul: îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale ceferiştilor, însemnate fonduri au fost alocate pentru continuarea lucrărilor de a­­menajare a unui cămin al grupului şcolar CFR Iaşi, pentru amenajarea căminului de ucenici din str. 23 Au­gust. In aceste acţiuni s-au cheltuit aproape 650.000 lei. Privind îmbunătăţirea ocrotirii să­­opâ­nătăţii, o atenţie deosebită s-a acordat amenajării spitalului Direcţiei regio­nale CFR, lucrare pentru care s-au cheltuit peste 300.000 lei. In domeniul cultural-sportiv se pot enumera de asemenea numeroase obiective înfăptuite din fondul între­prinderii. De pildă, organizarea tabe­rei CFR—Bucium, amenajarea și lăr­girea casei de odihnă Pojorîta, con­tribuita la amenajarea complexului de case de odihnă de la Eforie în cola­borare cu celelalte întreprinderi din Iaşi, amenajări la clubul CFR Iaşi, amenajarea terenului sportiv din Piaţa gării etc., pentru care s-au cheltuit peste 580.000 lei. Tot din fondul întreprinderii au fost acordate stimulente celor ce s-au evidențiat în muncă,­­ stimulente ce depășesc 1350.000 lei. no fi un traseu de autobuze Pentru îmbunătăţirea tran­sportului in comun la Iaşi, în prima jumătate a lunii august se va înfiinţa un nou traseu de autobuze pe una din arterele importante ale oraşului. Aşa după cum am fost anunţaţi, este vorba de traseul Gara­­ Abator, mai precis pînă la sta­ţia de repomparc. In inie Floral iEwaraSîîi s — VIAŢA DE PARTID — Selecţionarea şi calificarea propagandiştilor — sarcină, importantă a organizaţiilor da partid­ pag. 7-a In anii puterii populare o­­raşul Vaslui a cunoscut o con­tinuă dezvoltare economică şi culturală. Totodată s-a schimbat şi înfăţişarea ora­şului care devine mereu mai frumos. Vedere generală a clădirii in construcţie, a sfat­­ui popular din Vaslui. Foto: D. PAVALAŞCU Creşte parcul de autovehicule al întreprinderii I. R. T. A. Parcul de autovehicule al în­treprinderii de transport auto IRTA Iaşi s-a mărit simţitor în anii din urmă. Numai în rest an autobuzele întreprin­derii regionale au mai primit 6 noi autobuze (care sunt fo­losite —­ prin închiriere — în special pentru excursiile orga­nizate de întreprinderi pentru muncitori şi funcţionari) şi 150 alte autovehicole, necesara transporturilor de mări­ri -000- Cursuri de pregătire pentru candidaţii la examenul de admitere Luni, 4 august, se deschid cursurile de pregătire a candidaţilor pentru examenul­ de admitere în institutele de învăţămînt superior din Iaşi. La aceste cursuri participă candidaţii propuşi de sfaturile populare pentru examenul de bursă. Cazarea și masa sunt asigurate in căminele și cantoa­nele special amenajate pe întreaga perioadă de la 4—30 august.­­ Programul cursurilor de pregătire este afişat la decanatele facultăţilor* Citiţi în pag. 4-a — Divergenţe intre Franţa pe de o parte şi Anglia şi SUA pe de altă parte in pro­blema conferinţei la nivel înalt. :’Pînă cină IBS3 QE3SQ3£3KiSJB asemenea „organizare la treieri “ ? Se treieră şi în comuna Si­­neşti din raionul Tg. Frumos. Că nu ştiţi cum, asta e altceva. Numai fiind acolo îţi poţi da seama că scliţîie ceva în toată „organizarea“. Se treiera pe două arii. Pe cea de la Storneşti un singur stog cărat. Şi ăsta se topea în­­cetul cu încetul intrînd în gura batozei. Pe aria de la Osoi era cărat destul. Ce folos însă dacă batoza era alimentată cind şi cînd... numai aşa ca să nu ta­că chiar de tot. Echipele (da­că se pot numi aşa!) erau al­cătuite numai din 3—4 oa­meni. Şi acestea lucrau numai pînă spre amiază. Tractoristul — aparţinînd altădată unei bri­găzi fruntaşe — nu reuşeşte să treiere aici decit 3.000 şi în ca­zuri fericite 6.000 kg. pe zi. Atît pentru că batoza merge mereu cu jumătate de sarcină. Răguşise omul cerînd să se or­ganizeze treaba mai ca lumea, dar degeaba. Ba cite unul îi mai spunea: „Las-o mai moale, măi flăcăule, că nu vine po­topul!“. Dar parcă numai tov. Potop Neculai, președintele sfatului, nu dă cu zilele pe la aici? Tot la fel de scumpi la vedere sînt și responsabilii de aici. Iar cînd tov. Chiriac Iftimie, secretarul comitetului comunal de partid izbuteşte să treacă pe aici, tot­deauna se întîmplă să fie tare grăbit. Temîndu-se pe semne de insolaţie stau cu toţii sub cite un petec de umbră. Tov Chiriac, într-un birou răcoros al sfatului. Ce face? Admiră o zugrăveală originală şi... circiu­­mfefiaggj Og ee nwsta încăpe­rii: frunze de viţă, struguri şi sticle de diferite mărimi. Am întrebat de responsabilul de a­­rie. Lipsea. Inspirat de ispiti­toarele figuri de pe pereţi (e şi el salariatul sfatului popular) făcuse omul un chef şi acum era mahmur. Sta omul acasă lingă gavanosul cu acrituri şi cu toate că-i vîjîia capul ca o batoză se canonea să înveţe din nou legile echilibrului. A­­şadar, tovarăşul Gogeanu Gheor­ghe era „motivat“ fiind puţin „suferind“. Am întrebat de pre­şedintele sfatului. Nimeni nu ştia nimic. S-au răscolit cele mai răcoroase cotloane dar în zadar. (Cine ştie unde îşi ve­dea omul în linişte de treburile lui­???). Am întrebat şi de alţii — datori să cunoască mersul treierişului. In afară de instruc­torul de partid şi tehnicianul (pe care-l găsisem la aici) ni­meni nu ştia mai mult decit mine despre problema pîinii. Mai rămînea o singură între­bare (nu însă pentru cei din Sineşti, ci pentru comitetul e­­xecutiv al sfatului popular ra­ional şi comitetul raional de partid). Pînă cînd...? Pînă cînd lucru­rile vor merge aşa? Pînă cina SMT-ul Podul-N­oaiei va con­suma carburanţi pentru a treie­ra zilnic un sfert sau jumăta­te de normă? Cînd vor fi lua­te măsuri pentru trezirea la re­alitate a tuturor celor care fac loc altor preocupări trecînd pe planul al doilea treierișul? Asemenea întrebări trebuie să găsească răspuns. Și aceasta cît mai urgent.­­ C. GRIGORAȘu

Next