Flacăra Iaşului, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 3736-3760)

1958-09-02 / nr. 3736

I . Pregătiri pentru munca culturală de iarnă la sate Demonstrând lipsa de fun­dament a ideii ce mai per­sistă la unii cu privire la aşa-zisa pauză în activitatea cultural-artistică la sate în timpul verii, majoritatea că­minelor culturale au parti­cipat la Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale “ şi au susţinut îndeaproape cam­paniile agricole, aducîndu-şi întreaga contribuţie la im­pulsionarea lor. De aseme­nea, s-au organizat foarte multe conferinţe de popu­larizare a ştiinţei, informări politice asupra evenimente­lor interne şi internaţionale, acţiuni largi de difuzare a cărţii, seri de întrebări şi răspunsuri, seri-ghicitoare, etc. Intr-atita au devenit de necesare toate acestea îr,cit pînă şi la aici sau la munca cîmpului echipe artistice,­­ biblioteci mobile, gazete şi­­ reviste, se aflau la îndemîna tuturor pentru momentele­­ de răgaz, aducind oamenilor I muncii de pe ogoare desfă­­­­tare sufletească, mulţumire­­ şi instructivă odihnă.­­ Dacă atunci cînd muncile­­ sint in toi, ţărănimea mun- I citoare nu se poate lipsi de 7 toate aceste bunuri, care­­ constituie lumină şi îndru­mar pentru obţinerea de noi succese, apoi este normal ca în perioada da iarnă, cînd îndeletnicirile pe lingă gos­­­­podărie permit mai mult­­ timp liber, activitatea cultu­­­­ral-artistică să ocupe un şi­r mai larg spaţiu. Aşadar, se­­ poate vorbi despre necesita­­­­tea intensificării activităţii­­ artistice în lunile de iarnă.­­ Pentru a realiza acest de­­­­ziderat, pentru ca unităţile­­ culturale să constituie cu a­­­­devărat centre de atracţie,­­ este necesar în primul rînd­­ ca ele să fia bine amenajate,­­ încălzite, luminoase şi pri- 5 mitoare. Altminteri, Oricii de C bogate şi variate ar fi prta­­f nurile de muncă culturală,­­ ele riscă să rămînă neînde- „ 5 plinite. Iată de ce comite­­✓ tele executive ale sfaturilor ^ ^ populare comunale, cadrele\ ] didactice, toţi oamenii muncii r­­ au datoria să vegheze cu gri­­­j­jă la asigurarea condiţiilor^ ^ optime de desfăşurare a muncii culturale. 1 / In raionul Iaşi, de pildă, \ \ vor fi date în folosinţă, Ina- ^ C inte de venirea iernii trei / S noi cămine culturale la Vlă-j \ deni, Trifeşti şi Lungani, ( ( construcţii ce se află în sta-/ / din de finisare. Au fost transl I portate cantităţile de com-i / bustibil repartizate unităţi- i / lor culturale. Iar în ceea ce î­l priveşte mobilierul s-au con- $ ( tractat 200 de dulapuri şi raf­­ / turi pentru bibliotecile să-­ / teşti. J \ Nu acelaşi lucru s-ar pu-\ tea afirma în legătură cu f grija pentru bibliotecile să- / teşti din raionul Huşi. Aici,­­ multe dintre ele nu au ri- C dicat nici măcar lemnele re- j partizate pentru iarna tre- V cuta, anul acesta aflindu-se f în aceeaşi situaţie, fără ca­­ secţia de învăţămînt sau i conducerea bibliotecii raio-­­ nale să se seziseze cit de cit J şi să adopte măsuri cores- I punzătoare.­­ In general, secţia de învă- \ ţămint şi cultură concentrln- f du-şi munca în direcţia pre-­­ gătirii noului an şcolar, a ^ neglijat pînă acum problema * pregătirii muncii culturale­­ de iarnă, care trebuie să stea în centrul atenţiei. Lucrul a- \ cesta se constată şi în raioa- s nele Vaslui, Negreşti etc., şi­­ reclamă o atenţie deosebită­­ în ce priveşte pregătirea con­­­diţiilor materiale cît şi in­­­direcţia conţinutului numc­­ cii cultural-artistice.­­ Este absolut necesar să fie­­ reorganizate colectivele de­­ conferenţiari şi îndrumate , spre a elabora cu forţe pro-­­ prii, expuneri legate de spe- ■ e cificul fiecărui sat şi comu-­­ nă. Sporirea numărului de­­ cercuri de cultură generală » va contribui de asemeni­­a­­ popularizarea ştiinţei, la cu­­r prinderea a cît mai mulţi ţă­­i răni muncitori în activitatea­­ culturală. La fel organizarea­­ din vreme a învăţămîntuîui­­ agricol de masă va asigura­­ buna desfăşurare a cursuri- 7 lor pentru popularizarea agro­­. tehnicei înaintate şi antrena-­­ rea ţărănimii muncitoare în­­ lucrarea pămîntului în co~ , mun cu mijloace tehnice a-­­ vansate. Pregătirea minuţioa­­­să a celui de al V-lea concurs al echipelor artistice, orienta­rea justă a repertoriilor prin grija organizaţiilor de partid, , va aduce noi succese în mun­ca de educare a maselor. .. O cifră care consemnează superioritatea Zilele trecute, mă aflam cu unele treburi în satul Chişcă­­rieni—Hîrlău. O seamă de co­lectivişti de aici împreună cu mai mulţi întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodărie indivi­duală, m-au întovărăşit pe uli­ţele satului. Mi-au arătat case noi ale colectiviştilor, noi li­vezi cu pomi de un an şi doi ani, antene de radio şi un con­voi de care se­ transportau ce­realele din avansul de 40 la sută la casele colectiviştilor. Nu ştiu cum a venit vorba de producţia la ha. — Cit am scos noi şi cit au scos individualii? mă întreabă tov. Adrian Popovici, președinte­le gospodăriei colective. — Poftim! Privește și matale! îmi întinde o bucată de hîr­tie pe care era schitat graficul de fată. Priviti-1 ANUL XIV NR. 3736 MARTI 2 SEPTEMBRIE W58 4 PAGSN ws* 23.350 lei economisiţi prin muncă voluntară Cînd au hotărît să constru­iască un nou local pentru că­minul cultural, ţăranii mun­citori din Brăeşti — tg. Fru­mos au analizat şi posibilită­ţile ce le au de valorificare a forţelor lor, aşa incit să poa­tă realiza însemnate economii. De aceea n-au precupeţit nici un efort in realizarea o­­biectivului propus. In cîteva luni de zile ei au reuşit să înalţe construcţia căminului cultural pentru care au chel­tuit numai 46.650 lei, realizaţi din autoimpunere, faţă de 70.000 cit se prevedea în de­viz. Prin contribuţia voluntară în muncă au fost­­ realizaţi deci 23.350 lei economii. Noua construcţie a şcolii de 4 ani din Brăeşti, de curînd inaugurată, îşi aşteaptă elevii. IOAN VIERU corespondent De ce m-am înscris în gospodăria colectivă Eu în sat am fost socotit printre ţăranii mijlo­caşi, deoarece am izbutit să în­jgheb 5 ha. d­e pămint, un cal, cal, plug, boroană. Cu cele ce ştiam eu, din cele ce învăţam de la tov. Muravschi, tehnician agronom, reuşeam să sort roade bunişoare, mult mai mult de­cit scoteam acum 8—10 ani. Dar totuşi nu eram eu mulţu­mit de sporul trebii ce-o fă­ceam mergînd de la o bucată de pămint la alta şi nici după ştiinţă nu puteam lucra pe de-a-ntregul. Prinsesem de veste că la gos­podăria colectivă din Voineşti, satul de reşedinţă al comunei, se împart avansurile de 40 la sută. De asemenea, cunoaşteam că şi la noi în Lungani se munceşte pentru or­parea unei gospodării colective. Eu, deşi eram hotărît pe jumătate, mă mai gindeam că nu strică să văd cu ochii mei ce primesc colectiviştii şi de asta m-am dus la Voineşti în ziua împăr­ţirii avansurilor. La magazie, era rindul lui Dobreanu. Era vesel şi el, ca şi cei care îl ajutau la încărcat saci. Luînd-o băbeşte cu adu­natul, mi-am dat seama că Dobreanu m-a întrecut cu mult. — Cit mai iei Dobrene în toamnă? — l-am întrebat eu. — Hm, cit mai iau. încă o dată şi jumătate, numai la grîu. A­­poi păpuşoiul... şi alte cite mai avem noi de împărţit. Iar fac socoteli şi iar ajung la acelaşi răspuns: sacii lui Do­breanu, Ioneasa, Belciug şi ai multora cintăresc mai greu. Cit am stat in Voineşti (m-au ţinut prietenii — şi ei colecti­vişti — de acolo, cîteva zile­ parcă stăteam pe spini. Acasă, am ajuns pe la vremea primu­lui. Cum m-a văzut nevasta, a sărit cu gura pe mine: — Tu umbli mai ştiu, eu pe unde şi la şcoală oamenii hotă­răsc întemeierea colectivei. Avea loc adunarea de înfiin­ţare a gospodăriei colective. Cererea a fost scrisă în gra­bă, dar cu atenţie ca să nu las nimic netrecut acolo. Subsem­natul... mă înscriu de bună voie în gospodăria colectivă cu 5 ha. de pămint, 1 cal, car, plug, bo­roană, 3 braţe de muncă şi... cu­ am căutat eu o sugativă, nevastă-mea­ a şi pus semnă­tura. Ce era să mai zic de, faptul că mi-a luat-o înainte?... Adunarea de constituire a noii gospodării colective „Drumul lui Lenin“ (care s-a inaugurat la 17­ august) era pe sfirşite. Oamenii din sală care, acum îmi sunt cei mai buni prieteni şi tovarăşi de nădejde , nu s-au grăbit. Au discutat frumos despre mine şi m-au chemat la întrecere în hărnicie. Atunci, am trăit cele mai fru­moase ceasuri din viaţa mea. Eram şi eu colectivist. Făcusem primul pas pe calea belşugului. M-am înscris in gospodăria colectivă, convins că asta îmi va da o viaţă mai bună, mai avută. Acum mă strădui ca eu, nevasta şi una din fetele răma­se acasă, să facem cu­ mai mul­te zile­ muncă. Trag nădejde că la anul n-o să duc acasă bucate mai puţine şi bani mai puţini decît va lua Dobreanu şi celelalte 51 de fa­milii din Voineşti, sau decît vor duce cele 28 familii din tînăra noastră gospodărie colectivă. Sînt mînăru de mine şi de nevastă-mea că am ascultat la vreme îndemnul comuniştilor de a păşi cu toată încrederea la calea belşugului. N. GH. GLODEANU membru al GAC „Drumul lui terani"- satU Lungani, comuna Voineşti — Iaşi In interiorul ziarului: — Iniţiativa şi priceperea femeii — valorificate in gospodărirea satelor. (pag. 2-a) — Cadre calificate pentru mişcarea artistică de amatori (pag. 2-a) — Pregătiri pentru noul an universitar. (pag. 2-a)­ — Din viaţa nouă a po­porului vietnamez . (pag. 3-a) — Comitetul comunal se ocupă de întărirea disciplinei de partid. (pag. 3-a) SPORT: — C.S.M.S. a pierdut fără drept de apel la Cîmpina. (pag. 3-a) — Unirea Iaşi a jucat con­fuz şi a cedat la scor. (pag. 3-a) — Rezultat la egaltate la Bîrlad. (pag. 3-a) — Alte vuri din ţară. (pag. 3-a) Plenara U.C.F.S. regionale — prilej de îmbunătăţire a muncii sportive Duminică a avut loc la Iaşi plenara comitetului de organi­zare a UCFS regionale cu care prilej s-a analizat activitatea sportivă din regiunea noastră în lumina Hotăririlor plenarei C.C. al PMR din 9-13 iunie a.c. La lucrările plenarei au parti­cipat numeroşi sportivi­, acti­vişti UCFS, conducători de co­lective sportive, etc. A participat, de asemenea, la lucrările plenarei tov. Ion Si­­mion, vicepreşedintele consili­ului general UCFS. Lucrările plenarei au fost conduse de tov. Simion Timofte, secretar al Comitetului, regi­onal de partid. Cu ocazia plenarei UCFS au fost relevate o serie de suc­cese obţinute in activitatea sportivă din oraşele şi satele regiunii noastre. Cei prezenţi au analizat cu mult simţ de răspundere lipsurile care au frî­­nat pe alocuri dezvoltarea miş­carii sportive, făcind propuneri concrete pentru lichidarea lor. Măsurile hotărîte care au fost adoptate pentru îmbunătăţirea muncii, vor duce fără îndoială la întărirea şi dezvoltarea ac­tivităţii sportive din regiunea Iaşi pentru a o ridica la înăl­ţimea sarcinilor trasate par­tid. Vasluiul s-a înfrumuseţat prin darea in folosinţă a unei noi lucrări edilitare: podul de peste rîul Bîrlad. Foto: D. PAVALAŞCU Producţia va creşte cu Încă 50 la sută care a fost înzestrată cu un al trei­­lea gater, la secţia parchete continuă lucrările de extindere a acesteia Cele executate pînă acum, şi care­­ cons­­­tau în trănirea spaţiului au făcut, printre altele, ca producţia secţiei să fie, în comparaţie cu 1976, aproape dublă. Noile acțiuni de extindere se des­fășoară într-un ritm crescînd. Ca­ urmare, secția a fost dotată cu o garnitură noua constituită din 3-4 mașini. O altă garnitură urmează să fie instalată în următoarele 2-3 luni. Lucrările de extindere ca și înzes­trarea cu mașini de înalt randament vor duce, pînă la sfîrşitul acestui an, la o creştere cu încă 50 la sută a producţiei de parchete impă tte­ma re­alizată în prezent. Multe din secţiile unităţi, pentru industrializarea lemnului , Ciurea cunosc o dezvoltare continuă. Aşa, de pildă, în afară de secţia gatere. Deschiderea cursurilor şcolii de partid a Comitetului regional P.M.R.­­ Iaşi ieri a avut loc, in cadrul unei adunări festive, deschide­rea cursurilor şcolii de partid de un an şi de doi ani a Co­mitetului regional P.M.R. Iaşi. Cuvîntul de deschider­e a fost rostit de către tov. Sim­ion Timofte, secretar al Comitetu­lui regional de partid, care a vorbit elevilor şcolii despre importanţa studierii teoriei marxist-leniniste şi a ridicării nivelului de cultură generală. In cuvîntul său tov. Simion Timofte a accentuat asupra folosirii tuturor posibilităţilor optime create de partid pen­tru ca elevii şcolii să-şi în­suşească în cele mai bune con­­diţiuri conţinutul obiectelor predate, îndeosebi pentru a învăţa modul de aplicare a teoriei partidului. De aseme­nea, s-a vorbit despre obli­gaţia şi datoria conducerii şcolii şi cadrelor didactice de a lupta cu hotărire împo­triva oricăror concepţii ale ideologiei burgheze. Prima lecţ­ie „Unitatea şi puritatea iingurilor partidu­lui — principala condiţie a tăriei partidului vostru. Lupta împotriva împăciuitorismului faţă de orice manifestări şi influenţe ale ideologiei bur­gheze, străine şi a oricăror abateri de la linia şi politica partidului“­a ■fost ţinută în faţa elevilor şcolii de partid de către tov. simion Timofte, secretar­ al Comitetului regio­nal PMR Iaşi. A primit steagul U.R.C.C. Paşcani , de fruntaş pe regiune Duminică în sala de festi­vităţi a Casei raionale de cul­tură din Paşcani a avut loc adunarea activului U.R.C.C. în cadrul căreia s-a analizat activitatea desfăşurată pe li­nia cooperaţiei de consum In cursul trimestrului II al anu­lui in curs. Din problemele dezbătute aici de preşedintele Uniunii, Sălceanu C-tin, precum şi de alţi numeroşi vorbitori, reţi­nem cîteva cifre : planul de aprovizionare a fost realizat in procent de 122 la sută; planul de desfacere cu amă­nuntul 107,6 la sută; iar pla­nul de încasare a fondului so­cial a fost depăşit cu 95,6 la sută. Succese Însemnate s-au obţinut şi în problema achi­ziţiilor, planul trimestrial fiind depăşit cu 25 la sută. Numeroşi participanţi la a­­dunare, lucrători în unităţile cooperatiste şi-au împărtăşit cu acest prilej din experienţa muncii lor. Intr-un cadru festiv, tov. Ioan Tubac, vicepreşedinte al Uniu­nii regionale a cooperativelor de consum, a inmînat apoi steagul de Uniune raională fruntaşă pe regiunea URCC-ului Paşcani. Cu acest prilej au fost stimulaţi material şi o serie de gestionari fruntaşi între care Eugen Mózes, Dumitru Pirlea şi alţii. G. LUSGAED corespondent! —oo Ooo— Noi şi importante sortimente de bunuri de larg consum Colectivul atelierului de producere a teracotei a întreprinderii­­ .Proleta­­rul‘‘, repurtează succese deosebite din producţie. Ultimele realizări se con­cretizează prin depăşirea cu peste 1800 buc. cahle teracota a planului de producţie pe luna august a c. In cea de a doua jumătate a lunii trecute muncitori ca V. Ilie, D. Vîntu şi alţi fruntaşi în producţie au mai luat în lucru două noi şi im­­portante sortimente de bunuri de larg consum: plăci de reşouri şi placi pentru maşini de călcat. Ei au realizat deja din aceste produse cîteva sute de bucăţi, urmîind ca în lun­a septembrie să treacă la producerea lor în serie. Noile sortimente de larg consum, alături de soba din teracotă „Şemineu“­, ulcioare, scrumiere şi bibelouri sunt prezentate la expoziţia din dealul Concului în cadrul­­ Lunii Iaşilor“.; Zi de sărbătoare împărţirea avan­sului de 40 la su­tă în gospodăria colectivă din Mir­­ceşti-Vaslui a con­stituit o adevărată sărbătoare pentru membrii colect­­vişti. Cei mai muii­ dintre ei, care­ au muncit cu tragere de inimă, realizînd astfel un număr însemnat de zile­­muncă au primit sute şi chiar mii de kg. cereale. Ia­tă doar cîteva e­­xemple: Hriţcu GH care a realizat împreună cu fami­lia sa 511 zile­­muncă, a­­dus aca­să 7.175 kg. griu în colectivă plus 2.555 lei nu­merar ; Filip Va­sile pentru 493 zi­­lermuncă a primit 1.136 kg. griu şi 2.470 lei. Şi aceas­ta numai ca avans NEAGU VERONICA coresp. —■ .i.i - „i # _ Bloc pentru tineretul ceferist Conducerea Atelierelor CFR Paş­cani se îngrijeşte cu o deosebită atenţie de nevoile tinerilor munci­tori ceferişti. Din fondul întreprin­derii a fost alocată suma de 900.000 Iei în scopul construirii unui bloc cu două etaje. Aici, se vor construi 50 de camere desti­nate tinerilor ceferişti nefamilişti. Lucrările au început şi continuă într-un ritm viu. Pînă în prezent au fost terminate săpăturile pentru fundaţia viitorului bloc. Agenţiile de presă transmit: == — URSS va acorda R. P. Chineze ajutorul moral şi ma­terial necesar în lupta ei justă. — Deschiderea celei de a Il-a conferinţe internaţionale pentru folosirea energiei a­­tomice în scopuri paşnice. Lucrări ale pictorului ieşean Dan Hatmanu­ în Galeria Naţionala Galeria naţională de pictură din Bucureşti a fost reorgani­zată de curînd. Cu acest pri­lej ea s-a îmbogăţit prin noi lucrări. In salonul artei contempo­rane sunt expuse lucrări ce aparţin şi celei mai tinere ge­neraţii de pictori din ţara noastră. Alături de lucrările lui G. Savu, Ion Pacea şi E­­ugen Crăciun se află şi cele ale pictorului ieşean Dan Hat­manu­, care în ultimii ani s-a făcut remarcat, în ţară şi peste hotare, prin abordarea cu îndrăzneală şi talent a te­melor majore ale zilelor noas­tre. Mzi tele culturSâ romînuţâi** în §­. S. S. Mol (investească. Vizitele delegaţiei culturale române CHIŞINĂU­­ (Agerpres) Co­respondenţă specială. In ziua de 30 august, dele­gaţia oamenilor de cultură din EPR, însoţită de A. V. Corop­­ceanu, ministru adjunct al Cul­turii al RSS Moldoveneşti, şi V.G. Anghel, directorul artelor din ministerul Culturii, a vizi­tat oraşul Bălţi. Delegaţia a fost întîmpinată de sute de oa­meni ai muncii, de reprezen­tanţi ai vieţii culturale şi ob­şteşti din oraş. Cuvîntul de bun sosit a fost rostit­ de preşedintele Sovietu­lui orăşenesc, P.F. Poloz. O întîlnire impresionantă a avut loc­ la palatul pionierilor. Prin saluturile lor călduroa­se, prin programul artistic pe care l-au prezentat, copiii şi-au exprimat bucuria că delegaţia se află în mijlocul lor. Apoi oaspeţii au vizitat aşe­­zămintele culturale ca Biblio­teca orăşenească şi institutul pedagogic. Delegaţia a participat la des­chiderea Festivalului filmului romînesc. A vorbit P.F. Poloz, preşedinţ­ile Sovietului orăşe­nesc şi V.F. Aculai, director de studii­ al Institutului pedago­gic. Din partea delegaţiei a răspuns Octav Livezeanu. La 31 august delegaţia a vi­zitat colhozul „Viaţa Nouă1’ din raionul Teleneşti, satul Ci­­colteni, întîmpinată de colhoz­nici cu pîine, sare şi un ulcior cu vin, după vechiul obicei mol­dovenesc, delegaţia a fost in­vitată să ia cunoştinţă de di­feritele sectoare de muncă ale colhozului. Seara delegaţia s-a Întors la Chişinău­Sîmbătă a avut loc la Ti­raspol al VI-lea Concert al Formaţiei de cîntece şi dansuri al ansamblului forţelor armate ale RPR, prezentat în RSS Moldovenească. Artiştii au fost întîmpinaţi cu multă căldură de numeroşi spectatori ce au umplut pînă îa refuz sala de concerte a Casei orăşeneşti de cultură. Solii artei romîneşti s-au bucurat de un mare suc­ces. Aproape fiecare număr a fost bisat. 2 000-lA iA$r . Sărbătorirea a 10 ani de la reorganizarea pe baze socialiste a CEC Duminică seara a avut loc în gră­­­dina „Pomul Verde“ din oraşul nos­tru festivitatea sărbătoririi a 10 ani de la reorganizarea şi aşezarea pe baze socialiste a Casei de Economii şi Consemnaţiuni — CEC — din ţara noastră. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. R. Teodorescu, din partea Direcţiei regionale CEC, care a subliniat suc­cesele obţinute în regiunea noastră în ultimii ani în acest domeniu. Ast­fel, în regiunea Iaşi în mai puţin de trei ani numărul depunătorilor a a­­juns de la 43.500 la 107.000.­­ A fost apoi prezentat spectacolul, „Nota zero l­a purtare“ în interpreta-.­ rea artiştilor Naţionalului ieşean.

Next