Flacăra Iaşului, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3761-3787)

1958-10-01 / nr. 3761

ANUL XIV, Nr. 3761 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1958 4 PAGINI 20 BANI Spor la muncă în noul an universitar!­ ­Astăzi, se redeschid universi­tăţile şi institutele de învăţă­­mînt superior. Mii şi mii de tineri îşi vor continua studiile alături de alţii abia intraţi în şcoala superioară. Pentru ei, pentru fiii de mun­citori şi ţărani muncitori, că­rora astăzi le sunt larg deschise porţile institutelor de învăţă­­mînt superior, căminele stu­denţeşti, bibliotecile şi labora­toarele şi-au pus vestmînt proaspăt. Un n­ou cămin cu o capacitate de 320 de locuri şi-a oferit ospitalitatea studenţilor universităţii, a fost finisat ul­timul din cele trei blocuri date în folosinţă, încă din anul tre­cut studenţilor agronomi, s-au reparat şi amenajat căminele şi cantinele Politehnicii şi Me­­dicinei. Laboratoarele Universi­tăţii au fost înzestrate cu apa­­rataj In valoare de circa un mi­lion lei, cele ale Institutului A­­gronomic au fost prevăzute cu instalaţii de protecţie, îmbogă­­ţindu-se totodată materialul di­dactic, colecţiile etc. Aşadar au fost create condiţii tot mai bune pentru un studiu temeinic în strînsă legătură cu practica construirii socialismu­lui. Este ştiut că pentru pregăti­rea unor intelectuali de valoare, cadre de specialişti In cele mai diverse domenii de activitate, şcoala superioară trebuie să se apropie tot mai mult de prac­tică, de problemele producţiei, însemnaţi paşi in acest sens au fost făcuţi încă din anii tre­cuţi. De aci înainte însă, va trebui ca planurile de coopera­re între facultăţi şi uzine să fie transformate şi mai mult in realităţi vii, pentru calificarea profesională a studenţilor, in noul an şcolar este necesar să fie sporit numărul excursiilor şi al vizitelor in fabrici şi pe ogoare, iar in ceea ce priveşte practica in producţie să se gă­sească modalitatea unui control mai temeinic şi de durată, din partea cadrelor didactice. Pro­bleme noi se pun şi în legă­tură cu practica pedagogica, urmînd ca de aci înainte a­­ceasta să se desfăşoare In timpul anului, încă din trimes­trul II sub îndrumarea direc­tă a celor mai pregătite cadre didactice. Legarea strînsă a teoriei de practică, orientarea studenţilor spre problemele de actualitate, vor contribui desigur la călirea ideologică a tineretului, la for­marea unei intelectualităţi pro­fund legate de cauza construi­rii socialismului, întreg proce­sul instructiv-educativ, toată munca desfăşurată în institu­tele noastre de învăţământ su­perior trebuie să tindă spre educarea tineretului studios în spiritul marxism-leninismului, spre formarea concepţiei ma­terialiste despre lume şi viaţă, îmbunătăţind, continuu conţinu­tul prelegerilor cadrele didac­tice trebuie să desfăşoare o luptă intransigentă împotriva tuturor manifestărilor ideologiei burgheze, combătînd teoriile dăunătoare ale revizionismului, concepţiile oportuniste, dena­turările şi confuziile de orice natură. De asemenea, la facul­tăţile umanistice trebuie să se manifeste mai multă combati­vitate împotriva esteticii bur­ghezi, a obiectivismului şi cos­mopolitism­ului. La înarmarea studenţilor cu o concepţie materialistă despre lume poate contribui din plin şi activitatea in cercurile Şti­inţifice, studenţeşti de pe Un­gă catedrele de ştiinţe sociale. In genere, munca de cercetare ştiinţifică dirijată înspre pro­blemele actuale formează de­prinderi bune, sădind în lmnău­­rle tineretului interesul şi pa­siunea pentru lucrări de înaltă ţinută ştiinţifică­, utile operei de construire a socialismului. Iată de ce, încă de la începutul anului universitar este necesară orga­nizarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti prin cooptarea unor studenţi merituoşi şi fixarea a­u planuri tematice adecvate. (Continuare în pag. 2­ a) încheierea cursurilor şcolii de partid de 6 luni din Bîrlad Ieri după amiază a avut loc încheierea cursurilor şco­lii de partid de 6 luni din Bir­lad. In această serie, şcoala a făcut pregătirea unui nu­măr de secretari ai organi­zaţiilor de­ bază din între­prinderi şi instituţii. In cadrul şedinţei festive de încheiere a cursurilor, e­­levilor le-au fost înmînate certificatele de absolvire. Cu acest prilej, tov. Ioan Ne­­grescu, directorul şcolii, le-a vorbit despre principalele sarcini care stau în faţa organizaţiilor de partid de la oraşe şi sate în etapa actuală. Vineri seara la Iaşi Concert simfonic extraordinar cu concursul pianistului Li Min Cean (R. P. Chineză) Vineri seara oraşul nostru va trăi Un important eveniment muzical, fi­larmonica ieşeană „Moldova“ va pre­ze­nta un concert simfonic extraordi­nar cu concursul tînărului pianist Li Min Cean (R. P. Chineză), ma­rea revelaţie a recentului concurs internaţional „George Enescu“. • Pianistul oaspe, clasat pe locul I la concursul de pian, va interpreta Rapsodia pe o temă de Paganini pen­tru pian şi orchestră de S. Rahmani­­nov. In programul concertului mai fi­gurează următoarele lucrări: Rapso­dia 1-a de George Enescu, Simfo­­nieta IV-a de M. Andricu și „Pe Plaiurile Boemiei" de Smetana. Concertul simfonic va fi dirijat de prof. Achim Stoia laureat al Pre­miului de Stat - «■*»»•••• — Noi oaspeţi ai căminelor studenţeşti Oraşul a dobîndit din nou anima­ţia începutului de an universitar. De sub cupola gării şi pină sus, în vîr­­ful Copoului se revarsă continuu un rîu de tinereţe zgomotoasă şi entu­ziastă Au venit studenţii...! Din nou sălile Institutelor au e­­couri puternice; orarele din dreptul decanatelor stîrnesc viu interes, sub colonadele albe prejm­uind intrările se întîlnesc vechii prieteni, se fac noi­­cunoştinţe.­­ Au venit studenţii.. . Pentru» unii oraşul e nou, în aceste feile de toamnă, cu profilurile lui ,vechi­ alături de cele zvelte, ale vre­mii noastre. Pentru alţii e mai fa­miliar. Revederea are totuşi, surpri­zele ei: se înalţă noi clădiri, pr­­e­­fac noi străzi. Căminele.... Zilele acestea cămi­nele, unele mai vechi, altele de au­rind date în folosinţă, şi-au deschis larg uşile pentru oaspeţi. Camerele largi, luminoase sînt re­partizate treptat noilor, yeni. — Aceasta e camera noastră. Aici, în mijloc, pe masă, va sta vaza cu flori. Dincoace ne facem o mică bi­bliotecă. Stai să ne repartizăm du­lapul pentru haine. Asist la această discuţie. Noii gos­podari sînt patru tineri veniţi din Bacău, înscrişi la fizico-matematici. Au fost repartizaţi în căminul Uni­versităţii din dealul Copoului. Stu­denţii acestui cămin, de curind con­struit, au hotărît să se gospodăreas­­că singuri. — Autodeservire, deci?. — Da. Prieteniile se închea­gă repede între noii ...locatari, Mustafa Va­sile, fiui muncitorului zi­dar din Huş, Faur Tra­ian, fiu de întovărăşit din Şcheia Sucevii, Vic­tor Voicu, fiu de colecti­vist din comuna Buzes­­cu-Alexandria. .— Hei, hei — puţin mai încet — strigă ci­­agvg pe coridor. ■ ■■■■iimiiiiiiiigiia — Dar ce, învaţă cineva chiar de azi ? — Da. In sala de lectură a primului etaj cîţiva studenţi de la Ştiinţe Juridice se pregătesc să-şi dea examenul de stat: membrul de partid Gh. Filip, utemiştii Stelian Agapie, Alexandru Lazăr. Pe coridoare trec mereu noii ve­­niţi. — Gălăgioşi mai sînt „bobocii“­ ! zice unul trecînd cu geamantanul în fruntea unui grup, spre capătul cori­dorului. — Da, cam gălăgioşi.... dar dum­neata în ce an eşti ? întreb. — Am intrat în unu... Şi nu numai pe coridoare acestui cămin se întîr­plă atari „evenimen­te“ în aceste zile de început de an universitar Animaţia domneşte la fel şi în că­minele Institutului Politehnic aflate la capătul străzii Ada Marinescu, şi în cele ale Institutului Agronomic, şi la ,,Olga Bande“, şi la „Justin Georgescu“, şi la „Ion Creangă“. Boema studenţe­ască cu hainele de împrumut şi cu odăile sinistre ,­la mansardă, atît de familiară oraşu­lui în regimul burghezo-moşieresc a rămas în urm­ă ca o tristă amintire. Căminele luminoase din culmea bra­şului şi-au deschis larg uşile în a­­ceste zile. Primesc studenţi — fiii ai oa­menilor muncii. VLAD GO­R­IAN Foto: G. PAUL Oaspeţi noi în noile cămine studenţeşti. O Încăpere care te îndeamnă la stu­diu: sada de lectura. Marea sărbătoare a Chinei populare Azi se Împlinesc 9 ani de la proclamarea Republicii­­ Populare Chineze. In această perioadă, ma­rele popor de 600 milioane a obţinut, sub conducerea gloriosului său Partid Co­munist, succese strălucite în opera de construire a so­cialismului. In clişeu, un aspect din Ansan, primul mare centru metalurgic al R.P. Chineze. Pagina iîl-a : Pagină specială în­chinată marii sărbă­tori a Chinei populare Isosatoff de la FRB Un atelier fruntaş In secţia bile-role a fabricii de rul­menţi din Birlad atelierul de bile obţine cele mai importante rezultate în producţie. In luna august planul a fost îndeplinit în proporţie de a­­proape 120 la sută. In luna septem­brie, în ziua de 23, planul era a­­proape îndeplinit. De la 26 septem­brie colectivul acestui atelier lucrea­ză în contul lunii octombrie. In fru­n­tea celor care au obţinut aceste re­zultate bune se află V. Chiosac, A. Iovu C. Ţau, D. Panaite, I. Vrabie şi alţii Un merit deosebit revine şefului atelierului, îng. O Pruteanu. El este iubit şi ascultat de muncitori, un bun organizator al producţiei. ALEX. CIOABA - coresp. Bobinatorul David Ghinea ‘ de la secţia de reparaţii me­­­canice şi electrice a FRB este ’ fruntaş’ în muncă. IN CLIŞEU: In timpul lu­­pului. Foto: D. PAVALAŞCU n w (• wi «jw hn lie grăbită escec­i iorea lucrărilor agricole tie toamnă Oameni ai muncii de pe ogoare! Acum se hotărăşte soarta recoltei anu­lui viitor. Mobilizaţi toate forţele şi folo­siţi timpul prielnic în vederea aratului şi în­­sămmţatului! Toate tractoarele, toate ate­lajele să lucreze cu întreaga capacitate ! Este bine ca odată cu arătura să fie în­gropate sub brazdă cantităţi sporite de îngrăşăminte şi, în primul rînd, de gu­noi de grajd, care să contribuie la spo­rirea producţiei a­­gricole. Deunăzi am stat de vorbă cu u­nul din factorii de răspunde­re ai gospodăriei de stat Moa­ra Grecilor. Pe birou, era si­tuaţia operativă. Privind cifre­le îţi dădeai cu uşurinţă sea­ma că s-a făcut mult mai pu­ţin decit era posibil. — Nici nu puteam face mai mult cu semănătorile ce le a­­vem — obiectă interlocutorul. Adevărul însă nu-i acesta. Maşinile existente nu au fos deloc folosite raţional. Din a­­ceastă cauză gospodăria însă­­mînţase numai 115 hectare din totalul de aproape 500 hecta­re cereale de toamnă. Ori cu maşinile de semănat cu trac­ţiune mecanică şi animală nu­mai în ultimele 10 zile s-ar fi putut însămânţa mai mult de trei sferturi din suprafaţa planificată. Munca este însă defectuos organizată. Intr-ade­văr în prima zi lucrătoare­ a acestei săptămâni tractoarele ce­lor două brigăzi complexe au pornit la lucru. Şeful mecanic, de asemenea pe teren. Pe lo­cul de parcare a maşinilor ră­măsese un tractor şi o semă­nătoare în stare aproape per­fectă de funcţionare. Rămînea doar să se revizuiască vreo citeva brăzdare — lucru uşor şi care nu cere mult timp. Vremea prînzului însă i-a gă­sit ne tractorişti Lefter C. tot la centru. Iar în jurul semă­nătorii se mai trebăluia­ încă. O jumătate de zi pierdută, in care un tractorist bun ar fi însămințat 4—5 hectare. Semă­nătoarea de care vorbesc nu intrase încă în cammnia agri­colă. O dovedeau discurile ru­ginite precum și oamenii de lingă ea. Deci nu numai o ju­mătate de zi pierdută, ci ju­mătate de lună. In această pe­rioadă numai cu ea s-ar fi pu­tut semăna mai mult decit se însămânţase pînă la 25 septem­brie în întreaga gospodărie. A­cum, cind unele gospodării a­­gricole de stat raportează în­cheierea campaniei de însă­­mînţări, la GAS Moara Greci­lor se găsesc maşini de semă­nat care încă n-au semănat nici un bob. Cei de la Moara Grecilor se plîng de lipsa semănători­lor. Dar au văzut ei că la citeva sute de metri dis­tanță, în curtea S.M.T.-ului un cuplu de două semănători stă nefolosit? Pînă la termina­rea­­arăturilor, conducerea SMT Ului l-ar fi putut împrumuta dacă s-ar fi ivit solicitantul. Pentru a te convinge că mo­dul cum sînt exploatate şi în­treţinute maşinile nu este cel indicat, e suficient să-ţi arunci privirile în remiză. Situaţia ne­corespunzătoare în care se gă­seşte selectorul, starea de pă­răsire a perzolatorului, prezen­ţa unei semănători cu tracţiu­ne animală, reparabilă, sunt e­­dificatoare. Nimic nu arată că ne aflăm in toiul campaniei. Cauza rămînerii în urmă stă în defectuoasa organizare a muncii — şi de aceea se impun măsuri de îndreptare. La G.A.S. Moara Grecilor Nu se­ foloseşte întreaga capacitate de lucru a maşinilor şi tractoarelor „Zilele Culturii romîneşti în RSS Ucraineană“ Intîlniri prieteneşti în DonSîas delegaţiei oamenilor de cultură din Republica Populară Rom­înă, în frun­te cu acad. prof. N. Gh. Lupu, mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a RPR au pretrecut-o la minerii de la mina nr. 10 bis a trus­tului „Kuibîşevogol“ din Stalin. Ei au vizitat mina, coborând în abataj pentru a vedea cum funcţionează teh­nica mineră modernă. Apoi, oaspeţii au vizitat aşezarea minerilor, clubul, creşa şi câteva a­­partamente ale muncitorilor. Delegaţia romînă a sosit în Don­bas, în legătură cu organizarea în RSS Ucraineană a Zilelor culturii romîneşti. În acelaşi timp se ana în vizită în P­SS Ucraineană şi un grup de oameni de artă din Romînia. La Stalino a avut loc o reuniune festivă în cinstea prieteniei sovieto­­romîne. Manifestare culidar­stă­­ la Iaşi Ieri seara a avut loc în Aula Bi­bliotecii Centrale universitare „M. Eminescu“ o interesantă manifesta­re culturală. Est vorba de conferin­ţa „Zilele Culturii romîneşti în RSS Ucraineană" pe care a ţinut-o tov. Mircea Avram, directorul Direcţiei Teatrelor din Ministerul Invăţămîntu­­lui şi Culturii. După conferinţă, cei prezenţi au asistat la un bogat program artistic prezentat de un grup de actori ieşeni. STALINO 30 Corespondentul A­­gerpres anunţă : Ziua de 29 septembrie membrii —ooooo— Noi masuri pentru reducerea timpului de expediere a corespondenţei In scopul unei mai bune expe­dieri a coletelor, corespondenţei şi presei, oficiul PTTR Iaşi a luat o serie de măsuri. Astfel, corespondenţa pentru Bivo­lari şi Popricani este expediată cu ajutorul cursei IRTA, care merge pe traseul Iaşi—Bivolari. Menţionăm de­­ asem­­­enea organiza­rea celor 3 echipe a cîte 4 oameni fiecare,­­ care însoţesc expediţia va­­goanel'.­r-p­oştă» pe -linia Iaşi--Cluj,­­ via Vatra-Dornei. Incepînd de la 28­­ septembrie a.c.,­­ca urmare a acestei măsuri, coletele şi întreaga cores­pondenţă de la Iaşi la Cluj şi re­tur, sînt expediate­­ la destinaţie în­­tr-un timp mult mai redus faţă de cel anterior De asemenea, a scăzut în mare măsură şi numărul tranzi­­telor -expediţia nemaifăcîndu-se pe ■­ alte direcţii, aşa cum se făcea, bu­năoară înainta fi­e linia Prpeşti. Faptele i-au convins Săminţa de orz şi grîu pen­tru însăminţările de toamnă a fost adunată de pe arie. Aşa a hotărît adunarea generală a în­tovărăşiţilor din Urdeşti-- tîrg, comuna Găgeşti, raionul Mur­­geni, — să se stringă săm­în­­ţa în comun, să se are, să se însămînţeze în comun şi să se împartă recoltele la medie. Şi iată că a sosit şi timpul însămînţărilor de toamnă. Ingi­nerii agronomi de la comună, de la secţia agricolă raională i-au sfătuit şi pe întovărăşiţii din Urdeşti să zvîrle sub braz­dă numai sămînţă de calitate, sămînţă sănătoasă. Ion Cracea, Bohotin Simion, Gh. Ceru, Gh. Mitea, Gh. Galben şi alţi gos­podari de frunte ai satului­­Ur­­deşti şi-au dat seama că atît sămînţă de orz, cît şi cea de grîu nu-i­ de calitate şi că­­tre­buie schimbată. — Simioane, măi Gheorghe, măi Şerbane — le spuse într-o după-amiază Gh. Galben ce­lor mai sus amintiţi, cînd veni vorba de însămînţări. Hai să schimbăm orzul de sămînţă la colectiviştii din Percani. Cred că or să ne facă acest bine. — Să ştii că s-a gîndit bine Ghiţă Galben, interveni Ion Cracea. Peicănenii au avut orz frumos. Şi într-una din zile, mai pe înserat, întovărăşiţii Gh. Gal­ben, Ton Cracea, Gh. Ceru, Ion .­îilea au aruncat cîţiva saci, cu orz într-un car şi-au pornit să-i schimbe la colectiv­a din Peieani. Peieani este un­­ sat component al comunei Găgeşti şi se află la cîţiva kilometri de La Urdeşti-Murgeni­­ ------ M ■ . II­ I s-a inaugurat­­ o nouă colectivă Urdeşti. Aşa­dar, calea a fost străbătută intr-un timp scurt. Pe uliţa ce taie satul în do­uă, Gh. Mitea, Ion Cracea, Gh. Ceru, priveau pentru a nu ştiu cita oară casele noi, învelite cu ţiglă, antenele cocoţate pe vîr­­ful caselor. Satul clăcaşilor de altădată îşi schimbă de la an la an înfăţişarea. — Cînd va răsări dintre pomi şi la Urdeşti, roşii] acoperişu­rilor de ţiglă, măi Gheorghe? îl întrebă întovărăşitul Ion Cra­cea de Gh. Galben, secretarul organizaţiei de partid din în­tovărăşire. — Cînd va răsări? Cînd vom fi şi noi colectivişti — răspun­se hotărît secretarul organiza­ţiei de bază. Afară, la sediul gospodăriei, care se află pe uliţa principa­lă, întovărăşiţii au dat ochi cu Cezar Guzgan, preşedintele co­lectivei. — Noroc bun. — Noroc bun, noroc bun, fra­ţilor! încotro? La moară? — îi întrebă Cezar Guzgan în timp ce se apropia de ei. — Da de unde ?— răspunse Gh. Galben. Ii orz. Am venit la voi să ni-1 schimbaţi şi să ne daţi altul bun de sămînţă. — Atunci trageţi carul în ograda colectivei. Ograda colectivei. Mare o­gradă, multe acareturi. Maga­zii de cereale, pătu­le, materni­tate pentru scroafe, coteţe de păsări, garaj pentru autocami­oane, grajduri pentru animale, remiză pentru unelte,­ etc. Toa­te ridicate pe loc de şes în cîţiva ani de zile. Gh. Mirea le privea pe toate îngîndurat. — Creşte, creşte colectiva — spuse Gh. Galben. — Creşte­ şi înfloreşte. Aşa-i unde-s mulţi. — Şi ce ţineţi în magaziile astea? — Ce ţinem? Haideţi să ve­deţi. Vreţi să ştiţi ce le-a trecut întovărăşiţilor prin faţa ochi­lor? Iată: citeva vagoane cu grîu, orz, (media la hectar a fost de 1.300 kg. grîu), fasole, ceapă, putini cu brînză, pieli­­cele de miel. In celelalte aca­returi vreo 40 perechi de boi» GH. GHINDA (Continuare in Pfig. 2-a) a

Next