Flacăra Iaşului, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3761-3787)
1958-10-01 / nr. 3761
ANUL XIV, Nr. 3761 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1958 4 PAGINI 20 BANI Spor la muncă în noul an universitar! Astăzi, se redeschid universităţile şi institutele de învăţămînt superior. Mii şi mii de tineri îşi vor continua studiile alături de alţii abia intraţi în şcoala superioară. Pentru ei, pentru fiii de muncitori şi ţărani muncitori, cărora astăzi le sunt larg deschise porţile institutelor de învăţămînt superior, căminele studenţeşti, bibliotecile şi laboratoarele şi-au pus vestmînt proaspăt. Un nou cămin cu o capacitate de 320 de locuri şi-a oferit ospitalitatea studenţilor universităţii, a fost finisat ultimul din cele trei blocuri date în folosinţă, încă din anul trecut studenţilor agronomi, s-au reparat şi amenajat căminele şi cantinele Politehnicii şi Medicinei. Laboratoarele Universităţii au fost înzestrate cu aparataj In valoare de circa un milion lei, cele ale Institutului Agronomic au fost prevăzute cu instalaţii de protecţie, îmbogăţindu-se totodată materialul didactic, colecţiile etc. Aşadar au fost create condiţii tot mai bune pentru un studiu temeinic în strînsă legătură cu practica construirii socialismului. Este ştiut că pentru pregătirea unor intelectuali de valoare, cadre de specialişti In cele mai diverse domenii de activitate, şcoala superioară trebuie să se apropie tot mai mult de practică, de problemele producţiei, însemnaţi paşi in acest sens au fost făcuţi încă din anii trecuţi. De aci înainte însă, va trebui ca planurile de cooperare între facultăţi şi uzine să fie transformate şi mai mult in realităţi vii, pentru calificarea profesională a studenţilor, in noul an şcolar este necesar să fie sporit numărul excursiilor şi al vizitelor in fabrici şi pe ogoare, iar in ceea ce priveşte practica in producţie să se găsească modalitatea unui control mai temeinic şi de durată, din partea cadrelor didactice. Probleme noi se pun şi în legătură cu practica pedagogica, urmînd ca de aci înainte aceasta să se desfăşoare In timpul anului, încă din trimestrul II sub îndrumarea directă a celor mai pregătite cadre didactice. Legarea strînsă a teoriei de practică, orientarea studenţilor spre problemele de actualitate, vor contribui desigur la călirea ideologică a tineretului, la formarea unei intelectualităţi profund legate de cauza construirii socialismului, întreg procesul instructiv-educativ, toată munca desfăşurată în institutele noastre de învăţământ superior trebuie să tindă spre educarea tineretului studios în spiritul marxism-leninismului, spre formarea concepţiei materialiste despre lume şi viaţă, îmbunătăţind, continuu conţinutul prelegerilor cadrele didactice trebuie să desfăşoare o luptă intransigentă împotriva tuturor manifestărilor ideologiei burgheze, combătînd teoriile dăunătoare ale revizionismului, concepţiile oportuniste, denaturările şi confuziile de orice natură. De asemenea, la facultăţile umanistice trebuie să se manifeste mai multă combativitate împotriva esteticii burghezi, a obiectivismului şi cosmopolitismului. La înarmarea studenţilor cu o concepţie materialistă despre lume poate contribui din plin şi activitatea in cercurile Ştiinţifice, studenţeşti de pe Ungă catedrele de ştiinţe sociale. In genere, munca de cercetare ştiinţifică dirijată înspre problemele actuale formează deprinderi bune, sădind în lmnăurle tineretului interesul şi pasiunea pentru lucrări de înaltă ţinută ştiinţifică, utile operei de construire a socialismului. Iată de ce, încă de la începutul anului universitar este necesară organizarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti prin cooptarea unor studenţi merituoşi şi fixarea au planuri tematice adecvate. (Continuare în pag. 2 a) încheierea cursurilor şcolii de partid de 6 luni din Bîrlad Ieri după amiază a avut loc încheierea cursurilor şcolii de partid de 6 luni din Birlad. In această serie, şcoala a făcut pregătirea unui număr de secretari ai organizaţiilor de bază din întreprinderi şi instituţii. In cadrul şedinţei festive de încheiere a cursurilor, elevilor le-au fost înmînate certificatele de absolvire. Cu acest prilej, tov. Ioan Negrescu, directorul şcolii, le-a vorbit despre principalele sarcini care stau în faţa organizaţiilor de partid de la oraşe şi sate în etapa actuală. Vineri seara la Iaşi Concert simfonic extraordinar cu concursul pianistului Li Min Cean (R. P. Chineză) Vineri seara oraşul nostru va trăi Un important eveniment muzical, filarmonica ieşeană „Moldova“ va prezenta un concert simfonic extraordinar cu concursul tînărului pianist Li Min Cean (R. P. Chineză), marea revelaţie a recentului concurs internaţional „George Enescu“. • Pianistul oaspe, clasat pe locul I la concursul de pian, va interpreta Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră de S. Rahmaninov. In programul concertului mai figurează următoarele lucrări: Rapsodia 1-a de George Enescu, Simfonieta IV-a de M. Andricu și „Pe Plaiurile Boemiei" de Smetana. Concertul simfonic va fi dirijat de prof. Achim Stoia laureat al Premiului de Stat - «■*»»•••• — Noi oaspeţi ai căminelor studenţeşti Oraşul a dobîndit din nou animaţia începutului de an universitar. De sub cupola gării şi pină sus, în vîrful Copoului se revarsă continuu un rîu de tinereţe zgomotoasă şi entuziastă Au venit studenţii...! Din nou sălile Institutelor au ecouri puternice; orarele din dreptul decanatelor stîrnesc viu interes, sub colonadele albe prejmuind intrările se întîlnesc vechii prieteni, se fac noicunoştinţe. Au venit studenţii.. . Pentru» unii oraşul e nou, în aceste feile de toamnă, cu profilurile lui ,vechi alături de cele zvelte, ale vremii noastre. Pentru alţii e mai familiar. Revederea are totuşi, surprizele ei: se înalţă noi clădiri, prefac noi străzi. Căminele.... Zilele acestea căminele, unele mai vechi, altele de aurind date în folosinţă, şi-au deschis larg uşile pentru oaspeţi. Camerele largi, luminoase sînt repartizate treptat noilor, yeni. — Aceasta e camera noastră. Aici, în mijloc, pe masă, va sta vaza cu flori. Dincoace ne facem o mică bibliotecă. Stai să ne repartizăm dulapul pentru haine. Asist la această discuţie. Noii gospodari sînt patru tineri veniţi din Bacău, înscrişi la fizico-matematici. Au fost repartizaţi în căminul Universităţii din dealul Copoului. Studenţii acestui cămin, de curind construit, au hotărît să se gospodărească singuri. — Autodeservire, deci?. — Da. Prieteniile se încheagă repede între noii ...locatari, Mustafa Vasile, fiui muncitorului zidar din Huş, Faur Traian, fiu de întovărăşit din Şcheia Sucevii, Victor Voicu, fiu de colectivist din comuna Buzescu-Alexandria. .— Hei, hei — puţin mai încet — strigă ciagvg pe coridor. ■ ■■■■iimiiiiiiiigiia — Dar ce, învaţă cineva chiar de azi ? — Da. In sala de lectură a primului etaj cîţiva studenţi de la Ştiinţe Juridice se pregătesc să-şi dea examenul de stat: membrul de partid Gh. Filip, utemiştii Stelian Agapie, Alexandru Lazăr. Pe coridoare trec mereu noii veniţi. — Gălăgioşi mai sînt „bobocii“ ! zice unul trecînd cu geamantanul în fruntea unui grup, spre capătul coridorului. — Da, cam gălăgioşi.... dar dumneata în ce an eşti ? întreb. — Am intrat în unu... Şi nu numai pe coridoare acestui cămin se întîrplă atari „evenimente“ în aceste zile de început de an universitar Animaţia domneşte la fel şi în căminele Institutului Politehnic aflate la capătul străzii Ada Marinescu, şi în cele ale Institutului Agronomic, şi la ,,Olga Bande“, şi la „Justin Georgescu“, şi la „Ion Creangă“. Boema studenţească cu hainele de împrumut şi cu odăile sinistre ,la mansardă, atît de familiară oraşului în regimul burghezo-moşieresc a rămas în urmă ca o tristă amintire. Căminele luminoase din culmea braşului şi-au deschis larg uşile în aceste zile. Primesc studenţi — fiii ai oamenilor muncii. VLAD GORIAN Foto: G. PAUL Oaspeţi noi în noile cămine studenţeşti. O Încăpere care te îndeamnă la studiu: sada de lectura. Marea sărbătoare a Chinei populare Azi se Împlinesc 9 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. In această perioadă, marele popor de 600 milioane a obţinut, sub conducerea gloriosului său Partid Comunist, succese strălucite în opera de construire a socialismului. In clişeu, un aspect din Ansan, primul mare centru metalurgic al R.P. Chineze. Pagina iîl-a : Pagină specială închinată marii sărbători a Chinei populare Isosatoff de la FRB Un atelier fruntaş In secţia bile-role a fabricii de rulmenţi din Birlad atelierul de bile obţine cele mai importante rezultate în producţie. In luna august planul a fost îndeplinit în proporţie de aproape 120 la sută. In luna septembrie, în ziua de 23, planul era aproape îndeplinit. De la 26 septembrie colectivul acestui atelier lucrează în contul lunii octombrie. In fruntea celor care au obţinut aceste rezultate bune se află V. Chiosac, A. Iovu C. Ţau, D. Panaite, I. Vrabie şi alţii Un merit deosebit revine şefului atelierului, îng. O Pruteanu. El este iubit şi ascultat de muncitori, un bun organizator al producţiei. ALEX. CIOABA - coresp. Bobinatorul David Ghinea ‘ de la secţia de reparaţii mecanice şi electrice a FRB este ’ fruntaş’ în muncă. IN CLIŞEU: In timpul lupului. Foto: D. PAVALAŞCU n w (• wi «jw hn lie grăbită esceci iorea lucrărilor agricole tie toamnă Oameni ai muncii de pe ogoare! Acum se hotărăşte soarta recoltei anului viitor. Mobilizaţi toate forţele şi folosiţi timpul prielnic în vederea aratului şi însămmţatului! Toate tractoarele, toate atelajele să lucreze cu întreaga capacitate ! Este bine ca odată cu arătura să fie îngropate sub brazdă cantităţi sporite de îngrăşăminte şi, în primul rînd, de gunoi de grajd, care să contribuie la sporirea producţiei agricole. Deunăzi am stat de vorbă cu unul din factorii de răspundere ai gospodăriei de stat Moara Grecilor. Pe birou, era situaţia operativă. Privind cifrele îţi dădeai cu uşurinţă seama că s-a făcut mult mai puţin decit era posibil. — Nici nu puteam face mai mult cu semănătorile ce le avem — obiectă interlocutorul. Adevărul însă nu-i acesta. Maşinile existente nu au fos deloc folosite raţional. Din această cauză gospodăria însămînţase numai 115 hectare din totalul de aproape 500 hectare cereale de toamnă. Ori cu maşinile de semănat cu tracţiune mecanică şi animală numai în ultimele 10 zile s-ar fi putut însămânţa mai mult de trei sferturi din suprafaţa planificată. Munca este însă defectuos organizată. Intr-adevăr în prima zi lucrătoare a acestei săptămâni tractoarele celor două brigăzi complexe au pornit la lucru. Şeful mecanic, de asemenea pe teren. Pe locul de parcare a maşinilor rămăsese un tractor şi o semănătoare în stare aproape perfectă de funcţionare. Rămînea doar să se revizuiască vreo citeva brăzdare — lucru uşor şi care nu cere mult timp. Vremea prînzului însă i-a găsit ne tractorişti Lefter C. tot la centru. Iar în jurul semănătorii se mai trebăluia încă. O jumătate de zi pierdută, in care un tractorist bun ar fi însămințat 4—5 hectare. Semănătoarea de care vorbesc nu intrase încă în cammnia agricolă. O dovedeau discurile ruginite precum și oamenii de lingă ea. Deci nu numai o jumătate de zi pierdută, ci jumătate de lună. In această perioadă numai cu ea s-ar fi putut semăna mai mult decit se însămânţase pînă la 25 septembrie în întreaga gospodărie. Acum, cind unele gospodării agricole de stat raportează încheierea campaniei de însămînţări, la GAS Moara Grecilor se găsesc maşini de semănat care încă n-au semănat nici un bob. Cei de la Moara Grecilor se plîng de lipsa semănătorilor. Dar au văzut ei că la citeva sute de metri distanță, în curtea S.M.T.-ului un cuplu de două semănători stă nefolosit? Pînă la terminareaarăturilor, conducerea SMT Ului l-ar fi putut împrumuta dacă s-ar fi ivit solicitantul. Pentru a te convinge că modul cum sînt exploatate şi întreţinute maşinile nu este cel indicat, e suficient să-ţi arunci privirile în remiză. Situaţia necorespunzătoare în care se găseşte selectorul, starea de părăsire a perzolatorului, prezenţa unei semănători cu tracţiune animală, reparabilă, sunt edificatoare. Nimic nu arată că ne aflăm in toiul campaniei. Cauza rămînerii în urmă stă în defectuoasa organizare a muncii — şi de aceea se impun măsuri de îndreptare. La G.A.S. Moara Grecilor Nu se foloseşte întreaga capacitate de lucru a maşinilor şi tractoarelor „Zilele Culturii romîneşti în RSS Ucraineană“ Intîlniri prieteneşti în DonSîas delegaţiei oamenilor de cultură din Republica Populară Romînă, în frunte cu acad. prof. N. Gh. Lupu, membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a RPR au pretrecut-o la minerii de la mina nr. 10 bis a trustului „Kuibîşevogol“ din Stalin. Ei au vizitat mina, coborând în abataj pentru a vedea cum funcţionează tehnica mineră modernă. Apoi, oaspeţii au vizitat aşezarea minerilor, clubul, creşa şi câteva apartamente ale muncitorilor. Delegaţia romînă a sosit în Donbas, în legătură cu organizarea în RSS Ucraineană a Zilelor culturii romîneşti. În acelaşi timp se ana în vizită în PSS Ucraineană şi un grup de oameni de artă din Romînia. La Stalino a avut loc o reuniune festivă în cinstea prieteniei sovietoromîne. Manifestare culidarstă la Iaşi Ieri seara a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale universitare „M. Eminescu“ o interesantă manifestare culturală. Est vorba de conferinţa „Zilele Culturii romîneşti în RSS Ucraineană" pe care a ţinut-o tov. Mircea Avram, directorul Direcţiei Teatrelor din Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. După conferinţă, cei prezenţi au asistat la un bogat program artistic prezentat de un grup de actori ieşeni. STALINO 30 Corespondentul Agerpres anunţă : Ziua de 29 septembrie membrii —ooooo— Noi masuri pentru reducerea timpului de expediere a corespondenţei In scopul unei mai bune expedieri a coletelor, corespondenţei şi presei, oficiul PTTR Iaşi a luat o serie de măsuri. Astfel, corespondenţa pentru Bivolari şi Popricani este expediată cu ajutorul cursei IRTA, care merge pe traseul Iaşi—Bivolari. Menţionăm de asemenea organizarea celor 3 echipe a cîte 4 oameni fiecare, care însoţesc expediţia vagoanel'.r-poştă» pe -linia Iaşi--Cluj, via Vatra-Dornei. Incepînd de la 28 septembrie a.c.,ca urmare a acestei măsuri, coletele şi întreaga corespondenţă de la Iaşi la Cluj şi retur, sînt expediate la destinaţie într-un timp mult mai redus faţă de cel anterior De asemenea, a scăzut în mare măsură şi numărul tranzitelor -expediţia nemaifăcîndu-se pe ■ alte direcţii, aşa cum se făcea, bunăoară înainta fie linia Prpeşti. Faptele i-au convins Săminţa de orz şi grîu pentru însăminţările de toamnă a fost adunată de pe arie. Aşa a hotărît adunarea generală a întovărăşiţilor din Urdeşti-- tîrg, comuna Găgeşti, raionul Murgeni, — să se stringă sămînţa în comun, să se are, să se însămînţeze în comun şi să se împartă recoltele la medie. Şi iată că a sosit şi timpul însămînţărilor de toamnă. Inginerii agronomi de la comună, de la secţia agricolă raională i-au sfătuit şi pe întovărăşiţii din Urdeşti să zvîrle sub brazdă numai sămînţă de calitate, sămînţă sănătoasă. Ion Cracea, Bohotin Simion, Gh. Ceru, Gh. Mitea, Gh. Galben şi alţi gospodari de frunte ai satuluiUrdeşti şi-au dat seama că atît sămînţă de orz, cît şi cea de grîu nu-i de calitate şi cătrebuie schimbată. — Simioane, măi Gheorghe, măi Şerbane — le spuse într-o după-amiază Gh. Galben celor mai sus amintiţi, cînd veni vorba de însămînţări. Hai să schimbăm orzul de sămînţă la colectiviştii din Percani. Cred că or să ne facă acest bine. — Să ştii că s-a gîndit bine Ghiţă Galben, interveni Ion Cracea. Peicănenii au avut orz frumos. Şi într-una din zile, mai pe înserat, întovărăşiţii Gh. Galben, Ton Cracea, Gh. Ceru, Ion .îilea au aruncat cîţiva saci, cu orz într-un car şi-au pornit să-i schimbe la colectiva din Peieani. Peieani este un sat component al comunei Găgeşti şi se află la cîţiva kilometri de La Urdeşti-Murgeni ------ M ■ . II I s-a inaugurat o nouă colectivă Urdeşti. Aşadar, calea a fost străbătută intr-un timp scurt. Pe uliţa ce taie satul în două, Gh. Mitea, Ion Cracea, Gh. Ceru, priveau pentru a nu ştiu cita oară casele noi, învelite cu ţiglă, antenele cocoţate pe vîrful caselor. Satul clăcaşilor de altădată îşi schimbă de la an la an înfăţişarea. — Cînd va răsări dintre pomi şi la Urdeşti, roşii] acoperişurilor de ţiglă, măi Gheorghe? îl întrebă întovărăşitul Ion Cracea de Gh. Galben, secretarul organizaţiei de partid din întovărăşire. — Cînd va răsări? Cînd vom fi şi noi colectivişti — răspunse hotărît secretarul organizaţiei de bază. Afară, la sediul gospodăriei, care se află pe uliţa principală, întovărăşiţii au dat ochi cu Cezar Guzgan, preşedintele colectivei. — Noroc bun. — Noroc bun, noroc bun, fraţilor! încotro? La moară? — îi întrebă Cezar Guzgan în timp ce se apropia de ei. — Da de unde ?— răspunse Gh. Galben. Ii orz. Am venit la voi să ni-1 schimbaţi şi să ne daţi altul bun de sămînţă. — Atunci trageţi carul în ograda colectivei. Ograda colectivei. Mare ogradă, multe acareturi. Magazii de cereale, pătule, maternitate pentru scroafe, coteţe de păsări, garaj pentru autocamioane, grajduri pentru animale, remiză pentru unelte, etc. Toate ridicate pe loc de şes în cîţiva ani de zile. Gh. Mirea le privea pe toate îngîndurat. — Creşte, creşte colectiva — spuse Gh. Galben. — Creşte şi înfloreşte. Aşa-i unde-s mulţi. — Şi ce ţineţi în magaziile astea? — Ce ţinem? Haideţi să vedeţi. Vreţi să ştiţi ce le-a trecut întovărăşiţilor prin faţa ochilor? Iată: citeva vagoane cu grîu, orz, (media la hectar a fost de 1.300 kg. grîu), fasole, ceapă, putini cu brînză, pielicele de miel. In celelalte acareturi vreo 40 perechi de boi» GH. GHINDA (Continuare in Pfig. 2-a) a