Flacăra Iaşului, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 3788-3812)

1958-11-01 / nr. 3788

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR RE­GIONAL Deschiderea anului şcolar în învăţămîntul de partid la sate Pentru întărirea legăturilor teoriei cu practica Astăzi se deschide în organizaţiile de ba­ză de la sate noul an Şcolar în învăţămân­tul de partid, îndru­mate de comitetele ra­ionale de partid şi fo­losind experienţa pro­prie din anii prece­denţi, organizaţiile de partid săteşti au pregătit anul acesta condiţii mai bune pentru începerea activităţii cercu­rilor şi cursurilor de partid. Corpul de propagandişti, selecţionat şi instruit mai temeinic, constituie garanţia unei activităţi rodnice. Urmînd indicaţiile Comitetului re­gional de partid, comitetele raionale au luat din timp măsuri pentru spo­rirea numărului de cercuri şi cur­suri politice. In raioanele Vaslui, Huşi, Paşcani, numărul lor a sporit simţi­tor faţă de anul trecut. In cele mai multe organizaţii de partid cum sînt cele din comunele Băceşti din raio­nul Negreşti, Ciorteşti din raionul Iaşi, Deleni, din raionul Huşi, toţi membrii şi candidaţii de partid au fost încadraţi în diferite forme de învăţămint potrivit cu pregătirea şi dorinţa de studiu a fiecăruia. Un ac­cent deosebit a fost pus pe pregăti­rea formelor elementare ale învăţă­­mântului de partid , cercurile de studiere a statutului PMR şi cursuri­le serale, în care sunt cuprinşi marea majoritate a membrilor şi candidaţilor de partid de la sate. Au fost înscrişi în învăţământul de partid mai mulţi tovarăşi din activele fără de partid. O atenţie apreciabil sporită a fost acordată organizării învăţămîntului ideologic al intelectualităţii satelor. In marea lor majoritate, inginerii a­­gronomi medicii de la sate, etc. vor studia acum în învăţămîntul de par­tid problemele de bază ale învăţă­turii marxist-leniniste, istoria PMR, istoria PCUS, economia politică, ma­terialismul dialectic şi istoric. Datoria organelor şi organizaţiilor de partid de la sate, a fiecărui pro­pagandist şi cursant, este de a face din noul an şcolar în învăţăm­ântul de partid un an de avînt continuu pe întregii munci de propagandă, de studiu sîrguincios din partea comu­niştilor pentru însuşirea de către ei a luminoasei învăţături a lui Marx, Engels, Lenin. Trebuie făcut din noul an şcolar în învăţămîntul de partid, un an de muncă, de studiu creator, pentru întărirea legăturilor teoriei cu practica, cu sarcinile fundamentale ale construcţiei economice şi cultu­rale la sate. Potrivit indicaţiilor Comitetului Central al Partidului, în agricultură munca de propagandă, învăţămîntul d­e partid trebuie să se axeze în lu­mina Consfătuirii de la Constanţa, pe indicarea căilor de consolidare eco­­nomico-organizatorică a unităţilor so­ciatiste, pe lupta pentru ridicarea pro­ductivităţii muncii în agricultură, pen­tru mecanizarea lucrărilor de bază, pentru folosirea integrală a capaci­ti­­tăţii de producţie a maşinilor agri­cole, trebuie să se ocupe de extinde­rea culturii porumbului, * de sporirea şeptelului, de aplicarea largă a meto­delor agro-zootehnice, pe lupta pen­tru sporirea producţiei agricole-marfă. Trebuie extinsă şi dezvoltată ex­perienţa căpătată de organizaţiile de partid din raioanele Bîrlad, Huşi şi Tg. Frumos care în ultimul an au ori­entat mai bine propaganda de par­tid, învăţămîntul de partid spre răs­­pîndirea şi popularizarea rezumatelor obţinute de gospodăriile agricole co­lective şi întovărăşirile fruntaşe în scopul convingerii ţăranilor munci­tori cu gospodării individuale de a păşi pe făgaşul agriculturii socia­liste In ultimul timp, în regiunea noas­tră sectorul socialist al agriculturii s-a dezvoltat Raioanele Vaslui, Mur­­geni şi Negreşti sînt complet coope­­rativizate, iar raioanele Tg, Fru­mos, Bîrlad, Huşi au obţinut în a­­ceastă direcţie rezultate bune, avînd un număr mare de comune complet cooperativizate. Succese mari au fost înregistrate pe calea consolidării eco­­nomico-organizatorice a unităţilor so­cia­liste existente. Sarcina învăţămîntului de partid din gospodăriile colective este de a contribui intr-o şi mai mare măsură la buna organizare a muncii, la dez­voltarea multilaterală a gospodăriei, la sporirea avutului obştesc. Organizaţiile de bază din întovă­răşiri trebuie să conducă în aşa fel învăţămîntul de partid îneît acesta să aducă o contribuţie efectivă la e­­ducarea membrilor întovărăşiţi în spiritul muncii colective, la convin­gerea lor că numai efectuînd în co- i­mun toate lucrările agricole şi spo-­­ rind neîncetat fondul de bază al în- 1 tovărăşirii, se pot bucura de toate­­ avantajele acesteia De asemenea şi în GAS şi în SMT, în toate unităţile socialiste din a­­­­­ricultură activitatea in cercurile şi cursurile de partid nu trebuie să fie o activitate şcolărească abstractă, ci o luptă activă pentru înmulţirea suc­ceselor în toate sectoarele. Toţi comuniştii trebuie să-şi însu­şească esenţa teoriei şi să înveţe s-o aplice în procesul îndeplinirii sarci­nilor practice ale construcţiei socia­ (Continuare în pag- 3­ a) Fabrica de rulmenţi din Bîrînă, construită în anii dem­o­craţiei populare, şi-a cîştigat prin calitatea produselor sale, o binemeritată faimă şi peste hotare. Fabrica, a fost utilată cu maşini şi aparate moderne — multe din ele fiind primite din Uniunea Sovietică în cadrul planului de colaborare eco­nomică. IN CLIŞEU: Mariana Cioclei, controlind precizia rulmenţi­lor, la, unul din operatele montate în secţia de control tehnic. Foto: NICU VASILE Uniunea regională a coopera­­tivelor meşteşugăreşti, în cola­­borare cu Casa regională a creaţiei populare organizează, în cinstea zilei de 30 Decembrie, un concurs regional al forma­ţiilor artistice de amatori din cooperaţia meşteşugărească. Sunt cuprinse următoarele ramuri de activitate artistică: cor, teatru, brigăzi artistice de agitaţie, Concursul Cîntăm Republica“ dans, formaţii instrumentale, recitatori, solişti vocali şi in­strumentişti. Concursul­ intitu­lat „Cîntăm Republica” se va desfăşura astfel: faza pregăti­toare de la 1 noiembrie pînă la 1 decembrie; faza raională (orășenească) de la 1 decembrie pină la 15 decembrie și faza regională la 28 decembrie. Se încheie concursul de creație populară Concursul regional de creaţie popula­ră (cintece de masă, texte pentru cintece, piese de teatru intr-un act, texte pen­­­tru brigăzile artistice de agita­ţie, versuri şi proză pentru re­citatori şi cititori artistici, librete de dansuri cu subiect, etc.) organizat de Casa regio­nală a creaţiei populare, se în­cheie la 10 noiembrie. Acest concurs a avut ca scop stimu­larea creaţiei populare şi, în acelaşi timp, oglindirea în a­­ceste creaţii a marilor realizări ale regimului democrat-popular. Lucrările se depun la Casa re­gională a creației populare pînă la data de mai sus. Şezătoare literară Membrii cenaclului literar „Ion Creangă” de pe lingă Casa regională a creaţiei populare s-au străduit să intîmpine ziua de 7 Noiembrie cu noi şi valo­roase creaţii închinate acestui deosebit eveniment. Şi au reu­şit­ dovada că pentru săptămîna viitoare au în program o şeză­toare literară cu această temă la căminul cultural din Tă­­tăraşi. Vor citi din lucrările lor T. Dumitru, M. Lucan, C. Beiu, E. Pin­tea şi alţii Agenţiile de presii transmit s­ i Ţelul conferinţei de la Geneva trebuie să fie înche­ierea unui acord pentru în­cetarea definitivă a experien­ţelor nucleare. Nota guvernului sovietic a­­dresată SUA şi Angliei. — Deschiderea conferinţei de la Geneva. — Vizita delegaţiei R. P Polone la Kiev. — Lucrările Adunării Ge­nerale O.N.U. — Naţionalizarea întreprin­derilor comerciale olandeze din Indonezia. — Poziţia Partidului Socia­list Progresist din Liban în legătură cu politica guver­­nul­ui. — Guvernul R.P.D Coreene a hotărît o nouă majorare a salariilor. In cinstea zilei de 7 Noiembrie Comunistul Muschei Vasi­le, lucrător la carde de la fabrica „Ţesătura B“ obţine frumoase succese in întrece­­rea socialistă ce se desfăşoa­ră în cinstea zilei de 7­ No­iembrie. Organizîndu-şi bine locul de muncă el a dat peste plan In luna octombrie 392 tcg. bumbac car dat foto: G. PAUL Organizarea şi desfăşurarea ,»Săp­­tămî­nii economiei* în ţara noastră în fiecare an aduce o contribuţie de seamă în dezvoltar­ea acţiunii de e­conomisire la CEC. Desfăşurarea ,,săptămînii economi­ei” în anul trecut de pildă a dus la o largă popularizare a acţiunii de economisire la CEC, iar rezultatul concret a fost că în două luni din trimestrul IV/1957 s-au realizat un număr de 12.000 noi depunători la CEC, adică cu peste 4 ori mai mult decît s-a realizat într-un trimestru obişnuit, iar 5 unităţi raionale CEC şi-au realizat şi depăşit planul tri­mestrului IV în primele două luni. Continuîndu-se munca de populari­zare şi în anul acesta în primele 9 luni s-a realizat în regiunea Iaşi la depuneri peste 60 milioane lei la ca­sele de economii, numărul depunăto­rilor fiind de asemeni cu peste 33.000 mai mare. Ca şi în anii trecuţi „Săptămîna e­­conomiei” se va desfăşura între 23 și 30 noiembrie a.c. In luna noiembrie Se organizează „Săptămîna economiei­ 1 Oameni şi cifre Ion Salich­i, un omuleţ mic şi pir­piriu, însă cu mişcări repezi, a venit dintr-un sat din preajma Huşului, să lucreze la UIL Ciurea imediat după ce aceasta şi-a deschis porţile, pe la începutul anului 1953. In pro­ducţie s-a dovedit muncitor. De ace­ea întreprinderea l-a trimis la o şcoală pentru perfecţionare. După un timp de la întoarcerea sa în între­prindere a fost numit maistru. Hala cu gatere unde este maistru Ion Salichi, nu reprezintă pentru USL Ciurea o secţie oarecare. Nu. Zeci de buşteni sînt aici zilnic prefă­cuţi în cherestea. Cherestea înseamnă mobile, binale şi binale ornamentale, parchete, înseamnă vase pescăreşti, butoaie, înseamnă traverse pentru ca­lea ferată, grinzi pentru poduri, în­seamnă în afară de cele înşirate, multe altele care se fac în ţară şi în străinătate din cheresteaua de la USL Ciurea. Ştie asta maistrul Ion Salichi? Ştie, ştie foarte bine. Şi cu si­guranţă că acesta este unul din mo­tivele care-l îndeamnă să-şi pună toa­te cunoştinţele, toată priceperea în slujba producţiei secţiei. De ce depinde producţia secţiei ? La această întrebare maistrul Sali­chi are răspunsul lui: — De multe ! Şi după o scurtă pauză, adaugă: — Pe noi cei de aici din secţie, o­­dată ce avem tot ce ne trebuie, ne preocupă un lucru: organizarea mun­cii. Mai precis — organizarea locu­lui de muncă, , Locul de muncă" va­ să-nsemne hala cu gatere, cu circulare, cu benzi transportoare, cu acea necontenită fierbere pe care o are aici procesul de producţie. Pentru ca munca să se desfăşoare cît mai bine în secţie maistrul Ion­­—oOo— Un nou cămin cultural De curînd in satul Cucuteni din comuna Băiceni, raionul Tg. Frumos, a fost inaugurat un nou cămin cultural. In ziua inaugurării, pe sce­na noului cămin cultural, că­ruia oamenii i-au dat denumi­rea de „7 Noiembrie“, echipa artistică, alcătuită­­din tinerii­­ satului, a prezentat un frumos program artistic. Tot cu această ocazie şi-a dat concursul şi corul Direcţiei re­gionale PTTR Iaşi, condus de tov. prof. Sorin Vînătoru. Be­rile de participanţi au aplaudat cu căldură intregul program ar­tistic. C. GAJBAN corespondent —oOo— Salichi a luat măsuri ca la­ gaterie să se schimbe pînzele odată cu mat­rirea sau cu micşorarea dimensiunilor de tăiere. In felul acesta timpul de utilizare a gaterelor a fost mărit cu 10—15 minute, zilnic. 10—15 minute? Asta-i mare lucru ?: Da ! Un calcul simplu arată că asta înseamnă zilnic 1/2—2 metri cubi de cherestea prelucrată din bușteni, peste Pian. Nu odată se oprește maistrul so­lichi la locul de muncă al cui sau cutărui mumitor. — Scîndura asta e mai bine s­ă croieşti aşa, îl sfătuieşte el. Sau: — Ar fi mai bine să faci aici pat­­ru tăieturi, în loc de trei. Şi-l ascultă muncitorii. Ii urmează sfaturile. Pentru că şi dorinţa lor este să dea lucru cît mai mult şi mai bun, să întîmpine cum se cu­vine zina de 7 Noiembrie. Muncitorii de la UIL Ciurea sunt însufleţiţi în activitatea lor de anga­jamentele pe care şi le-au luat In cinstea aniversării Marelui Octom­brie, Gateristul Traian Creţu, circul­OV. SAVU (Continuare In pag. 3­ a) Muncim pentru dezvoltarea şi întărirea gospodăriei colective Nu este de mirare că mem­brii gospodăriei agricole colec­tive „Dezrobirea” din satul Mi­toc, sînt deseori întrebaţi des­pre rezultatele obţinute. Asta pentru că ţăranii muncitori În­tovărăşiţi şi cu gospodărie in­dividuală văd în gospodăria co­lectivă un exemplu al agricul­turii socialiste şi urmăresc îndeaproape roadele muncii în comun. Ii interesează cum de am reuşit să obţinem de la un an la altul producţii din ce în ce mai mari, felul de trai al colectiviştilor. Ceea ce a stîrnit un viu interes în vara şi toam­na acestui an sînt producţiile mari pe care le-am obţinut la culturile de cîmp cum ar fi: 1.505 kg. grîu la hectar, 2.551 kg. floarea soarelui şi peste 6.000 kg. porumb la hectar. Faptele sînt convingătoare şi de aceea voi arăta în cele ce urmează felul cum am mun­cit şi muncim noi pentru dez­voltarea şi întărirea gospodă­riei noastre colective. In anul 1950, 36 familii de ţă­răni muncitori din satul Mitoc care au adus, pe lingă alte bu­nuri şi 111 ha., s-au constituit într-o gospodărie agricolă co­lectivă. In primul an, fondul de bază al colectivei atingea doar 19.625 lei. încă din prime­le zile de activitate membrii gospodăriei au hotărit să dez­volte multilateral tînăra gos­podărie colectivă. Și treaba a început întîi prin introducerea culturii mari şi legumicole, ca apoi să se treacă la ramura zo­otehnică. Ca la orice început, lucrurile au mers mai greu. Au fost multe discuţii şi greu­tăţi în extinderea mecanizării. Comuniştilor le-a revenit sar­cina să lămurească, pe fiecare în parte ce înseamnă mecani­zarea pe suprafeţe mari. Cu toate că se găsea în primul an, gospodăria noastră a obţi­nut la hectar de 2-3 ori mai mult grîu faţă de sectorul in­dividual. La porumb, de ase­menea. An de an, producţiile obţinu­te de colectivişti le-au întrecut pe cele obţinu­te de ţăranii mun­ciori cu gospodării individuale cum de s-a reuşit? Voi exem­plifica prin însăşi activitatea din acest an. Tot ce s-a­ însă­mînţat a fost în arătură adîncă de toamnă făcută cu tractoarele SMT, precum şi cu atelajele proprii. In afară de folosirea îngrăşămintelor naturale, s-au întrebuinţat, cu succes, îngră­­şămintele bacteriene trimise de centrul experimental Băneasa, care au fost administrate pe lanul de floarea soarelui. In plus, floarea soarelui a fost iri­gată. Rezultatul: 2551 kg. floa­rea soarelui la hectar. Porum­bul, însămînţat la distanţa de 85 cm. între rînduri şi la 35— 40 cm. pe rind, l-am prăşit de trei ori. Pe 20 ha. care au fost arate din toamnă, gospodăria a obţinut o producţie medie de 6.000 kg. de ştiuleţi la hectar. Pe 16 ha. a cules în medie 4.000 kg. de ştiuleţi la hectar, iar la restul de suprafaţă s-a scos cite 3.100 kg. de ştiuleţi la hectar. Ceea ce a contribuit în mod deosebit la obţinerea acestor re­zultate a fost buna organizare a muncii în cadrul brigăzilor şi echipelor. Cointeresarea materială a colectiviştilor, prin retribuţia suplimentară, a făcut ca participarea la muncă să fie foarte bună, să existe o disci­plină liber consimţită, să se dea numai lucru­ de calitate. După hărnicia fiecărui colectivist s-au obţinut şi rezultatele. ★ Gospodăria agricolă colectivă „Dezrobirea” înregistrează suc­cese de seamă şi în alte dome­nii de activitate. Astfel, dacă la inaugurare colectiva nu avea decît 4 boi şi două vaci, azi dis­pune de un sector zootehnic destul de puternic, aceasta fiind o urmare directă a hotărîrii co­lectiviştilor de a o dezvolta multilateral. Sectorul zootehnic cuprinde acum 639 oi, 18 boi, 11 cai, 8 vaci şi 5 capre tineret, 320 păsări, 34 porci. Odată cu dezvoltarea secto­rului zootehnic s-a impus şi ridicarea de noi construcţii ieftine şi durabile. Prin hărni­cia şi dibăcia gospodărească a colectiviştilor, s-au construit un grajd cu o capacitate de 40 capete, un saivan de oi, o ma­ternitate, două coteţe pentru păsări, o magazie ş.a. Tot la construcţii trebuie să adaug şi cele două ateliere de fierărie şi timplărie, care sînt de un real folos pentru colectivă, fiind a­­ducătoare de însemnate veni­turi. Dezvoltîndu-se şi întărindu-se de la un an la altul, gospodăria agricolă colectivă a ajuns ca astăzi să aibă un fond de bază de peste 700.000 lei, iar la sfîr­­şitul anului acesta va depăşi suma de 800.000 lei. * Odată cu întărirea colectivei a crescut şi nivelul de trai al membrilor ei. Şi această afir­maţie este susţinută de grăito­are cifre şi fapte. Majoritatea colectiviştilor şi-au construit case noi. Alţii le-a­u refăcut. Lache Postolache, Gh. Radu, Tudorache Cîrjan, Costache Rusu, Alex. Rusu, Natalia Rusu, Va­sile Morariu şi alţii sînt printre colectiviştii care şi-au ridicat case noi. Despre mobilă, apara­te de radio, maşini de cusut nu mai amintesc. Prin dezvoltarea ei multilate­rală, gospodăria colectivă din Mitoc, a devenit centru de a­­tracţie pentru întregul sat. Ea oferă un exemplu demn de urmat de către ţăranii munci­tori pentru ca şi ei să treacă pe calea agriculturii socialiste. In atenţia colectiviştilor a stat şi preocuparea de a atrage a­­lături de ei şi pe alţi ţărani muncitori din sat. Aşa se face că în ultimul timp au mai fost primite noi familii, pr­intre care cele ale lui Costică Moraru, Ne­­culai Moraru, Ion Bulgaru, Du­mitru Plăcinta, Ileana Popa şi ale altora. Azi, colectiva din Mitoc cuprinde 78 familii cu o suprafaţă totală de 520 ha. Pentru dezvoltarea şi conti­nua întărire a gospodăriei, co­lectiviştii şi-au propus ca în anii următori să planteze 8,58 ha. cu vie, 16,02 ha. livadă şi să dezvolte sectorul zootehnic la 28 vaci, 45 scroafe şi 100 porci care vor fi puşi la îngră­şat, 663 ovine, peste 1000 păsări precum şi 100 stupi sistematici. Prin munca unită a tuturor co­lectiviştilor de bună seamă că gospodăria va creşte şi va în­­fiori continuu. De fapt acesta nu-i scopul. Ing. ION CORCIOVA din GAC „T"::robirea” satul Mitoc Bîrlad Curs de perfecţionare în domeniul stomatologiei în prima jumătate a acestei luni se deschide la Iaşi un curs de specializare a medicilor în domeniul stomatologiei. La a­­cest curs,, vor participa timp de 10 luni un număr de 40 de medici din regiunile Galaţi, Bacău, Suceava şi Iaşi. Cursul, va fi predat de cadrele didac­tice de specialitate de la Insti­tutul de medicină din Iaşi. După terminarea cursului cei 40 de medici vor funcţiona ca stomatologi in cadrul cabinete­lor ce sînt in curs de înfiinţare în mediul rural Pentru verificarea ?! completarea concluziilor rezultate din realizarea primei construcţii de panouri mari. M.C.MC. a deschis anul acesta în Capitală un nou şantier experi­mental, în vederea executării în serie redusă a trei noi blocuri de locuinţe după acelaşi procedeu, îmbunătăţit, cuprinzînd în fota 133 apartamente, în cadru a 3 blocuri cu parter și 4 etaje. IN CLIȘEU. Aspect din timpii lucrului./*­ "saca*»««­ In scopul îmbunătăţirii asistentei medicale • la Iași, începînd de luni 3 noiembrie a. c. se în­fiinţează primele „cabinete speciale cu plată • Unde funcţionează aceste unitafi sanitare • Alte amănunte în legătură cu activitatea cabinetelor In anii din urmă au fost luate o serie întreagă de măsuri din cele mai eficace pentru îmbunătăţirea asisten­ţei medicale a oamenilor muncii. Şi în regiunea noastră, prin grija sta­tului democrat-popular, s-au înfiinţat noi dispensare, cabinete medicale in întreprinderi şi fabrici, case de naş­tere etc., iar unităţile sanitare au pri­mit aparataj nou de înaltă tehnici­tate. De curînd au fost elaborate de că­tre Ministerul Sănătăţii şi Prevederi­lor Sociale, instrucţiunile privind în­fiinţarea policlinicilor, serviciilor şi cabinetelor speciale cu plată, înfiin­ţarea acestor unităţi asigură şi mai mult accesibilitatea la asistenţa me­dicală a bolnavilor care doresc să fie consultaţi de către anumite cadre med­iale cu o înaltă calificare profe­sională şi care lucrează în alte uni­taţi sanitare decît cele situate pe te­ritoriul unde locuieşte bolnavul. Unităţile respective vor funcţiona in­dependent de policlinicile teritoriale existente. Paralel înfiinţarea poli­clinicilor, serviciilor şi cabinetelor speciale cu plată, în cadrul policli­nicilor şi celorlalte unităţi sanitare teritoriale existente se va lua noi măsuri p­entru ridicarea şi pe mai departe a nivelului asistenţei medi­cale In baza măsurilor care au fost luate, începînd de luni 3 noiembrie a.c., în oraşul nostru vor funcţiona primele servicii şi cabinete speciale cu plată. Ele sunt instalate la spita­lele central­ regional­e „Dr. C. I. M­arhon", neuropsihiatrie, obstetrică şi ginecologie, spitalul de copii, la cli­­nica ftiziologică, spitalul de chirurgie infantilă, precum şi la policlinicile K­ şi B. Asistenţa medicală în aceste cabi­nete este asigurată de profesori uni­­versitari, conferenţiari universitari, şefi de lucrări, medici primari şi me­dici specialişti. La spitalul central, bunăoară, func­­ţionează pe lingă fiecare clinică cite un cabinet special cu plată, în care consultaţiile vor fi date exclusiv de profesori universitari — şefii clinici­lor — cadre cu o înaltă calificare. Cabinete asemănătoare vor funcţion­ana aşa cum am mai arătat şi la celelalte spitale din oraşul Iaşi, unde vor consulta şefii de clinici,­­ profe­­sori şi conferenţiari universitari La policlinica A există următoarele cabinete speciale cu plată: stomato-,­iogie, boli de inimă, ORL şi neuro­logie, iar la policlinica B, serviciile stomatologie şi boli interne Asisten­ţa medicală la a­este cabinete va fi asigurată de r­iferenţiari universi­tari, şefi de lucrări, medici primari şi medici specialişti. Consultare de la toate ac­este cabinete vor avea loc în fiecare zi, dup­ă amiază. In vederea birutării oricăror prob­leme asupra activităţii cabinetelor­ speciale cu plată, la policlinica A­­s a deschis un birou de informaţii.

Next