Flacăra Iaşului, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3813-3838)

1958-12-02 / nr. 3813

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUUL XIV, NR. 3813 (MARȚI 2 DECEMBRIE 1958 4 PAGINI 20 BANI Teatrul Naţional, complet renovat, şi-a deschis noua stagiune . In sala complet renovată a Tea­trului Naţional „Vasile Alecsandri", duminică seara a avut loc festivi­tatea deschiderii stagiunii 1958—1959. Un public numeros a luat parte la această festivitate care a căpătat o şi mai mare strălucire în cadrul monumentului de artă renovat unde, ornamentaţia reaurită se îmbină ar­monios cu pluşul, cu brocartul şi coloritul viu al picturilor, unde to­tul vorbeşte de grija partidului nos­tru de a crea artiştilor condiţii tot mai bune de muncă. Au participat la sărbătoreasca des­chidere a stagiunii membri ai Comi­tetului regional de partid, ai Comi­tetului executiv al sfatului popular regional, conducători ai instituţiilor şi întreprinderilor din oraşul nostru, muncitori fruntaşi etc. In cuvîntul de deschidere tov. Tra­­ian Ghiţescu, directorul Teatrului Na­ţional a subliniat extinderea şi stră­lucirea fără precedent dobîndite de arta teatrală romînească în anii pu­terii populare sub îndrumarea atentă a partidului. Referindu-se apoi la condiţiile materiale optime, create as­tăzi în vederea dezvoltării artei rea­­list-socialiste, vorbitorul a mulţumit partidului şi guvernului care cu mult interes au sprijinit renovarea Teatru­lui, înfrumuseţarea şi înzestrarea sa cu instalaţii ultra-moderne în va­loare de mai multe milioane de lei. In încheiere, vorbitorul a exprimat angajamentul întregului colectiv de a depune strădanii sporite pentru realizarea unor spectacole la un înalt nivel ideologic şi artistic care să transmită mesajul de idei înaintate ale socialismului. După cuvîntul de deschidere, tov Traian Ghiţescu a dat citire celor două telegrame primite cu prilejul începerii stagiunii şi a restaurării Teatrului Naţional din partea tova­răşului Chivu Stoica, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi a tovarăşului Athanase Joja, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri a­ R P.R. şi mi­nistru al învăţămîntului şi Culturii. Telegramele au adus felicitări co­lectivului Teatrului Naţional pentru deschiderea stagiunii în teatrul com­plet renovat şi au urat succese în muncă pentru promovarea artei rea­­list-socialiste pusă în slujba oame­nilor muncii. Ele au fost primite de către par­ticipanţi cu vii şi prelungite aplauze. A urmat spectacolul „Anii negri" de A. Baranga şi N. Moraru în re­gia lui Dan Nasta. . Din distribuţie fac parte : George Popovici, artist emerit, Margareta Ba­ciu, artistă emerită, Miluţă Gheor­­ghiu, artist emerit, laureat al Pre­miului de Stat, Marioara Davidogiu,­­artistă emerită, Ştefan Dăncinescu, artist emerit, Ion Lascăr, artist eme­rit, Traian Ghiţescu, Constantin Pro­­topopescu, Sandu Morcovescu—Telea­­jen, Constantin Sava, Gheorghe Vrîn­ceanu, Saul Taişler, Ion Buraga, Constantin Obadă, Al. Brehan, N. Veniaş, Remus Ionaşcu, Emil Reus, Ion Schiţubischi, Valeriu Burlacu şi alţii. Spectacolul a fost primit cu deo­sebită căldură de public care i-a aplaudat îndelung pe interpreţi. A început Învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice Duminică 30 noiembrie a­­ avut loc deschiderea învăţămîntu­­lui ideologic al cadrelor didactice de la şcolile de toate gradele din regiunea Iaşi. In oraşele Iaşi Bîrlad, în centrele raionale peste 1000 profesori şi învăţători au­ luat parte la deschiderea festivă a cursurilor. Cu acest prilej secre­­tari ai comitetelor raionale d­e par­tid au vorbit despre importanţa învăţămîntului ideologic al cadre­lor didactice organizat cu începe­re din acest an de Ministerul In­­văţămîntului şi Culturii. Invăţă­­mîntul ideologic urmăreşte pre­­gătirea temeinică a profesorilor şi învăţătorilor cu teoria marxist, leninistă, astfel ca aceşt­­i să-şi poată îndeplini mai bine sarci­­na de a educa tînăra generaţie în spiritul ideologiei clasei munci­toare. După deschiderea festivă a invă­­ţămîntului ideologic s-a predat pri­ma lecţie intitulată: „Marxism, ieninismul — teoria revoluţionari a proletariatului, învăţătura marxist- feninistă baza teoretică a politicii Partidului Muncitoresc Român". Predarea lecţiei a fort făcută de cadre didactice unive­n­tare cu o înaltă calificare. Aceasia se va fa­ce și în viitor. De asemenea, ca­drele didactice universitare au pre­gătit lectorii care vor­ conduce se­­minariile La Ţesătura Maşini automate de vopsit Nu de mult, la fabrica , ,Ţe­sătura" Iaşi au sosit din Re­publica Democrată Germană, patru maşini automate de vop­sit, din cele mai moderne. Do­uă­ din aceste maşini au fost de acum montate, iar de cîteva zile se găsesc în rodaj. Noile maşini dau o producţie zilnică cu 80 la s­ută mai mare faţă maşinile vechi, şi de o calitate excepţional de bună. Lectori universitari ieşeni predau limba romînă LA PEKIN In cadrul acordului cultural dintre ţara noastră şi RP Chi­neză lectorul universitar Şte­fan Giosu, de la Universitatea ,,Al. I. Cuza" va preda timp de doi ani limba română la Uni­­versitatea de stat din Pekin. Zilele acestea lector univ. Șt. Giosu a plecat spre R. P. Chi­neză. LA BERLIN Lectorul universitar V. Avrin­te, de la Universitatea ,,Al. I. Cuza1’ a fost numit de curind membru al catedrei de limbi ro­manice de la Universitatea „Humboldt” din Berlin, unde va preda limba romînă. Zilele acestea lectorul univer­sitar ieșean V. Avrinte a ple­cat la Berlin spre a-și lua in primire noul post. In regiunea Iaşi Pregătiri pentru o rodnică activitate culturală în timpul iernii Cele 7 Case raionale de cultură, cele peste 900 Cămine Culturale şi Case de cutit, precum şi cele 107 Col­ţuri roşii de pe lîngă gospodăriile colective din regiunea Iaşi, sunt pre­gătite să desfăşoare o rodnică acti­vitate în timpul lunilor de iarnă. In acest an în regiune s-a inaugu­rat clădirea modernă a Casei raio­nale de cultură din Negreşti, iar construcţia clădirii Casei raionale de cultură din Tg. Frumos este mult avansată. De asemeni, în cursul a­­cestui an, s-au construit, ori s-au refăcut rădică, prin contribuţie în muncă un număr de 25 cămine cul­turale săteşti. Marea majoritate a unităţilor cul­turale din regiune au fost aprovi­zionate din timp cu combustibilul necesar ; la unele din clădirile uni­tăţilor de cultură s-au executat re­paraţii ori amenajări curente. Bi­bliotecile sătești au fost complec­tate cu un important număr de vo­lume. De cu­rînd, în centrele raionale din regiune s au desfăşurat se­rinarii cu activişti culturali, cu care prilej, s-a stabilit un plan de măsuri privind activitatea căminelor culturale, a ca­selor de citit, a colţurilor roşii din unităţile agricole socialiste, o acti­vitate care va fi axată pe cel de al V-lea concurs al artiştilor amatori de la sate. Un număr de aproape 70 instruc­tori ai formaţiilor artistice de ama­tori de la sate au terminat recent cursurile fără frecvenţă la şcoala populară de artă din Iaşi, urmînd ca în aceste zile absolvenţii acestor cursuri să prezinte la examen cite un spectacol pregătit de dînşii. In perioada de iarnă, echipele artis­tice de amatori din regiune vor con­tinua să primească sprijinul calificat al regizorilor şi actorilor Teatrului Naţional ,,Vasile Alecsandri" din Iaşi, Teatrului de Stat din Bîrlad, Tea­trului Evreiesc de Stat din Iaşi, cit şi a dirijorilor, a maeştrilor de cor şi a unor solişti de la Opera de Stat din Iaşi. In interiorul ziarului: «*****»« .— Fiecare medic la înălţi­mea misiunii sale. pag. 2-a — Cîteva aspe­te privind a­­provizionarea populaţiei cu a­­ragaz. pag. 2-a — Să înlăturăm formalismul din munca de partid. pag. 3-a — îmbunătăţirea principiilor de premiere — stimulent pen­tru realizarea planului în fie­care secţie. pag. 3-a SPORT: — Fotbal categoria B — U­­nirea Iaşi a cîştigat întilnirea cu Rapid 2 Bucureşti. — R­ugbi -- Constructorul BL­­lad a promovat în categoria A pag. 3-a — Berlinul trebuie să devină un oraş demilitarizat şi liber. — Rezultatele preliminare ale celui de al doilea tur de scru­tin al alegerilor din Franța. pag. 4-a n mezrae­­un Dezvoltarea legăturilor culturale între R.R.R. şi R.S.S. Moldovenească (Agerpres) TASS CHIŞINĂU transmite: Legăturile de prietenie şi colaborare culturală dintre RSS Moldovenească şi R. P. Romînă se află în perma­nentă dezvoltare. Prietenia celor două republici fră­­ţeşti va creşte şi se va întări şi pe viitor, a declarat Artiom Lazarev, mi­nistrul Culturii al RSS Moldoveneşti, la sesiunea ştiinţifică a istoricilor români şi sovietici care a luat sfîr­­şit la 29 noiembrie la Chişinău. Vor­bind despre dezvoltarea colaborării culturale dintre RSS Moldovenească şi R. P. Romînă, Lazarev a citat ur­­mătoarele date: In ultimii ani Republica Moldove­­nească a fost vizitată de aproximativ 1500 de fruntaşi pe tărîm cultural şi artistic din RPR, printre care Tea­tr­ul Naţional „Ion Luca Caragiale “ din Bucureşti, ansamblul de cîntece şi dansuri al forţelor armate ale RPR, filarmonica de stat „George Enescu" din Bucureşti, Opera de stat din Iaşi. Expediţiile comune ale arheologilor, sesiunile istoricilor schimburile de studenţi au devenit o tradiţie. Intre institutele agricole din Chişinău şi Iaşi, între institutele de pomicultură, viticultură şi vinificaţie din RSS Mol­­dovenească şi RPR au fost încheiate convenţii cu privire la activitatea şti­inţifică comună şi asistenţă mutuală. Oamenii muncii din RSS Moldove­nească, a subliniat Artiom Lazarev, manifestă un viu interes faţă de li­teratura şi presa periodică romînă. In ultimii 3 ani librăriile din Repu­­blică au vîndut aproximativ 100.000 de exemplare din operele literaturii beletristice, politice şi ştiinţifice, edi­­tate în Romînia. Importante studii la Staţiunea de cercetări biologice şi geografice „Stejarul“ a Universităţii din Iaşi Cercetătorii de la Staţiunea de cer­cetări ştiinţifice a Universităţii ieşe­­ne, staţiune care se află situată la jumătatea drumului dintre Piatra Neamţ şi Bicaz­i şi care s-a inau­gurat nu de mult timp, şi-au propus o bogată tematică de studii. Cîteva spicuiri din tematică arată importantele cercetări ce se întreprind aici. Iată citeva dintre ele: studiul elementelor biologice legate de bazi­­nul Bistriţa din sectorul lacului de acumulare a hidrocentralei ,,V. I. Lenin"; fauna vertebratelor şi never­­tebratelor din Valea Bistriţei; flora şi vegetaţia din bazinul mijlociu al Bistriţei studiul fizico-chimic al ape­­lor din bazinul mijlociu al Bistriţei, în vederea stabilirii raporturilor ionice; studiul formelor geomorfologice actua­le din zona hidrocentralei, studiul geograf..­ al masivului Ceahlău etc. In afară de aceste studii cercetătorii de aici răspund și la o seamă de probleme de specialitate ce le ridică regiunea Bacău. Una din acestea este studiul dăunătorilor pomilor din re­giunea Bacău. Tezele cu privire la dezvoltarea economica a U.R.S.S. in viitorii 7 ani au stîrnit un puternic interes în rîndul oamenilor muncii din regiunea Iaşi Tezele Raportului ce va fi prezentat de N. S. Hruşciov la Congresul al XXI.Iea al PCUS a stîrnit un viu in­teres în rîndurile oamenilor muncii din oraşul Şi regiunea Iaşi. Sute de agitatori din oraşul Iaşi au făcut cunoscut printre muncitori, tehnicieni, ingineri, medici, funcţionari programul păcii reflectat în cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a URSS pe anii 1959-1965. Toate staţiile de radioficare şi radio­amplificare din regiune au transmis textul Tezelor. De asemeni, despre a­­cest important document s-a vorbit ţăranilor muncitori din cuprinsul re­­giunii în sute de cămine cultuale Nu­­mai în raioanele Murgeni, Huşi şi Vaslui au participat la adunările ţinu­te cu acest prilej în cămine cultu­­rale peste 11000 ţărani muncitori. La fabrica de antibiotice din Iaşi, agitatorul Ion Jalaboi, discutînd cu muncitorii din întreprindere asupra capitolului din Teze intitulat: „Asigu­rarea progresului tehnic în toate ra­murile economiei naţionale", a spus: „ Prima ţară socialistă din lume va dovedi întregii omeniri că, în ur­mătoarea perioadă de 7 ani, asigurîn­­du-şi progresul tehnic în toate ramu­rile economiei naţionale va izbuti, aşa cum arata Tezele Raportului, 13* în 1965 producţia globală a industriei să crească cu aproximativ 80 la sută faţă de 1958, iar dezvoltarea accele­­rată a industriei chimice va face ca volumul global al pro­ducţiei acesteia să crească in următorii 7 ani de cir­ca 3 ori. Agitatorul Andrei Vasile tot de la fabrica de antibiotice a subliniat fap­tul că, întrucît planul de 7 ani al URSS prevede dezvoltarea multilate­rală a colaborării economice dintre Uniunea Sovietică şi toate ţările so­­cialiste, în 1965 ţările socialiste vor produce mai mult de jumătate din în­treaga producţie industrială mondială. — Acest lucru — a spus Andrei Vasile — ne bucură nespus de mult, deoarece întărirea continuă a lagăru­­lui socialist, în frunte cu Marea U­­niune Sovietică, constituie o chezăşie a menţinerii păcii, acest lucru ne face să întrezărim de pe acum că nu în­trecerea economică paşnică dintre ca­pitalism şi socialism, va învinge so­cialismul. In cadrul unei adunări care s-a ţinut cu mecanizatorii de la SMT Zor­leni, inginerul Marin Marin a demon­strat prin cifre şi fapte concludente deosebirea fundamentală dintre planu­­rile ţărilor imperialiste Pe deoparte, planuri care urmăresc pregătirea de noi războaie, ceea ce determină per­manenta înrăutăţire a situaţiei oameni­­lor muncii din aceste ţări şi, pe de altă parte planul de dezvoltare a economiei naţionale a Uniunii Sovie­­tice pe următorii 7 ani, plan care constituie încă un Pas uriaş spre fe­­ncirea oamenilor muncii. Asemenea adunări au mai avut loc la Atelierele CFR „Ilie Pintilie" din Iaşi, la Atelierele CFR din Paşcani, la fabrica de rulmenţi din Bîrlad, la întreprinderea de electricitate şi trans­port comun Iaşi, la Institutul Politeh­­nie din Iaşi şi la alte întreprinderi şi instituţii din regiunea­­ .nv. In raionul Negreşti Creşte numărul şcolilor nou construite In acest an, în comunele şi satele raionului Negreşti numă­rul de şcoli a cunoscut o în­semnată creştere. Astfel, au fost construite şi date în folosinţă de la înce­putul anului şi pînă in luna noiembrie, un număr de 10 şcoli noi. Numai în comuna O­­niceni, bunăoară au fost date în folosinţă 3 şcoli nou constru­ite. Şcoli noi mai sunt în sate-Ie Tarniţa şi Botca-comuna Da­gîţa, în Buda, comuna Oşeşti Ş.a. Trebuie spus că numărul şco­lilor continuă să crească. Pen­tru aceasta e suficient să ară­tăm faptul că la ora actuală sunt în plină construcţie alte 10 localuri de şcoli. Este vor­ba despre acelea care se ridică în satele Runc, Racoviţa, Urşi­­ţa, Tălpălui, Bun­băşel şi altele. Foto: M POPESCU In preajma vechii fabrici de pre­­parate de carne din Sibiu, s-a ridi­cat o nouă şi modernă construc­ţie In săli mari, igienice, spa­­ţioase, producţia este realizata în noua fabrică cu maşini de înaltă productivitate. IN CLIŞEU: Un aspect exterior al noii fabrici de preparate de car­ne recent intrată în funcțiune. Duminică s-a inaugurat Gospodărie colectivă la Buhăieni Intr una din zile comuniştii Maria Gajban, Dumitru Gajban şi Nicolae Agamnie au pornit-o pe uliţă in jos spre casa lui Toader Neamţu. Toader Neamţu era acasă. Tocmai atunci veni­­se de la cîmp şi pregătea viti­le pentru seară. Cină i-a vă­zut pe oaspeţi că intră in ogra­dă, a mers în întîmpinarea lor și i-a poftit in casă. — Da’ ce-ai făcut la cimp, Toadere? îl întrebă Dumitru Galban. — Ce să fac, bădie... Am mai dus niște gunoi de grajd in ca­pătul tarlalei. — Vrei ca la ani să scoa­tem 4.000 de kile de păpușoi la hectar, după cum văd eu. — Păi dacă avem posibilitatea să smu­gem pămîntului roa­de şi mai multe de ce să nu facem şi a­­cest lucru? Cei trei comunişti şi gazdele au stat mult de vorbă. Au dis­cutat despre treburile ispodăreşti al­e satu­ri, şi despre cursul nrozootehnic. C­ind a enit vorba de întovă­ire. Maria Gajb m­­-a întrebat pe Neam­­u: — Ascultă, Toade­­? eşti mulţumit de­­asaltatele pe care îs-ai obţinut in into­­■’irosire? Acum doi ani cu greu te-ai ho­­ărlt să faci acest pas. — Parcă numai eu sunt mulţumit de cele 1.200 kg. greu la hectar şi 2.000 kg. păpuşoi­­­hectar pe care le-am obţinut in întovărăşire? a spus Neamţu. E mulţumit tot satul. Eu pot ’ să vă spun, eu unul vreau ca la anu' să muncim şi mai bine pămlntul pentru ca să ne dea roade şi mai bogate. In orice caz comuniştii din comună ne­au îndreptat pe un drum bun. — Dar tu ştii de ce-am ve­nit noi la tine, Toadere?! intră în vorbă Dumitru Galban. — Dacă îmi spuneţi oi şti. — Mai intîi vrem să-mi spu­nem că noi trei am făcut ce­­reri pentru colectivă, ştii doar că colectiviştii din Larga Jijia, Soloneţ, Potîngeni, au obţinut recolte şi mai mari ca noi. Ei cresc vaci de lapte, porci, oi, păsări, au plantat vie, au gră­dină, de zarzavat, amenajează iazuri, şi toate acestea ie aduc ■mart venituri băneşti. Şi-n al doilea fună, am venit să vedem dacă ni te alături şi tu. Toader Neamţu s-a uitat la nevastă, nev­asta la el. Toader Neamţu era convins că gospo­dăria colectivă i-ar face traiul şi mai îmbelşugat. Vizitase doar gospodăriile colective din îm­prejurimi şî vizitase şi case de colectivişti. Văzu­zi b­r­­.1 îm­belşugat al colect viştilor şi a­­ceasta îi dăduse îndemn. — Tu ce zici, nevastă? — Eu ce sic?.' Ce zici tu... Toader Neamţu a stat puţin şi s-a gindit. Comuniştii i-au spus că or să mai treacă pe la el. Şi atunci o să le dea şi rezultatul — Nu, bădie, răspunse scurt Neamţu,­ — eu fac cerere acum. Sunt convins că gospodăria co­lectivă e drumul nostru cel bun Şi chiar in seara aceea el a făcut cererea. Neamţu venea în colectivă cu 6 ha. de pămint, 2 boi, cai, plug. Exemplul comuniştilor şi al lui Neamţu a fost urmat şi de Nicolae Ciobică şi de Dumitru Prodea şi de mulţi alţii. Pen­tru a convinge un număr tot mai mare de ţărani întovără­şiţi să vină alături de ei pri­mii înscrişi au hotărît sa în­fiinţeze un comitet de iniţiati­vă. In fruntea comitetului au fost aleşi: Toader Neamţu, A­­gripina Prodea, V. Ciobică ur­maţi de alţi gospodari. Vestea că mijloc­aşii Toader Nec­mţu, Dumitru Prodea, Con­stantin ştefan­iu, au depus ce­­reri pentru colectivă, a fost a­­flată ele întreg satul. Cinci au auzit acest lucru, Adrian Şte­­făniu, E. Pancu, Ion Alixa’ U. Şi alţii au venit singuri cu ce­rerile de înscriere. — Dacă în întovărăşire am obţinut atttea bucate — au spus ei — apoi în colectivă ne vom Imbelşuga casele cu de toate. Comuniştii şi membrii comite­tului de iniţiativă au mers în dese rînduri la întovărăşiţi aca­să şi i-au îndemnat să păşească şi ei pe drumul gospodăriei co­lective. Intr-una din zile, Toader Neam­ţu, Agripina Prodea şi N. Cio­bică au mers acasă la Ion Gh. Caia. Cină au fost invitaţi înă­untru, membrii comitetului de iniţiativă au dat aici şi de Tă­n­ase Ciholea. — Noroc bun fraţilor. Ce mai faceţi? le-a spus Toader Neamţu. — Ce să facem bădie — a răspuns Ion Gh. Caia. Mai ci­team şi noi statutul gospodări­ei colective. — Te pomeneşti că in seara asta şi faci cerere, ii spune Neamţu. — Ehei, bădie, eu sînt­ hotă­rît să intru în colectivă de mult. De cină m-am liberat din armată. Dacă nu veneaţi la mine, veneam eu şi vă aduceam cererea. Dar fiindcă aţi venit, s-o fac acuma... Ion Gh. Caia, hotărit din capul locului să intre in gos­podărie , a făcut chiar atunci ce­rere şi a intrat in colectivă cu 8,18 hectare. Zi de zi numărul celor ca­re-şi exprimau hotărîrea să intre în gospodăria colectivă, creştea. A crescut de la 4 înscrişi, la 10 20... 50... apui pînă la jumătate raid, adică 60 de familii cu 169 hectare, 13 vite de muncă, care pluguri şi alte unelte a­­gricole. Duminică la Buhăieni, co­muna Anărieşen­i, raionul Iaşi, ,­ fost­­ mare sărbătoare. S-a inaugurat noua gospodărie co­lectivă. La festivitatea inaugu­rării au venit oaspeţi din toate satele dimprejur. Membrii tine­rei gospodării au ales in ca­drul adunări generale ca pre­şedinte pe unul din cei mai buni gospodari: Toader Neamţu GH. GHINDA Prin hore vesele Şi-au mani­festat bucuri® noii colectivişti şi oaspeţii. " ..e.a’V % Biblioteca personală De la gară moţul tr-a Însoţit pînă hăt spre centrul satului. Purta sub braţ cele două cărţi pe care le cumpărase ,— cum îmi spusese mîndru — ,,de la libră­ria cea mai mare din Iaşi, aceea de se cheamă Cartea Rusă"1. Şi vorbea mereu, cam subţiratic. Şi cam grăbit de parcă voia să-mi spună totul dintr-odată :­­ — Aşa cum îţi spuneam , ni­ciodată nu mă întorc cu mîna goală ; m-am obişnuit eu aşa şi nu mă simt bine dacă mă-ntorc din tîrg fără o carte. — Ii fi avînd bibliotecă frumu­şică — îl ispitesc. Moşul clipeşte repede, ca omul mulţumit şi dornic să spună şi altora o bucurie a lui . — Am. Cam puţintică, ce-i drept,, da’ am. Iaca,­ leu aiestea două, am 56. Vezi m­ata. Am auzit de scriitorul teta că-i­­straşnic. Am citit eu mai demult o carte de-a lui, „Pămlnt desţelenit­“ — îi fi auzit mata, că pari om cu-oleacă de carte — da’ nu mă-ncumetam a crede că-i aşa de mare. — Solohov ? — Exact. Am văzut şi filmul , straşnic. Şi-am întrebat-o pe to­varăşa bibliotecară că unde aş putea găsi eu o asemenea carte. Şi ea mi-a spus că să mă duc in cutare şi-n cutare loc, şi acu’ iacătă o­­ două volume. Moşul ducea. Intr-adevăr, ca pe un trofeu, cele două volume din ,,Pe Donul liniştit1’. — Citeşti de nopii, moşule ? îl întreb prin sur­prindere. Mi s-a părut că a tresărit. Apoi a tuşit, a mai pipăit cărţile de sub braţ, m-a privit scurt, apoi iar a tuşit. Se vedea că se codeşte să răs­pundă dar, citind în privirea mea insistenţă, a răspuns în treacăt • __ De vreo cinci ani. — Şi cîţi ai de toţi ? — 64. I — Şi de ce ai început aşa de tîrziu ? — De ce ? Parcă dumneata nu ştii I OVI • STELIAN OPROIU I '(Continuare în pag. 2-a)

Next