Flacăra Iaşului, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3813-3838)

1958-12-02 / nr. 3813

Fag. *­* Berlinul trebuie să devină un oraş demilitarizat şi liber Interviul acordat de W. Ulbricht ziarului „N­ew York Times“ în condiţiile situaţiei excepţionale pe care Schroeder (ministrul Afacerilor Interne al RFG — N.R.) se pregă­­teşte s-o introducă. In ce priveşte a­­legerile pe întreaga Germanie, aceste alegeri pot fi o chestiune numai a germanilor înşişi, întocmai cum a­­legerile în America pot fi întot­deauna numai o chestiune a ameri­canilor. Aşa­dar, la început trebuie să se obţină o apropiere paşnică în­tre cele două state germane, în po­­fida diferenţelor existente între orîn­­duirile lor sociale. In aceasta constă esenţa şi însemnătatea confederaţiei. SUA pot ajuta poporul german în opera de reunificare dacă vor spri­jini propunerea cu privire la pregă­­tirea tratatului de pace, a spus în încheiere W. Ulbricht. Acest tratat trebuie să conţină garanţii în sensul că forţele militariste germane nu vor mai tulbura niciodată viaţa paşnică a poporului german şi a celorlalte popoare din lume. Vom face totul pentru a împiedica aceasta. Sperăm că americanii vor proceda la fel. După ce a răspuns la întrebările puse de Sydney Gruson, corespon­dentul ziarului „New York Times", Walter Ulbricht, prim secretar al CC al PSUG, s-a întreţinut cu Gru­son şi a răspuns la o serie de în­­trebări suplimentare. La întrebarea dacă trebuie să se acorde locuitori­­lor Berlinului occidental posibilitatea de a hotărî singuri dacă doresc transformarea oraşului lor într-un o­­raş liber demilitarizat, Ulbricht a spus că aceasta este o problemă nu numai a locuitorilor Berlinului oc­cidental, ci şi a întregului popor german. întregul popor german este interesat ca Berlinul occidental să înceteze de a mai fi un focar de su­b ameninţare Dar­­dacă s-ar organi­­feERLIN 1 (Agerpres) -Agenţia ADN a transmis textul in­­terviului acordat la 29 noiembrie de W. Ulbricht, prim secretar al CC al PSUG, lui Sydney Gruson, corespon­dentul ziarului american „New York Times". In Interviu sunt abordate pro­­bleme legate de notele Uniunii So­­vietice in problema Berlinului. Fiind întrebat de Gruson în ce fel vor putea fi folosite „căile de co­municaţie ale aliaţilor occidentali" care trec prin RDG, după ce controlul asupra acestora va fi transferat gu­vernului R. D. Germane, W. Ulbricht a declarat: Nu există căi de comu­nicaţie ale aliaţilor occidentali care să treacă prin teritoriul R. D. Ger­­mane. Există căi de transport în RD Germană pe care le-au folosit pînă acum aliaţii occidentali şi pe care vor pu­­tea să le folosească în anumite con­­diţii şi în cadrul reglementării co­respunzătoare cu guvernul R­D Ger­mane. Dacă noi vrem să mergem la Wa­­shington cu avionul sau cu alt mijloc de transport, trebuie să cerem permisiu­nea statelor pe teritoriul sau prin spaţiul aerian al cărora vom trece. La fel stau lucrurile dacă se merge spre Berlin cu avionul sau cu alt mijloc de transport. Nu-mi pot imagina că marile puteri occidentale se pot gîndi să foloseas­că căile de transport ale R. D. Ger­­mane fără permisiunea ei. Cînd vin într-o casă străină, bat la ușă și cer permisiunea să intru. Cînd venim în casa americană folosim aceeaşi uzanţă îndeobşte cunoscută. Astfel procedezi întotdeauna cîn­d vrei să eviţi dificul­tăţi inutile. W. Ulbricht şi-a exprimat convin­gerea că relaţiile dintre Berlinul oc­­ci­dental demilitarizat şi sectorul de­mocrat al oraşului se vor îmbunătăţi rapid. El a subliniat de asemenea: STABILIREA UNOR RELAŢII DE AFACERI NORMALE INTRE BERLINUL OCCIDENTAL ŞI RDG ŞI CELELALTE STATE DIN RĂSĂRITUL ŞI VESTUL EURO­­PEI AR CONTRIBUI LA STABILI­­ZAREA ECONOMIEI LUI. IN CA­­DRUL ACESTOR RELAŢII ORA­ŞUL LIBER - BERLINUL OCCI­DENTAL NU AR DEPINDE NICI DE OCCIDENT, NICI DE RASA­­RIT ŞI AR FI CU ADEVRAT LI­BER ŞI INDEPENDENT. In ce priveşte rolul Berlinului de capitală a R. D. Germane, a con­­tinuat W. Ulbricht, aceasta este o chestiune foarte simplă. Vă puteţi sin­­guri convinge că în Berlin există un singur guvern şi anume guvernul R. D. Germane, deşi Berlinul occi­dental mai este militarizat şi conti­nuă să fie ocupat de trupe străine. Dacă mîine Berlinul occidental va fi demilitarizat şi se va elibera de sta­­tutul de ocupaţie, aceasta nu poate fi decît spre binele tuturor berline­­zilor. Dacă, după cum a spus N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS, în Berlinul occi­dental va fi extirpată tumoarea can­ceroasă, aceasta nu va face decît să însănătoşească atmosfera în Berlin. Răspunzînd unei întrebări, W. Ul­­bricht a declarat că puterile care garantează statutul Berlinului occi­dental ca oraş demilitarizat şi even­­tual ONU trebuie să se preocupe ca în oraşul liber — Berlinul occiden­tal — să nu fie admisă activitatea ostilă împotriva ţărilor lagărului so­cialist. W. Ulbricht a respins categoric ideea reunificării Germaniei prin aşa numite „alegeri libere“. Nici nu poa­te fi vorba de alegeri­ libere în con­diţii­ înarmării atomice, interzicerii Partidului Comunist din Germania, persecutării luptătorilor pentru pace, în condiţiile ,,r.z­olului psihologic" dus de ministrul de război, Strings, |i ■ % _ , ‘ ' ameninţare. Dar \dacă s-ar organiza un referendum în­ rîndurile locuito, rilor cu privire la­} retragerea din Berlinul occidental,,,] a trupelor ame­­ricane, engleze şi franceze, aceasta ar fi aprobată de toate persoanele întrebate. ţ\ Walter Ulbricht a­ apreciat drept prematură întrebarea lui Gruson: Ce măsuri va lua­­ R.D. Germană dacă puterile occiden­tale vor folosi căile de comunicaţie între R.F. Ger­­mană şi Ber­linul occidental, date în administrarea­ R.D. Germane, fără să fi ajuns la un acord cu R.D. Ger-­­ mană în această problemă. Totodată­ el a arătat ci'8­,numeroşi oameni po­ f­­itici americani,­­ englezi şi francezii de vază şi chiar­ dl. Dulles conside-| ră posibile astfel­ de tratative. Walter Ulbricht a exprimat pore­ ji rea că activitatea partidelor politicos trebuie să fie autorizată în oraşul!!, liber — Berlinul occidental. Doresc|| să subliniez, a­ spus el, că sîi­tem| interesaţi ca în ‘ Berlinul occidental să existe condiţii democratice paş.|| nice. ' . La întrebarea dacă recunoaşterea­ diplomatică de către puterille occ­i­ dentale a R.D. Germane, este o pre-­ miză necesară pentru tratativele pu- \ terilor occidentale cu R.D. Germa­­na în problemele referitoare la Ber­­linul occidental, Walter Ulbricht a răspuns: TOATE STATELE NE-AU RE­­CUNOSCUT DE MULT. ZIARE­LE LOR SCRIU IN FIECARE ZI DESPRE NOI. IN CEEA CE PRIVESTE PROBLEMA RELAŢI­ILOR DIPLOMATICE EA NU DE­PINDE DE ACESTE TRATATIVE. SE ÎNŢELEGE CA SINTEM INTERE­­SAŢI IN ACEEA CA, IN LI., MITA POSIBILITĂŢII, R­D. GERMANA SA ÎNTREŢINĂ ‘ RE­­LAŢII DIPLOMATICE CU TOA­TE STATELE. ACEASTA ESTE­­ O PROBLEMA PRIVIND DIEZ-­­ VOLTAREA BUNELOR RELAŢII INTRE POPOARE ȘI STATE. In vederea discutării problemei Berli­nului Se proiectează o întilnire a miniştrilor Afacerilor Externe ai puterilor occidentale LONDRA­­ (Agerpres) TASS anunţă: Răspunzînd la întrebarea pri­vind o posibilă convocare a u­­nei conferinţe a miniştrilor A­­facerilor Externe ai SUA, An­­gliei, Franţei şi Germaniei oc­cidentale în problema Berlinu­lui, reprezentantul ministerului Afacerilor Externe al Angliei a declarat că in afară de consul­tările în cadrul NATO care fără îndoială că trebuie să aibă loc, este necesară şi o dezbatere în­tre cele 4 ţări direct interesate. După cum a declarat reprezen­tantul, in momentul de faţă se discută la ce nivel să aibă loc aceste tratative, care ar fi mai bine să se ţină la Bonn. Comentînd această declaraţie observatorul diplomatic al a­­genţiei Press Association de­clară in mod categoric că In următoarele 10 zile va avea loc o întîlnire a miniştrilor Afa­cerilor Externe ai puterilor oc­cidentale în vederea discutării problemei Berlinului. ,,Acum,­­ arată agenţia, este de fap­t sigur că în cursul urmă­toarelor 10 zile miniştrii Aface­rilor Externe ai Angliei, SUA, Franţei şi Republicii Federale Germane se vor întilni ln Bonn pentru a discuta problema Ber­linului. Se crede că această în­tîlnire va avea loc înainte de sesiunea NATO care va începe la 16 decembrie la Paris şi la care va fi de asemenea discutată această problemă”. Eisenhower şi Dulles urmează vechea po­litică în problema Berlinului NEW YORK­­ (Age­rpres). După cum anunţă agenţia Associa­ted Press,, la 30 noiembrie, secre­tarul de stat al SUA, Dulles, l-a vi­zitat pe preşedintele Eisenhower la Augusta (statul Georgia) şi a con­­ferit cu el. In declaraţia dată publicităţii în urma acestei întrevederi. Dulles arată că el a raportat preşedintelui despre desfăşurarea evenimentelor după pri­mirea notelor Uniunii Sovietice în problema Berlinului. Noi am men­ţionat, se spune în declaraţie, schim­bul de păreri care a şi avut loc în­tre aliaţii occidentali, deosebit de in­teresaţi în problema Berlinului, in­clusiv R. F. Germana, precum­ şi unitatea de vederi care există în oc­cident. Desigur, consultările vor con­tinua. După cum reiese din această de­claraţie, „preşedintele a reafirmat in­tenţia fermă" a guvernului SUA de a urma vechea politică în problema Berlinului, adică de a împiedica nor­malizarea situaţiei în oraş şi de a menţine Berlinul occidental ca un focar al încordării în Germania şi în Europa. (Ziarele) In zona occidentală a Berlinului nu numai că nu este dis­­trus militarismul ci, dimpotrivă, îşi înalţă capul tot mai sus Redacţia şi Adu.misti­­ția i­.naiul Culturii Str. Maissa. Man­uevachi Kr. I K­ielou 1409 PLACA RĂ­MAȘULUI O­ delegaţie de pa­rfid şi guver­namentală a R. D. Germane va vizita Polonia BERLIN 11 (Agerpres)­­După cum­ transmite ADN, la li­vitaţia C. C. al PMUP şi a guvernului R. P. Prolone in de­­cembrie a c., o delegaţie de par­tid­ şi guvernamentală a R. D. Germane va vizita Polonia, răs­pimzind astfel vizitei delegaţiei de­ partid şi guvernamentale a R.­ P. Polone în R. D. Germană In iunie/l957.­­ I —oOo— in Argentina conti­nuă greva feroviarilor­­SO© grevişti arestaţi fBUENOS AIRES­­ (Agerpres). ,In Argentina continuă greva fe­il­rov­iarilor care cer sporirea salariilor. După cum s-a mai anunţat guver­nul argentinian, pentru a înăbuşi greva, a declarat mobilizarea în af­­ii­mată a tuturor feroviarilor. Cores­­­­pondentul agenţiei Associated Press anunţă că trupele au ocupat toate gările şi procedează la arestarea greviştilor. Numai la 28 noiembrie au fost arestate 800 persoane. Sindicatul feroviarilor a cerut Curţii Supreme să anuleze decretul de mobilizare a greviştilor în ar­mată. Curtea Supremă a respins a­­ceastă cerere. Greva continuă. Mi­nistrul Muncii duce tratative cu re­prezentanţii sindicatelor cu privire la încetarea grevei. Dup­ă cum transmite agenţia U.P.I.,­­ ministerul Apărării al Argentinei a­­ dispus înfiinţarea a 7 tribunale mi­­­­litare care să judece pe cei aproxi­mativ 800 de muncitori feroviari ares­taţi de autorităţile argentiniene. Unul dintre muncitori a fost con­­­damnat la un an închisoare pe mo- I tiv ,,că refuză să muncească şi in­­■ cită şi pe ceilalţi tovarăşi la grevă”. Alţi 5 muncitori din Co­rdoba au fost­­ condamnaţi la 2 luni închisoare pen­tru aceleaşi acuzaţii. Pierderi serioase suferite de trupele franceze în Algeria ALGER­­ (Agerpres)’ Un purtător de cuvînt al Frontului naţional de eliberare a Algeriei anunţă că în cursul luptelor care au avut loc între 19 şi 26 noiembrie în diferite regiuni ale Algeriei între patri­oţii algerieni şi trupele colonia­liste franceze au fost ucişi 301 soldaţi francezi şi răniţi alţi 145. 5 posturi militare franceze au­ fost complet distruse de u­­nităţile de partizani algerieni. 2 trenuri militare franceze au fost aruncate în aer, iar mai multe vehicule militare au fost distruse. A fost capturată o importantă cantitate de arma­ment. FUNERALIILE LUI GHEORGHI DAMIANOV SOFIA 1 — De la trimisul special Agerpres: Duminică 30 noiembrie locui­torii Sofiei şi delegaţi din în­treaga Bulgarie şi din străină­­tate au condus pe ultimul său drum pe Gheorghi Damianov membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar şi preşedin­tele Prezidiului Adunări Popu­lare a R.P. Bulgaria, conducă­­tor eminent al partidului şi al statului democrat popular bul­gar. ... in sala de şedinţe a pa­latului Adunării Populare un­­de se afla depus sicriul cu corpul neînsufleţit al marelui dispărut, răsună solemn acor­durile imnurilor de doliu. Sunt de faţă conducătorii par­tdului şi guvernului bulgar, membrii delegaţiilor străine de­semnaţi să participe la fune­ralii. Lingă catafalc se află mem­brii familiei defunctului. ...Ora 10. Se schimbă ultima gardă. Sicriul lui Gheorghi Da­mianov este străjuit de Todor Jivk­ov prim secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Anton Jugov, preşedintele Con­siliului de Miniştri şi alţi con­ducători ai partidului şi guver­­nului Republicii Populare Bul­garia. Sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Gheorghi Damianov este ridicat apoi din sala funerară şi purtat pe umeri de conducă­torii de partid şi de stat bul­gari spre piaţa din faţa pala­tului Adunării Populare. In piaţă şi pe străzile înveci­nate s-au strâns mii de oameni ai muncii din capitala Bulga­­riei şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor ţării, veniţi să aducă un ultim omagiu iubitului lor tovarăş Gheorghi Damianov. Sunt de faţă membrii misiuni­lor diplomatice din Sofia. O companie de onoare a tru­pelor garnizoanei Sofia aliniată în piaţă prezintă onorul. In acordurile grave mar­şului funebru, sicriul lui Gheor­ghi Damianov este aşezat in faţa Mausoleului. La tribuna Mausoleului iau loc conducăto­­rii partidului şi statului bul­­gar, conducătorii delegaţiilor străine care participă la fune­ralii, membrii familiei defunc­tului. In piaţă se află adunaţi mii de oameni. Mitingul de doliu, închinat memoriei lui Gheorghi Damia­nov, este deschis de generalul de armată Ivan Mihailov mem­bru al Biroului Politic al C. C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, mi­nistrul Apărării Naţionale al R. P. Bulgaria. A luat apoi cuvintul Boian Bîlgaranov membru la Biroul Politic şi secretar al C­C al P.C. Bulgar. ' ' A luat apoi cuvintul N. G. Ignatov, membru ln prezidiu şi secretar al C.C. al PCUS, mem­bru al delegaţiei guvernamen­tale a URSS la funeraliile lui Gheorghi Damianov, care vor­bind in numele tuturor oameni­lor muncii din Uniunea Sovie­tică a exprimat adinca lor du­rere şi condoleanţe in legătură cu greaua pierdere a poporului bulgar. Vorbind in numele delegaţi­lor celorlalte ţări socialiste la miting a rostit o auvîntare I. Loga Sowinski, membru al Bi­roului Politic al CC al Parti­dului Muncitoresc Unit Polo­nez, şeful delegaţiei poloneze la funeralii. La miting a luat de asemenea cuvintul Rodoliub Ciolakovici, vicepreşedinte al Vecei federative a RPF Iugo­slavia, şi Maria Zaharieva, se­cretar al CC al Uniunii tinere­tului comunist-dimitr­ovist din Bulgaria. ...Mitingul de doliu s-a sfirș­it. Convoiul funebru se îndreaptă ci­pai spre cimitirul Sofiei. Pe tot traseul, pe­ unde au trecut convoiul funerar in drum spre cimitir, mii de locuitori ai Sofiei au adus un ultim sa­lut eminentului dispărut. La cimitir, in fața criptei des­chise, aflate in apropierea mor­­mîntului lui Dimitar Glagoev, întemeietorul Partidului Comu­nist Bulgar, a luat cuvintul S­ Iliev, prim secretar al Comite­tului raional Mihailovgrad al PCR. In 1923, la Mihailovgrad, G. Damianov a luptat neînfri­cat, în fruntea detașamentului său, împotriva trupelor monar­­ho-fasciste... Sicriul este coborit în criptă. Răsună solemn imnul de stat al R.P. Bulgaria. In semn, un ultim omagiu adus marelui dis­părut o companie militară de onoare trage salve de armă. Pe mormîntul proaspăt sint așeza­te coroane de flori. Gheorghi Damianov a murit... Poporul bulgar, sub conducerea gloriosului său partid comunist va continua măreaţa luptă că­reia Gheorghi Damianov i-a în­chinat viaţa sa întreagă, pen­tru victoria socialismului şi co­munismului. Declaraţia lui,Marcel Servini fruntaş P. C. F. PARIS­­ (Agerpres). Marcel Servin, membru al Birou­­u­lui Politic al CC şi secretar al Par­tidului Comunist Francez, a făcut o declaraţie la radio în care a comen­tat rezultatele preliminare ale celui de-al II-lea tur de scrutin al alege­rilor pentru Adunarea Naţională. El a aratat că în cel de-al doilea tur de scrutin Partidul Comunist, care s-a afirmat ca primul partid încă în primul tur de scrutin la ale­gerile din 23 noiembrie, a obţinut un număr şi mai mare de voturi. Dar din cauza sistemului absolut anti­democratic de votare. Partidul Com­ui­nist are în total 10 deputaţi. Par­tidul lui Soustelle, U.N.R („Uniunea pentru noua republică”) care a ob­ţinut mai puţine voturi are mult mai multe mandate ca partidul comunist. Servin a subliniat că politica lui Guy Mollet, liderul socialiştilor de alianţă cu cea mai neagră reacţiune nu a folosit nici pe departe partidului socialist care sconta să obţină 130 de locuri în Adunarea Naţională, iar în prezent are doar 40 de locuri. Acest lucru denotă, a subliniat Ser­vin, că tendinţa de a complota cu rebelii de la 13 mai (data putchului fascisto-militar de la Alger(N.R.) nu face decit să favorizeze planurile a­­cestora. Vom avea o Adunare Naţională ultra reacţionară, a spus Servin, cum n-a mai avut-o Franţa încă de pe timpul lui Ludovic al XVIII-lea. In prezent nu există sarcină mai urgentă pentru toţi republicanii decît să se unească din nou spre a bara calea acestei reacţiuni extreme, pen­tru a apăra libertatea. Atlt în dome­niul economic cît şi în domeniul so­cial au rămas nerezolvate probleme importante. Trebuie de asemenea să se găsească o soluţionare a situaţiei din Algeria care poate fi realizată numai pe calea tratativelor. Rezul­tatele alegerilor ne fac să ne temem, că de acum încolo şi mai mult ca pînă acum, această politică cu ade­vărat naţională va f respinsă. Par­tidul nostru care se ridică din nou ca un bastion de nădejde al demo­craţiei va continua să aducă la înde­plinire sarcina sa — unirea republi­cană împotriva neofascismului care își face drum. Rezultatele preliminare ale celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor din Franţa PARIS 1 (Agerpres) — La Pa­ris au fost date publicităţii rezultatele preliminare ale celui de al doilea tur de scrutin al alegeri­lor parlamentare franceze, care a a­­vut loc la 30 noiembrie. Al doilea tur de scrutin s-a ca­­racterizat printr-o şi mai mare ab­ţinere de la vot decît primul, nu­mărul abţinerilor reprezentînd 25,12 la sută din totalul persoanelor în­­scrise pe listele electorale. Potrivit rezultatelor oficiale, pro­centul voturilor obţinute de Parti­dul Comunist Francez a crescut faţă de primul tur de scrutin şi în unele circumscripţii s-a apropiat de pro­centul voturilor obţinute la alegeri­le din 1956. In ciuda faptului că Partidul Co­munist a obţinut cel mai mare nu­­măr de voturi, aproape 4.000.000, în primul tur de scrutin, el nu deţine însă , datorită sistemului electoral antidemo­­­­cratic şi reacţionar, decît 10 mandate , în noul parlament. In acelaşi timp,­­ partidul lui Soustelle, „Uniunea pen­tru noua republică", în jurul căruia au făcut bloc toate forţele reacţiunii, deţine 187 mandate, deşi a obţinut în primul tur de scrutin numai 3.600.000. Toate celelalte partide şi grupări politice care au obţinut mai puţine voturi decît Partidul Comunist deţin un nu­măr mai mare de mandate decît a­­cesta. Astfel, partidul socialist deţi­­ne 40 de mandate, partidul radical — 13, partidul independenţilor — 120, MRP — 44, partidul creştin,democrat al lui Bidault — 13, grupările aşa numitului centru de stînga — 8, di­verse grupări de dreapta 12. Se poate spune că cel de al doi­­lea tur de scrutin reprezintă încheie­rea afacerilor de culise şi a tîr­­gului dintre partidele de dreapta per­­tru împărţirea locurilor în parlament. Acest complot al forţelor de dreapta a fost posibil datorită sistem­lui e­­lectoral antidemocratic şi reacţionar. Datorită acestui sistem fraudulos, mi­­lioane de alegători care au votat pen­tru candidaţii Partidului Comunist nu sunt reprezentaţi în parlament. In a­­ceeaşi situaţie se află şi alegătorii care au votat pentru candidaţii al­tor partide de stînga şi chiar în u­­nele circumscripţii pentru candidaţii partidului socialist, deşi acesta face parte din partidele de la putere. Partidul socialist, în ciuda colabo­­rării lui cu liderii de dreapta, a pierdut multe locuri. Numeroşi fruntaşi socialişti, ca Christian Pineau, Robert Lacoste şi alţii nu au mai fost a­­leşi. Scindarea forţelor de stînga a în­­lesnit complotul reacţiunii. La Mon­treal (departamentul Sena) de pildă, împotriva candidaturii lui Jacques Duclos, secretar al CC al PC Fran­cez, a­ fost propusă candidatura con­silierului general local, Profichet (U­­niunea pentru noua republică). In­coOo— primul tur de scrutin, Jacques Du­clos a obţinut peste 40 la sută din numărul voturilor, adică mult mai mult decît Profichet. Dar, înaintea celui de al doilea tur de scrutin, candidatul socialist a renunţat la candidatura sa în favoarea lui Pro­­fichet şi astfel acesta a fost ales deputat. Totuşi în ciuda tuturor e­­forturilor şi manevrelor lor, forţele reacţionare nu au reușit să împiedice alegerea lui Maurice Thorez, secretar general al Partidului Comunist Fran­cez. Pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul alegători­­lor din districtul său. Nr. 3813 Dimitar Ganev a fost ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria SOFIA 1 Trimisul special Agerpres Duminică 30 noiembrie a avut loc cea de a 2-a sesiune extraordinară a Adunării Populare a R. P. Bulga­ria, pentru alegerea noului preşe­dinte al­ Prezidiului Adunării Popu­lare a R. P. Bularia. La sesiune au asistat delegaţiile străine care au participat la funera­liile lui Gheorghi Damianov, preşe­dintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, şefii şi membrii reprezentanţelor diplomatice acredi­taţi la Sofia, ziarişti­i bulgari şi străini. Şedinţa a fost deschisă de Ferdi­nand Rozovski, preşedintele Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Asistenta a păstrat un moment de reculegere în memoria fostului pre­şedinte al Prezidiului Adunării Popu­lare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Da­mianov. Din însărcinarea CC al PC Bulgar a Consiliului Naţional al Frontului Patriei şi a grupurilor parlament­re ale PC Bulgar şi Uniunii Populara Agrare din Bulgaria, Todor Jivkov, membru al Prezidiului Adunării Popu­lare a R.P. Bulgaria, a propus să fie ales ca preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria Dimitar Ganev, membru al Biroului Politic, secretar al CC al PCR, fiu credincios al poporului bulgar, ve­chi militant al Partidului Comunist Bulgar. Deputaţii şi invitaţii la şedinţă au aprobat cu aplauze îndelungate a­­ceastă propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Popu­lară a ales în unanimitate pe Dimi­tar Ganev ca președinte al Prezi­diului Adunării Populare a R. p. Bulgaria. Cuvintul noului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria Luînd cuvintul, Dimitar Ganev a mulţumit partidului şi poporului pen­tru încrederea deosebită care i-a fost acordată, exprimîndu-şi totodată an­gajamentul de a munci cu abnegaţie pentru îndeplinirea înaltei sale mi­siuni. Dimitar Ganev a încredinţat că-şi va închina toate forţele sluji­rii poporului, cauzei triumfului so­cialismului, întăririi păcii şi priete­niei între popoare, cauzei întăririi legăturilor indestructibile cu familia ţărilor socialiste, în frunte cu marea Uniune Sovietică. In Algeria. Musulmanii au fost forţaţi de armată să se prezinte la secţiile de votare PARIS 1 (Agerpres) După cum reiese din relatările presei, pe teritoriul Algeriei, alege­rile pentru Adunarea Naţională fran­ceză se desfăşoară ca şi referendu­mul din 28 septembrie, sub un sever control al armatei franceze, ceea ce face ca populaţia locală să fie cu totul lipsită de posibilitatea de a-şi exprima liber părerea. Ziarele pari­ziene arată că sînt numeroase ca­zurile cînd alegătorii musulmani sînt aduşi la secţiile de votare cu auto­camioane militare însoţite de soldaţi francezi. Procentul alegătorilor care participă la alegeri variază între 20 la sută şi 90 la sută în funcţie de modul în care armata franceză reu­şeşte să ţină sub controlul său o re­giune sau alta. Corespondentul din Algeria al agen­ţiei Associated Press, descrie în fe­lul următor rolul armatei franceze în „organizarea" alegerilor de acolo. ..In satul Isserbe­ T, unde am asistat la alegeri, scrie el, alegătorii mu­sulmani ne-au comunicat că armata franceză indică cine trebuie să fie votat. Un locotenent din armata fran­ceză care se găsea la secţia electo­rală mi-a confirmat că în acel sat, organele care s-au ocupat cu pregă­tirea psihologică a populaţiei indi­cau locuitorilor pentru cine să-şi dea votul". Relevîrnd că de la începutul vo­tării acest sat „a fost înconjurat de trupe franceze", corespondentul ame­rican informează că „alegătorilor le-au fost propuse patru liste” de candidaţi, pe care figurau ,­exclusiv adepţii „Algeriei franceze”. Cores­pondentul citează în continuare cu­vintele unui alegător care a decla­rat că în acest sat nu vor fi abţineri de la vot pentru că la secţiile de votare pe carnetul fiecărui alegător va fi pusă o ştampilă specială şi „cine știe ce se va întîmpla cu ace­la care va refuza să voteze ?". Presa democrată franceză despre rezultatele celui de al doilea scrutin al alegerilor din Franţa „In linii generale, scrie ziarul „L'Humanite", Partidul Comunist a obţinut sute de mii de voturi în plus faţă de primul scrutin. Nume­roase voturi în plus au fost expri­­mate în favoarea candidaţilor comu­nişti chiar în circumscripţiile în ca­­re candidaţii comunişti nu aveau şan­se de a fi aleşi. Aceasta înseamnă că numeroşi alegători au vrut să dea votului lor semnificaţia unui vot împotriva fascismului. Principalul beneficiar al actualului sistem de scrutin reacţionar, scria „L Humanite", este partidul lui Soc*tefff. „Uniunea pentru noua re­publică", care devine forţa dominan­­ta in parlament. Deşi s-a prezentat ca partid de centru, Uniunea pentru noua republică este în realitate o grupare fascistă. Ea reuneşte pe cei mai mulţi reprezentanţi ai cercurilor raionaliste şi are legături solide cu rob­ie banei Guy Mollet credea că Partidul So­­cialist va fi unul din principalii be­neficiari ai acestui scrutin şi ai cu­­rentului progaullist pe care­­ s-a strân­duit să-l dezvolte în ultimele luni In realitate, anticomunismul său l-a făcut să piardă numeroase voturi Ar fi o gravă greşeală, scrie în continuare ziarul, să Închidem ochii îrn faţa ameninţării fasciste care se afirmă şi mai mult după cel de al doilea tur de scrutin. Noua Adunare va fi cea mai reacţionară de un se­col şi mai bine. Aventurierii care vor ocupa locurile în Adunare, vor căuta să influenţeze politica viitoare a ţării. Ei vor face să crească şi mai mult mizeria în ţară, PARIS ! — Corespondentul Ager­pres anunţă: Presa democrată franceză comentea­­ză rezultatele celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare franceze. Tiparul; }­itreprinderea goligraficăIajt Str. Vasile Alecsandri Nr. 13Telefon 1210

Next