Flacăra Iaşului, decembrie 1958 (Anul 14, nr. 3813-3838)
1958-12-02 / nr. 3813
Fag. ** Berlinul trebuie să devină un oraş demilitarizat şi liber Interviul acordat de W. Ulbricht ziarului „New York Times“ în condiţiile situaţiei excepţionale pe care Schroeder (ministrul Afacerilor Interne al RFG — N.R.) se pregăteşte s-o introducă. In ce priveşte alegerile pe întreaga Germanie, aceste alegeri pot fi o chestiune numai a germanilor înşişi, întocmai cum alegerile în America pot fi întotdeauna numai o chestiune a americanilor. Aşadar, la început trebuie să se obţină o apropiere paşnică între cele două state germane, în pofida diferenţelor existente între orînduirile lor sociale. In aceasta constă esenţa şi însemnătatea confederaţiei. SUA pot ajuta poporul german în opera de reunificare dacă vor sprijini propunerea cu privire la pregătirea tratatului de pace, a spus în încheiere W. Ulbricht. Acest tratat trebuie să conţină garanţii în sensul că forţele militariste germane nu vor mai tulbura niciodată viaţa paşnică a poporului german şi a celorlalte popoare din lume. Vom face totul pentru a împiedica aceasta. Sperăm că americanii vor proceda la fel. După ce a răspuns la întrebările puse de Sydney Gruson, corespondentul ziarului „New York Times", Walter Ulbricht, prim secretar al CC al PSUG, s-a întreţinut cu Gruson şi a răspuns la o serie de întrebări suplimentare. La întrebarea dacă trebuie să se acorde locuitorilor Berlinului occidental posibilitatea de a hotărî singuri dacă doresc transformarea oraşului lor într-un oraş liber demilitarizat, Ulbricht a spus că aceasta este o problemă nu numai a locuitorilor Berlinului occidental, ci şi a întregului popor german. întregul popor german este interesat ca Berlinul occidental să înceteze de a mai fi un focar de sub ameninţare Dardacă s-ar organifeERLIN 1 (Agerpres) -Agenţia ADN a transmis textul interviului acordat la 29 noiembrie de W. Ulbricht, prim secretar al CC al PSUG, lui Sydney Gruson, corespondentul ziarului american „New York Times". In Interviu sunt abordate probleme legate de notele Uniunii Sovietice in problema Berlinului. Fiind întrebat de Gruson în ce fel vor putea fi folosite „căile de comunicaţie ale aliaţilor occidentali" care trec prin RDG, după ce controlul asupra acestora va fi transferat guvernului R. D. Germane, W. Ulbricht a declarat: Nu există căi de comunicaţie ale aliaţilor occidentali care să treacă prin teritoriul R. D. Germane. Există căi de transport în RD Germană pe care le-au folosit pînă acum aliaţii occidentali şi pe care vor putea să le folosească în anumite condiţii şi în cadrul reglementării corespunzătoare cu guvernul RD Germane. Dacă noi vrem să mergem la Washington cu avionul sau cu alt mijloc de transport, trebuie să cerem permisiunea statelor pe teritoriul sau prin spaţiul aerian al cărora vom trece. La fel stau lucrurile dacă se merge spre Berlin cu avionul sau cu alt mijloc de transport. Nu-mi pot imagina că marile puteri occidentale se pot gîndi să folosească căile de transport ale R. D. Germane fără permisiunea ei. Cînd vin într-o casă străină, bat la ușă și cer permisiunea să intru. Cînd venim în casa americană folosim aceeaşi uzanţă îndeobşte cunoscută. Astfel procedezi întotdeauna cînd vrei să eviţi dificultăţi inutile. W. Ulbricht şi-a exprimat convingerea că relaţiile dintre Berlinul occidental demilitarizat şi sectorul democrat al oraşului se vor îmbunătăţi rapid. El a subliniat de asemenea: STABILIREA UNOR RELAŢII DE AFACERI NORMALE INTRE BERLINUL OCCIDENTAL ŞI RDG ŞI CELELALTE STATE DIN RĂSĂRITUL ŞI VESTUL EUROPEI AR CONTRIBUI LA STABILIZAREA ECONOMIEI LUI. IN CADRUL ACESTOR RELAŢII ORAŞUL LIBER - BERLINUL OCCIDENTAL NU AR DEPINDE NICI DE OCCIDENT, NICI DE RASARIT ŞI AR FI CU ADEVRAT LIBER ŞI INDEPENDENT. In ce priveşte rolul Berlinului de capitală a R. D. Germane, a continuat W. Ulbricht, aceasta este o chestiune foarte simplă. Vă puteţi singuri convinge că în Berlin există un singur guvern şi anume guvernul R. D. Germane, deşi Berlinul occidental mai este militarizat şi continuă să fie ocupat de trupe străine. Dacă mîine Berlinul occidental va fi demilitarizat şi se va elibera de statutul de ocupaţie, aceasta nu poate fi decît spre binele tuturor berlinezilor. Dacă, după cum a spus N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS, în Berlinul occidental va fi extirpată tumoarea canceroasă, aceasta nu va face decît să însănătoşească atmosfera în Berlin. Răspunzînd unei întrebări, W. Ulbricht a declarat că puterile care garantează statutul Berlinului occidental ca oraş demilitarizat şi eventual ONU trebuie să se preocupe ca în oraşul liber — Berlinul occidental — să nu fie admisă activitatea ostilă împotriva ţărilor lagărului socialist. W. Ulbricht a respins categoric ideea reunificării Germaniei prin aşa numite „alegeri libere“. Nici nu poate fi vorba de alegeri libere în condiţii înarmării atomice, interzicerii Partidului Comunist din Germania, persecutării luptătorilor pentru pace, în condiţiile ,,r.zolului psihologic" dus de ministrul de război, Strings, |i ■ % _ , ‘ ' ameninţare. Dar \dacă s-ar organiza un referendum în rîndurile locuito, rilor cu privire la} retragerea din Berlinul occidental,,,] a trupelor americane, engleze şi franceze, aceasta ar fi aprobată de toate persoanele întrebate. ţ\ Walter Ulbricht a apreciat drept prematură întrebarea lui Gruson: Ce măsuri va lua R.D. Germană dacă puterile occidentale vor folosi căile de comunicaţie între R.F. Germană şi Berlinul occidental, date în administrarea R.D. Germane, fără să fi ajuns la un acord cu R.D. Ger- mană în această problemă. Totodată el a arătat ci'8,numeroşi oameni po fitici americani, englezi şi francezii de vază şi chiar dl. Dulles conside-| ră posibile astfel de tratative. Walter Ulbricht a exprimat pore ji rea că activitatea partidelor politicos trebuie să fie autorizată în oraşul!!, liber — Berlinul occidental. Doresc|| să subliniez, a spus el, că sîitem| interesaţi ca în ‘ Berlinul occidental să existe condiţii democratice paş.|| nice. ' . La întrebarea dacă recunoaşterea diplomatică de către puterille occi dentale a R.D. Germane, este o pre- miză necesară pentru tratativele pu- \ terilor occidentale cu R.D. Germana în problemele referitoare la Berlinul occidental, Walter Ulbricht a răspuns: TOATE STATELE NE-AU RECUNOSCUT DE MULT. ZIARELE LOR SCRIU IN FIECARE ZI DESPRE NOI. IN CEEA CE PRIVESTE PROBLEMA RELAŢIILOR DIPLOMATICE EA NU DEPINDE DE ACESTE TRATATIVE. SE ÎNŢELEGE CA SINTEM INTERESAŢI IN ACEEA CA, IN LI., MITA POSIBILITĂŢII, RD. GERMANA SA ÎNTREŢINĂ ‘ RELAŢII DIPLOMATICE CU TOATE STATELE. ACEASTA ESTE O PROBLEMA PRIVIND DIEZ- VOLTAREA BUNELOR RELAŢII INTRE POPOARE ȘI STATE. In vederea discutării problemei Berlinului Se proiectează o întilnire a miniştrilor Afacerilor Externe ai puterilor occidentale LONDRA (Agerpres) TASS anunţă: Răspunzînd la întrebarea privind o posibilă convocare a unei conferinţe a miniştrilor Afacerilor Externe ai SUA, Angliei, Franţei şi Germaniei occidentale în problema Berlinului, reprezentantul ministerului Afacerilor Externe al Angliei a declarat că in afară de consultările în cadrul NATO care fără îndoială că trebuie să aibă loc, este necesară şi o dezbatere între cele 4 ţări direct interesate. După cum a declarat reprezentantul, in momentul de faţă se discută la ce nivel să aibă loc aceste tratative, care ar fi mai bine să se ţină la Bonn. Comentînd această declaraţie observatorul diplomatic al agenţiei Press Association declară in mod categoric că In următoarele 10 zile va avea loc o întîlnire a miniştrilor Afacerilor Externe ai puterilor occidentale în vederea discutării problemei Berlinului. ,,Acum, arată agenţia, este de fapt sigur că în cursul următoarelor 10 zile miniştrii Afacerilor Externe ai Angliei, SUA, Franţei şi Republicii Federale Germane se vor întilni ln Bonn pentru a discuta problema Berlinului. Se crede că această întîlnire va avea loc înainte de sesiunea NATO care va începe la 16 decembrie la Paris şi la care va fi de asemenea discutată această problemă”. Eisenhower şi Dulles urmează vechea politică în problema Berlinului NEW YORK (Agerpres). După cum anunţă agenţia Associated Press,, la 30 noiembrie, secretarul de stat al SUA, Dulles, l-a vizitat pe preşedintele Eisenhower la Augusta (statul Georgia) şi a conferit cu el. In declaraţia dată publicităţii în urma acestei întrevederi. Dulles arată că el a raportat preşedintelui despre desfăşurarea evenimentelor după primirea notelor Uniunii Sovietice în problema Berlinului. Noi am menţionat, se spune în declaraţie, schimbul de păreri care a şi avut loc între aliaţii occidentali, deosebit de interesaţi în problema Berlinului, inclusiv R. F. Germana, precum şi unitatea de vederi care există în occident. Desigur, consultările vor continua. După cum reiese din această declaraţie, „preşedintele a reafirmat intenţia fermă" a guvernului SUA de a urma vechea politică în problema Berlinului, adică de a împiedica normalizarea situaţiei în oraş şi de a menţine Berlinul occidental ca un focar al încordării în Germania şi în Europa. (Ziarele) In zona occidentală a Berlinului nu numai că nu este distrus militarismul ci, dimpotrivă, îşi înalţă capul tot mai sus Redacţia şi Adu.mistiția i.naiul Culturii Str. Maissa. Manuevachi Kr. I Kielou 1409 PLACA RĂMAȘULUI O delegaţie de parfid şi guvernamentală a R. D. Germane va vizita Polonia BERLIN 11 (Agerpres)După cum transmite ADN, la livitaţia C. C. al PMUP şi a guvernului R. P. Prolone in decembrie a c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a R. D. Germane va vizita Polonia, răspimzind astfel vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Polone în R. D. Germană In iunie/l957. I —oOo— in Argentina continuă greva feroviarilorSO© grevişti arestaţi fBUENOS AIRES (Agerpres). ,In Argentina continuă greva feilroviarilor care cer sporirea salariilor. După cum s-a mai anunţat guvernul argentinian, pentru a înăbuşi greva, a declarat mobilizarea în afiimată a tuturor feroviarilor. Corespondentul agenţiei Associated Press anunţă că trupele au ocupat toate gările şi procedează la arestarea greviştilor. Numai la 28 noiembrie au fost arestate 800 persoane. Sindicatul feroviarilor a cerut Curţii Supreme să anuleze decretul de mobilizare a greviştilor în armată. Curtea Supremă a respins această cerere. Greva continuă. Ministrul Muncii duce tratative cu reprezentanţii sindicatelor cu privire la încetarea grevei. După cum transmite agenţia U.P.I., ministerul Apărării al Argentinei a dispus înfiinţarea a 7 tribunale militare care să judece pe cei aproximativ 800 de muncitori feroviari arestaţi de autorităţile argentiniene. Unul dintre muncitori a fost condamnat la un an închisoare pe mo- I tiv ,,că refuză să muncească şi in■ cită şi pe ceilalţi tovarăşi la grevă”. Alţi 5 muncitori din Cordoba au fost condamnaţi la 2 luni închisoare pentru aceleaşi acuzaţii. Pierderi serioase suferite de trupele franceze în Algeria ALGER (Agerpres)’ Un purtător de cuvînt al Frontului naţional de eliberare a Algeriei anunţă că în cursul luptelor care au avut loc între 19 şi 26 noiembrie în diferite regiuni ale Algeriei între patrioţii algerieni şi trupele colonialiste franceze au fost ucişi 301 soldaţi francezi şi răniţi alţi 145. 5 posturi militare franceze au fost complet distruse de unităţile de partizani algerieni. 2 trenuri militare franceze au fost aruncate în aer, iar mai multe vehicule militare au fost distruse. A fost capturată o importantă cantitate de armament. FUNERALIILE LUI GHEORGHI DAMIANOV SOFIA 1 — De la trimisul special Agerpres: Duminică 30 noiembrie locuitorii Sofiei şi delegaţi din întreaga Bulgarie şi din străinătate au condus pe ultimul său drum pe Gheorghi Damianov membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar şi preşedintele Prezidiului Adunări Populare a R.P. Bulgaria, conducător eminent al partidului şi al statului democrat popular bulgar. ... in sala de şedinţe a palatului Adunării Populare unde se afla depus sicriul cu corpul neînsufleţit al marelui dispărut, răsună solemn acordurile imnurilor de doliu. Sunt de faţă conducătorii partdului şi guvernului bulgar, membrii delegaţiilor străine desemnaţi să participe la funeralii. Lingă catafalc se află membrii familiei defunctului. ...Ora 10. Se schimbă ultima gardă. Sicriul lui Gheorghi Damianov este străjuit de Todor Jivkov prim secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Anton Jugov, preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi conducători ai partidului şi guvernului Republicii Populare Bulgaria. Sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Gheorghi Damianov este ridicat apoi din sala funerară şi purtat pe umeri de conducătorii de partid şi de stat bulgari spre piaţa din faţa palatului Adunării Populare. In piaţă şi pe străzile învecinate s-au strâns mii de oameni ai muncii din capitala Bulgariei şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor ţării, veniţi să aducă un ultim omagiu iubitului lor tovarăş Gheorghi Damianov. Sunt de faţă membrii misiunilor diplomatice din Sofia. O companie de onoare a trupelor garnizoanei Sofia aliniată în piaţă prezintă onorul. In acordurile grave marşului funebru, sicriul lui Gheorghi Damianov este aşezat in faţa Mausoleului. La tribuna Mausoleului iau loc conducătorii partidului şi statului bulgar, conducătorii delegaţiilor străine care participă la funeralii, membrii familiei defunctului. In piaţă se află adunaţi mii de oameni. Mitingul de doliu, închinat memoriei lui Gheorghi Damianov, este deschis de generalul de armată Ivan Mihailov membru al Biroului Politic al C. C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Apărării Naţionale al R. P. Bulgaria. A luat apoi cuvintul Boian Bîlgaranov membru la Biroul Politic şi secretar al CC al P.C. Bulgar. ' ' A luat apoi cuvintul N. G. Ignatov, membru ln prezidiu şi secretar al C.C. al PCUS, membru al delegaţiei guvernamentale a URSS la funeraliile lui Gheorghi Damianov, care vorbind in numele tuturor oamenilor muncii din Uniunea Sovietică a exprimat adinca lor durere şi condoleanţe in legătură cu greaua pierdere a poporului bulgar. Vorbind in numele delegaţilor celorlalte ţări socialiste la miting a rostit o auvîntare I. Loga Sowinski, membru al Biroului Politic al CC al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, şeful delegaţiei poloneze la funeralii. La miting a luat de asemenea cuvintul Rodoliub Ciolakovici, vicepreşedinte al Vecei federative a RPF Iugoslavia, şi Maria Zaharieva, secretar al CC al Uniunii tineretului comunist-dimitrovist din Bulgaria. ...Mitingul de doliu s-a sfirșit. Convoiul funebru se îndreaptă cipai spre cimitirul Sofiei. Pe tot traseul, pe unde au trecut convoiul funerar in drum spre cimitir, mii de locuitori ai Sofiei au adus un ultim salut eminentului dispărut. La cimitir, in fața criptei deschise, aflate in apropierea mormîntului lui Dimitar Glagoev, întemeietorul Partidului Comunist Bulgar, a luat cuvintul S Iliev, prim secretar al Comitetului raional Mihailovgrad al PCR. In 1923, la Mihailovgrad, G. Damianov a luptat neînfricat, în fruntea detașamentului său, împotriva trupelor monarho-fasciste... Sicriul este coborit în criptă. Răsună solemn imnul de stat al R.P. Bulgaria. In semn, un ultim omagiu adus marelui dispărut o companie militară de onoare trage salve de armă. Pe mormîntul proaspăt sint așezate coroane de flori. Gheorghi Damianov a murit... Poporul bulgar, sub conducerea gloriosului său partid comunist va continua măreaţa luptă căreia Gheorghi Damianov i-a închinat viaţa sa întreagă, pentru victoria socialismului şi comunismului. Declaraţia lui,Marcel Servini fruntaş P. C. F. PARIS (Agerpres). Marcel Servin, membru al Birouului Politic al CC şi secretar al Partidului Comunist Francez, a făcut o declaraţie la radio în care a comentat rezultatele preliminare ale celui de-al II-lea tur de scrutin al alegerilor pentru Adunarea Naţională. El a aratat că în cel de-al doilea tur de scrutin Partidul Comunist, care s-a afirmat ca primul partid încă în primul tur de scrutin la alegerile din 23 noiembrie, a obţinut un număr şi mai mare de voturi. Dar din cauza sistemului absolut antidemocratic de votare. Partidul Comuinist are în total 10 deputaţi. Partidul lui Soustelle, U.N.R („Uniunea pentru noua republică”) care a obţinut mai puţine voturi are mult mai multe mandate ca partidul comunist. Servin a subliniat că politica lui Guy Mollet, liderul socialiştilor de alianţă cu cea mai neagră reacţiune nu a folosit nici pe departe partidului socialist care sconta să obţină 130 de locuri în Adunarea Naţională, iar în prezent are doar 40 de locuri. Acest lucru denotă, a subliniat Servin, că tendinţa de a complota cu rebelii de la 13 mai (data putchului fascisto-militar de la Alger(N.R.) nu face decit să favorizeze planurile acestora. Vom avea o Adunare Naţională ultra reacţionară, a spus Servin, cum n-a mai avut-o Franţa încă de pe timpul lui Ludovic al XVIII-lea. In prezent nu există sarcină mai urgentă pentru toţi republicanii decît să se unească din nou spre a bara calea acestei reacţiuni extreme, pentru a apăra libertatea. Atlt în domeniul economic cît şi în domeniul social au rămas nerezolvate probleme importante. Trebuie de asemenea să se găsească o soluţionare a situaţiei din Algeria care poate fi realizată numai pe calea tratativelor. Rezultatele alegerilor ne fac să ne temem, că de acum încolo şi mai mult ca pînă acum, această politică cu adevărat naţională va f respinsă. Partidul nostru care se ridică din nou ca un bastion de nădejde al democraţiei va continua să aducă la îndeplinire sarcina sa — unirea republicană împotriva neofascismului care își face drum. Rezultatele preliminare ale celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor din Franţa PARIS 1 (Agerpres) — La Paris au fost date publicităţii rezultatele preliminare ale celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare franceze, care a avut loc la 30 noiembrie. Al doilea tur de scrutin s-a caracterizat printr-o şi mai mare abţinere de la vot decît primul, numărul abţinerilor reprezentînd 25,12 la sută din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. Potrivit rezultatelor oficiale, procentul voturilor obţinute de Partidul Comunist Francez a crescut faţă de primul tur de scrutin şi în unele circumscripţii s-a apropiat de procentul voturilor obţinute la alegerile din 1956. In ciuda faptului că Partidul Comunist a obţinut cel mai mare număr de voturi, aproape 4.000.000, în primul tur de scrutin, el nu deţine însă , datorită sistemului electoral antidemocratic şi reacţionar, decît 10 mandate , în noul parlament. In acelaşi timp, partidul lui Soustelle, „Uniunea pentru noua republică", în jurul căruia au făcut bloc toate forţele reacţiunii, deţine 187 mandate, deşi a obţinut în primul tur de scrutin numai 3.600.000. Toate celelalte partide şi grupări politice care au obţinut mai puţine voturi decît Partidul Comunist deţin un număr mai mare de mandate decît acesta. Astfel, partidul socialist deţine 40 de mandate, partidul radical — 13, partidul independenţilor — 120, MRP — 44, partidul creştin,democrat al lui Bidault — 13, grupările aşa numitului centru de stînga — 8, diverse grupări de dreapta 12. Se poate spune că cel de al doilea tur de scrutin reprezintă încheierea afacerilor de culise şi a tîrgului dintre partidele de dreapta pertru împărţirea locurilor în parlament. Acest complot al forţelor de dreapta a fost posibil datorită sistemlui electoral antidemocratic şi reacţionar. Datorită acestui sistem fraudulos, milioane de alegători care au votat pentru candidaţii Partidului Comunist nu sunt reprezentaţi în parlament. In aceeaşi situaţie se află şi alegătorii care au votat pentru candidaţii altor partide de stînga şi chiar în unele circumscripţii pentru candidaţii partidului socialist, deşi acesta face parte din partidele de la putere. Partidul socialist, în ciuda colaborării lui cu liderii de dreapta, a pierdut multe locuri. Numeroşi fruntaşi socialişti, ca Christian Pineau, Robert Lacoste şi alţii nu au mai fost aleşi. Scindarea forţelor de stînga a înlesnit complotul reacţiunii. La Montreal (departamentul Sena) de pildă, împotriva candidaturii lui Jacques Duclos, secretar al CC al PC Francez, a fost propusă candidatura consilierului general local, Profichet (Uniunea pentru noua republică). IncoOo— primul tur de scrutin, Jacques Duclos a obţinut peste 40 la sută din numărul voturilor, adică mult mai mult decît Profichet. Dar, înaintea celui de al doilea tur de scrutin, candidatul socialist a renunţat la candidatura sa în favoarea lui Profichet şi astfel acesta a fost ales deputat. Totuşi în ciuda tuturor eforturilor şi manevrelor lor, forţele reacţionare nu au reușit să împiedice alegerea lui Maurice Thorez, secretar general al Partidului Comunist Francez. Pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul alegătorilor din districtul său. Nr. 3813 Dimitar Ganev a fost ales preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria SOFIA 1 Trimisul special Agerpres Duminică 30 noiembrie a avut loc cea de a 2-a sesiune extraordinară a Adunării Populare a R. P. Bulgaria, pentru alegerea noului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bularia. La sesiune au asistat delegaţiile străine care au participat la funeraliile lui Gheorghi Damianov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, şefii şi membrii reprezentanţelor diplomatice acreditaţi la Sofia, ziariştii bulgari şi străini. Şedinţa a fost deschisă de Ferdinand Rozovski, preşedintele Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria. Asistenta a păstrat un moment de reculegere în memoria fostului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Gheorghi Damianov. Din însărcinarea CC al PC Bulgar a Consiliului Naţional al Frontului Patriei şi a grupurilor parlamentre ale PC Bulgar şi Uniunii Populara Agrare din Bulgaria, Todor Jivkov, membru al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, a propus să fie ales ca preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria Dimitar Ganev, membru al Biroului Politic, secretar al CC al PCR, fiu credincios al poporului bulgar, vechi militant al Partidului Comunist Bulgar. Deputaţii şi invitaţii la şedinţă au aprobat cu aplauze îndelungate această propunere. Trecîndu-se la vot, Adunarea Populară a ales în unanimitate pe Dimitar Ganev ca președinte al Prezidiului Adunării Populare a R. p. Bulgaria. Cuvintul noului preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria Luînd cuvintul, Dimitar Ganev a mulţumit partidului şi poporului pentru încrederea deosebită care i-a fost acordată, exprimîndu-şi totodată angajamentul de a munci cu abnegaţie pentru îndeplinirea înaltei sale misiuni. Dimitar Ganev a încredinţat că-şi va închina toate forţele slujirii poporului, cauzei triumfului socialismului, întăririi păcii şi prieteniei între popoare, cauzei întăririi legăturilor indestructibile cu familia ţărilor socialiste, în frunte cu marea Uniune Sovietică. In Algeria. Musulmanii au fost forţaţi de armată să se prezinte la secţiile de votare PARIS 1 (Agerpres) După cum reiese din relatările presei, pe teritoriul Algeriei, alegerile pentru Adunarea Naţională franceză se desfăşoară ca şi referendumul din 28 septembrie, sub un sever control al armatei franceze, ceea ce face ca populaţia locală să fie cu totul lipsită de posibilitatea de a-şi exprima liber părerea. Ziarele pariziene arată că sînt numeroase cazurile cînd alegătorii musulmani sînt aduşi la secţiile de votare cu autocamioane militare însoţite de soldaţi francezi. Procentul alegătorilor care participă la alegeri variază între 20 la sută şi 90 la sută în funcţie de modul în care armata franceză reuşeşte să ţină sub controlul său o regiune sau alta. Corespondentul din Algeria al agenţiei Associated Press, descrie în felul următor rolul armatei franceze în „organizarea" alegerilor de acolo. ..In satul Isserbe T, unde am asistat la alegeri, scrie el, alegătorii musulmani ne-au comunicat că armata franceză indică cine trebuie să fie votat. Un locotenent din armata franceză care se găsea la secţia electorală mi-a confirmat că în acel sat, organele care s-au ocupat cu pregătirea psihologică a populaţiei indicau locuitorilor pentru cine să-şi dea votul". Relevîrnd că de la începutul votării acest sat „a fost înconjurat de trupe franceze", corespondentul american informează că „alegătorilor le-au fost propuse patru liste” de candidaţi, pe care figurau ,exclusiv adepţii „Algeriei franceze”. Corespondentul citează în continuare cuvintele unui alegător care a declarat că în acest sat nu vor fi abţineri de la vot pentru că la secţiile de votare pe carnetul fiecărui alegător va fi pusă o ştampilă specială şi „cine știe ce se va întîmpla cu acela care va refuza să voteze ?". Presa democrată franceză despre rezultatele celui de al doilea scrutin al alegerilor din Franţa „In linii generale, scrie ziarul „L'Humanite", Partidul Comunist a obţinut sute de mii de voturi în plus faţă de primul scrutin. Numeroase voturi în plus au fost exprimate în favoarea candidaţilor comunişti chiar în circumscripţiile în care candidaţii comunişti nu aveau şanse de a fi aleşi. Aceasta înseamnă că numeroşi alegători au vrut să dea votului lor semnificaţia unui vot împotriva fascismului. Principalul beneficiar al actualului sistem de scrutin reacţionar, scria „L Humanite", este partidul lui Soc*tefff. „Uniunea pentru noua republică", care devine forţa dominanta in parlament. Deşi s-a prezentat ca partid de centru, Uniunea pentru noua republică este în realitate o grupare fascistă. Ea reuneşte pe cei mai mulţi reprezentanţi ai cercurilor raionaliste şi are legături solide cu robie banei Guy Mollet credea că Partidul Socialist va fi unul din principalii beneficiari ai acestui scrutin şi ai curentului progaullist pe care s-a strânduit să-l dezvolte în ultimele luni In realitate, anticomunismul său l-a făcut să piardă numeroase voturi Ar fi o gravă greşeală, scrie în continuare ziarul, să Închidem ochii îrn faţa ameninţării fasciste care se afirmă şi mai mult după cel de al doilea tur de scrutin. Noua Adunare va fi cea mai reacţionară de un secol şi mai bine. Aventurierii care vor ocupa locurile în Adunare, vor căuta să influenţeze politica viitoare a ţării. Ei vor face să crească şi mai mult mizeria în ţară, PARIS ! — Corespondentul Agerpres anunţă: Presa democrată franceză comentează rezultatele celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare franceze. Tiparul; }itreprinderea goligraficăIajt Str. Vasile Alecsandri Nr. 13Telefon 1210