Flacăra Iaşului, ianuarie 1959 (Anul 15, nr. 3839-3863)
1959-01-03 / nr. 3839
SPOR LA MUNCĂ * ÎN NOUL AN ! Anul 1958 s-a incheiat cu un bilanţ plin de succese remarcabile în toate sectoarele de activitate. Documentele plenarei CC al PMR din noiembrie 1958 au trasat sarcinile deosebit de importante care stau in faţa oamenilor muncii din patria noastră in anul 1959, an de mari perspective. Industria tării noastre va continua să se dezvolte. Planul economic de stat pe 1959 constituie o expresie a forţei statului nostru, care împreună cu celelalte tari ale lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va continua să se dezvolte şi să se întărească ca un factor de mare însemnătate în lupta pentru asigurarea păcii în întreaga lume. In majoritatea întreprinderilor a început dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1959. In lumina expunerii tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej făcută la plenara CC al PMR din 26- 28 noiembrie ac., fiecare colectiv de întreprindere se află, în 1959, în faţa unor sarcini de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea continuă a economiei ţării noastre. După prelucrarea planului de producţie la nivelul şefilor de sectoare, într-o serie de întreprinderi care sătura”, „Textila Roşie” fabrica de tricotaje , Moldova" şi altele, a început dezbaterea largă a sarcinilor viitoare de producţie. Conştiinţa ridicată a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, maturitatea lor politică, sînt demonstrate cu putere de participarea acestora, cu interes şi simţ de răspundere, la discuţiile ce au avut loc. Din marea masă a colectivelor au venit propuneri preţioase, practice, menite să asigure nu numai îndeplinirea sarcinilor sporite ce le revin, dar chiar şi depăşirea lor. Colectivul harnic al fabricii de tricotaje ..Moldova" de exemplu s-a angajat să depună toate forţele pentru ca în 1959 să producă mai mult, faţă de anul 1958, cel puţin 1.000.000 bucăţi tricotaje. Este vorba, fără îndoială, de o sarcină importantă, nu uşoară, dar pe care colectivul fabricii este dornic şi capabil să o îndeplinească. Cu prilejul dezbaterii planului pe 1959, unii participanţi la discuţii ca Eugenia Ichim, Clara Grosu, D. Proca Şi alţii, de la fabilca „Textila Roşie" şi-au exprimat hotărîrea de a contribui la îndeplinirea noilor sarcini, scoţînd la iveală în acelaşi timp numeroase rezerve interne care pot şi trebuie să fie folosite. Aceeaşi însufleţire şi aceeaşi hotărîre de muncă sînt prezente în inima fiecărui om al muncii din întreprinderile noastre. Comuniştii sînt în fruntea celor care doresc să înceapă noul an de muncă cu rezultate valoroase, obţinute prin descoperirea şi folosirea rezervelor interne Comunistul Hanganu Mărgărit ajutor de maistru la Unitatea B. a fabricii „Ţesătura", de exemplu, participînd la dezbaterea sarcinilor de plan, a arătat că în munca sa de agitator şi propagandist va căuta să mobilizeze, pe muncitori, contribuind el însuşi la îmbunătăţirea calităţii, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. Dezbaterea planului de producţie pe anul 1959 este in plină desfăşurare, ea urmînd să fie terminată intr-un timp scurt. Sarcinile de producţie vor fi defalcate şi cunoscute astfel de către fiecare muncitor, inginer şi tehnician. Faptul că în acest an s-a asigurat o cunoaştere mai din timp a sarcinilor de producţie prezintă o însemnătate deosebită, un sprijin preţios în munca de planificare şi realizare a producţiei. Măsurile de organizare a producţiei au putut fi luate astfel la vreme, ceea ce va asigura îndeplinirea în mai bune condiţiuni a sarcinilor de plan, începînd cu prima decadă, cu prima lună a anului nou. Organizaţiile de partid şi sindicate au datoria să mobilizeze pe fiecare muncitor, inginer şi tehnician, astfel incit participarea la dezbaterea planului pe anul 1959 să fie valoroasă, activă. Organizaţiile sindicale trebuie să desfăşoare o serioasă muncă politică şi educativă pentru ca fiecare membru al colectivului să fie lămurit, convins, că sporirea continuă a bunăstării lui şi a întregului colectiv, depinde de felul în care se va strădui să caute şi să găsească noi posibilităţi de îndeplinire şi depăşire a sarcinilor de plan. In cadrul Trustului regional de construcţii, a întreprinderilor şi şantierelor sale, dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1959, trebuie să atragă la discuţii un număr cît mai mare de constructori, care prin propunerile lor să contribuie la: reducerea costului şi termenelor de execuţie, la îmbunătăţirea radicală a muncii desfăşurate mai ales în sectorul construcţiei de locuinţe, care în anul 1959 va cunoaşte, în regiunea Iaşi, o amploare şi mai mare. In această perioadă, colectivul secţiei de topitorie a uzinelor metalochimice ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare a lansat o acţiune de preţ sub lozinca. Fiecare orr al muncii si contribuie cu cel puţin o propunere pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne în domeniul său de activitate". Această iniţiativă Patriotică trebuie să-şi găsească ecou şi în rîndurile colectivelor întreprinderilor noastre. Fiecare om al muncii, pe baza experienţei sale proprii, poate contribui la îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie, prin folosirea mai bună a capacităţii maşinilor, prin încărcarea utilajelor şi (Continuare în pag. 3-a). Trenul 3701 1 ianuarie 1959, ora 10 dimineaţa. Constantin Ionescu, şeful gării Socola, se află la telespichet în convorbire cu Nadia Nicolaevna, tălmaci , la gara Socola-Roşie. — Noroc şi mulţi ani, tovarăşă Nadia! — Mulţumesc, ta iei, — se aude răspunsul. — Ce e nou, — se interesează şeful gării? — Astăzi, la ora 2,29 a sosit din Uniunea Sovietică primul tren al anului 1959. — Cine a condus trenul Şi ce conţine? — Garnitura a fost condusă de mecanicul Zamiprovski şi de şeful de tren Scoropîşnia Şi a fost Primită la noi de impegatul de mişcare Ion Dumitru şi de şeful de tură Aurel Teodorescu. Trenul, cu nr. 3701 — precizează in continuare tovarăşa Nadia — a venit cu 15 vagoane şi a fost incărcat cu produse diferite: fier pentru laminorul de la Roman, cocs pentru furnalele de la Hunedoara, instalaţii de mare tehnicitate , pentru noile obiective industriale din ţară. — Şi alte noutăţi — se mai informează şeful? * Peste 55 de minute vi-1 _ne răspunsul tovarăşei Nn- ; * dia — intră în staţie alt , tren cu 40 de vagoane, unele din ele conţin mărfuri, instalaţii şi materiale pentru Republica populară Romina, altele sunt în tranzit pentru Republica Populară Bulgară La ora cinci se efectua convorbirea înregistrată de noi, mărfurile şi produsele sosite din ţara vecină şi prietenă cu trenul de noapte erau încărcate în alte vagoane. Ele luaseră drumul spre întreprinderile şi şantierele Patriei— IA. M.k SUMARUL. MAGAZIN: — In ajunul pătrunderii omului în cosmos. — Cum m-am pregătit de revelion şi unde l-am petrecut. — Chiţibuşerii juridice din S.U.A. pag. 2-a — Toată atenţia rentablităţii gospodăriilor agricole de stat. — Sport pag. 3-a — CU PRILEJUL ANULUI NOU: Felicitarea adresată poporului sovietic de C. C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.P.S.S. și guvernul U.R.S.S. __ Mesajul lui N. S. Hrușciov către poporul american. — Manifestul P.C. din Germania cu prilejul celei de a 40-a aniversări a întemeierii sale. __ Evenimentele din Cuba, pag. 4-a Urări prieteneşti Comitetului de partid al întreprinderii Textile „Trigornaia Manufactura" Imi amintesc deseori de vizita pe care am făcut-o împreună cu alţi tovarăşi în luna iunie a.c. la minunata dvs. întreprindere. Schimbul de experienţă pe care l-am organizat în numele fabricii noastre s-a dovedit nespus de folositor. In urma acestuia am luat cunoştinţă de istoricul întreprinderii pe care a vizitat-o însăşi marele Lenin, de modul de organizare a procesului de producţie, de rezultatele deosebite pe care le obţine în munca sa harnicul colectiv al întreprinderii. Despre toate acestea am vorbit, la întoarcere în ţară, muncitorilor fabricii noastre care au manifestat un viu interes faţă dere Moscova—U. R. S. S. lul de muncă şi realizările tovarăşilor şi prietenilor lor din ţara constructorilor comunismului. Acum, cu ocazia noului an, colectivul fabricii „Ţesătura" Iaşi, în frunte cu comitetul de partid al întreprinderii, se simte fericit şi dornic să ureze minunatului colectiv al întreprinderii „Trigornala Manufactura" sincere felicitări şi noi succese în anul 1959. Vă adresăm pe această cale, dragi prietenii şi tovarăşi, tradiţionala urare La mulţi ani! ALEXANDRU COTZUR secretari! Comitetului de partid al fabricii „Ţesătura'' Iaşi Blocuri de locuinţe pentru muncitorii F.R.B. Foto: D. PAVALAŞCU către G. M. Nagornîi ing. agronom în sovhozul Salivonkovski raionul Grebenkovski regiunea Kiev R.S.S. Ucraineană Cu ocazia noului an 1959 îţi urez ţie, dragă prietene mulţi ani fericiţi şi succese în munca măreaţă de construire a comunismuluii, parcă mă văd cu câţiva ani în urmă cum împreună cu tine şi ceilalţi colegi de la Academia Agricolă Timireazev, aşteptam în faţa aparatului de radio să ascultăm tradiţionala urare de Anul Nou a tovarăşului Voroşilov. Cum în clipa cînd stingerea luminii a anunţat începutul altui an, te-ai ridicat şi îmbrăţişîndu-ne ne-ai spus cu glasul înnecat de emoţie: ,,Snovîm godom tovarişcii” Parcă te văd cum la venirea mea în Uniunea Sovietică pentru studii te ofereai să mă ajuţi Şi cu cită răbdare făceai acest lucru! Treptat munca şi viaţa în colectiv ne-a împrietenit. Şi, cu cită părere de rău ne-am despărţit Depărtarea n-a putut însă să şteargă amintirea clipelor frumoase trăite împreună cu tine şi cu ceilalţi colegi sovietici. In pragul anului 1959 îmi amintesc iarăşi de voi. Şi nu rareori povestesc ţăranilor noştri muncitori despre înfăptuirile minunate ale colhoznici, iar sovietici. In raionul nostru mii de familii de ţărani au intrat în gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole şi numărul celor care păşesc spre belşug creşte mereu. In această operă îmi aduc şi eu contribuţia cu drag. Dragul meu Grişa, păşesc în noul an plin de hotărîre şi optimism, aşa cum m-au învăţat comsomoliştii, cum m-ai învăţat tu. Plin de recunoştinţă îmi îndrept gîndurile către tine, prietene drag, dorind din inimă ca noul an să-ţi aducă numai succese. OSWALD ROMAŞCANU ing. agronom secţia agricolă raionul Bîrlad reg. Iaşi Din toată inima îmi stăruie încă in memorie amintirea neştearsă pe care v-o port dumneavoastră tovarăşe Vladimir Macarovici Condratev din timpul pe care l-am petrecut la Moscova atunci, cînd împreună cu alţi colegi de-ai mei, am fost trimis pentru a deprinde detaliile tehnologiei de fabricaţie a antibioticelor. Dumneavoastră precum şi mulţi alţi prieteni sovietici, specialişti în fabricaţia antibioticelor, ne-aţi dat, atunci," In timpul specializării la Moscova, precum şi în perioadele de timp pe care le-aţi petrecut aici, in mijlocul nostru, un ajutor prietenesc, valoros din punct de vedere ştiinţific. De acum trei ani, de cînd fabrica noastră a intrat în funcţiune şi pînă in prezent, colectivul de muncă al fabricii, precum şi colectivul de cercetători, a obţinut rezultate deosebite in producţia de antibiotice. Pe parcurs, noi am produs o serie de sortimente, cum ar fi: penicilină, cicilină, retacitină, aureociclină, vitamina B12 şi altele şi sintem pe punctul de a linsa noi produse de scară industrială ca: streptomicina, tetraciclina, eritromicina, unguent de aureomicină şi altele. Peste puţine zile noua reţetă de fabricaţie a penicilinei adoptată după indicaţiile preţioase primite de la dvs. şi alţi specialişti sovietici va fi aplicată pe scară industrială. Aceasta va permite ca activitatea pe şarja de penicilină să crească considerabil Produsele noastre, cunoscute şi apreciate atit în ţară cit şi în străinătate, au cucerit de pe acum un prestigiu substanţial. Aceste succese nu le-am fi putut obţine fără ajutorul sovietic calificat, desinteresat, caracteristic relaţiilor frăţeşti ce există între Marea Uniune Sovietică şi celelalte, ţari socialiste. Acest ajutor mă face ca acum cu ocazia noului an să mă gîndesc la dumneavoastră ,ci să vă urez din toată inima .La mulţi ani“. Ing. I. NISTOR dir. ştiinţific al Instit. de Cercetări .Chimico-Farmaceutice Filiala iaşi Veselie, bucurie, tinereţe Seară de anul nou... Oraşul este inundat de lumini, pătrund în sediul liceului seral din Birlad. Aici se fac ultimile pregătiri pentru începerea revelionului tineretului. Nu-i nici oraş şi în holul liceului au şi sosit grupuri masive de băieţi şi fete, îmbrăcaţi sărbătoreşte. Ei se adună aici pentru a cinsti in cint şi voie bună victoriile obţinute în anul de la care numai peste cîteva ore îşi vor lua bun rămas pentru a ura bun venit lui 1959 şi a cinsti in sănătatea tuturor celor ce muncesc pentru construcţia socialismului. S-au adunat cu toţii laolaltă peste 200 de tineri, de, la:FRB,FCB, cooperativele meşteşugăreşti, elevi etc. Unde să stau Pentru a cuprinde întreaga atmosferă tinerească a serii de revelion? In sălile cu mese sau acolo unde se dansează? De cîntat se erită peste tot■ Mă aflu în faţa atitor tineri fruntaşi toţi unul şi unul- Şi tare,s curios să le cunosc gîndurile. — Tovarăşe Botez... — La mulţi ani! — ... Dar... nici un dar. Parcă omul mi arde acum de interviuri? Sălile revelionului spun poate destul: bucurie şi veselie, tinereţe... Dar proiectele de viitor ale acestor tineri? Am notat in carnetul de note citeva din proiedele de viitor ale unor muncitori de la FRB. Parcurg rindurile: strungarul Const Radu: "Vreau ca în 1959 să nu mai aud de rebuturi in secţia strungărie"; rectificatorul seu Ier Ion Antohi: „..să termin şcoala medie şi să mi îmbogăţesc tot mai mult cunoştinţele"; dispecerul Gheorghe Leonte: „Să reuşesc la examenul de admitere in facultate"; frezorul Ion Anghele: „Să-mi termin casa..."; forjorul Toader Macarie: „Să fie pace"... Ginăurile înaripate... „In ‘59 doresc să obţin noi şi importante performanţe spotive", „Aş vrea să-mi întemeiez un cămin..." —I sînt năzuinţe, visuri, idei Şi dorinţe, izvorîte din inimi tinere. . Se apropie miezul nopţii■ A trecut poştaşul cu răvaşele..Torturile cadou au fost consumate, paharele se umplu din nou. Se ciocnesc: — Să ridicăm paharele pentru tineretul oraşului nostru, al ţării! — Să ciocnim pentru succesele noastre, pentru viitorul nostru... — Şi al nostru... — ...al tuturor! S-a făcut ora 12. Noaptea. Pentru o clipă luminile s-au stins. Apoi: stringeri de mină, îmbrăţişări, felicitări reciproce, urări pentru noi succese in nun?ă, pentru pace, Pahare'e s-au umplut. Muzica buită. Se rîde zgomotos. Se dan'^ozn cu foc Aşa-i la revelion: bucurie şi veselie, tinereţe... ION OPREA' corespondentul ziarului „Flacăra laşului1’ în raionul Bîrlad ^ Cuvîntâm fofifisiui CHIVU STOICA rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Chivu Stoică, membru al Biroului Politic al CC al PMR, preşedintele Consiliului de miniştri al , Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1958 la posturii? noastre de radio, în următoarea cuvântare: 1 Tovarăşi şi tovarăşe, cetăţeni; şi I cetăţene, 1 , î| Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cînd poporul nostru a devenit stăpîn, al propriului său destin. In anulcare s-a sfîr- I şit, pe întinsul ţării noastre- s-au înălţat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, locuinţe, şcoli şi spitale, s-a lărgit şi s-a, consolidat sectorul socialist alagriculturii, s-a îmbunătăţit traiul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. înfăptuirile rodnice ale acestui an , sînt rezultatul muncii/creatoare a î eroicei noastre clase/muncitoare, al î harnicei ţăpânimi muncitoare,, a oamenilor de cultură legaţi de popor. *■ Ele sînt : rodul politicii marxistleniniste/a partidului nostru care :■ conduce cu mînă sigură poporul ■ muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obţinut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susţinute, abnegaţie şi elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăţilor, inerente perioadei de mari transformărisocial-economice şi de lichidare a înapoierii în care a fost ţinută ţara noastră de burghezie şi moşierime, însufleţiţi de victoriile repurtate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, * oamenii muncii vor manifesta Şi în anul care vine acelaşi avînt creator în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viaţă a sarcini. ■ ,r r,.ere*-ro-' care partidul nostru le-a pus în faţa poporului.Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi şi mai evidente, asîgurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale şi culturale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obţinute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucurăm totodată de marile realizări ale popoarelor frăţeşti din Uniunea Sovietică şi din celelalte ţări ale "lagărului socialist Realitatea ''ie,/ înfăuririle materiale şi spirituale/ale sistemului socialist mondial/demonstrează în faţa întregii lumi superioritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul devalorizării şi inflaţiei, al agravării şomajului, al atacului reacţiunii împotriva libertăţilor democratice; lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale; pentru democraţie şi progres social capătă o amploare şi o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace şi ştie că această năzuinţă a sa este împărtăşită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmărilor şi a cheltuielilor militare, de primejdiile grave ale politicii ,,pe marginea prăpastie!", dusă de agresorii imperialişti, dornici să cotropească pămînturi stranie, să subjuge alte popoare, să le răpească independenţa naţională şi dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obţinute de popoarele iubitoare de pace în anul 1958 justifiă convingerea noastră, că anul care vine va fi anul unor noi biruinţe ale forţelor păcii, care sînt în măsură să împiedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, îndreptată împotriva păcii şi securităţii popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte ţări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă Cu toate forţele ce fiintă pentru nace Republica Populară Romrână îşi va aduce şi pe viitor contribuţia activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru asigurarea unei păci trainice în întreaga lume In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc. Romín, al guvernului Republicii Populare Romíne, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, urez din toată , inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbaţi, femei, tineri care muncesc cu dragoste şi devotament în uzine şi fabrici, în mine, pe ogoare, în instituţii şi lăcaşuri de cultură, noi succese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propăşirea ţării şi fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, şi le adresez tradiţionala urare a poporului nostru. La mulți ani. t Revelionul tineretului Ultima zi a anului ce a trecut a fost un minunat prilej şi pentru tinerii ieşeni de a sărbători un an de victorii in construirea socialismului în patria noastră. Pentru ei, tineri fruntaşi in producţie din întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, comitetul regional UTM a organizat pentru prima dată în oraşul Iaşi, un revelion al tineretului. Cum au petrecut tinerii? Palatul Culturii, cu frumoasele lui interioare se transformase parcă in noaptea revelionului intr-un palat din basme. Bogata fantezie a tinerilor organizatori ai revelionului a contribuit la creareaunui interior ce desfăta privirea, ce te îndemna să participi cu tot entuziasmul la veselia ce exista aici. De la frumosul pom de iarnă , nelipsitul Moş Gerilă, la feeria luminilor multicolore, de la panourile şi tablourile cu imagini din basme, la acordurile orchestrelor, totul crea o ambianţă plăcută. Orele 21... Spre Palatul Culturii se îndreptau grupuri, grupuri de tineri voioşi, nerăbdători de a intra bit mai repede, chemaţi parcă de acordurile orchestrei. Intîmpinaţi de aci-viştii comitetului regional UTM, cu urarea „Bun venit şi la mulţi ani 1959", sutele de tineri au populat Palatul Culturii. Pe tinărul mecanic de locomotivă Neculai Fanaragiu, de la Depoul CFR, Maria Netedu şi Ion Ungureanu din complexul CFR Iaşi, Maria Hirtopeanu, Raşela Haimovici, Maria Porfiriuc şi Elena Galan de la Fabrica de tricotaje „Moldova", elevii şi studenţii Elena Gheorghiţă, Zlăvog Gabriela, N. Tiron, Dana Fribeşteanu, filaturistele Magda Zotic, Filip Ana, Elena Antonesei, ţesătorii Maria Rusaniuc şi Ion Sticlaru, electricianul Cănănău Dumitru şi numeroşi alţi tineri fruntaşi în producţie, i-am întîlnitîn noaptea revelionului tineretului de la palatul Culturii. Voia bună şi entuziasmul tineresc a cuprins pe toţi participanţii la revelion. Muzica de dans închinată fruntaşilor de la Atelierele CFR Ilie Pintilie, de la fabrica Ţesătura, elevilor şi studenţilor fruntaşi, a prins in rit re fele ^melodiilor sutele de perechi ce atacau „Primul 'mostru tango", „Valurile Amorului", etc programele prezentate de artist’* teatrului de operă şi Balet. al Teatrului National „V, Ale^s^n dri", de Filarmonica de Stat, au avut şi ele menirea de a contribui la întreţinerea unei atmosfere pline de voie bună. N-a lipsit nici „Pliguşorul" , interpretat de artiştii Teatrului Naţional, ce au redat munca plină de avînt a oamenilor muncii din ţara noastră pentru construirea societăţii socialiste. „Aho, aho, copii şi fraţi, Staţi puţin şi nu minaţi Şi spre noi vă apropiaţi Să auziţi urarea noastră".. Ţara întreagă, şantier Reşiţa şi Hunedoara Turda, Roman, toată ţara De la munte pun la mare I-o prisacă mare, mare, Cu albine lucrătoare..Se apropie noul an. Tovarăşul Simion Timofte, secretar al comitetului regional de partid, urează tineretului din regiunea Iaşi noi succese întonul 1959. Apd primul secretar al comitetului regional UTM, tov. Amariei Constantin, in numele tineretului a mulţumit Pentru răile primite, adresînd la rîndul său, tineretului urări de noi succese in muncă In 1959. La orele 24 se stinge lumina- Noul an este marcat prin aprinderea a numeroase reflectoare, ce scaldă sala intr-,o lumină puternică. Cîntecul, dansul și voia bună continuă, și odată cu primul pahar ridicat in, cinstea noului an, tinerii şi-au exprimat şi girăurile lor. Cu emoţie Şi re cunoştinţă au închinat primul pahar vieţii noastre noi, Republicii, păcii, partidului drag. A. ALEXANDRU