Flacăra Iaşului, februarie 1959 (Anul 15, nr. 3864-3887)
1959-02-01 / nr. 3864
Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să realizezi? Cu mai multe economii în producţie Prin creşterea productivităţi muncii, scăderea preţului de cost — pe baza reducerii consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie şi combustibil — şi îmbunăţrea calităţi produselor: ECONOMII DE PESTE 16.000.000 LEI Chemarea adresată muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreaga ţară de colectivele a 8 întreprinderi din Capitală Plenară C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 a pus în faţa colectivelor de întreprinderi Sarcina reducerii accentuate, în acest an, a preţului de cost al produselor. Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenară a arătat importanţa deosebită a reducerii preţului de cost, pentru sporirea acumulărilor statului, pentru dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai al poporului, subliniind că lupta pentru micşorarea costurilor de producţie în toate ramurile economiei naţionale, în toate întreprinderile, este o sarcină economică centrală. Răspunzînd cu entuziasm sarcinilor puse de partid,muncitorii şi tehnicienii din fabrici şi uzine îşi îndreaptă atenţia,incadrul întrecerii socialiste, spre realizarea de economii cit mai mari în producţie, pe bazavalorificării mai intense a rezervelor interne de creştere a productivităţii muncii, de reducere a consumurilor specifice de materii prime şi materiale şi de îmbunătăţire a calităţii produselor. Recent, colectivele a 8 întreprinderi din capitală — hotărâte să-şi sporească contribuţia lamărirea acumulărilor statului — au luat iniţiativa patriotică de a intensifica şi dezvolta multilateral lupta fiecărui muncitor, tehnician şi inginer, pentru economii cit mai mari în producţie, adresînd în acest sens o însufleţită chemare către toate colectivele de întreprinderi din ţară. In lumina sarcinilor puse de Plenară, colectivele celor 8 întreprinderi au analizat şi au dezbătut cu spirit de răspundere, în adunări de partid deschise şi în grupe sindicale, prevederile planului pe acest an. Participanţii la aceste adunări au arătat, dînd numeroase exemple concrete, că la fiecare loc de muncă există numeroase posibilităţi de a realiza economii peste plan, prin creşterea productiităţii muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie etc. Astfel, la uzinele „23 August“ a reieşit că se pot economisi peste plan 224 tone oţel, 170 tone fontă, 254 m.c. cherestea, 263 tone combustibil, 206.250 KwH, energie electrică şi altele. La uzinele „Semănătoarea“ a reieşit că se pot realiza economii de 150 tone laminate, 30 tone tablă zincată, 20 tone fontă, iar la fabrica de încălţăminte „Kirov“ 4050 m.p. piele, 1940 kg. talpă, 186 tone combustibil şi 35.000 Kw.H. energie electrică. I.mportante economii peste plan prin creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumului specific de materii prime şi materiale pot realiza şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii din celelalte întreprinderi. Colectivele celor 8 întreprinderi din Capitală — se arată printre altele in chemate — au hotărît ca în acest an să desfăşoare întrecerea socialistă sub lozinca: „Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să dea economii cu mai multe in producţie, prin creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie şi combustibil şi îmbunătăţirea calităţii produselor“. Aceste colective se angajează să obţină cel puţin următoarele economii la preţul de cost, peste sarcina planificată: — Uzinele „23 August“ 6.630.000 lei — Uzinele „Republica“ 2.500.000 lei — Uzinele „Semănătoarea“ 1.800.000 lei — Atelierele „9 u, ai1- 1.500.000 lei ■— întreprinderea „Kirov“ 1.400.000 lei — Cembîrajul de cauciuc mar~: 1.000.000 V\ · Intrepri-.derea metalurgică „ 731.000 lei — Fabrica „Flacăra Roşie“ 700.000 lei. Prin măsurile luate pentru creşterea productivităţi muncii şi duce ea consumurilor specifice de materii prime, materiale, re mbusilii, energie, etc., colectivele celor 8 întreprinderi din capitală vor aduce statului, în acest an, economii de peste 16 milioane lei. Colectivele acestor întreprinderi cheamă pe toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii din celelalte fabrici şi uzine din ţară să se alăture iniţiativei ca fiecare muncitor, tehnician şi inginer să dea patriei în acest an cît mai multe economii pest plan. , , .................. VVVVVVV''\/VV V V V VW V V V" V VW'. V V- V V V V V V -v V V V v > * V V V V w V Vv' \/V\/V De ce am intrat în colectiva Hotărîrea de a deveni colectivist am luat-o încă de acum un an, cînd eram militar în reg. Constanţa. Acolo am avut ocazia să văd puternice gospodării colective şi am putut să-mi dau seama cît de bine o duc colectiviştii. Pe atunci, în satul meu, Corni, nu exista încă gospodărie. Despre colectivele învecinate din Albeşti şi Tîrzii lumea vorbea mai ales la strinsul recoltelor şi împărţirea veniturilor. Atunci puteau şi întovărăşiţii noştri să vadă cu ca s-au ales şi cu cît au fost mai câştigaţi colectiviştii. întors din armată doream din toată inima să se înfiinţeze Şi la noi gospodărie colectivă. Intîmplarea însă a făcut ca să devin colectivist înainte ca Consătenii mei să întemeieze colectiva. Proaspăt venit din armată, treburile m au purtat pe la Tîrzii. Nu mai văzusem satul de ani de zile şi acum mai-mai să nu-1 recunosc. Cînd Pişifi şi voi pe calea belşugului plecasem nu erau atîtea case noi şi nici atîtea antene. Satul electrificat şi primenit prin atîtea schimbări era altul. La colectiva din Tîrzii aveam să-mi cunosc actuala soţie, Maria Dulcescu făcea parte din fruntaşele gospodăriei, iar hărnicia şi cinstea ei erau pentru mine cea mai bună zestre. Prin dînsa am putut să cunosc mai îndeaproape viaţa colectiviştilor şi să-mi dau seama ce înseamnă gospodăria colectivă pentru colectivişti. Mama fetei, văduvă de război, şi-a ridicat casă nouă cu ajutorul colectivei, iar din banii pentru zilemuncă şi-a luat vacă de lapte şi oi. Fratele ei Gh. Iftime, şi fiul lui îşi luaseră nu de mult, aparate de radio. Se cunoştea cît de colo că alta-i viaţa în colectivă. Fiecare colectivist mai avea în pod la recolta nouă suficient grîu vechi pentru consumul familiei. Am vizitat şi colectiva. Roadele muncii unite se văd peste tot. Toate ramurile de producţie sînt dezvoltate mereu şi odată cu acestea cresc şi veniturile. Avansurile băneşti primite de 'colectivişti veneau de la cele 32 vaci __ de lapte sau aproape 600 oi, 'de la porcii îngrăşaţi sau cele 22 hectare vie, de la grădina de legume sau din predarea cerealelor contractate cu statul. — Ei, îţi place gospodăria noastră? mă încerca uneori viitoarea nevastă. ION DIACONU colectivist Corni-Albeşti (Continuare în pag. 3 a) Mecanicii Gheorghe Rublic şi Neculai Dănilă de la Cerul Mecanic Iaşi fac ultimele verficări unui Grup de tractoare care au fost rjg^araţi. JLqiQlQ, £AUA * întreprinderea de medicamente „Fiola" din Capitală. IN CLIȘEU: un aspect de muncă. în regiune Se dezvoltă Învăţămîntul de cultură generală Partidul ’şi guvernul acordă o atenţie deosebită ridicării permanente a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii din ţara noastră. Această grijă se concretizează şi sprin fondurile însemnate care , sînt prevăzute în bugetul regiunii noastre pentru sectorul social-cultural Numai pentru învăţămîntul de cultură generală şi profesională sînt alocate peste 68 000 000 Iei care vor asigura buna funcţionare a celor 1074 unităţi şcolare din regiunea Iaşi. Planul de dezvoltare prevede pentru anul acesta lărgirea reţelei şcolare cu încă 17 şcoli la clasele 1—4, 14 şcoli pentru clasele 5—7 şi o şcoală medie la Negreşti In oraşul Iaşi Lucrări editare In ultimele luni ale anului trecut au fost executate în oraşul nostru lucrări de reparaţii capitale şi de întreţinere a numeroase străzi. Astfel, în cartierul Uzinei au fost refăcute şi date în exploatare un număr de 9 străzi. Dintre acestea amintim străzile Răşcanu, Pavlov, Platon şi altele care au fost înălţate şi bine pietruie. Asemeni acestora au mai fost refăcue şi străzle Friedrich Engels, Ncolae Bălcescu, V Roaită şi Copoiari din carierul Frumoasa O atenţie deosebită a fost dată şi îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie pe unde şosele principale. A fost reparată pe toată lungimea ei, şoseaua laşi—Ciurea, iar în prezent sir. în curs de terminare lucrarile pe şoseaua laşi-Breazu. - 000 — O experienţă interesanta In 3 regiuni din ţară — Iaşi, Timişoara şi Regiunea Autonomă Maghiară se procedează în prezent, cu titlu de experienţă, la unificarea circuitului înclus cu circuitul deschis al produselor medico-farmaceutice. Prin această unificare, se urmăreşte, între altele, mărirea capacităţii de utilizare a fondului de medicamente. Astfel, unităţile spitaliceşti vor fi aprovizionate într-o şi mai mare măsură cu produse chimico farmaceutice fără a mai fi necesare deplasările din liccenţa spitalului pentru prepararea linei reţete sau obţinerea altor medicamente. Această interesantă experienţă se realizează în prezent în regiunea Iaşi la 24 de unităţi, printre care la spitalul de adulţi, nr. 1, la spitalul regional „C.I. Partion” şi altele, pre-cum şi la spitalele din raioanele Tg. Frumos, Podul Iloaiei, Pașcani și Bîrlad. —OOO— Răspîndirea cunoştinţelor ştinţifice’ în raionul Negreşti De curînd, filiala regională SRSC a luat o serie, de măsuri cu privire la r sporirea contribuţiei SRSC la răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice în raionul Negreşti. • In vederea documentaţiei necesare pentru elaborarea conferinţelor s-au deplasat în raionul Negreşti ingineri, cadre didactice de la Institutul Agronomic, care au întocmit conferinţele „Ingrăşămintele, mijloc de ridicare a producţiei agricole în raionul Negreşti", ,,Măsuri pentru ocrotirea sănătăţii animalelor şi avantajele creşterii animalelor în unităţi agricole mari”, „Extinderea culturii viţei de vie în raionul Negreşti”, Extinderea livezilor de pomi”, etc. şi au organizat convorbiri pe teme agricole. încep adunările generale ale colectivelor copriritivelor de consum Incitînd cu luna februarie a.c. în întreaga regiune Iaşi se organizează adunări săteşti pe circumscripţii şi adunări generale ale colectivelor cooperativelor de consun. In cedrul acestor adunări se vor analiza, printre altele, situaţia contractărilor pe 1958, măsurile privitoare la încheierea contractelor pentru producţia de cereale a anului 1959 şi se vor studia planurile economice ale cooperati■lor de consum Cudelul acestor actări vor fi discutate, de asemenea, documentele celui de al III-lea Congres al cooperației, care a avut loc în decembrie 1958, trasîndu-se sarcini noi cooperației de consum din regiune. Lucrările Congresului al XXI-lea al P.CU.S." Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres) — TASS transmite: La şedinţa de sîmbătă dimineaţa a celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au continuat discuţiile pe marginea raportului tovarăşului N. S. Hruşciov cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a URSS pe anii 1959—1965. Acest plan măreţ de dezvoltare continuă, puternică a economiei şi culturii patriei socialiste este pe deplin realist — iată ideea principală cuprinsă în cuvîntările delegaţilor. Vorbitorii au subliniat de asemenea că noile teze teoretice, formulate în raportul tovarăşului N. S. Hruşciov sînt o contribuţie valoroasă la teoria marxist leninistă, care luminează calea construirii societăţii comuniste. Şedinţa din dimineaţa de 31 ianuarie s-a deschis sub preşedinţia lui L. N. EFREMOV. El a dat cuvintul lui I. D. MUSTAFAEV, prim secretar al CC al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Actualul Congres, a declarat I. D. Mustafaev, va intra în istoria partidului nostru ca una din paginile strălucite, marcînd începutul unei perioade noi în dezvoltarea Uniunii Sovietice — perioada construcţiei desfăşurate a comunismului. Nu există nici o îndoială că, în cel mai scurt timp, Uniunea Sovietică va ocupa primul loc în lume din punct de vedere al volumului absolut al producţiei, cît şî din punct de revedere al producţiei pe cap de locuitor şi va avea cel mai ridicat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în continuare I. D. Mustafaev, cînd in ceea ce priveşte dezvoltarea sa economică, Azerbaidjanul se află la un nivel tot atît de înapoiat ca celelalte ţări ale Orientului apropiat şi mijlociu. Astăzi însă, Azerbaidjanul s-a transformat într-o republică sovietică înaintată, avînd o industrie, agricultură şi cultură socialistă puternic dezvoltate. Aceasta o datorează Azerbaidjanul înfăptuirii neabătute a înţeleptei politici naţionale leniniste, grijii permanente a Comitetului Central al partidului şi guvernului sovietic pentru înflorirea tuturor republicilor naţionale ale Uniunii Sovietice, ajutorului frăţesc al marelui popor rus, care şi-a cîştigat stima şi dragostea profundă a oamenilor muncii din întreaga lume. In septenal, a arătat I. D. Mustafaev, producţia globală a industriei republicii va creşte cu 93 la sută. Ramurile principale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simţitoare. Va spori extracţia de petrol şi gaze. In republică se va organiza producţia de fibre şi piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită atenţie se acordă producţiei de îngrăşăminte minerale. Se prevede construirea primei mari centrale electrice din ţara noastră cu turbine cu gaze de tip descoperit. Ea va fi cea mai rentabilă termocentrală electrică din URSS. In continuare a luat cuvîntul A. I. KIRICENKO, membru al Prezidiului C.C. al PCUS şi secretar al CC al PCUS. Toate uriaşele realizări ale ţării noastre, a declarat el, sînt rezultatul muncii organizatorice gigantice a partidului nostru, al rolului său conducător, al politicii sale leniniste clarvăzătoare. Dezvoltînd și aplicînd in mod creator teoria marxist-leninistă, partidul înlătură, cu curaj din care tot ceea ce și-a trăit traiul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte A. I. Kiricenko a subliniat că astfel de frînă a fost grupul antipartinic, Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov care după moartea lui I. V. Stalin, a acţionat împotriva celor mai importante măsuri ale Comitetului Central îndreptate spre asigurarea avuntului continuu al economiei şi culturii. Dogmatici demni de dispreţ, care s-au rupt de viaţă, membrii grupului nici nu bănuiau cît de mult rămîn ei în urmă faţă de marxism leninismul viu şi adevărat, de viaţa poporului, de tot ceea ce transformă teoria într-o forţă materială. Zdrobind grupul antipartinic, Comitetul Central a repurtat o mare victorie în practica construcţiei comuniste. Acum, pînă şi scepticul cel mai înrăit îşi dă seama cită dreptate a avut şi cît de perspicace a fost Comitetul Central al PCUS, a spus în continuare A.I. Kiricenko, înfăptuinduna după alta măsuri de cea mai mare importanţă. Partidul nostru, a subliniat A.I. Kiricenko, a întărit şi mai mult legăturile cu poporul. In Partidul Comunist intră cei mai buni fii şi fiice ale poporului sovietic, spre a lupta în rindurile lui pentru înfăptuirea celor mai înalte idealuri ale omenirii. Pentru a îndeplini şi depăşi cu succes măreţele sarcini ale planului septenal, trebuie să muncim şi mai bine. Planul septenal, a subliniat vorbitorul, trebuie să devină pentru fiecare, comunist program de luptă. Fiecare trebuie să-şi găsească locul, rolul în munca comună a poporului sovietic pentru înfăptuirea planului septenal. Tocmai aici trebuie să se manifeste rolul organizator al organizaţiilor de bază ale partidului. Un rol măreţ în această operă revine şi comsomolului nostru leninist. In continuare A.I. Kiricenko a vorbit despre munca cu cadrele. In prezent, a spus în încheiere A. I. Kiricenko, ideile comunismului devin idei dominante în întreaga lume. Pentru ele nu există hotare și cordoane, ele cuceresc popoarele prin ade!Continuare in pag. 4-a) Bîrlad. Locuinţe pentru oamenii muncii, date in folosinţă în ultimul timp. Foto D. PAVALASCU Popas la dra Maţii Io iad De curînd am fost la sfatul popular din Bîrlad, la Camera deputatului. Tovarăşa Ecaterina Vizureanu - o veche activistă pe tărîmul muncii obşteşti - mi-a spus multe lucruri interesante despre activitatea pe care o au deputaţii din Bîrlad. O adevărată şcoala a deputaţilor Comitetul executiv al sfatului popular din Bîrlad s-a orientat just cînd a luat măsura ca, în cadrul Camerei deputatului să se predea şi unele lecţii în legătură cu munca deputaţilor. Lecţiile „Rolul comisiilor permanente" şi „Rolul deputaţilor şi al sesiunilor sfatului popular" au fost interesante. Participarea în numărdestul de mare a deputaţilor la aceste lecţii confirmă din plin caracterul util al lecţiilor. Deputaţii se adună des la Casa deputatului. De multe ori ei vin aici pentru a participa la diferite schimburi de experienţă. Cu acest prilej deputaţii mai tineri învaţă din experienţa celor mai vîrstnici. Căci şi în oraşul Bîrlad sînt mulţi deputaţi care au fost realeşi de mai multe ori. In cadrul unui asemenea schimb de experienţă a vorbit despre realizările înfăptuite - cu ajutorul alegătorilor - în circumscripţia sa, deputatul Sava Caricaş. Vorbitorul a amintit despre multe realizări din circumscripţia electorală nr. 1, despre felul cum a reuşit el să atragă alegătorii la munca de gospodărire şi infrumuseţare a circumscripţiei. Bineînţeles, deputatul Caricaş n-a putut cuprinde în cuvintele sale întreaga muncă a unui deputat. S-au ridicat atunci alţii şi au făcut completări. Deputata Elena Neagu a insistat asupra legăturii deputatului cu comitetul de stradă, cu comisia de femei. La Camera deputatului s-a organizat, într-una din zile, un schimb de experienţă şi între comitetele de stradă. Unele, cele cu activitate mai rodnică (comitetele de stradă nr. 1 şi 29, de exemplu), au prezentat informări, au făcut noi propuneri pentru o mai bună gospodărire a străzilor, a circumscripţiilor, cartierelor. Camera deputatului din Bîrlad îşi merită din plin şi atributul de centru al popularizării experienţei înaintate. Tot de aici, de la Camera deputatului, a pornit şi chemarea la întrecere pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului. La Camera deputatului s-a dezbătut de către preşedinţii şi secretarii comitetelor de stradă - problema asanării unor bălţi, repararea cişmelelor, întreţinerea curăţeniei străzilor etc. Rezultatul ? Să facem o plimbare prin citeva străzi ale oraşului. Iată străzile Băltăreţului, Sănătăţii, Karl Liebkhnecht şi Lirei. Aici s-au cărat peste 200 m.c. moluz şi aproape toc m.c. pietriş pentru refacerea lor. Şi străzile - prin muncă voluntară - au fost refăcute, amenajate. Iar străzile Cimpia Libertăţii, Paradis, Katiuşa sînt pavate, înainte pe străzile Mihai Viteazul. Cereale erau nişte bălţi. Acum nu îi sînt. Unde-s ? Au trecut prin gura rafalelor de scurgere. Acelaşi lucru s-a umplat şi cu apa bălţilor din circumscripţiile nr. 1 şi 2. Cetăţenii fac propuneri... Intr-una din zile, la Camera depuatului s-a prezentat tovarăşa Maria E. Ciucă din circumscripţia numărului. Ea a cerut să se construiască o cişmea pe strada Rozelor. Tovarăşul care era de serviciu a trecut această propunere intr-un caietla Camera deputatului din Bîrlad există un caiet de evidenţă a soluţionării propunerilor făcute de cetăţeni. In caiet e notată adresa solicitantului, circumscripţia în care locuieşte, propunerea făcută, secţia care se ocupă de rezolvarea ei, data propunerii şi a soluţionării). Altădată au venit la Camera deputatului tovarăşii, Veronica Tuchilă şi Zaharia Similache. Ei au sezisat că la magazinele de chimicale nu se găsesc uleiuri pentru vopsit şi pentru prepararea ciuturilor. Şi, tovarăşul de serviciu a notat. . . ...deputaţii se rezolvă Pe strada Rozelor a fost construită o cişmea. La magazinele de chimicale ale OCLPI uleiurile nu mai lipsesc. Parcă numai acestea sînt propunerile cărora deputaţii le-au găsit rezolvare ? Mulţi alegători au făcut propuneri preţioase cu privire la gospodărirea şi urbanistica oraşului, la extinderea ramurilor industriei locale, îmbogăţirea sortimentelor bunurilor de larg consum - alimentarea cu apă, salubrizarea oraşului, îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de energie electrică. Membrii comisiei permanente de industrie şi gospodărire urbanistică, au luat în discuţie problemele ridicate. Soluţionarea ? I. OPREA (Continuare in pag. 3 a)