Flacăra Iaşului, februarie 1959 (Anul 15, nr. 3864-3887)

1959-02-01 / nr. 3864

Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să realizezi? Cu­ mai multe economii în producţie Prin creşterea productivităţi muncii, scăderea preţului de cost — pe baza reducerii consumurilor specifice de ma­terii prime, materiale, energie şi combustibil — şi îmbună­­ţrea calităţi produselor: ECONOMII DE PESTE 16.000.000 LEI Chemarea adresată muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreaga ţară de colectivele a 8 întreprinderi din Capitală­ ­ Plenară C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1­958 a pus în faţa colectivelor de întreprinderi Sarcina reducerii accentuate, în acest an, a preţului de cost al produselor. Expunerea to­varăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenară a a­­rătat importanţa deosebită a reducerii preţu­lui de cost, pentru sporirea acumulărilor statu­lui, pentru dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai al poporului, subli­niind că lupta pentru micşorarea costurilor de producţie în toate ramurile economiei naţiona­le, în toate întreprinderile, este o sarcină eco­nomică centrală. Răspunzînd cu entuziasm sar­cinilor puse de partid,­­muncitorii şi tehnicienii din fabrici şi uzine îşi îndreaptă atenţia,­in­­cadrul întrecerii socialiste, spre realizarea de economii cit mai mari în producţie, pe baza­­valorificării mai intense a rezervelor interne de creştere a productivităţii muncii, de redu­cere a consumurilor specifice de materii prime şi materiale şi de îmbunătăţire a calităţii pro­duselor. Recent, colectivele a 8 întreprinderi din ca­pitală — hotărâte să-şi sporească contribuţia la­­mărirea acumulărilor statului — au luat iniţia­tiva patriotică de a intensifica şi dezvolta mul­tilateral lupta fiecărui muncitor, tehnician şi inginer, pentru economii cit mai mari în pro­ducţie, adresînd în acest sens o însufleţită che­­­mare către toate colectivele de întreprinderi din ţară. In lumina sarcinilor puse de Plenară, colecti­vele celor 8 întreprinderi au analizat şi au dezbătut cu spirit de răspundere, în adunări de partid deschise şi în grupe sindicale, preve­derile planului pe acest an. Participanţii la aceste adunări au arătat, dînd numeroase exem­ple concrete, că la fiecare loc de muncă există numeroase posibilităţi de a realiza economii peste plan, prin creşterea producti­ităţii mun­cii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie etc. Astfel, la uzinele „23 August“ a reieşit că se pot economisi peste plan 224 tone oţel, 170 tone fontă, 254 m.c. cherestea, 263 tone com­bustibil, 206.250 KwH, energie electrică şi al­tele. La uzinele „Semănătoarea“ a reieşit că se pot realiza economii de 150 tone laminate, 30 to­ne tablă zincată, 20 tone fontă, iar la fabrica de încălţăminte „Kirov“ 4050 m.p. piele, 1940 kg. talpă, 186 tone combustibil şi 35.000 Kw.H. energie electrică. I.­mportante economii peste plan prin creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumului specific de materii prime şi materiale pot realiza şi muncitorii, tehni­cienii şi inginerii din celelalte întreprinderi. Colectivele celor 8 întreprinderi din Capitală — se arată printre altele in chemate — au ho­­tărît ca în acest an să desfăşoare întrecerea socialistă sub lozinca: „Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să dea economii cu­ mai multe in producţie, prin creşterea productivităţii muncii, reducerea con­sumurilor specifice de materii prime, mate­riale, energie şi combustibil şi îmbunătăţirea calităţii produselor“. Aceste colective se angajează să obţină cel puţin următoarele economii la preţul de cost, peste sarcina planificată: — Uzinele „23 August“ 6.630.000 lei — Uzinele „Republica“ 2.500.000 lei — Uzinele „Semănătoarea“ 1.800.000 lei — Atelierele „9 u, ai1- 1.500.000 lei ■— întreprinderea „Kirov“ 1.400.000 lei — Ce­mbîrajul de cauciuc mar~: 1.000.000 V\ · Intrepr­i-.derea metalurgică „­ 731.000 lei — Fabrica „Flacăra Roşie“ 700.000 lei. Prin măsurile luate pentru creşterea pro­ductivităţi muncii şi duce ea consumurilor specifice de materii prime, materiale, re­ mb­us­ilii, energie, etc., colectivele celor 8 întreprin­deri din capitală vor aduce statului, în acest an, economii de peste 16 milioane lei. Colectivele acestor întreprinderi cheamă pe toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii din ce­lelalte fabrici şi uzine din ţară să se alăture iniţiativei ca fiecare muncitor, tehnician şi in­giner să dea patriei în acest an cît mai multe economii pest plan. , , .................. VVVVVVV''\/VV V V V VW V V V" V VW'. V V- V V V V V V -v V V V v > * V V V V w V Vv' \/V\/V De ce am intrat în colectiva Hotărîrea de a deveni colecti­vist am luat-o încă de acum un an, cînd eram militar în reg. Constanţa. Acolo am avut oca­zia să văd puternice gospodă­rii colective şi am putut să-mi dau seama cît de bine o duc colectiviştii. Pe atunci, în satul meu, Corni, nu exista încă gos­podărie. Despre colectivele în­vecinate din Albeşti şi Tîrzii lumea vorbea mai ales la strin­­sul recoltelor şi împărţirea ve­niturilor. Atunci puteau şi în­­tovărăşiţii noştri să vadă cu ca s-au ales şi cu cît au fost mai câştigaţi colectiviştii. întors din armată doream din toa­tă inima să se înfiinţeze Şi la noi gospodărie colectivă. Intîmplarea însă a făcut ca să devin colectivist înainte ca Consătenii mei să întemeieze colectiva. Proaspăt venit din armată, treburile m au purtat pe la Tîrzii. Nu mai văzusem satul de ani de zile şi acum mai-mai să nu-1 recunosc. Cînd Pişifi şi voi pe calea belşugului plecasem nu erau atîtea case noi şi nici atîtea antene. Satul electrificat şi primenit prin a­­tîtea schimbări era altul. La colectiva din Tîrzii aveam să-mi cunosc actuala soţie, Maria Dulcescu făcea parte din fruntaşele gospodăriei, iar hăr­nicia şi cinstea ei erau pentru mine cea mai bună zestre. Prin dînsa am putut să cunosc mai îndeaproape viaţa colecti­viştilor şi să-mi dau seama ce înseamnă gospodăria colectivă pentru colectivişti. Mama fetei, văduvă de război, şi-a ridicat casă nouă cu ajutorul colecti­vei, iar din banii pentru zile­­muncă şi-a luat vacă de lapte şi oi. Fratele ei Gh. Iftime, şi fiul lui îşi luaseră nu de mult, aparate de radio. Se cu­noştea cît de colo că alta-i viaţa în colectivă. Fiecare colectivist mai avea în pod la recolta nouă suficient grîu vechi pen­tru consumul familiei. Am vi­zitat şi colectiva. Roadele mun­­cii unite se văd peste tot. Toate ramurile de producţie sînt dezvoltate mereu şi odată cu acestea cresc şi veniturile. Avansurile băneşti primite de 'colectivişti veneau de la cele 32 vaci __ de lapte sau aproape 600 oi, 'de la porcii îngrăşaţi sau cele 22 hectare vie, de la grădina de legume sau din predarea cerealelor contractate cu statul. — Ei, îţi place gospodăria noastră? mă încerca uneori vi­­itoarea nevastă. ION DIACONU­ colectivist Corni-Albeşti (Continuare în pag. 3­ a) Mecanicii Gheorghe Rublic şi Neculai Dănilă de la Ce­­rul Mecanic Iaşi fac ultimele verficări unui Grup de trac­toare care au fost rjg^araţi. JLqiQl­Q, £AUA * întreprinderea de medica­­mente „Fiola" din Capitală. IN CLIȘEU: un aspect de muncă. în regiune Se dezvoltă Învăţămîntul de cultură generală Partidul ’şi guvernul acordă o atenţie deosebită ridicării perma­nente a nivelului material şi cul­tural al oamenilor muncii din ţara noastră. Această grijă se concre­tizează şi sprin fon­durile însem­nate care , sînt prevăzute în bu­getul regiunii noastre pentru sec­torul social-cultural Numai pentru învăţămîntul de cultură generală şi profesională sînt alocate peste 68 000 000 Iei care vor asigura buna funcţionare a celor 1074 unităţi şcolare din regiunea Iaşi. Planul de dezvoltare prevede pentru anul acesta lărgirea re­ţelei şcolare cu încă­ 17 şcoli la clasele 1—4, 14 şcoli pentru cla­sele 5—7 şi o şcoală medie la Negreşti In oraşul Iaşi Lucrări editare In ultimele luni ale anului trecut au fost executate în oraşul nostru lu­crări de reparaţii capitale şi de în­treţinere a numeroase străzi. Astfel, în cartierul Uzinei au fost refăcute şi date în exploatare un nu­măr de 9 străzi. Dintre acestea amin­tim străzile Răşcanu, Pavlov, Platon şi altele care au fost înălţate şi bine pietrui­e. Asemeni acestora au mai fost refăcu­e şi străz­le Friedrich En­gels, Ncolae Bălcescu, V Roaită şi Cop­oiari din car­ierul Frumoasa O atenţie deosebită a fost dată şi îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie pe unde şosele principale. A fost re­parată pe toată lungimea ei, şoseaua laşi—Ciurea, iar în prezent sir.­ în curs de terminare lucrarile pe şosea­ua laşi-Breazu. - 000 — O experienţ­ă interesa­nta In 3 regiuni din ţară — Iaşi, Ti­mişoara şi Regiunea Autonomă Ma­­ghiară se procedează în prezent, cu titlu de experienţă, la unificarea cir­cuitului înclu­s cu circuitul deschis al produselor medico-farmaceutice. Prin această unificare, se urmăreşte, între altele, mărirea capacităţii de utilizare a fondului de medicamente. Astfel, unităţile spitaliceşti vor fi aprovizionate într-o şi m­ai mare mă­sură cu produse chimico farmaceutice fără a mai fi necesare deplasările din liccenţa spitalului pentru prepararea linei reţete sau obţinerea altor medi­camente. Această interesantă experienţă se realizează în prezent în regiunea Iaşi la 24 de unităţi, printre care la spi­talul de adulţi, nr. 1, la spitalul re­gional „C.I. Partion” şi altele, pre-­­cum şi la spitalele din raioanele Tg. Frumos, Podul­ Iloaiei, Pașcani și Bîrlad. —OOO—­ Răspîndirea cunoştinţelor şt­inţifice’ în ra­ionul Negreşti De curînd, filiala regională SRSC a luat o serie, de măsuri cu privire la r­­ sporirea contribuţiei SRSC la răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice în raionul Negreşti. • In vederea documentaţiei necesare pentru elaborarea conferinţelor s-au deplasat în raionul Negreşti ingineri, cadre didactice de la Institutul Agro­nomic, care au întocmit conferinţele „Ingrăşămintele, mijloc de ridicare a producţiei agricole în raionul Negreşti", ,,Măsuri pentru ocrotirea sănătăţii a­­nimalelor şi avantajele creşterii ani­malelor în unităţi agricole mari”, „Extinderea culturii viţei de vie în ra­ionul Negreşti”, Extinderea livezilor de pomi”, etc. şi au organizat con­­vorbiri pe teme agricole. încep adunările generale ale colectivelor copriritivelor de consum Incitînd cu luna fe­bruarie a.c. în întreaga regiune Iaşi se organi­zează adunări săteşti pe circumscripţii şi adunări generale ale colective­lor cooperativelor de consun. In cedrul acestor adu­nări se vor analiza, prin­tre altele, situaţia con­tractărilor pe 1958, mă­surile privitoare la în­cheierea contractelor pen­tru producţia de cere­ale a anului 1959 şi se vor studia planurile e­­conomice ale cooperati­■lor de consum Cu­­delul acestor act­ări vor fi discutate, de ase­menea, documentele ce­lui de al III-lea Con­gres al cooperației, ca­re a avut loc în decem­brie 1958, trasîndu-se sarcini noi cooperației de consum din regiune. Lucrările Congresului al XXI-lea al P.CU.S." Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres) — TASS transmite: La şedinţa de sîmbătă dimi­neaţa a celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al Parti­dului Comunist al Uniunii So­vietice au continuat discuţiile pe marginea raportului tovară­şului N. S. Hruşciov cu privire la cifrele de control ale dez­voltării economiei naţionale a URSS pe anii 1959—1965. Acest plan măreţ de dezvol­tare continuă, puternică a eco­nomiei şi culturii patriei socia­liste este pe deplin realist — iată ideea principală cuprinsă în cuvîntările delegaţilor. Vor­bitorii au subliniat de aseme­nea că noile teze teoretice, formulate în raportul tovară­şului N. S. Hruşciov sînt o contribuţie valoroasă la teoria marxist leninistă, care lumi­nează calea construirii societă­ţii comuniste. Şedinţa din dimineaţa de 31 ianuarie s-a deschis sub preşe­dinţia lui L. N. EFREMOV. El a dat cuvintul lui I. D. MUS­­TAFAEV, prim secretar al CC al Partid­ului Comunist din Azerbaidjan. Actualul Congres, a declarat I. D. Mustafaev, va intra în istoria partidului nostru ca una din paginile strălucite, mar­­cînd începutul unei perioade noi în dezvoltarea Uniunii So­vietice — perioada construcţiei desfăşurate a comunismului. Nu există nici o îndoială că, în cel mai scurt timp, Uniunea Sovietică va ocupa primul loc în lume din punct de vedere al volumului absolut al pro­ducţiei, cît şî din punct de re­­vedere al producţiei pe cap de locuitor şi va avea cel mai ri­dicat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în continuare I. D. Mustafaev, cînd in ceea ce priveşte dez­voltarea sa economică, Azer­baidjanul se află la un nivel tot atît de înapoiat ca celelal­te ţări ale Orientului apropiat şi mijlociu. Astăzi însă, Azer­baidjanul s-a transformat în­tr-o republică sovietică înain­tată, avînd o industrie, agri­cultură şi cultură socialistă puternic dezvoltate. Aceasta o datorează Azerbaidjanul înfăp­tuirii neabătute a înţeleptei politici naţionale leniniste, gri­jii permanente a Comitetului Central al partidului şi guver­nului sovietic pentru înflorirea tuturor republicilor naţionale ale Uniunii Sovietice, ajutoru­lui frăţesc al marelui popor rus, care şi-a cîştigat stima şi dragostea profundă a oa­menilor muncii din întreaga lume. In septenal, a arătat I. D. Mustafaev, producţia globală a industriei republicii va creşte cu 93 la sută. Ramurile princi­pale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simţitoare. Va spori extracţia de petrol şi gaze. In republică se va orga­niza producţia de fibre şi piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită a­­tenţie se acordă producţiei de îngrăşăminte minerale. Se pre­vede construirea primei mari centrale electrice din ţara noas­tră cu turbine cu gaze de tip descoperit. Ea va fi cea mai rentabilă termocentrală elec­trică din URSS. In continuare a luat cuvîn­­tul A. I. KIRICENKO, membru al Prezidiului C.C. al PCUS şi secretar al CC al PCUS. Toate uriaşele realizări ale ţării noas­tre, a declarat el, sînt rezulta­tul muncii organizatorice gigan­tice a partidului nostru, al ro­­lului său conducător, al politicii sale leniniste clarvăzătoare. Dez­voltînd și aplicînd in mod crea­tor teoria marxist-leninistă, partidul înlătură, cu curaj din care tot ceea ce­­ și-a trăit tra­iul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte A. I. Kiricenko a subliniat că astfel de frînă a fost grupul antipartinic, Malenkov, Kaga­­novici, Molotov, Bulganin şi Şepilov care după moartea lui I. V. Stalin, a acţionat împo­triva celor mai importante mă­suri ale Comitetului Central în­dreptate spre asigurarea avun­tului continuu al economiei şi culturii. Dogmatici demni de dispreţ, care s-au rupt de via­ţă, membrii grupului nici nu bănuiau cît de mult rămîn ei în urmă faţă de marxism leni­­nismul viu şi adevărat, de via­ţa poporului, de tot ceea ce transformă teoria într-o forţă materială. Zdrobind grupul antipartinic, Comitetul Central a repurtat o mare victorie în practica cons­trucţiei comuniste. Acum, pînă şi scepticul cel mai înrăit îşi dă seama cită dreptate a avut şi cît de perspicace a fost Comite­tul Central al PCUS, a spus în continuare A.I. Kiricenko, înfăp­tuind­­una după alta măsuri de cea mai mare importanţă. Partidul nostru, a subliniat A.I. Kiricenko, a întărit şi mai mult legăturile cu poporul. In Partidul Comunist intră cei mai buni fii şi fiice ale poporului sovietic, spre a lupta în rindu­­rile lui pentru înfăptuirea celor mai înalte idealuri ale omenirii. Pentru a îndeplini şi depăşi cu succes măreţele sarcini ale planului septenal, trebuie să muncim şi mai bine. Planul sep­­tenal, a subliniat vorbitorul, trebuie să devină pentru fiecare, comunist program de luptă. Fiecare trebuie să-şi găsească locul, rolul în munca comună a poporului sovietic pentru­ înfăp­tuirea planului septenal. Toc­mai aici trebuie să se manifeste rolul organizator al organizaţi­ilor de bază ale partidului. Un rol măreţ în această operă revi­ne şi comsomolului nostru le­ninist. In continuare A.I. Kiricenko a vorbit despre munca cu ca­drele. In prezent, a spus în încheie­re A. I. Kiricenko, ideile co­munismului devin idei dominan­te în întreaga lume. Pentru ele nu există hotare și cordoane, ele cuceresc popoarele prin ade­!Continuare in pag. 4-a) Bîrlad. Locuinţe pentru oamenii muncii, date in folosinţă în ultimul timp. Foto D.­­ PAVALASCU Popas la dra Maţii Io iad De curînd am fost la sfatul popu­­lar din Bîrlad, la Camera deputatu­lui. Tovarăşa Ecaterina Vizureanu - o veche activistă pe tărîmul muncii ob­şteşti - mi-a spus multe lucruri intere­sante despre activitatea pe care o au deputaţii din Bîrlad. O adevărată şcoala a deputaţilor Comitetul executiv al sfatului popu­lar din Bîrlad s-a orientat just cînd a luat măsura ca, în cadrul Camerei de­putatului să se predea şi unele lecţii în legătură cu munca deputaţilor. Lec­ţiile „Rolul comisiilor permanente" şi „Rolul deputaţilor şi al sesiunilor sfa­tului popular" au fost interesante. Par­ticiparea în număr­­destul de mare a de­putaţilor la aceste lecţii confirmă din plin caracterul util al lecţiilor. Deputaţii se adună des la Casa de­putatului. De multe ori ei vin aici pen­tru a participa la diferite schimburi de experienţă. Cu acest prilej deputaţii mai tineri învaţă din experienţa celor mai vîrstnici. Căci şi în oraşul Bîrlad sînt mulţi deputaţi care au fost realeşi de mai multe ori. In cadrul unui aseme­nea schimb de experienţă a vorbit des­pre realizările înfăptuite - cu ajutorul alegătorilor - în circumscripţia sa, de­putatul Sava Caricaş. Vorbitorul a a­­mintit despre multe realizări din cir­cumscripţia electorală nr. 1, despre fe­lul cum a reuşit el să atragă alegătorii la munca de gospodărire şi infrumu­seţare a circumscripţiei. Bineînţeles, deputatul Caricaş n-a pu­tut cuprinde în cuvintele sale întreaga muncă a unui deputat. S-au ridicat a­­tunci alţii şi­ au făcut completări. De­putata Elena Neagu a insistat asupra legăturii deputatului cu comitetul de stradă, cu comisia de femei. La Camera deputatului s-a organizat, într-una din zile, un schimb de expe­rienţă şi între comitetele de stradă. U­­nele, cele cu activitate mai rodnică (co­mitetele de stradă nr. 1 şi 29, de exem­plu), au prezentat informări, au făcut noi propuneri pentru o mai bună gos­podărire a străzilor, a circumscripţiilor, cartierelor. Camera deputatului din Bîrlad îşi merită din plin şi atributul de centru al popularizării experienţei înaintate. Tot de aici, de la Camera deputatului, a pornit şi chemarea la întrecere pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului. La Camera deputatului s-a dezbătut­­ de către preşedinţii şi secretarii comi­tetelor de stradă - problema asanării unor bălţi, repararea cişmelelor, între­ţinerea curăţeniei străzilor etc. Rezul­­tatul ? Să facem o plimbare prin ci­­teva străzi ale oraşului. Iată străzile Băltăreţului, Sănătăţii, Karl Liebkhnecht şi Lirei. Aici s-au că­rat peste 200 m.c. moluz şi aproape toc m.c. pietriş pentru refacerea lor. Şi străzile - prin muncă voluntară - au fost refăcute, amenajate. Iar stră­zile Cimpia Libertăţii, Paradis, Katiu­­şa sînt pavate, înainte pe străzile Mihai Viteazul. Cereale erau nişte bălţi. Acum nu îi sînt. Unde-s ? Au trecut prin gura ra­falelor de scurgere. Acelaşi lucru s-a u­mplat şi cu apa bălţilor din cir­cumscripţiile nr. 1 şi 2. Cetăţenii fac propuneri... Intr-una din zile, la Camera depu­­atului s-a prezentat tovarăşa Maria E. Ciucă din circumscripţia numărul­ui. Ea a cerut să se construiască o cişmea pe strada Rozelor. Tovarăşul care era de serviciu a trecut această propunere in­tr-un caiet­­la Camera deputatului din Bîrlad există un caiet de evidenţă a so­luţionării propunerilor făcute de cetă­ţeni. In caiet e notată adresa solicitan­tului, circumscripţia în care locuieşte, propunerea făcută, secţia care se ocupă de rezolvarea ei, data propunerii şi a soluţionării). Altădată au venit la Camera depu­tatului tovarăşii, Veronica Tuchilă şi Zaharia Similache. Ei au sezisat că la magazinele de chimicale nu se găsesc uleiuri pentru vopsit şi pentru prepa­rarea ciuturilor. Şi, tovarăşul de servi­ciu a notat. . . ...deputaţii se rezolvă Pe strada Rozelor a fost construită o cişmea. La magazinele de chimicale ale OCLPI uleiurile nu mai lipsesc. Par­că numai acestea sînt propunerile căro­ra deputaţii le-au găsit rezolvare ? Mulţi alegători au făcut propuneri preţioase cu privire la gospodărirea şi urbanistica o­­raşului, la extinderea ramurilor indus­triei locale, îmbogăţirea sortimentelor bunurilor de larg consum - alimenta­rea cu apă, salubrizarea oraşului, îm­bunătăţirea şi extinderea reţelei de ener­gie electrică. Membrii comisiei perma­nente de industrie şi gospodărire ur­banistică, au luat în discuţie proble­mele ridicate. Soluţionarea ? I. OPREA (Continuare in pag. 3­ a)

Next