Flacăra Iaşului, februarie 1959 (Anul 15, nr. 3864-3887)

1959-02-01 / nr. 3864

tsz. 3664 Ne­dcrm secretarii organizaţiilor de bază Fiecărui comunist - o sarcină concretă Cîrid­ip*a ales, în ufr­lă cU trei Ivirii, noul organ de con­­ducere, acultarea gerigialä a organizaţiei noastre de bază a adoptat o hotarîre cuprinzîrid sarcini precise privind întări­rea muncii de partid in toate domeniile de activitate. Birou­l organizaţiei de bază ţi-ă dat seama că aceste sar- Cinii por putea fi duse la batt Sfirşit numai dacă Va activiza m­asa membrilor de partid an­­trenînd-o la aplicarea în viaţă a hotărîrilor adunării gene­rale. Pe baza experienţei acumu­late, biroul­e şi artizaţiei de bază s-a preocupat să încre­dinţeze sarcini concrete fiecă­­rui comunist, membru şi can­­did­at de partid, Să-l contro­leze şi Sl-l imidrume îtt mt­rică, să pună îh discuţia adunărilor de partid şî să tragă la răspun­dere pe acei membri sau can­didaţi de partid, care niu­ şi în. ’den limi­esc sarciniile încredin­ţate de organizaţia de bază. Repartizarea Sarcinilor, fie ele pe linia producţiei sau de natură obştească, nu am fă­­cut-o la întîmplare. Am avut în vedere ca sarcina repartizată ţinut comunist să corespundă cunoştinţelor sale politice şi profesionale, să-i dezvolte ca-­­pacitatea sa politică şi organ­itizatorîcă din ultimul timp, în fabrică au­ golit oameni noi. Peste o sută de muncitori au fost an­gajaţi să lucreze îtt întreprin­derea noastră. Marea lor ma­joritate erau­ necalificaţi. în­suşirea de către aceştia a med­feeriei eră o problemă ime­diată de mare importanţă, iar Organizaţia de bază nu putea­u­ă nu-şi aducă contribuţia la rezolvarea ei. Comuniştii cu o bună pregătire profesională şi care lucrează efectiv în pro­ducţie, dintre care amintim pe tovarăşele Lucreţia Ne­ch­if­or, Aurica Tărtăcuţă şi Elena Băsu, au primit sarcina de a califica la locul de muncă pe noii angajaţi. Comuniştii au înţeles să se achite cu răspun­dere de această sarcină. Sarcinile trasate membrilor de partid în domeniul produc­ţiei sunt uneori determinate fie nevoi urgente care apar în desfăşurarea procesului de pro­ducţie. In a­ doua jumătate a anului trecut, problema îmbu­nătăţirii calităţii producţiei preocupa în cel mai înalt grad colectivul de conducere al fa­bricii. In acea perioadă defec­tele la tricotaje se înmulţiseră. Vopsitul stofelor era neuni­­format, procentul de rebuturi crescuse. Biroul organizaţiei de bază a cerut tovarăşului David N., directorul fabricii, să pre­zinte în adunarea generală de partid un referat privind pro­blema calităţii producţiei. A­­ralizînd această chestiune, a­­dunarea generală a luat o serie de măsuri menite să îmbunătă­ţească producţia din punct de vedere calitativ. La secţia bo­­iangerie au fost înlocuite unele căzi de vopsire ; tot aici a fost repartizat să muncească un Inginer chimist. Membrilor de partid dint toate sectoarele, tu­­tutor agitatorilor li s-a trasat SarCifia de a fi exemplu in faţa celorlalţi muncitori la ceea ce priveşte calitatea şi de a duce minu­mă de lămurire cu aceştia în vederea mobili­zării întregului colectiv al fa­­WMe şi la lupta contra defec­ţiunilor şi rebuturilor, Cu puţine excepţii, toţi cei­­21 de membri şi 25 Candidaţi d© partid au Sarcini obşteşti, linii dintre ei, ca tov. Tom­a Româneste. Eugrefi­a Aslan, Vasile Cahtea, muncesc în con­ducerea organizaţiilor de masă, alţii ca tov. Raşela Haimovici, Adriana Corban, Dumitru Pro­­ca, au primit sarcina de a con­duce cercuri ale invățămîritului Ö© partid, sau ale învățămîn­­tului politic UTM. Tovarăşa Maria Paliciuc activează în colectivul gazetei de perete, to­varăşul Dumitru Proca în bri­gada artistică de agitaţie, iar un număr mare de membri şi candidaţi de partid muncesc ca agitatori. ■ -f' . î ■■■ Biroul organizaţiei de bază uid s-a oprit la a repartiza pur şi simplu aceste sarcini ob­şteşti. Membrii şi candidaţii de partid sunt îndrumaţi şi a­­jutaţi pe parcurs să-şi ducă la îndeplinire sarcinile primite. In cazul propagandiştilor, bu­năoară, biroul îi ajută să-şi a­­sigure participarea CUISânţilor la cohvorbiri, să realizeze­­ mai strîrnsa legătură a învă­­ţămîntului de partid cu sar­cinile practice ce izvorăsc din viaţa digattizaţiei de bază a întreprinderi. Me­­brii biroului organizaţiei de baza controlează îndea­proape felul în care comu­niştii muncesc, iar atunci câd este calul cer acestora să dea socoteală în faţa biroului or­ganizaţiei de bază sau a adu­nării generale de activitatea pe care o depun. Această duce la întărirea disciplinei de par­tid, creind condiţii pu­ernlice pentru sporirea răspunderii personale a fiecărui membru şi candidat de partid. De e­­xemplu, tovarăşul Vasile Can­­tea care munceşte în conduce­rea organizaţiei UTM mani­festa la un moment dat semne de delăsare în muncă. Secre­tara comitetului UTM era ple­cată la o şcoală, iar munca UTM lâncezea. Ca locţiitor de secretar al comitetului UTM. în loc să muncească în așa fel îficît Să nu se Simtă lipsă se­cretarei, el se sUstrăgea de la îndeplinirea îndatoririlor ce-i reveneau. Un tovarăş din bi­roul organizației de bază a stat de vorbă cu el făc­îndu-1 să înțeleagă caracterul neportir­ic al atitudinii sale şi necesita­tea îmbunătăţirii muncii comi­tetului UTM. Tovarăşul Castea n-a aşteptat, bineînţeles, să i se mai atragă atenţia pentru a doua oară şi s-a apucat cu m­ai multă seriozitate de treabă. In privinţa candidaţilor de partid de a căror educaţie po­litică in procesul muncii prac­tice de partid ne ocupăm cu o deosebită grijă trebuie să spunem că, în afară de contro­lul biroului Organizaţiei de bază, membrii de partid care le-au dat recomandări, au ei Înşişi sarcina de a se ocupa de îndrumarea şi ajutorarea can­didaţilor de partid in îndepli­nirea sarcinilor de partid pe care le-au primit, fie pildă tovarășul H. Ițicovici se ocupă de candidații de­­partid Alexan­dru Florea și Petru Bulicul, ajutân­du­i sâ-și rezolve sarci­­nile ce le revîii. Antrenarea membrilor și candidaților de partid in mun­ca Concretă a Organizației de bază a dus la întărirea întregii munci d­e partid. Comuniştii au devenit mai activi politi­ceşte. Rolul lor în Viaţa în­treprinderii creşte mereu. Cei mai mulţi dintre ei reînt frun­taşi în producţie, depăşindu-şi sistematic normele de produc­ţie cu cite 15—20 la sută aşa cum fac tovarăşele Adriana Andronic, Maria Kiş, Maria Hîrtopeanu şi alţii. Evident că mai avem tacă membri de partid ca tov. Va­­sile Pîrţan şi Eugenia Rotaru­ care nu aduc o contribuţie concretă la realizarea sarcini­lor de partid şi al căror exem­plu negativ este urmat din pă­cate de unii candidaţi ca tov. Aneta Popa şi Elen­a Rău. Biroul organizaţiei de bază depune însă eforturi conţinu­te pentru a face din fiecare mem­bru şi candidat de partid un luptător activ pentru aplicarea liniei partidului, stimulînd prin toate mijloacele iniţiativa tuturor comuniştilor. LUCREȚIA CUCHI secretari org. de bană PMR fabrica de tricotaje ,,Moldova" Popas la camera deputatului din Bârlad (Urmare din pag. 1-4) Au fost construite bazine de acumu­lare a apei de la cișmelele arteziene cu curs continuu, bazine de acumulare a ap£i unei faiere — tot cele mai aglome­rate centre din raza orașului, s-a tre­cut la extinderea rețelei de apă pota­­bilă, la modernizarea iluminatului pu­blic­­ pe unele străzi. Folosită de către­­comitetul executiv ca loc de întîlnire între deputaţi, pen­tru ţinerea şedinţelor comisiilor perma­nente, a şedinţelor cu activele de ce­tăţeni de pe lingă comisiile permanente, pentru organizarea de conferinţe şi con­sultaţii cu privire la activitatea depu­taţilor, schimburi de experienţă, etc., Cateera deputatului de la sfatul popu­lar din Bîrlad are­ o activitate rodnică menită să contribuie, în bună măsură, şi la rezolvarea practică a unor însărci­nări pe care deputaţii le primesc de la cl­lărbii. PU­AUIrRTA EISUjUI La săniuş E frig, dar cine-i poate ţine îtt ca­să pe aceşti mă­runţi şî gălăgioşi ,,cetăţeni”? Bucuria l Or atîta de mult aşteptată se revar­să acum nestinghe­rită. Foto: G. PAUL Uniunea raională a cooperativelor de­ consum din raionul Paşcani a obţinut bune rezultate în activitatea, sa contribuind prin aceasta la dez­voltarea schimbului de mărfuri din­tre oraş şi sat. In 1958, faţă de anul 1957, de pildă, corelaţia de schimb a crescut cu 10,7 la suta, astfel a­­jungîndu-se ca la 100 lei mărfuri industriale, să fie valorificate prin cooperative produse agricole de peste 30 lei. In anul care a trecut, gospodă­riile agricole colective, întovărăşi­rile agricole, precum şi numeroşi ţărani muncitori individuali din ra­ion au vîndut statului, pe bază de contracte încheiate prin cooperative, 1264 tone grîu, 425 tone orz, 571 tone porumb 1074 tone f­oarea soa­relui. Adică, cu peste 1650 tone b­riu, orz porum­b şi floarea-soarelui hal mult decit în annil 195?. Unităţile socialiste din agricul­tura raionului Paşcani vîhzind stat­­ului, pe bază de contract, cantităţi însem­n­ate de cereale, au prim­it sume frumoase de bani. Acest fapt le-a permis să poată împărţi colec­tiviştilor de lîngă produse şi sume importante de bani iar întovărăşi­rile şi-au putut mări fondul de bază consolidîndu-se şi mărindu-şi averea obştească, trebuie arătat că­­ie lîngă preţurile ferme stabilite în contract, gospodăriile agricole colec­­tive, întovărăşirile agricole şi a­d­­olerite de ţărani muncitori indivi­duali, au beneficiat şi de alte avan­taje ca de pildă un stor de 10 la sută per­tru ContraCtarea UBor can­tităţi mai mari, plus: 0.07 lei pentru fiecare kg, de cereale transportat lă bază. Fiind certrinşi de avantajele mari pe care statul le oferă celor ce În­cheie Contracte pentru vînzarea ce­realelor, numeroşi colectivişti, înto­vărăşiţi şi ţărani muncitori au con­­traferat și pentru acest an prin co­operative listarea unei invertilate cantități de Cereale. Un fapt îmbucurător e Că de a­­ceastă dată cantitățile de cereale contractate sînt mai mari. In muite locuri colectiviștii și întovărășiți! au Hotărît, în­ cadrul adichafiloi gene­rale, Să . Vîrldă statului circa 20 la sută din producţia medie planificată la hectar. Colectiviştii din Stolniceni-Ghi­­ţescu, de exemplu în urma discu­tării planului de producţie pe anu­lI 1959, au hotărît în adunarea ge­nerală să vîndă statului un acest an pe bază de contract, peste 25 foile cereale, însemnate cantităţi de ce­reale au conttractat pentru a fi li­vrate statului şi alte gospodării a­­gricole colective şi întovărăşii a­­gricole din raion. De asemenea, numeroşi ţărani muncitori individuali au contractat cu statul prin cooperative tivraffe. Asigurarea fondului centralizat de cereale altor cantități sportive de grâu, orz porumb și floarda-soarelui. Așa, bu­năoară Constantin V­ălaiu și Gheorghe I. A­rtdreescu din Miroslo­­vești au contractat anul acesta cu câte 1000 kg, cereale mai mult decât în 1958. Vasile D. Buzatu, Gh­eorghe I. Hrîncescu­ și alții din Stroești au contractat cantități d­e cereale de două ori mai m­ări decât amil treCUt. Asemenea exemple sîfit num­eroase. Rezultate Bune în ceeea ce privește contractarea de prodi­SC agricole cu obținut și cooperativele din Rugi-­­noasa (preşedinte Gh Bodbarcă), Criveşti (preşedinte­ V. Roşu) Moglo­­şeşti (preşedinte C. Curaru) şi al­tele. La baza rezultatelor obţinute pînă acum de aceste cooperative în domeniul contractărilor de produse agricole, stă în primul rînd munca politică desfăşurată de organizațiile de partid. De asemenea, colisi­liîle de conducere ale cooperativelor popu­lat­izînd avantajele oferite de stat, dînd drept exemplu contrac­tanții de anul trecut care au pri­mit mari sume de bani de pe urma crtențeioi vîhdute Statului, au desfa­­șu­rat, tot acest Sett^ o intensă ac­tivitate. ’ y Trebuie spus însă că există, în ca­drul Uniunii raionale Pașcani, con­duceri ale unor cooperative care se dezinteresează de îndeplinirea Sarci­nilor ce le au. La Hărmărtești, Les­pezi și Valea Seacă de pildă, con­ducerile cooperativelor nu au dus muncă de lămurire în rindul mem­­­brilor cooperatori pentru a-i atrage la rezolvarea treburilor cooperativei, n-ai­ popu­larizat în rândul ţăranilor mu­fifctim­i avantajele contractării Sur­plusului de produse prin coopera­tivă. f)e aceea şi rezultatele sunt pe măsura activităţii desfăşurate a­­dicâ sunt din cele mai slabe. Asemenea situaţii reflectă în ace­­la.Şi timp lipsurile Uniunii raionale Paşcard­ a CooperăriiCIot de con­sum (preşedinte tov. C. Sălcianu) care nu sprijină şi nu îndrumă îi măsura cuvenită activitatea ioope­­rativelor în direcţia inter­sificării ac­tivităţii în domeniul încheierii contracte pentru livrarea către stat a­ surplusului de produse agricole . O dovadă a insuficientului interes manifestat de Uniunea raională în direcţia contractărilor de produse a­­gricole este şi aceea că nici pînă acum, în unele sate ca Bursuc He­­reşti, Buda, Fromiţa şi altele, nu au fost angajaţi achizitori. De acest lu­cru se fac răspunzătoare şi sfaturile populare ale comunelor de care a­­parţin aceste sate, deoarece ele nu au dat sprijin, niu au recomandat cooperativelor cadre corespunzătoare în munca de achizitor. Dacă astfel stau lucrurile, nu ne putem mira că pînă la 10 ianuarie a.c. în raionul Paşcani s-au­ con­tractat abia aproape 1000 tone ce­reale. Dat fiind că acţiun­ea con­­tractărior de cereale se desfăşoară de o lună de zile, această cifră este foarte mică( fapt care a situat U­­niunea raională Paşcani a coopera­tivelor de consum printre Uniuniile raionale codaşe din regiune. Ac­eastă situaţie se cere grabnic lichidată. Gv SAVU Faţa de posibilităţi Prea puţine contracte în raionul Paşcani Al V-lea concurs al Faza intercomunală a celui de al V-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori de la sate se desfăşoară din plin. Zilele tre­cute au avut loc concursuri în mai multe centre de comune printre care şi Leţcani—Iaşi. Aici S-au adunat artiştii ama­tori din comunele Horleşti Uri­­cani, Rediu—Tatar şi Leţcani. Cei peste 300 de ţărani aun­ formaţiilor artistice cutoţi din Leţcani care au par­­tcipat ca spectatori au aplaudat frumoasele programe prezerntate de echipele de cor din Corteşti şi Leţcani, Rediu—Tatar ş.a., echipa de dansuri din Bradu­­şeni şî Horlești, echipa de fluie­­rari din Tătăruși, etc. 'f* Multe din aceste formații au fost promovate la faza raională. .* ~ Qnică Const, invățător De ce am intrat în colectivă (Urmare citti pag. 1­a) — Cum să nu-ţi placă aşa o gospodărie. Nu ne-ar strica nici nouă la Corni aşa ceva. Lumea îşi dă seama de—acum ea cel mai bine îi in colectivă, aşa că n-o trece mult şi-om avea şi la noi în sat gospodărie. Cînd a trebuit să ne căsăto­rim, Maria mi-a spus: — Știu că ai vrea să trăim amîndoi in sat la tine. Pînă ce nu se înfiinţează însă colecti­vă la Voi, eu nu plec de-aici. Is aproape 9 ani de cînd sînt co­lectivistă. Eram încă copil a­­tunci. Aici am învățat să mun­cesc în colectiv și tot în colec­tiv să mă bucur de rezultatele muncii. Ințelege-mă că nu pot nici în ruptul capului să-mi schimb viaţa. Am­i înţeles-o. Am devenit co­lectivist la Tir­oii şi am muncit alături de nevastă-mea. Cînd versam la Cerni povesteam la ai mei şi la vecini despre via­ţa tîrzîienilor. Eră tocmai in perioa­da în care se iscăligeră primele cereri de Ittsci-fere din sat. Cite umil imi Cerea sfatul înainte de a isfeali cererea. îl sfatuiam să semneze feu­dlere-i dere. Căci cunoşteam binefaceri­le colectivei şi eram dator să îndemn oamenii spre bine. sea­ra vorbeam din nevasta. Mario, in curind şi în sa­tul meu va fi colectivă. La în­ceput, pînă s-or obişnui oame­­nenii, o să fie mai greu. Vor fi greutăţi cum sînt la orice început. Aş putea să rămîn mai departe în Tîrzii. Locul mCU, locul nostru este insă acolo. Eu n-am venit la voi să găsesc to­tul de-a gata. Am acolo părinţi care vor deveni colectivişti, am prieteni şi m-aş simţi mai bine dacă alături de dînşii voi pune umărul şi voi ajuta la în­florirea gospodăriei. De asta spun să dăm cerere şi să ne înscriem în colectiva din Corni. Vreau ca şi Cornii să ajun­gă ca Tîrziu­. Tu ce spiui ? Femeia mi-a dat dreptate. A doua zi eram la Corni cu ce­rerea de înscriere, părinţii mei aduceau în colectivă 3 hectare jumătate de pămint. EU cu n­e­­vastă-mea ne simţeam mindru că eram încă de la inaugurare colectivişti „cu vechime“. Gos­podăria de la Corni numără a­­cum 78 familii. Mă bucur că şi în sat lă mine este colecti­vă. Ca vrail care am văzut via­ţa nouă făurită în Dobrogea, ca ur­ul care am trăit şi mun­cit alături de colectiviştii din Tiran­, vreau ca şi consătenii mei să trăiască­­la fel de bine, muncind în colectivă. :. ssrjoeweje*:»­* * »* * ****** ** *******»»*»» ***** ************* Vaccinarea antipoliomienitică De la 27 ianuarie 1959 au inceput in întreaga regiune re­­vaccinări contra poliomietiici — la co­­piii vaccinați în 1957, și trevaccinaji in 1938, precum și copiii vaccinați îrt 1958. iii h. ...al rulat a­ceastă Operațilina se exercuta la: dispensării, puncte sa­nitare, şi puncte de vaccinare pe sate. In braşe revaccină fite se execută la nivelul p­oliclinicilor de copii. Ifi Oraşul Iași, Vor funcţiona ur­mătoarele centre: între alfele­ 10-13 1. Policlinica 1 de Copii str. Pasaj Maxim Gorki nr. 2 2. Policlinică 2 de copii str. Elena Doam­na nr. 4- 3, Punct vaccinare str. Iile Pintilie 82. VIZITAŢI resturantele şi bufetele TAPL unde găsiţi un bogat sortiment de prepa­rate culinare şi băuturi selecţionate — Puteţi bervi vin fiert şi ţuică fiartă. — Seara -* specialităţi la grătar. ★ TAPL Iaşi anunţă că în grădina Copou funcţionează un bufet bibe­rovizionat cu produse de bufet şi ituri de tot felul. "Se servesc băuturi fierte. Oferte de serviciu Se angajează restaurator la Muze­­ul Politehnic al Moldovei. Doritorii trebuie Sä indeplifisaäcä­­­rmâiorieje cdfidițiUrti. Studii superioare în Specialitate me­canică sau studii medii, curs de spe­cializare și trei alii trt ftutcția de me­canic motoare. Doritorii se vor adresa la Adimi­­ ­nistrația Ratatului Gu­llerii între orele 8-15. ANUNŢ In­treprinderea de dariere nr. 4 Cluj str. Jókai nr. 2 Ofera Spre vânzare unităţilor socialis­te piatră spartă de dimensiu­nile 8/25, 25/40, 40/60, 60/90, dttt carierele pojorita si Dornişoa­­­­ra, la orice cantitate, preţurile sunt cele prevăzute în catalogul de preţuri Doritorii se vor adresa Intre­­ț, indefii. SPORT Azi, Voinţa întîlneşte campioana tarii: C.C.A. — Scurte comentarii pe marginea comportării echipei ieşene în turul campionatului de baschet — Săru­tâfflîfla Maltă, Voinţa Iaşi a realizat surpriza etapei cam­pionatului divizion­ar de baschet: du­pă multe insuccese, ea a reuşit să întreacă la Bucu­rești pe Rapid. A­­ceastă victorie, — ceh de-a treia în tur,­­­ trebuie contrerHhată, firește, ca Uh fapt po­­zitiv. Față de posibilită­­țile reale ale echi­ie! dbar cele trei victorii asupra formațiilor Ci­­­iarhe Oradea, terentu! Galați și Rapid cu ne­hiuitUri­eac, ih special față de e6fhf­0Ftarea bună avuta atiui trecut. De la o fSinflație pen­­tru ă dou­a oarâ par­ticipantă în campiona­tul cat A, așteptam rm­ai mult. Acest lucru s-a da­torat unei Sefii întregi de eâare:] în primul rînd este vorba de llfcsa unei Concepții felăre de joc atît în a­­tac cît şi în apărare. NU am Văzut În două m­eciuri pe echipierii Volinţei apărîndu-se la fel. In tot cursul cam­pionatului, s-a vădit o îngrijorătoare fluc­tuaţie de formă a m­ul­­tora dintre echiponenţii echipei. După o vic­torie de prestigiu po­­ţi fiula în faţa lui Di­­u­attie Oradea — Una din cele m­ai buhe föf­­tu­aţii din provincie. Voinţa a pierdut la­mentabil la Timişoara ta faţa Ştiinţei. Tre­buie de sezisat că flufc­tuaţia de formă mani­festată de la meci­ la rheci s-a observat şi pe parcursul acelu­iaşi joc. Voinţa nu ştie să m­eb­­ţin­ă tifi rezultat (e­­xemplul cu Cetatea Bucur­ia­­ București). Cauzele acestor Carenți tri coru­portarea echipei trebuie căutate atât în lipsa repetată a unor jucători la antrena­­mente, cât și în modul îrt care ea a fost con­dusă de pe tușă. An­­trenorul Mircea Avram nu a făcut întotdeauna schimbările cele mai inspirate. Cu toate aceste la*­eune­ Voința are certe posibilităţi de a se prezenta totuşi onora­bil în viitoarele întîl* niri ale campionatului. Ne bazăm şi pe con­siderentul că în for-­ maţie se găsesc Sati* d­anţi jucători cu ex­periență, capabili de a realiza lucruri valo­roase. Astăzi Voinţa are o­­cazia să realizeze lu prima etapă a returului campionatului, în com­pania campioanei ţării — tt­ care cuprinde jucători­i renumiţi, un joc de bună calitate, pe măsura posibilităţilor sale reale, ope­răm în­­tr-o comportare cât mai bună a ieşenilor, în credinţa că echipierii Voinţei vor da o re*­plică viguroasă repre* zentantei ţării noastre în „Cupă campionilor europeni". Spectatorii ieşeni a­­şteaptă cu­­justificată nerăbdare acest meci care va constitui fără îndoială un adevărat spectacol sportiv. ŞT. GR. Alte manifestări sportive Iubitorii de sport Vor putea să urmărească, in cursul zilei de astăzi, întrecerile în cadrul celei de-a IV-a ediţii a spar­­tachifadei de iarnă a tineretu­lui — faza pe asociaţie (Colec­tiv) care se desfăşoară în toa­te raioanele regiunii Iaşi, Consiliul local de turism or­ganizează astăzi excursie la ca­­bana Birnova, Unde se Vor tre­­ce și probele de ski in teadrul spartachiadei. Asociația Dinamo Organizea­ză începând de la ora 9 pe dea­lul Șorogarilor un concurs de verificare la­ ski la probele de fond 16,5­2 km. și Coborâre, pentru a cinsti eroicele lupte a 16 ceferiştilor şi petroliştilor, sportivii din Oraşul Şi regiunea Iaşi se întrec in cadrul unei competiţii dotate feti cupa 16 Februarie (la volei şi handbal). • - Mduu ».. li -I - m­i, f­r-- i.i. i.-ita Spectacole TEATRUL NAȚIOMAL V. ALBcSAPh DRÎ: duminică 1 Ils ora 1§,SC Anii Negri OPERA PE STAT: duminică 1-41 ora 15 Ana Lugojanai TEAIPtiL EVREIESC GE STAI : duminică 1—II ora 20 tevie Laptafu1 TEATRUL DE PĂPUȘI: duminică 1—Ii ora 17 Sînziaha și Pepelea CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: „Ceriii inferhniL.i“ ilm Pintitie: „zue de drăgoste •, f'* neretului: ,,Scara îfi spirală”, 7*0?. kin „Pe Donul iliilțilti' sel'la 11, toi! Creangă: , Simfo-i'ă dragostei”, Că.* rrimnul cultură! „Ilie Pin­tile",„Face­­­rea ium­ii”. TIihoul probabil Dentrii­tin! de 1 februarie 1999 Vremea va fi schimbătoare cu cerul norbs până la acoperit. Pe alocuri vă nlcige slab. Vântul va curla slab la potrivit din sectorul vest. Tempe­ratura ușor variabilă : noaptea va oscila între minus 2 grade și minus 7 grade, iar ziua va fi cuprinsă în­tre 0 grade și minus 4 grade. Pag. S-ai —ODO“ Problemd nr. 29 ^ BQVICl PAUL»Iasi CONTROLUL POZITIEI: Alb: Rh4 Df8 fe2 Nc2 Si c­â C d­l și d 8 Pf2 si £2. Negru : Rf4 ba6 fa3 si d4 r­c4 si d'2 G|S şi hl Pc6 și f6 —ODO-** Solu­ția problemei Nr. 25­­ 1. tg5. Soluția problemei Nr. 26: 1. Cd2 (âto. 2. If5) 2. Nd3 (Pda). T64 1...Cd6 2. Tc3-)-' soluția problemei Nr. 27 . 1 GIS Albul mută şi dă mat în doua intr­ări PUBLICITATE PUBLICITATE O. C. L Produse Industriale a pus in vînzare prin magazinele sale, un bogat sortiment de mărfuri din mase plastice şi fire poliamidice Cu mari reduceri de preţuri la: poşe­te femei, serviete, sacoşe, ciorapi şi şosete, diferite confecţiuni pentru băr­baţi, femei şi copil, periuţe de dinţi, savoniere, farfurii-ceşcuţe, lighiena 4

Next