Flacăra Iaşului, martie 1959 (Anul 15, nr. 3888-3913)

1959-03-01 / nr. 3888

Plenara Comitetului regional de partid Iaşi cu activul , în cursul zilei de simbătă 28 februarie 1959 l-au ţinut în Aula Bibliotecii Universitare „Mihail Eminescu" lucrările şedinţei plenare a Comitetului regional Iaşi al PMR cu acti­vul consacrată analizei muncii politice şi cul­tural-educative de masă. La lucrări au luat parte membrii Comitetu­lui regional de partid, primi secretari şi se­cretarii cu problem­ele de propagandă ai co­mitetelor raionale de partid, membri ai comi­tetului executiv al sfatului popular regional, vicepreşedinţii şi şefii secţiilor de învăţămînt şi cultură ai sfaturilor populare orăşeneşti şi raionale, secretari şi agitatori ai organizaţiilor de bază P.M.R., din întreprinderi şi de la sate, conducători ai aşezămintelor culturale de­­masă, activişti ai organizaţiilor sindicale, SRSC, ARLUS, oameni de ştiinţă şi cultură, etc. La şedinţă a luat parte de asemenea tov. Vasile Maşat, şef adjunct al secţiei de propa­gandă şi agitaţie a C.C. al P.MR.. Lucrările au fost deschise de către tov. Du­mitru Gheorghiu membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regio­nal de partid Iaşi. Raportul Comitetului regional de partid cu privire la activitatea desfăşurată pe tărîmul muncii politice şi cultural-educative de masă a fost prezentat de către tov. Simion Timofte, secretar al Comitetului regional de partid Iaşi. Au urmat discuţii pe marginea raportului la care au luat cuvîntul un mare număr de participanţi. Comitetul regional de partid a adoptat apoi o hotărîre cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea muncii din acest sector de activitate în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor trasate prin hotărîrile Ple­narei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Calitatea produselor pe primul plan Candidata de partid Veronica Caravelean­u muncitoare la fabrica de confecţii din Bîrlad, dă lucru de bună calitate, in prima decadă a lunii februarie, da a depăşit norma de Plan cu 1 la sută. Foto­­ D. PAVALAŞCU La fabrica de tricotaje „Moldova“ Propunerile «o­omci­­­liefe se pre­­ia realm liocilui de producţie Sub indrumarea organizaţiei de ba­ză comitetul de întreprindere şi con­ducerea administrativă a fabricii de tricotaje „Moldova“ desfăşoară o muncă susţinută pentru atragerea unui număr tot mai mare de mun­citori, ingineri şi tehnicieni, care să facă noi propuneri menite să ducă la îmbunătăţirea procesului de pro­ducţie, la descoperirea şi folosirea rezervelor interne, la creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fabrica de tricotaje „Moldova“ găsesc cel mai bun prilej de a face propuneri în consfătuirile de produc­ţie, unde se discută soarta planului de producţie. In cadrul consfătuirilor de producţie ţinute anul trecut, mun­citorii au făcut însemnate propuneri care au dus, după cum este ştiut, la realizarea sarcinilor de plan pe 1958 înainte de termen. Şi în cadrul consfătuirilor de pro­ducţie organizate recent, cu ocazia discutării sarcinilor de plan pe anul 1959, au fost făcute numeroase pro­puneri menite să ducă la îndeplini­rea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul în curs. Propunerile făcute au fost analiza­te temeinic de către comitetul de întreprindere şi conducerea adminis­trativă, o bună parte din ele fiind însuşite şi incluse în planul de măsuri tehnico-organizatorice al întreprinde­rii. Iată cîteva din ele: Muncitoarea Ioana Marcu de la secţia maşini-bază, de pildă, a pro­pus construirea unei anexe pentru secţia preparaţie în care să fie am­plasate o serie de maşini noi. Pune­rea în aplicare a acestei propuneri va face posibilă desfiinţarea în scurt timp a schimbului de noapte. O altă propunere, care şi-a găsit deja aplicarea, este aceea a vopsi­torului Tudose Guţu, care a propus mecanizarea operaţiunii de transport a hipocloritului de sodiu direct la cadă, în secţia vopsitorie. In baza acestor propuneri cît şi a multor altora care cuprind probleme variate, specifice fiecărui loc de mun­că, colectivul fabricii de tricotaje „Moldova“ s-a angajat ca planul de producţie pe anul 1959 să fie depă­şit cu 2,5 la sută, iar preţul de cost să fie redus cu încă 1,25 la sută faţă de sarcina planificată. Colectivul de muncitori de aici s-a angajat să pro­ducă peste plan 40.000 bucăţi trico­taje. M. UDREA Noutăţi de la TAROM In curînd urmează să intre în vigoa­re noul orar al avioanelor de pasa­geri „TAROM“. Orarul va fi astfel stabilit ca pasagerii să poată avea legătura, în aceaşi zi, tot cu avionul, cu alte oraşe din ţară. In vederea traficului din perioada de vară s-au luat măsuri de îmbu­nătăţire a transportului de pasageri, de la agenţie pînă la aeroport şi invers. In ultimul timp se observă o creş­tere simţitoare a traficului de pasa­geri cu avioanele TAROM. In ultimele trei luni, numărul pasagerilor care au folosit linia Iaşi-Bacău, a cres­cut cu cca. 300 la sută.­­ Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară In raionul Bîrlad ’ In puţinele zile care au mai rămas pînă la începerea lu­crărilor agricole de primăvară’ în cuprinsul raionului Bîrlad se folosesc din plin posibili­tăţile existente astfel ca odată cu declanşarea campaniei, lu­crările în cîmp să se desfăşoa­re intens. Utilajul agricol existent în cuprinsul raionului a fost repa­rat aproape în întregime, au fost procurate şi recondiţionate seminţele necesare, iar nume­roase GAG, între care acelea din Mireni, Banca, Frunţişeni şi altele au făcut la unele cereale probe de laborator. In afară de însemnatele cantităţi de în­grăşăminte chimice împrăştiate în cîmp, pe suprafaţa de 1754 ha. au fost transportate şi pes­te 22.000 tone gunoi de grajd. B. LUPU corespondent La G.A.C. Sofroneşti Cu orice colectivist din So­­froneşti-Negreşti ar sta de vor­bă în aceste zile, de început de primăvară, îţi va spune : „Colectiviştii noştri şi-au do­vedit şi de astă dată hărnicia: la 28 februarie noi eram gata cu toate lucrările pregătitoare declanşării campaniei“. Şi în­­tr-adevăr lucrurile aşa stau. Au fost reparate aici tat pluguri, 8 grape şi 2 semănători, au fost selecţionate 1.500 kg. orz care peste cîteva zile va fi însămîn­­ţat în brazdă, şi s-a pregătit cantitatea de peste 2.000 kg. porumb care urmează de ase­menea să fie însăminţat. Colectiviştii din Sofroneşti s-au îngrijit şi de ingrăşarea terenului cu gunoi de grajd, ei încorporînd sub brazdă peste 200.000 kg. ingrășămînt natu-­ ral. p I. TIRON corespondent La G.A.C. „Drumul lui Lenin*" din Vutcani Pînă la sosirea primăverii,^ cînd vor începe din plin lucră-­ rile agricole mai e puţină vre­me. Membrii gospodăriei agri­cole colective „Drumul lui Le­nin“ din comuna Vutcani, raio­nul Huşi au pregătit încă de pe acum, utilajul agricol şi seminţele. Aşa, de pildă, au fost reparate semănătorile, pluguri­le, carele, iar brigaderii Gh. Neştian, şi Gh. Iordan s-au în-­­grijit de selecţionarea şi încer­carea puterii de germinaţie a seminţelor de mazăre, floarea­­soarelui, porumb, etc. Consiliul de conducere in frunte cu T. Ursu, preşedintele gospodăriei colective şi împre­ună cu Ion Filipov, ing. agro­nom de la comună, au stabilit tarlalele unde vor fi însămîn­­ţate floarea-soarelui, mazărea, porumbul orzul, ovăsul, și se îngrijesc de transportarea gu-­ noiului de grajd la cîmp. DUMITRU MANOLE colectivist Prin folosirea din plin a timpului de lucru , o producţie mai mare Secţia a lucrat cu maximum de randament Secţia mecanică a Atelierelor CFR „Ilie Pintilie”, a realizat în cur­sul lunii ianuarie, o depăşire a sarcini­lor de producţie de peste 3 la sută. La obţinerea a­­cestor rezultate bu­ne, o contribuţie în­semnată a adus-o şi echipa de între­ţinere a utilajului, Iori Lunga, Gh. Vi­­eru, Victor Chinehi şi ceilalţi care fac Muncitoarele din sectorul ţesătorie a fabricii „Ţesătura", foloseau zilnic 10- 15 minute din timpul de produc­­ţie pentru a se a­­proviziona cu fire de bătătură. In urma propu­nerii făcute de că­­tre unele ţesătoare, din tura A, apro­vizionarea cu fire de bătătură se face a­­cum la fiecare loc parte din acest co­lectiv, respectînd cu stricteţe graficul de reparaţii capi­tale, mijlocii, cu­rente şi accidentale, au executat lucră­rile operativ şi în cele mai bune con­­diţiuni de calitate.­­Timpul de pro­ducţie a putut fi astfel­ folosi­t din plin. Neexistînd de­fecţiuni care să îm­piedice buna func­­ţion­are a maşini­de muncă, cu aju­torul unui cărucior special construit. Astfel muncitoa­rele nu mai sînt nevoite să se de­­plaseze de la ma­şini, folosind zilnic cele 8 ore de lucru exclusiv pentru pro­ducţie. Un calcul simplu arată că aprovizio­narea locurilor de muncă cu fire­le lot în secţia me­canică s-a lucrat din plin, cu maxi­mum de randament. Depăşirea sarcinilor de plan pe luna ia­nuarie, de către secţia mecanică a fost direct influ­enţată de felul In ca­re a lucrat e­­­chipa de întreţi­nere, care a reuşit .»?. reducă timpul de imobilizare a maşinilor In repa­raţii ori circa 30 la sută, bătătură a făcut ca in 5 Pile, numai tura A. să-şi spo­­rească realizările cu peste 4.000 m.p. ţesături. Rezultatele bune obţinute de tura A. au făcut ca şi în tura B. a sectoru­lui, să se ia măsu­rile necesare pen­­tru aprovizionarea cu fire de bătătură a fiecărui loc de muncă. O propunere valoroasă Cînd munca nu este suficient organizată la secţia I-a timplărie a in­­treprinderii locale „Proletarul“ se înregistrează mulți timpi neproductivi. Aceasta datorită mai ales faptului că în sala de timplărie mecanică nu există un muncitor bine calificat, care să se ocupe exclusiv cu croirea materialului. Operaţiunea a­­ceasta este executată de oameni insuficient calificaţi şi de a­­ceea maşinile se defectează foarte des. De aceea, în luna ia­nuarie, de pildă, indicele de u­­tilizare a maşinilor nu a fost realizat la secţia I a tîmplă­­rie. Se impune ca şeful secţiei, împreună cu serviciul de orga­nizare a muncii de la între­prinderea locală „Proletarul“ să întreprindă măsurile nece­­sare pentru a înlătura situaţia care cauzează timpi neproduc­tivi la secţia I-a timplărie. Duminica sportivă Nu peste multă vreme echipele de fotbal de categorie B, — printre care şi formaţiile ieșene „Unirea“ şi CSMS — se vor întrece în primele meciuri oficiale din cadrul returului campionatului. In ultimul timp, jucătorii echipelor din localitate şi-au intensificat antre­namentele, punînd în special accen­tul pe remediere.. .lacunelor mani­festate în partidele susţinute în toam­na anului trecut. In cadrul acestor pregătiri, astăzi după amiază la ora 14.30, CSMS va întîlni într-un meci amical puternica formaţie de categ. A. Dinamo-Bacău. Meciul se desfăşoară pe terenul de la Abator. Iată formaţia pe care o va alinia CSMS Iaşi în jocul de astăzi: Ursa­che, Dascălu, Duţescu, Păun, Buimi­­striuc, Don, Dram, Bărbosu, Tocilă, Cruţiu, Demien. Tot astăzi la ora 11 dim. în sala „Voinţa“ echipa de volei CSMS va întîlni în cadrul categ. A, formaţia „Victoria"-Bucureşti. Sîntem convinşi că va avea loc o partidă echilibrată. Ieșenii ar trebui să joace însă cu mai multă convingere, mai organizat,­­ atît în ctac cît şi în apărare. Pe pîrtia de la Bîrnova campionii raionali, elevii din şcolile medii , vor participa astăzi la etapa regiona­lă de ski din cadrul campionatelor republicane școlare. In sala „Voința“ se vor desfăşura întîlnirile de volei (feminin) din cadrul cupei „8 Martie“. Citiți în pagina 2-a Literatură-Artă Pregătiri în regiune pentru Sărbătorirea celei de a X-a aniversări a mişcării mondiale pentru pace in prezent în vederea sărbătoririi celei de-a X-a­­ aniversări a mişcării mondiale pentru pace se­ organizează în întreprinderi, insti­tuţii şi şcoli, la colţurile roşii din GAS, SMT şi GAC, la căminele cul­turale din cartiere şi de la sate din regiune, expuneri despre mişcarea pentru pace, despre situaţia interna­ţională, rolul lagărului ţărilor socia­liste în lupta pentru pace. In acest scop, comitetul regional de luptă pentru pace, în colaborare cu Filiala SRSC, va trimite la sate aproximativ 300 de conferenţiari. , La raioane se vor organiza­ în colabo­rare cu consiliile ARLUS şi subfilialele SRSC, simpozioane şi conferinţe pen­tru popularizarea luptei active duse de Uniunea Sovietică şi întreg lagă­­­rul socialist, pentru pace. In cinstea celei de a X-a aniver­sări a mişcării mondiale pentru pace, se vor amenaja, de asemenea, la colţurile roşii din întreprinderile in­dustriale şi cele agricole, la casele de cultură, căminele culturale şi­­colţurile­ roşii din GAC. „Colţuri ale păcii" unde se vor expune fotomon­taje cu aspecte din lupta popoare­lor pentru pace. Ziua de 12 aprilie­­ organizată ca „Zi a păcii" va prilejui o serie de acţiuni interesată de: sfaturi ale păcii, activitate în ca­­drul grupelor de citit, expuneri în faţa hărţii, conferinţe etc. In această perioadă se­ vor orgat­niza mai multe expuneri, se vor pre­zenta spectacole, legate d® lupta pentru pace. Intre 15 martie-1 aprilie, în Pala­tul Culturii va fi organizată expozi­ţia : „Lupta popoarelor pentru apă­rarea păcii** Vineri 27 februarie a avut loc în localul staţiunii experimen­­tale hortico-viticole Copou, premierea participanţilor la con­cursul regional de vi­­nuri pe anul 1959. IN CLIŞEU : Un a­­spect din timpul fe­stivităţii de premi­ere. Foto : A. SAVA = : i i j = ss t : i I I• — Succesele cosmonauticei sovietice Una din exponatele prezentate recent în cadrul cosmonauticei sovietice din Capitală. Convinşi de avantajele ce le oferă munca în co­mun, tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea noastră păşesc cu încredere pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Despre aceasta, scriu redacţiei noastre, zilnic, zeci de corespondenţi voluntari. Iată cîteva din scrisorile sosite cu poşta de ieri, car­e ne vestesc despre intrarea în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole a noi fami­lii de ţărani muncitori. Se lărgeşte colectiva Gospodăria colectivă „Viaţă Nouă” din comuna Laza, raio­nul Vaslui, deşi încă tînără — ne scriu corespondenţii volun­tari Constantin R. Radu şi C. Bosinceanu — se dezvolta pe zi ce trece. Dacă la inaugurare gospodăria număra 53 familii şi 77 hectare, astăzi gospodăria cuprinde peste 100 familii, a­vînd o suprafaţă de 152 hectar­­e. La acestea se mai adaugă încă 13 familii care au făcut ret­cent cereri pentru GAC „Viaţă Nouă”. Dintre acestea amintim familia lui Ioan N. Pintilie, Ni­­colae N. Radu, Constantin M Radu, Constantin Gh. Asavşi şi mulţi alţii. Toţi țăranii muncitori — în sector agricol social şi Peste 30 familii de ţărani muncitori din comuna Mădîr­­lac-Tg. Frumos, convinşi de a­­vantajele ce le obţin în gospo­dăria colectivă, şi-au unit re­cent cele 76 hectare de teren pe care le au, termună şi în sfaţa lor o gospodărie colectivă. Res­tul familiilor din Mădîrjac, ne scrie Ioan L Ungureanu, şi­ ai unit pămintul in întovărăşiri agricole. Peste 70 la sută din suprafața arabilă­­ colectivizată „Alţi ţărani muncitori au in­trat în GAC” aşa se intitulează scrisoarea trimisă redacţiei de către corespondentul voluntar V. Cimpoieşu din raionul Mur­­geni. In scrisoare se arată că în GAC „9 Mai” din satul Şuletea au intrat cu pînd încă 94 fami­lii, in GAC „Aurel Şeţu” din satul Fedeşti au intrat peste 20 noi familii, iar în GAC „2 Oc­tombrie” din satul Jigălia incă 13 familii. Aceasta a făcut ca 7 la sută din suprafaţa arabilă a comunei Şuletea, să fie colec­tivizată. Gheorghe G. Macovei din satul Făureni-Huşi a tri­mis redacţiei vestea că, în cursul punii februarie, ţărani muncitori de aici s-au unit cu toţi într-o gospodărie agricoli colectivă, care cuprinde o su­prafaţă de 747 ha. teren. La un vechi prieten... — Să vii la mine, Dumitre, oricind ai vrea. Vei fi bine pri­mit. Fă-ţi drum pe la Vovb­­­aşti şi opreşte puţin pe la casa prietenului tău, colectivis­tul Oprea Toader. Şi înainte de a- şi lua rămas bun mai adăugă: — Vorba ceia, vii doar la prieten, şi apoi un preşedinte se cade să-l viziteze pe celă­lalt. ( I • • • î î î • De la discuția celor doi a trecut o vreme. Și într-o bună zi Dumitru Cojocaru a poposit în sat la Vovb­eşti. — Iată-mă Toadere, ți-am picat mosafir. Să nu zici că nu sunt om de cuvint. r— Știam eu că nu te va răb­da inima. Că oricum, ai să ne dai tîrcoale. Mai cu semă acum cînd şi la voi în sat oamenii vorbesc tot mai mult despre colectivă. Iar tu ca preşedinte al întovărăşirii, se cade să fii primul. Am dreptate Dumitre? Oaspetele tăcu o clipă și pen­tru a nu rămîne dator, glăsui.­­— Aista-i și gîndul meu Toa­dere. . * ★ In ziua aceea Dumitru Cojo­caru nu a stat o clipă, însoţit de preşedintele colectivei, el vizi­tă gospodăria de la un capăt la altul şi cercetă cu atenţie noile construcţii: grajdul, cu o capa­citate de 60 de capete, saiva­nul, în care pot fi adăpostite 500 de oi, hambarul în care co­lectiviştii pot înmagazina cel puţin 20 vagoane de cereale, atelierul de fierărie şi pe cel de timplărie, coteţul pentru pă­sări. .. S-a interesat şi de producţi­ile obţinute: peste 3000 kg. porumb la ha. Cît priveşte griul, şi aici colectiviştii au luat-o înaintea celor din întovărăşire cu vreo 3.400 kg. la hectar. Toader îl purtă pe prieten peste tot. Să vadă, să se con­vingă omul. Cînd Dumitru se interesă de perspectivele de dezvoltare a gospodăriei, preşedintele îl in­vită în birou scoase scriptele şi zise: — Ascultă aici numai cîteva cifre din planul de producţie pe ’59. Vom cumpăra 3­4 vaci de lapte, vom creşte 1000 raţe, 1000 găini, vom planta viţă no­bilă şi ne-om face o prisacă. Dumitru îl uribări cu atenţie. Din cînd în cînd îşi notă cî ceva într-un carnet. Şi acum pentru că ai ven în sat la noi, nu se cade să t treci şi pe la mine pe-acasă Şi cei doi prieteni, merges unul lingă altul tăcuţi. Dum tru medita la tot ce văzui în gospodărie, dar gînduri i-au fost întrerupte. Vezi Dumitre aici In cas asta nouă stă colectivistul Ic Coman, dincolo Hulea Ion. D, să ştii că şi celelalte case­­ pe care le zăreşti în tot ale co­lectiviştilor... ★ Primul căruia Dumitru i­­împărtăşit cele văzute la Voi­b­eşti, a fost Costică Negru, se­cretarul organizaţiei de ban din întovărăşire. Cei doi comunişti se sfătuir — Iată ce, zise deodată se­cretarul organizaţiei de bază Trebuie să pornim şi m munca în rîndul oamenilo Pentru aceasta însă e bine s fim noi cei dintăi care să ins­intăm cererile pentru colect vă.. . Aşa se hotărîră, cei doi­­ prezinte la sfat cererile. Aş a început să se pună bazei gospodăriei colective din sat­ „A treia parte“ Băceşti. Ion Birţă, Radu Dumitru, Gh. Negru s-au hotărît să intre primii. Apoi li s-au alăturat şi alţii: Mihai Negru, Rusu C-tin, Ion Cojocaru. Aproape zilnic comuniştii Dumitru Cojocaru şi Negru C-tin, purtau cu oa-­ menii discuţii. " G. LAURENŢIU,

Next