Flacăra Iaşului, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 3914-3939)
1959-04-01 / nr. 3914
Fruntaşi, în Brigada de strungari condusă de Gh. Stratulat, de la FRB, se menţine fruntaşă pe secţie de două luni de zile. IN CLIŞEU: membrii brigăzii: Cezar Călin, D. Dulcheru, Gh. Stratulat, Tinea Vicol, Ion Costache, şi Teodor Strătilă. Cale liberă“ noului Depoul CFR Păscni este una dintre unităţile de fois de Direcţiei Regionale Iaşi. In acest an, cu mai multă grijă şi răspundere ca în alte perioade de plan,s-a simţit dorinţa ceferiştilor de arc pentru a asigura noului, progresului tehnic „cale liberă". De multă vrei! mecanicii şi fochiştii depoului picănean aplică metoda feroviarilor metici din Osnova — graficul strîns circulaţie. Este o metodă experimentă în practică, cu rezultate de o fere eficacitate economică. Mundei mecanicii şi fochiştii îşi exprin deplina satisfacţie faţă de ajutori tovărăşesc primit şi pe calea fabiliei şi experienţei înaintate, din parti feroviarilor sovietici. Este o modă care ne învaţă să fim în acest timp şi buni gospodari ai cobustibilului, să folosim locomotive la întreaga ei capacitate. Pentru acestai ei s-au angajat să economisească 3 la sută din consumurile speciie de combustibil planificate şi să #=“ o producţie, exprimată în krrmSsrei mai mare cu 1,5 la sută. La şcofca.persuildului de locomotivă, în coiîâtuirile de producţie, mecanicii şi ocdişii aprofundează şi stâpinesc to mai multe amănunte de funcţione a diferitelor mecanisme ale locCot V6i, dezbat problema privitoare lof°l°s irea forţei vii a locomotivei, I întreţinerea ei, pentru evitarea unor defecţiuni neprevăzute.. Ca şi în anul trecut, personalul de locomotivă a continuat să obţină unele succese importante. In luna februarie tonajul mediu pe tren de marfă a fost sporit cu 95 de tone. Au fost remorcate 32 perechi trenuri marfă cu un tonaj peste nucleu de circa 100-250 tone, influenţînd asupra creşterii tonajului mediu. Aplicarea metodei Osnova a influenţat în continuare şi asupra reducerii consumului specific de combustibil. Cu întreaga cantitate de combustibil economisit în lunile ianuarie şi februarie se pot transporta toate trenurile de marfă şi călătorie prevăzute în planul Depoului, şi efectua serviciile auxiliare, pe o perioadă de 7 zile. O analiză mai adîncâ a faptelor ne arată că progresul tehnic, noul, nu are asigurat ca să folosim o expresie cu largă circulaţie în rîndul ceferiştilor — „cale liberă” pe toate liniile. Dintre acestea ne vom opri asupra liniei principale: nu toţi mecanicii şi fochiştii, chiar cînd muncesc pe locomotive de aceeaşi serie, obţin acelaşi randament in acţiunea de economisire a combustibilului. De exemplu: In luna februarie din 34 de locomotive 26 au obţinut economii de 385,3 tone iar 8 au înregistrat, din diferite cauze, pierderi de 45,2 H. IONESCU (Continuare în pag. 3-a) La Iaşi Contracte în valoare de 1670.000 lei penru vînzarea confecţiilor în rate Pentru a veni în ajutorul salariaţilor din întreprinderile ieșene, CCL Produse Industriale a piS în vînzare cu plata în rate o serie de confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii. In afara unor magazine situate în centrul oraşului şi specializate în vinzarea cu plata în rate, zilele trscate a luat fiinţă un astfel de magazin şi în cartierul Ilie Pintilie. De la data de 9 februarie a.c., ide cine au fost puse în vînzare conecţii cu plata în rate şi pînă ,în prezent s-au încheiat cea 2550 contracte în valoare de 1.670.000 lei Confecţiile cele mai solicitate sunt, în special, costumele bărbăteşti, balonzeidele şi pardesiile bărbăteşti şi pentru femei Magazinele care distribuie confecţii cu plata în rate sunt bine aprovizionate cu astfel de produse şi ele cunosc o afluenţă deosebită i de cumpărători. In luna martie, de pildă, unitatea nr- 15 a încheiat contracte pentru vînzarea confecţiilor în rate în valoare de 240 000 lei unitatea nr. 150, în valoare de 377.000 lei, iar unitatea nr. 136, in valoare de 350.000 lei Compozitori la sate Pentru a cunoaşte îndeaproape viaţa nouă a ţărănimii noastre muncitoare, care păşeşte cu încredere pa calea transformării socialiste a agriculturii, compozitori ieşeni, membri ai Filialei Uniunii Compozitorilor din RPR se vor deplasa zilele acestea la sate. Astfel, Achim Stoia va pleca la Deleni-Hîrlău, Dumitru Chiriac la Osoi-Iaşi, V. Ionescu-Paşcani la Tătăruşi, S. Vînătoru la Heci. Pe lingă faptul că vor avea prilejul să se documenteze pentru creaţii noi inspirate din actualitate, ei vor contribui totodată la îndrumarea echipelor artistice atit în ceea ce privește conținutul repertoriului cit și în direcția interpretării. t pop- O.C. L. Produse Industriale a pus in vînzare Noi televizoare La magazinul OCL Produse Industriale , de articole electrice, din strada Lăpuşneanu au fost puse în vînzare noi televizoare. Televizoarele marca „Record” cu 5 canale puse în vînzare la acest magazin, recepţionează posturile de emisiune ale staţiilor din Bucureşti şi Chişinău. Pentru salariaţi, televizoarele „Record” se vînd în 12 rate lunare. ANUL XV Nr. 3914 MIERCURI 1 APRILIE 1959 4 PAGINI 20 BANI încheierea cursurilor şcolii de partid din Bîrlad Şcoala de partid din Birlad, cu o durată a cursurilor de 6 luni, pregăteşte cadre pentru munca de partid din întreprinderile industriale şi din agricultură. Ieri, s-au încheiat cursurile de 6 luni ale unei noi serii de elevi din rîndul secretarilor şi membrilor comitetelor comunale de partid, secretari ai organizaţiilor de bază din gospodării colective şi Întovărăşiri agricole La adunarea de încheiere a cursurilor a luat parte tov. Vlad Stănescu, membru al biroului Comitetului regional de partid. Cu prilejul încheierii cursurilor, tov. Ion Negrescu, directorul şcolii de partid, a vorbit despre desfăşurarea procesului de învăţămînt, despre datoria celor care au absolvit cursurile de a studia în permanenţă învăţătura marxist-leninistă. A luat apoi cuvîntul Iov- Vlad Stănescu, care a făcut o expunere asupra principalelor sarcini ce stau în fața organizațiilor de partid de la sate în perioada actuală. IHIUNIim==...-------------------- rn lriile de tineri In local de men Duminică dimineaţa, spre diferite puncte ale oraşului se îndreptau sute de tineri şi virstnici dornici să-şi aducă contribuţia la înfrumuseţarea Iaşului. Odată cu aceasta, numeroşi tineri au pornit la colectarea fierului vechi din întreprinderile în care lucrează. Cînd am ajuns la fabrica chimică nr. 2, brigăzile de muncă voluntară erau de piuit în plină activitate. Pe terenul viran din faţa întreprinderii, zeci de tineri şi virstnici, muncitori, laboranţi, ingineri, lucrau cu rîvnă la nivelarea spaţiului unde urmează a se planta diferite specii de copaci. Explicaţia acestei masive participări la munca de înfrumuseţare a întreprinderii, am găsit-o citind rîndurile de pe afişierul de la poartă. Era o chemare pe care brigada utemistă de muncă patriotică de la serviciul mecano-energetic o adresa tuturor brigăzilor din fabrică pentru realizarea prin muncă voluntară a zonei verzi, fără cheltuieli de investit Amenajarea spaţiului verde din faţa, fabricii g& costa după calcule, aproape 800 mii lei, numai pentru manoperă !— ne-a spus tov. Nour, secretarul comitetului UTM al fabricii. Tinerii noştri însă s-au angajat să amenajeze acest teren prin muncă voluntară. Brigăzile de tineret insă, au antrenat şi pe tovarăşii lor de munca mai virstnici la această acţiune de înfrumuseţare şi s-au organizat astfel incit in fiecare zi, la amenajarea spaţiului verde, lucrează un număr însemnat de muncitori. In interiorul fabricii se înlocuieşte pămîntul industrial cu un pămint gras, după care se va gazona şi se vor amenaja platbande cu flori. Tineri ca Margareta Ţuţuianu, operatoare la sectorul de extracţii, laboranta Alexandrina Stan, Gh. Munteanu şi alţii, se dovedesc cei mai harnici. Dar munca voluntară e legată strîns de munca in producţie. După ce muncitorii fabricii au realizat planul trimestrial la 26 martie şi l-au depăşit pînă duminică cu 6 la sută, după ce au realizat în această perioadă economii in valoare de peste două milioane lei în cadrul angajamentului luat, ei au hotărît ca fabrica lor să fie cit mai îngrijită şi frumoasă, din nu-i un aspect cu totul nou. Şi în munca voluntară ca şi in producţie, tinerii utemişti au primit ajutorul electiv al celor mai cu experienţă, cum sunt D. HALAUS Foto: A. SAVA (ComimBr), nn PBQ, 2-allţii, la amenajarea spaţiului verde din faţa fabricii chimice nr. 2. * Un act de mare însemnătate pentru construirea socialismului în patria noastră Pămîntul este al celor ce-l muncesc“ Ploaia ce căzuse in timpul nopţii făcuse ca majoritatea ţăranilor muncitori din comuna Erbiceni să-şi găsească de lucru pe lingă gospodărie linii insă, se adunaseră dis-de-dimineaţă in faţa sfatului popular. Discuţiile se înfiripau pe nesimţite, unul vorbind despre ploaie, altul că timpul se încălzeşte repede şi însăminţările trebuie făcute cit mai grabnic, şi cite altele. Un grup de oameni destul de mărişor discuta cu aprindere. Cîteva vorbe îmi atraseră atenţia. — S-a dat şi la radio, scrie şi-n ziar■ — Aşa-i bădie, ii convenea lui Ion Creţu să ţină aproape 14 ha. El cu nevastă-sa stăteau acasă, că pămîntul îi dădea in parte celor din Boroaia. Stai degeaba şi-ţi umpli toamna hambarele cu păpuşoi din munca altora. — Toată vara munceau pentru te miri ce arde Maria Bouaru, Neculai Călugăru, Emilia Pavel, Cornelia Albu pe pămîntul lui Onică Constanţa. Decretul Prezidiului Marii Adăunări Naţionale a Republicii Populare Borhine, pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror f°rrme de exploatare a omului de către om in agricultură, in scopul ridicării continue a nivelului de trai, material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste, era viu discutat de către ţăranii muncitori din Erbiceni. Aici, ca şi in alte sate, mai dăinuie încă rămăşiţe ale unor relaţii de producţie înve,chite, cum sunt darea „în pante" sau in arendă, ori lucrarea pămintului cu muncă salariată, folosite de către elementele capitaliste chiabureşti. Având mai mult pămint decit pot munci ei şi familiile lor, unii chiaburi ca D-tru T. Mircea, Ion T. Bicu, Neculai Ilie Burflacu, Haralambie Borhan, Paul Dragomir şi alţii, din Erbigeni îşi lucrau pămîntul numai exploatind munca ţăranilor muncitori. Ani de-a rindul sau slugării Neculai Ciobanu, C-tin Ciobanu, Maria Bouaru, Maria Trouaru, Marioara Călugăru, pe cele 35 ha. ale chiaburului Paul Dragomir■ — Bun pămint are Petru T. Raţă. Rodnic este, dar nu el îl munceşte, ci ştefan Asultanei, D-tru Preotescu, Ion T. Raţa cărora le-a arendat pămîntul, îmi spuse o veche cunoştinţă. Mulţi ţărani muncitori din Erbiceni pe care i-am găsit în dimineaţa aceea la sfatul popular işi exprimau recunoştinţa lor faţă de partid şi guvern, care ii apără prin legile statului de democraţie populară de orice formă de exploatare a omului de către om Cind m-am despărţit de ei, comunistul Ilie Romaşcanu, strlngindu-mi mina cu putere adăogă: „Pămîntul este al celor ce-l muncesc, tovarășe AL. ATANASE Cu toate forţele la arat şi însămînţat ...A sosit foaia volantă Geana dimineţii, mijind din ce in ce mai tare la orizont, trezea din nou la viaţă suflarea sătului. Pentru mecanizatorii SMT-ului Pd. Iloaiei începea o nouă zi de muncă, de hărnicie, de întrecere. Băieţii din brigada de tractoare condusă de Gh. Sireteanu se treziseră în puterea nopţii şi o porniseră la lucru. La lumina farurilor, ei araseră cite aproape două hectare de fiecare. Cap de coloană era UTOS-ul purtat pe brazdă de mîinile lui Vasile Gurzum. După el urmau trei K.D.-uri şi două IAR-uri. La sfîrşitul fiecărei jumătăţi de oră, pontatorul-alimentator îi anunţa pe rînd: „încă 1,75 ha. încă alte două ş.a.m.d. In dorinţa de a executa în această primăvară cite două planuri pe tractor, băieţii din brigada a 2-a a SMT-ului Podul Iloaiei, care deserveşte şi întovărăşirea agricolă „1907”, munceau pe întrecute. Acest lucru ni-l spun cele aproape 80 ha, arate în numai două zile şi ceva. La ora 14, tractoarele au fost oprite. Sireteanu, şeful de brigadă, hotărise acest lucru- E ora de întreţinere, spuse el celorlalţi. Trebuie să meargă ceas şi în schimbul doi. Ca să re zmulgem două planuri, ne cer o întreținere deosebită... — Dînculeț, se adresă autoritar șeful de brigadă unui tractorist de pe K.D. Nu „cîntă” frumos motorul tău. Ingrijește-te și pune-l la punct pînă îți vine schimbul. — A sosit foaia volantă, strigă de departe Vasile Craiu. — Ad-o aici!, răspunse Roman — nu prea vesel. (Cu o zi în urmă n-a reuşit să termine şi al doilea plan. l-a cam făcut necaz pompa de ulei). Băieţii au făcut cerc în jurul foii volante. — Cum stăm noi? întrebă Mereuţă Simion pe şeful brigăzii. — Slab. Ne-au luat-o înainte cei de la întîia. Planul lor e realizat în procent de 20 la sută, iar al nostru e abia de 14 la sută. — Şi ce-i de făcut? — Să ne înteţim forţele. Tractoarele au pornit din nou. Fiarele plugurilor muşcau brazdă lată şi adîncâ. Parcă şi ele se „lăcomeau" pentru două planuri într-o zi. Parcă şi ele răspundeau înflăcăratei chemări lansate de către mecanizatorii din SMT Huşi: „Nici un tractor fără două planuri pe campanie*’. La marginea celor 462 ha. în faţa unei hîrtii întinse pe arătura reavănă, discutau doi oameni: tov. Vasile Buznea, preşedintele întovărăşirii şi C. Oniceanu, secretarul - casier. — Aici, fiindcă-i terenul cel mai bun punem sfecla de zahăr (25 ha ), iar dincolo de grind, semănăm floarea soarelui (50 ha.). — Ce facem mîine cu atelajele? întrebă Oniceanu. — Le punem la arat pe deal. Și tot mîine 3 tractoare vor trece la semănat... Cam bate vîntul şi nu care cumva să usuce arătura. Inserarea se lăsase pe nebăgate de seamă. Zgomotul tractoarelor nu încetase insă- La lumina farurilor, lucra schimbul doi. SILVIU ISTRATE In cuprinsul regiunii lucrările agricole sint in toi. IN CLIŞEU: Intovărăşiţii din Ciorteşti la arat. Regimul de democraţie populară apără interesele ţărănimii muncitoare De cîteva zile colectiviştii şi intovărăşiţii din comuna Negreşti discută Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a RPR pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a omului de către om in agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste. Aceasta este o nouă dovadă a grijii partidului şi guvernului faţă de ţărănimea muncitoare. Ca unul care am trudit o viaţă întreagă pe moşia boierului Butman vreau să arat că şi în comuna noastră au mai existat rămăşiţe ale exploatării, ca darea în parte sau în arendă şi mai ales folosirea muncii salariate de către chiaburi. Chiaburul Eugen Gherghescu de cind îl ştiu şi-a muncit pămîntul numai exploatind nevoiaşii satului. Ţărani ca Teiu Aurel, Mihai V. Sofrone, Petru Ciocan, C-tin. C. Sofrone, Aneta Gulger, trudeau din zori şi pînă în noapte pentru o bucată de mămăligă imbogăţind chiaburul. Şi chiaburul Nicolae Butnaru, care are 33 ha., Vasile Crimu, Virginia Postolache şi ceilalţi chiaburi din sat îşi lucrează pămîntul numai cu muncă străină. Avind pămint mai mult decit poate munci, chiaburoaica Ioneta Paraschivescu dă în arendă l' pămintul lui Gavril Luca şi C-tin Balan. Decretul pune capăt oricărei exploatări în agricultură, înlăturînd pentru totdeauna lucrarea pămintului in parte, in arendă şi oricare alte forme ale exploatării omului de către om în agricultură. Ca unul care am avut de suferit, atit eu cit şi părinţii mei, de pe urma chiaburilor ce se îmbogăţeau din munca noastră, alături de toţi ţăranii muncitori cinstiţi din comuna noastră îmi exprim recunoştinţa faţă de partid şi guvern. Urmînd îndemnul şi învăţătura partidului mulţi ţărani muncitori din comună am păşit cu încredere pe drumul belşugului - gospodăria colectivă, singura cale în ridicarea nivelului de trai material şi cultural, acolo unde nu mai există exploatarea omului de către om. VASILE BONTEA ţăran muncitor din comuna Negreşti Aceleaşi condiţii — rezultate diferite Membrii întovărăşirii „M. Sadoveanu” din Cozmeşti, corn. Stolniceni Prăjescu, raionul Paşcani, se situează în fruntea muncilor agricole. Folosind şi atelajele proprii, numai Intr-o singură zi, de pildă, ei au Insămînţat 20 ha cu mac. Zilele trecute au început şi însăminţatul sfeclei de zahăr. Deşi dispun de aceleaşi posibilităţi, membrii întovărăşirii agricole „2 Octombrie1’ din satul de reşedinţă al comunei se găsesc mult rămaşi în urmă cu lucrările agricole de primăvară. Această întovărăşire a realizat un procent cu totul nesatisfăcător la însămînţarea culturilor din prima epocă. Cit priveşte problema pregătirii terenului desfinat culturilor din epoca II-a nici nu stă in atenţia conducenrii întovărăşirii. Ritmul lucrărilor agricole trebuie intensificat şi la întovărăşirea „2 Octombrie 1’I. JUDELE ţăran întovărăşit Teatrul de stat „V. I. Popa“ în turneu prin oraşele Moldovei In săptămîna de la 23—29 martie a.c., colectivul Teatrului de Stat „Victor Ion Popa“ din Birlad a întreprins un turneu la Huşi. Actorii birlădeni au prezentat în faţa spectatorilor de aici spectacolele „Gaiţele” de Alex Kiriţescu, „Ecaterina Teodoroiu" de N. Tăutu, şi „Cringul de Călini" de Al Korneiciuc, care s-au bucurat de succes. Tot în cadrul turneului, Teatrul bîrlădean a prezentat luni seara , la Odobeşti-Focşani, comună cu agricultura în întregime colectivizată, spectacolul „Gaiţele”. Aseară, actorii de la Birlad au înregistrat un succes meritoriu , cu aceeași piesă, la Focșani. . Popicăria Asociaţiei sportive „Voinţa" Vaslui, amenajată de Cooperativa meşteşugărească „Progresul" din localitate, este nepracticabilă. — Deja se văd ceva „progrese" în nivelarea pistei- încă puţină „voinţă" şi... gata. Desen de VAL- ŞTI GORIAN .