Flacăra Iaşului, iunie 1959 (Anul 15, nr. 3965-3989)

1959-06-02 / nr. 3965

Praşila grabnic­ ­­a să fi terminată! Este bine cunoscut de că­tre fiecare om al muncii de pe ogoare faptul că perioa­da de întreţinere a culturi­lor este hotărîtoare pentru sporirea producţiei agricole.­­ Experienţa acumulată an de an a demonstrat cu cifre grăitoare că cut cit cultura este lipsită de buruieni şi­­ se lasă un spaţiu corespun­zător de dezvoltare, cu cit se luptă mai intens împo­triva evaporării apei din sol (lucru ce se face odată cu praşila), cu atît sporul de producţie este mai mare. Să luăm, de pildă, un singur exemplu: In primăvara anu­lui trecut, colectiviştii din Oţetoaia—Huşi, Hărpăşeşti — Tg. Frumos, Mitoc—Bir­­lad, întovărăşiţii din Roşi­­eşti—Vaslui, Larga—Jijia­n-* Iaşi, Stănileşti—Huşi ş.a. cu scos de pe fiecare ha. de porumb prăşit de 3—4 ori, cite 2.200 ’— 4.100 kg. Membrii acestor unităţi a­­gricole socialiste recunosc că un mare rol în obţinerea acestor producţii bune, l-au avut praşilele repetate şi făcute la timp. Vorbind de stadiul actual în care se găseşte această importantă lucrare, trebuie spus că rezultatele cresc de la o semidecadă la alta. Raioane ca Iaşi, Hîrlău, Paş­cani şi Tg. Frumos se si­­tuiază ca avansate dat fiind că pe cuprinsul lor praşila I-a pe total culturi a fost efectuată un procent de 58,3­­66 la sută, iar pe culturi diferite: sfecla de zahăr, floarea soarelui şi porumb procentul variază de la 47­ , 98,6 la sută. Apreciind ase­­r­menea rezultate, trebuie de menţionat că factorii de răspundere din aceste r­aioa­ne au pus şi continuă să pună pe primul plan mobi­lizarea tuturor colectivişti­lor, intovărăşiţilor şi ţărani­lor muncitori cu gospodărie individuală, mobilizarea tu­­­­turor mijloacelor mecanizate­­ (Continuare In pag. 3-a) La SMT Huşi sub supravegherea tov. Alecu Li­du meca­nic şef, se face rodarea batozelor reparate. Foto: GH. GHINDA Prietenie Sute de pionieri şi elevi din oraşul nostru erau duminică dimineaţa pe peronul gării. Aşteptau cu nerăbdare sosirea delegaţiei de pionieri din RSS Moldovenească, care la invita­ţia Consiliului Naţional al Fe­meilor din RPR veneau să ia parte la festivităţile ce aveau loc la Iaşi cu ocazia Zilei de 1 iunie. Primiţi în entuziasmul gene­ral al tuturor celor de faţă, cei 35 pionieri din RSS Moldove­nească, însoţiţi de către tova­răşii Ciornei Maria Gheorghiev­­na, secretar al Cc al Comso­­molului din RSS Moldoveneas­că, Stepan Afanasie, profesor, secretar al Comitetului de Com­­somol din şc. medie internat Nr. 1 Chişinău şi Cotoros Clau­dia Nicolaevna, secretar al Co­mitetului raional de Comsomol Ungheni au fost înconjuraţi de dragostea şi prietenia tinerilor ieşeni. Delegaţia de pionieri din RSS Moldoveneasc­ă a vizitat apoi Palatul Culturii, Casa Pionieri­lor, Casa memoriaiă „Ilie Pin­­tilie”, şi alte instituţii de artă, muzee şi monumente istorice. Intilnirea cu pioniera şi e­­levii şcolii medii nr. 3, „C. Ne­­gruzzi’, a fost emoţionantă. In cuvintele lor, pioniera K­a Ml­r­­zac, de la Şc. medie internat nr. 1 Chişinău şi Dimitriu Dra­goş de la şc. medie „C. Ne­­gruzzi”, au împărtăşit din ex­perienţa şcolilor lor, din reali­zările înfăptuite de ei, au vor­bit despre dragostea cu care sunt înconjuraţi de Profesori, de viitorul lor fericit. O seară ca în basme, va ră­­mâne Carnavalul pionierilor ca­re a fost organizat cu ocazia Zilei internaţionale a copilului şi d­in cinstea tinerilor oaspeţi din RSS Moldovenească. Cân­­tecul, dansul şi voia bună au contribuit la stringerea legă­turilor de Prietenie între pio­nierii români şi sovietici. Pro­gramele artistice prezentate de pionierii sovietici şi romîni au fost răsplătite cu aplauzele în­delungate ale participanţilor. Interpreţii Kamiiskaia Katia şi Iulia Damaschin şi interpreţii dansurilor executate de pionie­rii şcolii medii internat Nr. 1 Chişinău, printre care remar­căm pe eleva Maşa Botnariuc, precum şi interpreţii Ana Ifti­­mie, Tatiana Stafie, Elena Ga­­vriluţă, Viorica Ciobanu şi Rust­ Heşcovici din cercul dra­matic al Casei pionierilor din Iaşi au fost aplaudaţi la sce­nă deschisă­De Ziua internaţională a co­pilului, pionierii din RSS Mol­dovenească şi pionierii ieșeni au cimentat şi mai puternic, prietenia lor. AL. ATANASE • Colectiviştii şi întovărăşiţii în frunte cu comuniştii din Drujeşti au hotărît să pună zăgaz furiei apelor pîrîului Si­­mila. Zilele acestea ei au ieşit la muncă voluntară, pentru a construi un bazin de acumu­lare a apei pîrîului. Executînd acest obiectiv, ţăranii muncitori din Drujeşti vor îndrepta albia pirtului simila pe o lungime de 11 km., dînd astfel în folo­sinţă cele aproape 800 de ha. teren inundabil. Volumul terasamentelor pe care vor trebui să le realizeze cei din Drujeşti şi construirea bazinului de acumulare a a­­pei, se ridică la aproximativ 20.000 m.c. de Pămînt. Cei a­­proape 100 de oameni care au lucrat cu braţele şi atelajele în primele două zile de la deschi­derea şantierului au realizat deja aproximativ 600 m.c. Chiar a doua zi după deschi­derea şantierului tinerii din Drujeşti s-au constituit şi ei într-o brigadă de tineret şi lu­crează în mod voluntar la a­­ceastă acţiune iniţiată de co­munişti. La Clujeşti S-a deschis un şantier de muncă patriotică Un concurs al cicliştilor... în devenire Rondul din faţa Palatului Culturii a cunoscut duminică dimineaţa o a­­devărată animaţie. Zeci de copii , şcolari şi pionieri, băieţi şi fete, r- au venit să se întreacă în cadrul ui­nui concurs de triciclete, trotinete şi biciclete organizat în cinstea Zilei internaţionale a copilului. Unii, mai curajoşi, se prezentase­­ră singuri, alţii cu mamele lor, aşa că emoţiile întrecerii aveau să fie sporite. Concursul „puştilor” a atras şi un public numeros. Pe feţele celor mai mulţi dintre concurenţi se citea îndrăzneală şi curaj, ambiţia de a ieşi primul. In cadrul concursului primii au luat startul concurenţii cei mai mici la triciclete, au urmat apoi trotinetele şi în final, s-au întrecut cei mai mari la biciclete. Dintre premiaţi amintim pe micu­ţul Laurenţiu Sofian de 5 ani, fiu al şoferului G Sofian de la ICET, pe fiul tehnicianului inovator Moldoveanu de la „Ţesătura’’ B. « Marian Mol­doveanu. De asemenea mai desprin­dem din rîndul primilor clasaţi pe Iţicovici Davidei, Buium Zelania, Fi­­limon Valeriu, Musteaţă Gabriel, Ne­­chifor Gabriel, Kohn Iuliu , care a avut o comportare remarcabilă. A­­mariţei Gh. Ionel Balan şi alţii. La fete, victoriile au fost cucerite de Simona Martin, Anca Manolescu, Sal­vin Magdalena, Onofrei Oltea, Maier Adriana, etc Primilor clasaţi li s-au decernat di­plome şi numeroase obiecte cum ar fi: cărţi, jucării, mingi, etc. ■•.k­. . întrecerea formaţiilor artistice sindicale de la Bîrlad In dimineaţa zilei de dumi­nică, în grădina de vară a fa­bricii de rulmenţi şi în după amiaza zilei de luni, în sala Teatrului de Stat „Victor Ion Popa” s-a desfăşurat întrece­rea formaţiilor artistice sindi­cale din cadrul celui de al V- lea concurs. Pe scenă au evoluat forma­ţiile fabricii d­e rulmenţi, fa­bricii de confecţii, întreprinde­rii „Drumul Socialismului”, sindicatului muncitorilor din invăţămînt şi cultură, medico­­sanitare, etc­ In prima zi a concursului s-au bucurat de mult succes formaţiile de dansuri ale fa­bricii de rulmenţi şi ale mun­citorilor, din învăţământ şi cul­tură. in raioanele IAŞI şi PAŞCANI Ţăranii muncitori s-au unit în gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole din raioanele Iaşi şi Paşcani, ca şi cele din întreaga regiune, au obţinut an de an producţii mai mari decit ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. In raioanele laşi şi Paşcani, media producţiei de griu în gospodăriile colective a fost anul trecut de peste 1560 kg. la hectar, iar la întovărăşirile agricole de 1.150 kg. la ha., în timp ce în sectorul individual n-a fost decit de 900 kg. la hectar. La porumb colectiviştii au obţinut, faţă de ţăranii muncitori cu gos­podărie individuală un spor mediu de producţie de 6­ 700 kg. la hectar, iar întovărăşiţii de 3.400 kg. la hectar. Colectiviştii din Moţca-Paşcani au cules în medie peste 3.000 kg. porumb boabe la hectar, obţinînd şi la celelalte culturi recolte mult superioare sectorului individual. Fondul de bază la 100 de hectare este de peste 350.000 lei. Colectiviştii din Şer­­beşti—Iaşi au cules 2261 kg. porumb, 1729 kg. floarea-soarelui şi 26.417 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Succese mari au obţinut şi ţăranii muncitori întovărăşiţi din raioanele Iaşi şi Paşcani. La fiecare cultură agricolă în parte pro­ducţiile au fost superioare celor obţinute de ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. Lucrînd în comun la toate culturile, întovărăşiţii din Criveşti au scos cîte 1260 kg. grîu şi 1.500 kg. porumb la hectar. Dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective, întări­rea şi dezvoltarea întovărăşirilor agricole au dus la creşterea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor şi întovârăşiţilor. Numeroşi colectivişti şi întovărăşiţi cum ar fi cei din Mogo­şeşti, Rediu, Vatra-Paşcani, Lespezi, raionul Paşcani, Soloneţ, Bivolari, Cîrpiţi, Cucuteni, raionul laşi şi-au ridicat case noi, şi­­au cumpărat aparate de radio, etc. In faţa exemplelor concrete, în faţa celor văzute în gospo­dăriile colective şi întovărăşirile agricole vizitate, ţăranii mun­citori cu gospodărie individuală s-au convins că păşind ală­turi de colectivişti şi întovărăşiţi merg spre mai bine. Astăzi în raionul Paşcani 20.575 familii şi-au unit 30.886 hectare în cele 66 gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole existente, iar în raionul laşi 30.429 familii vor munci laolaltă în cele 190 gospodării colective şi întovărăşiri agri­cole 54.532 ha. teren. In raionul laşi 96,9% din suprafaţa cooperativizabila şi 97,8% din numărul familiilor cooperativizabile se află în sec­torul socialist cooperatist, iar în raionul Paşcani 98,5% din numărul familiilor cooperativizabile şi 99% din suprafaţa coo­perativizabila este astăzi în gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole. Colectiviştii şi întovărăşiţii din raioanele Iaşi şi Paşcani porniţi pe calea belşugului sunt hotârîţi să depună toate efortu­rile pentru întărirea economico-organizatorică a unităţilor lor. Ei sunt hotârîţi să lupte mai departe pentru mărirea producţiei vegetale şi animale şi pentru extinderea culturilor şi ramurilor rentabile, asigurînd un mai mare belşug de produse, iar fami­liilor lor un trai îndestulat, transformînd gospodăriile colective şi întovărăşirile în care muncesc în unităţi puternice şi înflori­toare. La Dubna continuă lucrările celei de-a 6-a sesiuni a Consiliului ştiinţific al Institutului Unificat de cercetări nucleare MOSCOVA­­ (Agerpres) TASS anunţă: In oraşul Dubna, din apro­pierea Moscovei, continuă lu­crările celei de-a 6-a Sesiuni a Consiliului Ştiinţific al Insti­tutului unificat de cercetări nucleare. După discutarea probleme­lor legate de dezvoltarea le­găturilor internaţionale ale institutului şi participarea lui la Conferinţele ştiinţifice in­ternaţionale care au loc în anul 1959, Consiliul ştiinţific a trecut la discutarea comu­nicărilor cu privire la cele mai interesante cercetări ef­ec­tuate anul acesta în institut. Luînd cuvîntul, oamenii de şti­inţă sovietici şi străini care lucrează în laboratoarele pen­tru energii înalte, pentru stu­dierea problemelor nucleare şi a problemelor fizicii teoretice, au subliniat succesele impor­tante obţinute în activitatea ştiinţifică a institutului. Aceste succese se datoresc în mare măsură posibilităţilor pe care le au cercetătorii datori­tă funcţionării neîntrerupte a sincrofazotronului care accele-­ rează protonii pînă la ener­gia de 10.000.000.000 electrovolţi Nici un alt laborator din lume nu are în prezent posibilita­tea să facă cercetări cu fasci­cule de particule accelerate pe cale artificială pînă la aseme­nea energii înalte In cadrul conferinţei interna­ţionale pentru fizica energi­ilor înalte,­ care va avea loc anul­­acesta la Kiev, vor fi pre­zentate referate despre cele mai importante probleme dis­cutate la sesiunea Consiliului ştiinţific. In cur­sul lucrărilor Consi­liului ştiinţific a avut loc un schimb de păreri cu privire la programul lucrărilor de cerce­tări efectuate în țările mem­bre ale institutului unificat. Un grup de pionieri­­sovie­­tici din RSS Moldovenească, aflaţi în vizită la Iaşi, făcînd un scurt popas la Expoziţia deschisă recent la Palatul Culturii în cinstea Zilei in­ternaţionale a Copilului. Foto: G. PAUL Cu sprijinul cetăţenilor Lucrări de înfrumuseţare a oraşului Comitetul executiv al sfatu­lui popular al oraşului Bîrlad a reuşit să antreneze în jurul săui pe toţi deputaţii şi un mare număr de cetăţeni pentru realizarea unor importante obiective cu caracter obştesc. Pînă în prezent, cu sprijinul maselor de cetăţeni, s-a lucrat voluntar la extinderea parcu­lui de cultură, la amenajarea lacului Prodana, la regulariza­rea pîrîului Valea Seacă şi al­tele. Parcul de cultură, bunăoară, a fost extins prin plantarea de pomi şi amenajarea aleilor şi a rondurilor de flori pe o suprafaţă de încă 14 hectare. La lacul Prodana s-au efec­tuat lucrări de nivelări, plan­tări de pomi, un canal de cap­tare a arpei, etc. In afară de aceste lucrări, cetăţenii oraşului Bîrlad răs­­punzînd chemării deputaţilor, au mai contribuit cu muncă voluntară la construirea unui număr de 7 fîntîni şi 3 ciuş­­mele în diferite cartiere şi la amenajarea parcului şi grădi­nii din jurul complexului şco­lar. Valoarea economiilor rea­lizate prin munca voluntară a cetăţenilor, de la începutul a­­nului, se ridică la peste 500.000 lei. Merită de evidenţiat, depu­taţii Caracaş Sava, Blanaru Vasile, ca şi cetăţenii Nicolae Tabon, Ana Tofan, Oprea An­tonia, Vicol Gheorghe şi alţii, care au efectuat cele mai mul­te ore de muncă voluntară. ry- ¡x­ /X/ IX» 'V» 'V IV «V TRIBUNA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE Economisim 20 cărămizi la nr. * de zidărie An de an, în întreaga ţară se înalţă noi blocuri, aceasta fiind o mărturie a grijii partidului şi gu­vernului pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de locuit ale oamenilor muncii. Un mare număr de blocuri de locuinţe s-au construit şi se construiesc în oraşul laşi. Lo­cuinţele construite însă pînă in anul acesta la Iaşi au costat scump. Documentele plenarei CC al PMR din noiembrie trecut au su­bliniat cu tărie că criteriul prin­cipal in construcţia de locuinţe este preţul de cost in faţa noas­tră, a constructorilor, stă sarcina ca in acest an să construim mai bine, mai repede şi mai ieftin. O mare importanţă are sarcina tra­sată de plenară ca un aparta­ment să coste 30 000-40.000 lei. Ne străduim să fim la înălţimea sarcinii trasate de partid, împre­ună cu brigada de ziduri pe care o conduc lucrez pe şantierul de locuinţe din strada Vasile Alec­­sandri. La noi pe şantier, în ur­ma îndrumării organizaţiei de partid, a crescut numărul con­structorilor care luptă pentru re­­ducerea preţului de cost al locu­inţelor. Pentru a reduce preţul de cost, brigada noastră foloseşte meto­dele de lucru cele mai producti­ve. Una dintre aceste metode es­te aceea a zidarului sovietic Or­lov. Adică lucrăm în formaţie de cîte trei: unul întinde mortarul pe zid, al doilea dă cărămida la mină, iar al treilea zideşte. De asemenea folosim colţare pentru a reuşi rosturi egale şi muchiile perfect egale, iar la go­lurile uşilor folosim alestecuri „Til­le”. In felul acesta nu mai pier­dem vremea cu cumpănirea la sfoară la fiecare 2-3 rînduri de cărămidă a şpaleţilor. Lucrînd in felul acesta, nu nu­mai că munca se desfăşoară cu spor, dar obţinem şi importante economii. Obţinerea de economii IcP locul de muncă este de fapt una din căile principale de reducere a preţului de cost. De aceea, eu, G Gorcianu, I. Patimaru, Alex, Tom­a, D. Tudose precum şi cei­lalţi zidari din brigadă, căutăm să mînuim cit mai atenţi cărămi­zile. Folosim toată cărămida de pe planşeu, înainte de a aduce al­tă cărămidă. In felul acesta fo­losim toate colţurile (bucăţile de cărămidă spartă). Avem insă gri­­jă să nu punem într-un singur loc cloţurile, ci la oarecare distanţe şi în interior pentru a nu dăuna calităţii zidului. Folosim bucăţile de cărămidă spartă mai ales la parapetul ferestrelor, nedornind rezistenţei zidului. Se întimplă — şi asemenea ca­zuri nu sunt rare în zidărie - să trebuiască să completăm unele locuri cu sferturi, jumătăţi sau trei­ sferturi de cărămidă. In asemenea cazuri nu spargem o cărămidă în-n­treagă Găsim printre cărămizi bu­căţi aşa cum ne trebuie şi le folosim. Astfel se străduieşte brigada noastră să folosească cit mai ra­ţional cărămizile, să realizeze e­­conomii prin reducerea coefic­n­entului de pierderi admise. Lu­crînd zidăria la demisolul şi par­terul blocului B, de pildă, am re-­­dus coeficientul admis de pier­deri cu peste 5000 bucăţi cără­mizi, adică am economisit circa 20 de cărămizi la metru cub de zidărie. Am putea obţine economii şi mai mari la cărămizi, dacă atît la rampa de descărcare în gară, cit şi la descărcarea pe şantier, cei care execută aceste operaţiuni ar fi mai atenţi şi ar reduce numă­rul cărămizilor sparte. In felul a­­cesta şi noi, zidarii, le-am putea folosi mai bine, mai economicos. VASILE MUNTEANU şef de brigadă »V V V /v» 9 V *V <V ÍV »V V f\j V «V V »V <v rv »V V V < ci <V rv *V /X/ rv _/X/ Xi /X/ /V V, /X^ <V/V (V /X/ *X/ /V V /V V V <V V <V A/ VA/fV V <V fV V r\s r\j /v iv <v »V rv V <V /V <V rV /V <V» <V /X/ <V »V 'Vi /V fV Declaraţia Secretariatului F. D.I. F. cu prilejul Zilei internaţionale a copilului BERLIN­­ (Agerpres) In legătură cu Ziua interna­ţională a copilului — 1 Iunie— Secretariatul Federaţiei Demo­crate Internaţionale a Femei­lor a dat publicităţii o decla­raţie în care se spune: Cerem recunoaşterea tuturor dreptu­rilor copiilor , dreptul la a­­jutor social, la educare în spi­ritul păcii şi prieteniei, la hra­nă îndestulată şi condiţii bune de locuit, dreptul de a se bucu­ra de realizările culturii, drep­tul de odihnă şi securitate. Ce­rem acestea pentru copiii din ţările coloniale şi slab dezvol­tate care suferă de foame şi de urmările asupririi şi războiu­lui, pentru copiii care nu au hrană, locuinţe şi îmbrăcă­minte. Cîntăreaţă din Cluj pe scena Operei ieşene Miercuri, 3 iunie a.c., la orele 19:30 va fi prezentat pe scena Operei de Stat din oraşul nostru spectacolul „Boema", iar sîmbătă, 6 iunie la a­­ceeaşi oră, „Evghenii Oneghin". In aceste două spectacole va cîn­ta şi soprana Lucia Stănescu, de la opera de stat din Cluj, laureată a Premiului de stat şi laureată a Festi­valurilor mondiale ale tineretului şi studenţilor de la Moscova şi Bucu­reşti. Agenţiile de presă transmit: Declaraţia comună sovieto-albanezâ. Cuvîntarea rostită de tovarăşul N. S. Hruşciov la mitingul de la Tirana. Cuvîntarea rostită de tovarăşul Enver Hodja. Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe.

Next