Flacăra Iaşului, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3990-4016)
1959-07-01 / nr. 3990
. Să folosim din plin tractoarele şi maşinile agricole în campania de recoltare! ♦ Zilale acestea a inceput ţi ind regiunea noastră bătălia pentru ♦ strîngerea recoltei. Colectivişti şi în oviircşiţi, mecanizatori din GAS ♦ uri şi SMT-uri au ieşit la recoltatul culturilor in pîrgă. După le- i coratul orzului şi rapiţei se va 4 trece din plin la recoltarea grîu♦ lui. Pentru a asigura succesul campaniei de recoltare, maşinile care n-au intrat încă la lucru trebuie revizuite minuţios. ♦ O sarcină importantă este ace-2 ea de a recolta în timpul qol ♦ mai scurt pentru a evita pierderile 1 Jde cereale prin scuturare. De a- ' t ceea, este necesar să se treacă ^ , la reoltat imediat după intrarea ♦ culturilor în pîrgă şi să se lucreze cu o productivitate sporită a ♦ maşinilor. Gospodăriile agricole 2 de stat şi staţiunile de maşini şi ‘ ♦ trasoare sunt obligate să termine secerișul păioaselor după cel mult 8 zile de la intrarea acesta- * t ra în pîrgă. Pentru aceasta, me- * a ccnizatorii trebuie să folosească | cit mai judicios timpul de lucru și « fost mai complet capacitatea deja lucru a tractoarelor, alcătuind ♦ 2 cupluri de secerători-legători sau J * agregate, secerătoare-legătoare. ♦ ! greblă, dezmiriştitor. 4 In cazul cind recoltarea culturi- J lor în unităţile socialist-coopera- tiste se face cu combinele C. L . iar paiele nu se balotează, colec- ♦ tiviştii şi întovărăşiţii vor trebui să asigure imediat strinsul lor t j pentru a face posibilă executarea 4 j arăturilor de vară. La fel trebuie f j urgentat căratul snopilor la arii, I 2 acolo unde recoltatul s-a făcut ’ manual sau cu secerătorile-legă- • tori. Deosebit de important este , să executăm arături de vară pe suprafeţe cit mai mari. In acest ■ scop, trebuie să se asigure schimbul doi la cit mai multe tractoare ‘ şi să fie verificată instalaţia elec- t' trică a acestora. Lucrînd ziua la ‘ recoltat cu combina, iar noaptea . Ia arat, productivitatea maşinii va fi apreciabil mărită. ♦ Succesul campaniei de recoltări , depinde în cea mai mare măsură J de munca mecanizatorilor, de felul cum îşi îngrijesc maşinile şi cum le exploatează. J ♦ Trebuie să fie clar că strîngerea] t pîinîi este o acţiune importantă şi ♦ de mare răspundere şi conduceri- j ♦ le unităţilor agricole de stat şi j J cooperatiste, sub îndrumarea or-1 ♦ ganizaţiilor de bază trebuie să fo-jo losească toate mijloacele pentru ^ j a recolta la timp şi fără pier-4 deri. ANUL XV Nr. 3990 MIERCURI 1 IULIE 1959 4 PAGINI 20 BANI Colectivul uzinelor „Tudor Vladimirescu” din Capitală obţine succese însemnate în producţie. In ultimul timp, datorită unor inovaţii propuse şi ralidate s-a reuşit ca prin schimbarea poziţiei motorului la troleibuz să se obţină o economie de 300 leg. metal la fiecare troleibuz şi să se micşoreze zgomotul prin înlăturarea a două angrenaje. De asemenea la autobuze s-a aplicat o inovaţie prin care se modifică ferestrele, obţinindu-se o economie de 1000 lei pe fiecare autobuz. IN CLIŞEU: Un ultim control făcut autoutilatoarelor înainte de a fi expediate. In toiul muncilor de recoltare Zilele trecute, după ce inginerii gospodăriei agricole de stat Zorleni au constatat că a sosit momentul recoltării orzului și a fi pornit la lucru cu combinele și secerătorile alegători. Datorită hărniciei mecanizatorilor din brigada comunistului Mircea Păduraru s-au putut recolta în scurt timp 65 ha. orz, adică aproape jumătate din suprafaţa planificată. Producţia de orz se arată a ajunge la 2.000-2.200 kg. la hectar. Respectînd momentul optim pentru recoltare, mecanizatorii limitează la minimum pierderile prin scuturare făcînd ca întreaga producţie să intre în magazia gospodăriei. După ridicarea recoltei, terenul va fi arat pentru a se însămînţa în mirişte porumb siloz. In urma culturilor timpurii, la GAS Zorleni se vor semăna cu porumb siloz cca. 200 hectare. Numai în 2 zile Mecanizatorii gospodăriei agricole de stat Suseni-Bîrlad şi-au luat cu o săptămînă in urmă un important angajament: să termine în două zile recoltatul orzului de toamnă. Şi l-au respectat întocmai. In 2 003- Prelutări pentru treieriş întovărăşiţii din Dagîţa—Negreşti, au executat în acest an toate muncile agricole în comun şi, conform hotărîrii luate de către adunarea generală, producţia va fi împărţită la medie. Pentru a termina treieratul într-un timp scurt, întovărăşiţii au trecut la identificarea şi amenajarea ariilor de treier. Da remarcat este că la propunerea tehn. agronom Toader Guzgă, întovărăşiţii s-au constituit in echipe şi cete permanente de lucru. Pe unele arii au şi sosit batozele SMT. PETRU SIMINIC corespondent două zile a fost recoltată o suprafaţă de peste 60 ha. Acest succes de seamă se datoreşte, în primul rînd, întrecerii socialiste care a fost organizată în mod judicios. După cum era şi de aşteptat, întrecerea a fost cîştigată de către comunistul Ion Buhăescu. Bine au lucrat şi tov. Ştefan Rădăcină şi tov. Ion Prăjescu. De fapt, hărnicia mecanizatorilor din gospodăria noastră poate fi apreciată și prin cele peste 2500 kg. orz recoltate la hectar. GH. CIOCHINA Dir. GAS Suseni R»assaÄaSÄiÄÄftftÄ^^ In circumscripţia electorală 184 Duminică, în circumscripţia electorală orăşenească nr. 184 din cartierul Munteni (deputată Ana Gheorghiu) a fost o zi a muncii voluntare. Majoritatea cetăţenilor au răspuns la chemarea comitetului de stradă în frunte cu tov. Virginia Rusu pentru a reface străzile Dealul Zorilor şi Viticultorilor. In numai o singură zi participanţii la această acţiune voluntară au reuşit să repare străzile susamintite pe o porţiune de peste 2.000 m.l. Un aport deosebit au adus cetăţenii Gh. Boşnoşanu, Ghiţă Vrabie şi Neculai Calinschi. —oOo— O importantă întrecere sportivă în zilele de 2, 3 şi 4 iulie a.c. va avea loc în oraşul nostru competiţia de tir dotată cu „Cupa regiunii laşi". Vor participa trăgători din regiunile: Bucureşti, Constanţa, Cluj, Suceava Bacău şi laşi. întrecerile vor avea loc la poligonul de tir de la Ştrand. Dispensarul din Bălţaţi, raion Tg. Frumos. Foto: A. SAVA Sfatufe stat Aninii în luminii ie 23 Auiii Luptînd neobosit pentru traducerea în viaţă a planului de stat pe 1959, pe baza sarcinilor trasate de Plenara CC al PMR din noiembrie 1958, sfaturile populare din regiune s-au angajat să cinstească cea de a 15-a aniversare cu însemnate realizări, întreaga regiune a devenit un vast şantier. Ştirile şi corespondenţele sosite de redacţie ne vestesc că in sectorul industriei locale a regiunii Iaşi muncitorii s-au angajat să dea economii peste plan de peste 160.000 de lei. Industria locală cunoaşte o continuă dezvoltare. Pină la 23 August se vor da în folosinţă încă o fabrică de pîine la Negreşti, o hală de tîmplărie la Huşi, vor intra în funcţie.ai multe mori ţărăneşti la Şipote, Drinceni, Gropniţa, Oţeleni şi Scobilţeni Pd. Iloaiei. Harnicii constructori de pe şantierele regiunii noastre pregătesc să dea în folosinţă oamenilor muncii din întreaga regiune 455 apartamente. De asemenea se vor da în folosinţă noi obiective printre care Şcolile de 7 ani din Hîrlău şi Negreşti, căminul cultural din Tg. Frumos, cinematograful din Bîrlad, hotelul Continental din Iaşi. Prin larga participare a oamenilor muncii, se vor ataca din timp lucrările pe viitoarele şantiere ale Casei tineretului, Clubului ceferiştilor şi textiliştilor şi Teatrului de vară. Pe lingă construcţia în plină desfăşurare a fabricii de mobilă din Iaşi - nou şi important obiectiv al industriei republicane în regiunea noastră, mereu sunt date în funcţiune noi unităţi ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, noi unităţi ale comerţului de stat şi cooperatist care îmbunătăţesc zi de zi deservirea şi aprovizionarea populaţiei. In oraşele şi satele de pe întreg cuprinsul regiunii pulsează dorinţa fierbinte a cetăţenilor, a deputaţilor sfaturilor populare, de a se prezenta la sărbătoarea eliberării cu cit mai multe realizări obţinute prin muncă voluntară. Ţăranii muncitori din satele Bivolari Iaşi, Albeşti, Curseşti, Fereşti-Vaslui, Cristeşti-Paşcani, Girbeşti Negreşti şi Oţeleni-Tg. Frumos, grăbesc ritmul electrificării, iar in satele Aroneanu, Băceşti şi Ţibăneşti se extinde reţeaua electrică. In oraşele regiunii reţeaua electrică se va extinde pe o lungime de 3100 m.l., iar în oraşul Iaşi vor mai fi electrificate încă 5 străzi noi. Prin contribuţia voluntară a oamenilor muncii se vor da în folosinţă pină la 23 August, în raionul Birlad, 19 şcoli noi, 40 şcoli reparate, 3 cămine culturale, in raionul Tg. Frumos 23 şcoli noi şi 7 reparate, numeroase asemenea obiective fiind şi în celelalte raioane. Unităţile cultural-educative se vor mări pină la 23 August cu încă 10 cinematografe săteşti, 8 biblioteci săteşti, iar din fondurilecentralizate ale statului se termină construcţia şcolilor elementare de 4 ani din Golăeşti, Murgeni şi cartierul Manta Roşie-Iaşi. Pe şantierele de îmbunătăţiri funciare se desfăşoară mari acţiuni patriotice de masă la care participă mii de muncitori din GAS, colectivişti şi întovărăşiţi cărora li se alătură şi muncitorii din industrie. Roadele acestei munci patriotice au şi inceput să -le arate. In comuna I.rosloveşti, spre exemplu, 100 ha. sunt acum ferite de inundaţii, iar pe şantierul de la Probota, 1012 oameni au participat la plantarea de nuci pe o suprafaţă de 46 ha. O deosebită atenţie acordă sfaturile populare şi contribuţiei in muncă. Pe lingă lucrările de investiţii la diferite drumuri din regiunea noastră, prin contribuţia in muncă, sfaturile populare s-au angajat să întreţină încă 80 km drumuri regionale, 250 km. drumuri raionale şi 300 km. drumuri comunale. Pină în prezent, pe întreaga regiune s-au efectuat pe diferitele șantiere ale muncii patriotice peste 1 milion pre muncă voluntară. valoa- (Continuare în pag. 3-a) In cartierul Pacurari Se lucrează la amenajarea unui complex de deservirea populaţiei Zilele acestea se efectuiază în cartierul Păcurari lucrările de amenajare a unui mare complex de unităţi pentru deservirea populaţiei. In incinta acesteia vor fi executate comenzi şi reparaţii de încălţăminte, reparaţii pentru aparate de radio, stilouri, ceasuri, lucrări de confecţii şi altele. . Aşa după cum şi-a luat angajamentul colectivul cooperativei „Muncitorul“, unităţile acestui complex vor începe să deservească populaţia cartierului încă înainte de 23 August. Plenara Consiliului sindical regional Ieri a avut loc la sediul din Piaţa Unirii plenara Consiliului sindical regional care a analizat contribuţia adusă de munca culturală şi educativă de masă desfăşurată de organele sindicale in sprijinirea realizării sarcinilor economice. Darea de seamă asupra acestei probleme a fost prezentată de tov. Mircea Gheorghiu vicepreşedinte al Consiliului sindical regional Iaşi. Atit în darea de seamă cît şi in discuţiile vii care au urmat-o au fost analizate amănunţit probleme ca: munca cultural-educativă in sprijinul îndeplinirii sarcinilor de plan, al antrenării unui cît mai mare număr de oameni ai muncii in întrecerea socialista şi al popularizării celor mai înaintate metode de muncă pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, pentru reducerea continuă a preţului de cost şi realizarea de economii. Răspindirea cunoştinţelor politice, ştiinţifice şi de cultură generală în rîndul membrilor de sindicat, cuprinderea unui număr tot mai mare de oameni ai muncii în învăţămîntul seral şi fără frecvenţă de cultură generală şi superior, îmbogăţirea conţinutului activităţii artistice de amatori, etc., au fost de asemenea probleme dezbătute pe larg de plenară. In planul de măsuri adoptat s-au stabilit o seamă de sarcini noi care stau in faţa Consiliului sindical regional, a consiliilor raionale şi în faţa fiecărui membru de sindicat în vederea desfăşurării unei activităţi cultural-educative bogate, pline de conţinut, care să vină direct în sprijinul activităţii productive din întreprinderi şi din fiinităţile statei life ale agriculturii, * jf*» B O Contraste Acum 25 deani, la Bălţaţi, Vasile Porcaru, un Trăcău cam de 20 primăveri, a avut o infecţie. Boala trebuia tratatii. Era nevoie să fie consultat numai, decit de către un medic. Pe atunci, insă, în acest sat, nu exista Picai. Trebuia deci să plece de urgenţă la ioraş. Vasile Parcaru, feciorul unor oameni să,^l, ,ui uvod banii trebuincioşi nici pentru tren, nici pentru plata doctorului. Şi n-a mai plecat. Intr-o noapte de toamnă, prin octombrie, Vasile Porcaru muri. Stăpînul de atunci a atîtor mii de suflete din sat, C. Beleanu, moşierul nici nu află de acest caz. Mai iutii, cind ajunse vestea la Ureche, exclamă, cu indiferenţă: — S-a prăpădit un ţublan şi gata... Ce să-i faci. Pentru mai marii vremii de atunci, moartea unui om din lipsa asistenţei medicale nu însemna nimic. In ’34, ca şi în anii următori, aici, la Bălţaţi, s-au prăpădit o mulţime de oameni, din cauza pelagrei, care făcea ravagii (erau sute de pelagroşi), şi tuberculozei; mortalitatea infantilă era atât de ridicată, incit cei de la curte, se sezisaseră: se gindeau boierii că peste 10—15 ani nu vor mai fi oameni suficienţi care să-i slugărească! Chipul uliului hărpăreţ, al boierului, schimonosit de goliciune sufletească se înfăţişă şi mai bine. Şi acestea toate, in timp ce la Paris, sau pe Coasta de Azur, la Londra sau Veneţia, „rominii patrioţi” vorbeau lumii despre „fericirea dulce a ţăranului român, despre frumuseţea vieţii la ţară”! Stăteam acum citeva zile de vorbă cu Ianoş zăpodeanu, preşedintele colectivei din Bălţaţi. Un om cam la patruzeci şi ceva de ani. Cind îmi P° vestea de trecut, faţa fostului argat se întuneca. — Păi, eu tovarăşe, am 9 copii. Patru dintre ei nevasta i-a născut pe cîmp, in timpul secerei sau a prăşitului. Nici tu doctor, nici dispenast, nimic. Ba, era să uit, erau un soi de moaşe, adică nişte bătrîne, cam de 70 de ani, care pentru nişte mined” (adică pinză n.n.) tulpană, cinepă, legume sau grîu, se pricepeau să dea lehuzei după naştere, 1 leg. de ţuică, cică să se mai înzdrăvenească. Da, da, aşa era PD atunci! Pornisem să vizitez comuna. Fusesem la şcoala cea nouă de 7 ani, unde i-am întîlnit pe puşti jucînd şah, volei sau fotbal, (e in timpul vacanţei) pe unii citind din Eminescu Kataev, Otilia Cazimir, Marcel Beslaşu şi am poposit apoi la hipsensar. O casă arătoasă acoperită cu ţiglă, vopsită într-un alb imaculat. Am intrat înăuntru, în sala de aşteptare, maree parte a pacienţilor o forma mamele cu copii, venite la consultaţiile periodice obligatorii Pină să le vină rîndul discutau între ele: — știi că Lora a născut? Un leăiat, fa, se adresă o femeie voinică, blondă, către una mai tînără... E aici alături, la casa de naștere. E al cincilea. Halal să-i fie! — Leliță, ia seama de Ionel, că eu mă duc la dietetică (e vorba de cantina dietetică să iau alimente pentru tine — spuse o alta către o vecină. Se deschise o uşă■ In Prag apăru un tînăr înalt, blond, îmbrăcat într-un halat alb. Zise ceva unei sore sau felcere — nu ştiu exact ce funcție o fi avind — și se îndreptă spre casa de naștere. — îl vedeți, îmi spune o femeie e doctorul nostru. Tare ȘT. GRUIA (Continuare în pag. 2-a) CARNET CULTURAL Turneul Teatrului Național din Cluj Ieri dimineaţă a sosit la Iaşi colectivul artistic al Teatrului Naţional din Cluj care va prezenta, între 1 şi 15 iulie, citeva spectacole pe scena Naţionalului ieşean. Colectivul artistic al teatrului clujean cuprinde cadre actoriceşti valoroase, printre care se numără artistul poporului Ştefan Brabotescu, artiştii emeriţi ai RPR Viorica Dimitriu, Sandu Rădulescu, Maria Cupcea, George Damian, precum şi actorii Ion Tîlvan, George Gherasim, Aurel Giurumia, Teofil Vîlcu, Silvia Ghelan şi alţii. Dintre regizorii Naţionalului clujean au venit la Iaşi Const. Anatol, Călin Florian şi Victor Tudor Popa. Astăseară are loc primul spectacol cu piesa „Azilul de noapte” de Maxim Gorki în regia lui Const. Anatol. Din distribuţie fac parte: Ştefan Brabotescu, artist al poporului, Viorica Dimitriu, G. Damian, Sandu Rădulescu, artişti emeriţi, O. Cozmuţa, Ion Tîlvan, ş. a. Iaşul literar nr. 6 De curind, a apărut nr. 6 al revistei „laşul literar". Revista se deschide cu articolul semnat de Radu Naumescu „Despre al III- lea Congres al Scriitorilor Sovietici". Sectorul de poezie este amplu reprezentat: semnează poezii N. Tatomir, Şt. Iureş, Andi Andrieş, FI. M. Petrescu, Horia Zilieru, Aurora Conţeiscu, Adi Cusin, Tudor Manta. In numărul de faţă poate fi citită proză de Gh. Sidorovici („Samoila Buburuz"), Mia Dumitriu („Lelea Saveta"), Remus Luca („Din poveştile lui Filon Gherman") ca şi traduceri din Hristo Botev („Spinzurarea lui Vasili Levski") şi din Iannis Ritsos („Douăsprezece capitole din Doftana"). La rubrica „Porţi deschise" semnează tinerii Silviu Rusu, C. Puiu şi Cristian Simionescu. Criticii D. Costea, Const. Ciopraga, Al. Andriescu semnează cronici literare. I. Sirbu scrie studiul „Titus Popovici". Mai publică în numărul de faţă, la capitolele recenzii, revista revistelor, note: G. Istrate, Val. Panaitescu, V. Adăscăliţei, Mihai Drăgan, Emil Manu, şi alţii. Pe strada Republicii din Bîrlad va începe construcţia unui bloc care va cuprinde locuinţe şi magazine. IN CLIŞEU, membri ai cooperativelor din Bîrlad la muncă patriotică pe locul unde se va construi noul bloc. Foto: D. PAVALAŞCU PRIN REGIUNEA NOASTRĂ In tîrgul Murgeni ION ISTRATI Ultimul popas al i.M ,c călătoriei mele în l'JIN Jw părţile cele mai de sud ale regiunii noastre îl fac ■ în centrul raionului Murgeni, I fost pînă în anii dinaintea ultimului război un tîrguşor * fără însemnătate deosebită, populat mai cu seamă de neguţători avizi de lesnicioase cîştiguri dobîndite la barieră cu cîntare false, cu cotul şi cu cumpăna nedreaptă la măsurat cerealele ţăranilor din satele din împrejurimi, vestit prin zecile de crîşme prin care foiau, sfătuindu-i pe sătenii neştiutori, barîsnicii, geambaşii de cai şi cei care neguţau porcii. Murgeniul de azi, devenit reşedinţă de raion, nu mai aduce prin nimic aminte de negustoria cu burta şi cu hapca de altădată. De la gară, îndată ce urci un bot de deal, lăsînd pe mina dreaptă, moara de porumb şi de făină albă de grîu în curtea căreia stau zilnic, ca la iarmaroc, nenumărate care şi căruţe ţărăneşti împovărate cu saci şi cu ţuhari grei ca plumbul, şoseaua care vine de la Bîrlad trece pe lingă spital, dînd imediat în strada principală. Aceasta din urmă, brăzdează tîrgul, tăindu-i drept în două, pînă hăt dincolo de sediul gospodăriei agricole colective „30 Decembrie“. In plin centru, plasată în piaţeta aflată în curs de amenajare, se înalţă, proaspăt durată, clădirea casei raionale de cultură. înăuntru, spaţiul cel mai considerabil al imobilului i ocupă o frumoasă sală de, festivităţi care dispune de peste 280 locuri şi în care rulează două serii de filme pe săptămînă sau se desfăşoară diferite manifestări cultural-artistice susţinute de către echipa de amatori sau de turnee teatrale. In rest, încăperile, dispuse în dreapta şi stingă sălii centrale, sunt destinate repetiţiilor ce se fac pentru pregătirea programelor corale, de dansuri, de muzică şi de teatru sau servesc ca locuri de întîlnire pentru tineretul ce se îndeletniceşte cu lucrul manual ori cu discutarea unor probleme literare. Tot în incinta casei de cultură este găzduită biblioteca raională care posedă un număr de cca. 20.000 volume, cuiprinzînd literatură artistică, tehnico-ştiinţifică şi politică şi fiind frecventată de aproape o mie de cititori. In rest, tîrgul, radioficat în anii din urmă şi alimentat cu energie electrică, e înzestrat cu un restaurant şi cu o grădină de vară, cu farmacie, cu un destul de dotat şi aspectuos magazin universal precum şi cu alte unităţi comerciale de stat şi cooperatiste. Pentru oamenii din Murgeni, pentru cei care lucrează la întreprinderea raională „23 August“ sau sunt salariaţi la diferite instituţii, s-a început construirea unor locuinţe, întîile dintre acestea dîndu-se nu de mult, în folosinţă. De asemenea, pentru una educaţie a copiilor tuturor acestora şi a tinerelor vlăstare ale celor vreo 460 de familii alcătuitoare a gospodăriei colec (Continuare In pag. 2-a)