Flacăra Iaşului, iulie 1959 (Anul 15, nr. 3990-4016)

1959-07-01 / nr. 3990

. Să folosim din plin tractoarele şi maşinile agricole în campania de recoltare! ♦ Zilale acestea a inceput ţi in­d regiunea noastră bătălia pentru ♦ strîngerea recoltei. Colectivişti şi­­ în oviircşiţi, mecanizatori din GAS ♦ uri şi SMT-uri au ieşit la recolta­­t­­ul culturilor in pîrgă. După le- i coratul orzului şi rapiţei se va 4 trece din plin la recoltarea grîu­♦ lui. Pentru a asigura succesul cam­­­paniei de recoltare, maşinile care­­ n-au intrat încă la lucru trebuie­­ revizuite minuţios. ♦ O sarcină importantă este ace-2 ea de a recolta în timpul qol­­ ♦ mai scurt pentru a evita pierderile 1 Jde cereale prin scuturare. De a- ' t ceea, este necesar să se treacă ^ , la r­eoltat imediat după intrarea ♦ culturilor în pîrgă şi să se lucre­­­­ze cu o productivitate sporită a ♦ maşinilor. Gospodăriile agricole 2­­ de stat şi staţiunile de maşini şi ‘ ♦ tras­oare sunt obligate să termine secerișul păioaselor după cel­­ mult 8 zile de la intrarea acesta- * t ra în pîrgă. Pentru aceasta, me- * a ccnizatorii trebuie să folosească | cit mai judicios timpul de lucru și « f­ost mai complet capacitatea dej­a lucru a tractoarelor, alcătuind ♦ 2 cupluri de secerători-legători sau J * agregate, secerătoare-legătoare. ♦ ! greblă, dezmiriştitor. 4 In cazul cind recoltarea culturi- J lor în unităţile socialist-coopera-­­ tiste se face cu combinele C. L . iar paiele nu se balotează, colec- ♦ tiviştii şi întovărăşiţii vor trebui­ să asigure imediat strinsul lor t j pentru a face posibilă executarea 4 j arăturilor de vară. La fel trebuie f j urgentat căratul snopilor la arii, I 2 acolo unde recoltatul s-a făcut ’ manual sau cu secerătorile-legă- • tori. Deosebit de important este , să executăm arături de vară pe suprafeţe cit mai mari. In acest ■ scop, trebuie să se asigure schim­­­­bul doi la cit mai multe tractoare ‘ şi să fie verificată instalaţia elec- t' trică a acestora. Lucrînd ziua la ‘ recoltat cu combina, iar noaptea . Ia arat, productivitatea maşinii va­­ fi apreciabil mărită. ♦ Succesul campaniei de recoltări , depinde în cea mai mare măsură J de munca mecanizatorilor, de fe­­­­lul cum îşi îngrijesc maşinile­­ şi cum le exploatează. J ♦ Trebuie să fie clar că strîngerea] t pîinîi este o acţiune importantă şi ♦ de mare răspundere şi conduceri- j ♦ le unităţilor agricole de stat şi j J cooperatiste, sub îndrumarea or-1 ♦ ganizaţiilor de bază trebuie să fo-j­o losească toate mijloacele pentru ^ j a recolta la timp şi fără pier-4 deri. ANUL XV Nr. 3990 MIERCURI 1 IULIE 1959 4 PAGINI 20 BANI Colectivul uzinelor „Tudor Vladimir­escu” din Capitală obţine succese însemnate în producţie. In ultimul timp, datorită unor inovaţii pro­puse şi rali­date s-a reuşit ca prin schimbarea poziţiei mo­torului la troleibuz să se obţină o economie de 300 leg. metal la fiecare trolei­buz şi să se micşoreze zgo­motul prin înlăturarea a două angrenaje. De aseme­nea la autobuze s-a aplicat o inovaţie prin care se mo­difică ferestrele, obţinin­­du-se o economie de 1000 lei pe fiecare autobuz. IN CLIŞEU: Un ultim con­trol făcut autoutilatoarelor înainte de a fi expediate. In toiul muncilor de recoltare Zilele trecute, după ce ingi­nerii gospodăriei agricole de stat Zorleni au constatat că a sosit momentul recoltării orzu­lui și a fi pornit la lucru cu combinele și secerătorile ale­­gători. Datorită hărniciei mecaniza­torilor din brigada comunis­tului Mircea Păduraru s-au pu­tut recolta în scurt timp 65 ha. orz, adică aproape jumă­tate din suprafaţa planifica­tă. Producţia de orz se arată a ajunge la 2.000-2.200 kg. la hectar. Respectînd momentul optim pentru recoltare, mecanizatorii limitează la minimum pierde­rile prin scuturare făcînd ca întreaga producţie să intre în magazia gospodăriei. După ridicarea recoltei, tere­nul va fi arat pentru a se în­­sămînţa în mirişte porumb siloz. In urma culturilor timpurii, la GAS Zorleni se vor semăna cu porumb siloz cca. 200 hec­tare. Numai în 2 zile Mecanizatorii gospodăriei a­­gricole de stat Suseni-Bîrlad şi-au luat cu o săptămînă in urmă un important angaja­ment: să termine în două zile recoltatul orzului de toamnă. Şi l-au respectat întocmai. In 2 003- Prelutări pentru treieriş întovărăşiţii din Dagîţa—Ne­greşti, au executat în acest an toate muncile agricole în co­mun şi, conform hotărîrii lua­te de către adunarea generală, producţia va fi împărţită la medie. Pentru a termina treieratul într-un timp scurt, întovărăşiţii au trecut la identificarea şi amenajarea ariilor de treier. Da remarcat este că la propu­nerea tehn. agronom Toader Guzgă, întovărăşiţii s-au cons­tituit in echipe şi cete perma­nente de lucru. Pe unele arii au şi sosit batozele SMT. PETRU SIMINIC corespondent două zile a fost recoltată o suprafaţă de­ peste 60 ha. A­­cest succes de seamă se dato­­reşte, în primul rînd, întrece­rii socialiste care a fost orga­nizată în mod judicios. După cum era şi de aşteptat, întrecerea a fost cîştigată de către comunistul Ion Buhăescu. Bine au lucrat şi tov. Ştefan Rădăcină şi tov. Ion Prăjescu. De fapt, hărnicia mecaniza­torilor din gospodăria noastră poate fi apreciată și prin cele peste 2500 kg. orz recoltate la hectar. GH. CIOCHINA Dir. GAS Suseni R»assaÄaSÄiÄÄftftÄ^^ In circumscripţia electorală 184 Duminică, în circumscripţia electo­rală orăşenească nr. 184 din cartie­rul Munteni (deputată Ana Gheor­ghiu) a fost o zi a muncii volun­tare. Majoritatea cetăţenilor au răspuns la chemarea comitetului de stradă în frunte cu tov. Virginia Rusu pentru a reface străzile Dealul Zorilor şi Viticultorilor. In numai o singură zi participanţii la această acţiune vo­luntară au reuşit să repare străzile susamintite pe o porţiune de peste 2.000 m.l. Un aport deosebit­­ au a­­dus cetăţenii Gh. Boşnoşanu, Ghiţă Vrabie şi Neculai Calinschi. —oOo— O importantă întrecere sportivă în zilele de 2, 3 şi 4 iulie a.c. va avea loc în oraşul nostru competiţia de tir dotată cu „Cupa regiunii laşi". Vor participa trăgători din regiunile: Bucureşti, Constanţa, Cluj, Suceava Bacău şi laşi. întrecerile vor avea loc la poligonul de tir de la Ştrand. Dispensarul din Băl­ţaţi, raion Tg. Fru­mos. Foto: A. SAVA Sfatu­fe stat A­nini­­i în luminii ie 23 Auiii Luptînd neobosit pentru traducerea în viaţă a planului de stat pe 1959, pe baza sarcinilor trasate de Ple­nara CC al PMR din noiembrie 1958, sfaturile populare din­ regiune s-au angajat să cinstească cea de a 15-a aniversare cu însemnate realizări, în­treaga regiune a devenit un vast şantier. Ştirile şi corespondenţele sosite de redacţie ne vestesc că in sectorul industriei locale a regiunii Iaşi mun­citorii s-au angajat să dea econo­mii peste plan de peste 160.000 de lei. Industria locală cunoaşte o conti­nuă dezvoltare. Pină la 23 August se vor da în folosinţă încă o fabrică de pîine la Negreşti, o hală de tîmplă­­rie la Huşi, vor intra în funcţie­­.­ai multe mori ţărăneşti la Şipote, Drin­­ceni, Gropniţa, Oţeleni şi Scobilţeni Pd. Iloaiei. Harnicii constructori de pe şantie­rele regiunii noastre pregătesc să dea în folosinţă oamenilor muncii din întreaga regiune 455 apartamente. De asemenea se vor da în folosinţă noi obiective printre care Şcolile de 7 ani din Hîrlău şi Negreşti, căminul cultural din Tg. Frumos, cinemato­graful din Bîrlad, hotelul Continental din Iaşi. Prin larga participare a oa­menilor muncii, se vor ataca din timp lucrările pe viitoarele şantiere ale Casei tineretului, Clubului ceferiştilor şi textiliştilor şi Teatrului de vară. Pe lingă construcţia în plină desfă­şurare a fabricii de mobilă din Iaşi - nou şi important obiectiv al indus­triei republicane în regiunea noastră, mereu sunt date în funcţiune noi uni­tăţi ale industriei locale şi coopera­ţiei meşteşugăreşti, noi unităţi ale comerţului de stat şi cooperatist care îmbunătăţesc zi de zi deservirea şi aprovizionarea populaţiei. In oraşele şi satele de pe întreg cuprinsul regiunii pulsează dorinţa fier­binte a cetăţenilor, a deputaţilor sfa­turilor populare, de a se prezenta la sărbătoarea eliberării cu cit mai multe realizări obţinute prin muncă voluntară. Ţăranii muncitori din sate­le Bivolari Iaşi, Albeşti, Curseşti, Fe­­reşti-Vaslui, Cristeşti-Paşcani, Girbeşti Negreşti şi Oţeleni-Tg. Frumos, gră­besc ritmul electrificării, iar in satele Aroneanu, Băceşti şi Ţibăneşti se extinde reţeaua electrică. In oraşele regiunii reţeaua electrică se va extin­de pe o lungime de 3100 m.l., iar în oraşul Iaşi vor mai fi electrificate încă 5 străzi noi. Prin contribuţia voluntară a oame­nilor muncii se vor da în folosinţă pină la 23 August, în raionul Birlad, 19 şcoli noi, 40 şcoli reparate, 3 că­mine culturale, in raionul Tg. Frumos 23 şcoli noi şi 7 reparate, numeroase asemenea obiective fiind şi în cele­lalte raioane. Unităţile cultural-educative se vor mări pină la 23 August cu încă 10 cinematografe săteşti, 8 biblioteci să­teşti, iar din fondurile­­centralizate ale statului se termină construcţia şcoli­lor elementare de 4 ani din Golăeşti, Murgeni şi cartierul Manta Roşie-Iaşi. Pe şantierele de îmbunătăţiri fun­ciare se desfăşoară mari acţiuni pa­triotice de masă la care participă mii de muncitori din GAS, colectivişti şi întovărăşiţi cărora li se alătură şi muncitorii din industrie. Roadele a­­cestei munci patriotice au şi inceput să -le arate. In comuna I­.­rosloveşti, spre exemplu, 100 ha. sunt acum fe­rite de inundaţii, iar pe şantierul de la Probota, 1012 oameni au partici­pat la plantarea de nuci pe o supra­faţă de 46 ha. O deosebită atenţie acordă sfatu­rile populare şi contribuţiei in mun­că. Pe lingă lucrările de investiţii la diferite drumuri din regiunea noas­tră, prin contribuţia in muncă, sfatu­rile populare s-au angajat să între­ţină încă 80 km drumuri regionale, 250 km. drumuri raionale şi 300 km. drumuri comunale. Pină în prezent, pe întreaga re­giune s-au efectuat pe diferitele șantiere ale muncii patriotice peste 1 milion pre muncă voluntară. valoa- (Continuare în pag. 3-a) In cartierul Pa­cu­rari Se lucrează la amena­jarea unui complex de deservirea populaţiei Zilele acestea se efectuiază în cartierul Păcurari lucrările de amenajare a unui mare complex de unităţi pentru de­servirea populaţiei. In incinta acesteia vor fi e­­xecutate comenzi şi reparaţii de încălţăminte, reparaţii pen­tru aparate de radio, stilouri, ceasuri, lucrări de confecţii şi altele. . Aşa după cum şi-a luat an­gajamentul colectivul coopera­tivei „Muncitorul“, unităţile a­­cestui complex vor începe să deservească populaţia cartie­rului încă înainte de 23 August. Plenara Consiliului sindical regional Ieri a avut loc la sediul din Piaţa Unirii plenara Consiliului sindical re­gional care a analizat contribuţia a­­dusă de munca culturală şi educativă de masă desfăşurată de organele sin­­dicale in sprijinirea realizării sarcini­lor economice. Darea de seamă asupra acestei probleme a fost prezentată de tov. Mircea Gheorghiu vicepreşedinte al Consiliului sindical regional Iaşi. Atit în darea de seamă cît şi in discuţiile vii care au urmat-o au fost analizate amănunţit probleme ca: munca cultural-educativă in spriji­nul îndeplinirii sarcinilor de plan, al antrenării unui cît mai mare număr de oameni ai muncii in întrecerea so­­cialista şi al popularizării celor mai înaintate metode de muncă pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, pentru reducerea continuă a preţului de cost şi realizarea de eco­nomii. Răspindirea cunoştinţelor politice, ştiinţifice şi de cultură generală în rîndul membrilor de sindicat, cuprin­derea unui număr tot mai mare de oameni ai muncii în învăţămîntul se­ral şi fără frecvenţă de cultură gene­rală şi superior, îmbogăţirea conţinu­­tului activităţii artistice de amatori, etc., au fost de asemenea probleme dezbătute pe larg de plenară. In planul de măsuri adoptat s-au stabilit o seamă de sarcini noi care stau in faţa Consiliului sindical regi­­onal, a consiliilor raionale şi în faţa fiecărui membru de sindicat în vede­rea­ desfăşurării unei activităţi cultu­ral-educative bogate, pline de con­ţinut, care să vină direct în spriji­nul activităţii productive din între­prinderi şi din fiinităţil­e statei­ life ale agriculturii, * jf*» B O Contraste Acum 25 de­­ani, la Bălţaţi, Vasile Porcaru, u­n Tră­­cău cam de 20 primăveri, a avut o infecţie. Boala trebuia tratatii. Era nevoie să fie consultat numai, decit de către un medic. Pe atunci, insă, în acest sat, nu exista Picai­. Trebuia deci să plece de urgenţă la ioraş. Vasile Parcaru, feciorul unor oameni să­­,^l, ,ui uvod banii trebuincioşi nici pentru tren, nici pentru plata doctorului. Şi n-a mai plecat. Intr-o noapte de toamnă, prin octom­brie, Vasile Porca­ru muri. Stăpînul de atunci a atîtor mii de suflete din sat, C. Be­­leanu, moşierul nici nu află de acest caz. Mai iutii, cind­­ ajunse vestea la Ureche, excla­mă, cu indiferenţă: — S-a prăpădit un ţub­lan şi gata... Ce să-i faci. Pentru mai marii vremii de atunci, moartea unui om din lipsa asistenţei medicale nu însemna nimic. In ’34, ca şi în anii următori, aici, la Băl­ţaţi, s-au prăpădit o mulţime de oameni, din cauza pelagrei, care făcea ravagii (erau sute de pelagroşi), şi tuberculozei; mortalitatea infantilă era atât de ridicată, incit cei de la curte, se sezisaseră: se gin­­deau boierii că peste 10—15 ani nu vor mai fi oameni sufici­enţi care să-i slugărească! Chipul uliului hărpăreţ,­­ al boierului, schimonosit de goliciune sufletească se înfă­ţişă şi mai bine. Şi acestea toate, in timp ce la­­ Paris, sau pe Coasta de A­­zur, la Londra sau Veneţia, „rominii patrioţi” vorbeau lu­mii despre „­fericirea dulce a ţăranului român, despre fru­museţea vieţii la ţară”! Stăteam acum citeva zile de vorbă cu Ianoş zăpodeanu, preşedintele colectivei din Băl­ţaţi. Un om cam la patru­zeci şi ceva de ani. Cind îmi P°­ vestea de trecut, faţa fostului argat se întuneca. — Păi, eu tovarăşe, am 9 copii. Patru dintre ei nevasta i-a născut pe cîmp, in timpul secerei sau a prăşitului. Nici tu doctor, nici dispenast, nimic. Ba, era să uit, erau un soi de moaşe, adică nişte bătrîne, cam de 70 de ani, care pentru nişte mined” (adică pinză n.n.) tulpană, cinepă, legume sau grîu, se pricepeau să dea lehuzei după naştere, 1 leg. de ţuică, cică să se mai înzdră­­venească. Da, da, aşa era PD atunci! Pornisem să vizitez comuna. Fusesem la şcoala cea nouă de 7 ani, unde i-am întîlnit pe puşti jucînd şah, volei sau fot­bal, (e in timpul vacanţei) pe unii citind din Eminescu Ka­taev, Otilia Cazi­mir, Marcel B­eslaşu şi am poposit apoi la hipsensar. O casă arătoasă a­­coperită cu ţiglă, vopsită în­tr-un alb imaculat. Am intrat înăuntru, în sala de aşteptare, maree parte a pacienţilor o forma mamele cu copii, venite la con­sultaţiile periodice obligatorii Pină să le vină rîndul discu­tau între ele: — știi că Lora a născut? Un leăiat, fa, se­ adresă o femeie voinică, blondă, către una mai tînără... E aici alături, la­ casa de naștere. E al cincilea. Ha­lal să-i fie! — Leliță, ia seama de Ionel, că eu mă duc la dietetică (e vorba de cantina dietetică­ să iau alimente pentru tine — spuse o alta către o vecină. Se deschise o uşă■ In Prag apăru un tînăr înalt, blond, îmbrăcat într-un halat alb. Zise ceva unei sore sau felce­re — nu ştiu exact ce funcție o fi avind — și se îndreptă spre casa de naștere. — îl vedeți, îmi spune o fe­meie e doctorul nostru. Tare ȘT. GRUIA (Continuare în pag. 2-a) CARNET CULTURAL Turneul Teatrului Național din Cluj Ieri dimineaţă a sosit la Iaşi colectivul artistic al Teatrului Na­ţional din Cluj care va prezenta, între 1 şi 15 iulie, citeva spectaco­le pe scena Naţionalului ieşean. Colectivul artistic al teatrului clu­jean cuprinde cadre actoriceşti va­loroase, printre care se numără artistul poporului Ştefan Brabotes­­cu, artiştii emeriţi ai RPR Viorica Dimitriu, Sandu Rădulescu, Maria Cupcea, George Damian, precum şi actorii Ion Tîlvan, George Ghe­­rasim, Aurel Giurumia, Teofil Vîl­­cu, Silvia Ghelan şi alţii. Dintre regizorii Naţionalului clujean au venit la Iaşi Const. Anatol, Călin Florian şi Victor Tudor Popa. Astăseară are loc primul spec­tacol cu piesa „Azilul de noap­te” de Maxim Gorki în regia lui Const. Anatol. Din distribuţie fac parte: Ştefan Brabotescu, artist al poporului, Viorica Dimitriu, G. Da­mian, Sandu Rădulescu, artişti e­­meriţi, O. Cozmuţa, Ion Tîlvan, ş. a. Iaşul literar nr. 6 De curind, a apărut nr. 6 al revistei „laşul literar". Revista se deschide cu articolul semnat de Radu Naumescu „Despre al III- lea Congres al Scriitorilor Sovi­etici". Sectorul de poezie este amplu reprezentat: semnează poezii N. Tatomir, Şt. Iureş, Andi Andrieş, FI. M. Petrescu, Horia Zilieru, Aurora Conţeiscu, Adi Cusin, Tu­dor Manta. In numărul de faţă poate fi citită proză de Gh. Si­­dorovici („Samoila Buburuz"), Mia Dumitriu („Lelea Saveta"), Re­mus Luca („Din poveştile lui Filon Gherman") ca şi traduceri din Hristo Botev („Spinzurarea lui Vasili Levski") şi din Iannis Ritsos („Douăsprezece capitole din Dof­­tana"). La rubrica „Porţi deschise" semnează tinerii Silviu Rusu, C. Puiu şi Cristian Simionescu. Cri­ticii D. Costea, Const. Ciopraga, Al. Andriescu semnează cronici li­terare. I. Sirbu scrie studiul „Ti­­­tus Popovici". Mai publică în numărul de fa­ţă, la capitolele recenzii, revista revistelor, note: G. Istrate, Val. Panaitescu, V. Adăscăliţei, Mihai Drăgan, Emil Manu, şi alţii. Pe strada Republicii din Bîrlad va începe construcţia unui bloc care va cuprinde locuinţe şi magazine. IN CLIŞEU, membri ai cooperativelor din Bîrlad la muncă patriotică pe locul unde se va construi noul bloc. Foto: D. PAVALAŞCU PRIN REGIUNEA NOASTRĂ In tîrgul Murgeni ION ISTRATI Ultimul popas al i­.M ,c călătoriei mele în l'JIN Jw părţile cele mai de sud ale regiunii noastre îl fac ■­ în centrul raionului Murgeni, I fost pînă în anii dinaintea­­ ultimului război un tîrguşor * fără însemnătate deosebită, populat mai cu seamă de ne­guţători avizi de lesnicioase cîştiguri dobîndite la barieră cu cîntare false, cu cotul şi cu cumpăna nedreaptă la măsu­rat cerealele ţăranilor din satele din împrejurimi, vestit prin zecile de crîşme prin care fo­iau, sfătuindu-i pe sătenii ne­ştiutori, barîsnicii, geambaşii de cai şi cei care neguţau porcii. Murgeniul de azi, devenit re­şedinţă de raion, nu mai a­­duce prin nimic aminte de ne­gustoria cu burta şi cu hapca de altădată. De la gară, în­dată ce urci un bot de deal, lăsînd pe mina dreaptă, moa­ra de porumb şi de făină al­bă de grîu în curtea căreia stau zilnic, ca la iarmaroc, ne­numărate care şi căruţe ţără­neşti împovărate cu saci şi cu ţuhari grei ca plumbul, şoseaua care vine de la Bîrlad trece pe lingă spital, dînd imediat în strada principală. Aceasta din urmă, brăzdează tîrgul, tăindu-i drept în două, pînă hăt dincolo de sediul gospodă­riei agricole colective „30 De­cembrie“. In plin centru, plasată în piaţeta aflată în curs de ame­najare, se înalţă, proaspăt du­rată, clădirea casei raionale de cultură. înăuntru, spaţiul cel mai considerabil al imobi­lului i­ ocu­pă o frumoasă sală de, festivităţi care dispune de peste 280 locuri şi în care rulează două serii de filme pe săptămînă sau se desfăşoară diferite manifestări cultural-ar­­tistice susţinute de către echi­pa de amatori sau de turnee teatrale. In rest, încăperile, dispuse în dreapta şi stingă sălii centrale, sunt destinate repetiţiilor ce se fac pentru pregătirea programelor corale, de dansuri, de muzică şi de teatru sau servesc ca locuri de întîlnire pentru tineretul ce se îndeletniceşte cu lucrul manual ori cu discutarea unor probleme literare. Tot în incinta casei de cultură este găzduită biblio­teca raională care posedă un număr de cca. 20.000 volume, cuiprinzînd literatură artistică, tehnico-ştiinţifică şi politică şi fiind frecventată de aproape o mie de cititori. In rest, tîrgul, radioficat în anii din urmă şi alimentat cu energie electrică, e înzestrat cu un restaurant şi cu o grădină de vară, cu farmacie, cu un destul de dotat şi aspectuos magazin universal precum şi cu alte unităţi comerciale de stat şi cooperatiste. Pentru oamenii din Murgeni, pentru cei care lucrează la întreprin­derea raională „23 August“ sau sunt salariaţi la diferite insti­tuţii, s-a început construirea unor locuinţe, întîile dintre a­­cestea dîndu-se nu de mult, în folosinţă. De asemenea, pentru una educaţie a copiilor tuturor acestora şi a tinerelor vlăstare ale celor vreo 460 de familii alcătuitoare a gospodăriei colec (Continuare In pag. 2-a)

Next