Flacăra Iaşului, septembrie 1959 (Anul 15, nr. 4042-4067)

1959-09-01 / nr. 4042

4 lucrările agricole de toamnă să fie făcute în întregime şi de calitate G. A. S.urile din regiune au terminat arăturile de vară în ultimul timp, in gospodăriile agricole de stat din regiu­nea noastră au fost mobilizate toate forţele la executarea ară­turilor de vară. Bilanţul activităţii depuse în această direcţie de către mecanizatori este următorul: s-au executat arături adinei de vară pe întreaga suprafaţă planificată pentru a fi arată. Cele mai mari suprafeţe au fost arate de către mecaniza­torii gospodăriilor agricole de stat Hălăuceşti, Polorăvi Da­­lfiţa şi Toăireşti. ’ Cu toate forţele la Insăminţatul rapiţei Producţiile mari de rapiţă realizate In acest an de către marea majoritate a gospodăriilor colective din regiu­nea noastră au confirmat incă odată faptul că însămînţatul făcut la vreme In­­ arătură adincă, ridică simţitor producţia la hectar. Gospodăriile co­lective din Pribeşti şi Chirceşti —Va­­t­ui, Oţetoaia şi Gugeşti—Huşi, Chiş­­căreni — Hîrlău şi altele au recoltat de pildă, cite 950-1100 kg. rapiţă la hectar pentru că au însăminţat-o în toamna trecută în primele zile ale lunii septembrie. Gospodăria colectivă din Chişcăreni a realizat de pe 11 ha. cu rapiţă un venit de peste 55.000 lei. Iată aşadar de ce este necesar ca în aceste zile să se treacă cu toate forţele la însămîn­­­ţatul acestei culturi deosebit de ren­tabile. Deşi o seamă de gospodării co­lective şi unele întovărăşiri agricole au trecut la însămn­ţat, (pînă acum­­,«a fost însămînţată suprafaţa de 100 ha) in altele, această treabă conti-A m)co­nuă să fie amînată. De exemplu, colectiviştii din Pogoneşti—Bîrlad, care au însămînţat în acest an circa 15 ha. cu rapiţă n-au pregătit incă te­renul şi nici sămînţa. La fel se pre­zintă lucrurile şi în gospodăriile co­lective din Mogoşeşti şi Cristeşti — Paşcani, Bălţaţi - Tg. Frumos, etc. In vederea asigurării succesului deplin al însămînţatului rapiţei este absolut necesar ca consiliile de con­ducere ale gospodăriilor colective, co­mitetele de conducere ale întovărăşi­rilor agricole, (care au în planurile de producţie şi această cultură) să mobilizeze toate forţele la­nsămînţat. E de datoria organelor raionale de partid şi de stat, precum şi a ingi­nerilor şi tehnicienilor agronomi de a acorda atenţia urgentării însămîn­­ţatului rapiţei. In raionul Bîrlad Se recoltează din plin sfecla de zahăr Anul acesta, colectiviştii şi întovărăşiţii din comunele­ ra­ionului Bîrlad au însămînţat cu sfeclă de zahăr o suprafaţă cu aproape 50 la sută mai mare decit cea de anul trecut. îngri­jită la vreme, sfecla de zahăr se prezintă bine, promiţînd să dea mai mult de 20.000 kg. la hectar. In ultimul timp, la mai multe unităţi agricole socialiste din cuprinsul raionului a început recoltatul sfeclei. Numai într-o săptămînă de zile, pe întreg ra­ionul se recoltase mai bine de 25 la sută din suprafaţa pro­gramată a fi recoltată în pri­ma etapă. In acest timp la ba­zele de recepţie din Tutova şi Bîrlad au fost predate peste 600 tone. Producţiile realizate la hectar sunt frumoase. Colec­tiviştii din satul Vizureni au re­coltat de pe suprafaţa de 4 hec­tare aproape 100 tone ; cei din Sterian Dumbravă, de pe 10 hectare — peste 160 tone ; cei din Pogoneşti, de pe 10 hectare — peste 175 tone. Mai avansaţi la recoltatul sfeclei sunt colec­tiviştii din Drujeşti, Banca, Un­­teşti, Sîrbi, Grivi­ţa roşie, pre­cum şi intovărăşiţii din Simila şi Zorleni. 850 tone porumb însilozat De Clipind la G.A.S. Po­ Jorăni, raionul Huşi, a început Insilozarea porumbului furajer. Pună de curînd cantitatea de porumb verde Insilozat de către muncitorii acestei gospodării depăşea 850 tone. Acum se lucrează la insilo­zat cu două tocături mecanice şi o batoză de treier căreia i s-au adus unele modificări spre a putea fi folosită în acest scop. Pentru ca animalelor gospo­dăriei să li se poată asigura su­ficiente nutreţuri suculente, a fost însămînţată cu porumb fu­rajer (în mirişte) suprafaţa de 350 ha., In loc de 200 ha., cit era planificat. Un nou record al constructorilor Constructorii din regiunea noastră se străduiesc continuu să transpună în viaţă sarcina de reducere a preţului de cost pe apartament, concomitent cu realizarea unor lucrări de calitate şi cu scurtarea tim­pilor de execuţie. Succese în această direcţie au şi fost dobindite pe unele şantiere. Rezultatul record însă l-au obţinut constructorii de la blocul cu 15 apartamente din str. Elena Pavel — bloc dat în folosinţă în cinstea lui 23 August. Ei au realizat pe a­­partament un preţ de cost re­cord pe trust — 35.612 lei. Desigur că gospodărirea cu grijă a materialelor, genera­lizarea metodelor de­ muncă ale fruntaşilor, folosirea uti­lajelor cu întreaga capacita­te de producţie, ca şi aplica­rea unor soluţii economice au prilejuit constructorilor de pe acest şantier să con­struiască apartamente con­fortabile, ieftine și la timp. BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ­l­ui. Ur­ manistul Pînzaru C-tin sau din cei peste 6500 lei economisiţi de Bordeo­ianu Gh. sau de M. Moraru în cam­pania de primăvară au provenit din micşorarea consumului de motorină şi de ulei. Cîteva mii de lei de la un trac­torist, citeva mii de la altul, brigă­zile ajungeau să raporteze la sfîr­­şitu­l campaniei, economii importante. Brigada a V- a condusă de Vasile Ciucă a realizat aproape 50.000 lei economii, iar brigada a V-a a lui Cîrmaciu Vasile peste 36.000 lei nu­mai in campania de primăvară. Fireşte căile spre micşorarea preţului de cost sunt multiple şi pen­tru atingerea acestui ţel trebuie mers simultan pe fiecare din ele. Numai economiile n-ar avea singure nici un efect şi preţul de cost ar rămîne totuşi ridicat dacă planul de Hantri n-ar fi îndeplinit. Tocmai de aceea se luptă prin toate mijloacele pentru depăşirea planului de hantri. Şi fo­losirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor este unul din aceste mij­loace. In campania de primăvară au fost organizate 4 cupluri cultivator­­semănătoare iar in actuala campa- SPORT Duminică a avut loc inaugurarea sezonului fotbalistic competiţional al categoriei B­ IN CLIŞEU, echipele Unirea Iaşi şi Victoria Suceava înainte de joc. Scor 2-0 (0-0) pentru ie­şeni. Foto: G PAUL Citiţi in pag. 3-a obişnuita­­noastră rubrică de sport Colectivul depoului CFR Iaşi obţine zilnic succese în activitatea sa. Iată de pildă brigada complexă din care fac parte : Ilie Munteanu, Virgil Iacob, D-tru Monoran, VasilePrislopan şi Mircea Codiţă care, con­­ducînd trenuri marşrate, realizează lună de lună importante economii de combustibil. Fotó : A. SAVA Se măreşte reţeaua unităţilor pentru deservirea populaţiei Uniunea regională a coopera­tivelor meşteşugăreşti a luat noi măsuri cu privire la mărirea reţelei unităţilor pentru deser­virea populaţiei. Astfel, la Huşi au fost des­chise recent: o nouă secţie de confecţii, pentru bărbaţi, un a­­telier de modelaj, 2 ateliere de fierărie, unul de rotărie şi un atelier foto. Cite un astfel de atelier au fost deschise de cu­rînd la Bîrlad şi Tg. Frumos. Unităţi asemănătoare pentru deservirea populaţiei au fost a­­menajate şi date în folosinţă şi în celelalte raioane. Zilele tre­cute, bunăoară, au fost înfiin­ţate, la Vaslui şi Paşcani, cite un cabinet dentar, fiecare fiind înzestrat cu aparataj modern. Noi magazine universale şi mixte săteşti Colectivul de construcţii de pe lingă Uniunea regională a co­operaţiei de consum­ Iaşi mun­ceşte pentru darea în folosinţă a magazinelor universale şi mixte săteşti. De curînd a fost dat în folosinţă de exemplu, un magazin uni­versal la Şuletea-Murgeni. Zile­le acestea se va deschide un alt magazin universal şi la Mi­­roslăveşti-Paşcani. In afara acestora, vor mai fi date în folosinţă alte noi şi noi magazine mixte. Aşa, de pildă, la magazinul­ mixt din Hurduci, raionul Huşi, şi la cel din Bu­­tea-Tg. Frumos, se execută, în prezent, ultimele lucrări de fi­nisare la interior. Intr-un sta­diu mult avansat sunt şi lucră­rile magazinului universal din Andrieşeni şi ale magazinului mixt din Leţcani, raionul Iaşi. Aportul mecanizatorilor la realizarea miliardului Campanie de campanie, întrecerea socialistă desfăşurată de mecaniza­torii SMT ului Codăieşti ia un nou a­­vînt. Iar conducerea staţiunii îndru­mată de organizaţia de partid, mo­bilizează fiecare brigadă şi pe fie­care tractorist în parte la lupta pen­­tru realizarea unui cit mai mare vo­lum de lucrări şi unui preţ de cost cit mai scăzut. Incă de la începutul campaniei de primăvară, cînd staţiu­­nea a răspuns chemării la întrecere lansată de mecanizatorii huşeni, o serie de tractorişti au obţinut rezul­tate deosebite. Și ca întotdeauna, a­­tunci cind sau dezbătut in cadrul brigăzilor Documentele plenarei CC a­ PMR din 13-14 iulie a.c., tot ei au fost primii care s-au angajat să realizeze cele mai mari economii. In aceste adunări, mecanizatorii au analizat împreună cu conducerea, rezervele de care dispune staţiunea pentru reducerea şi pe mai departe a cheltuielilor de producţie. Calculele arătau că pînă la începutul lunii iulie staţiunea realizase economii în valoare de circa 230.000 lei. Cum se reuşise î­­ncă din iarnă reparaţiile s-au făcut cu chibzuială, folosindu-se la maximum piese bine recondiţionate. Unele din tractoare n-au avut nevoie decit de mici reparaţii Acest lucru dovedea grija atentă a celor ce le conduceau. Aplicînd cu stricteţe graficul de îngrijiri tehnice, durata de funcţionare între două reparaţii generale, era simţitor pre­lungită. Aceasta însemna şi o eco­nomie de piese de schimb, lată doar două exemple. Tractoristul Gh. Bordeianu avea dreptul să facă R.D.-ului său o reparaţie generală la împlinirea a 400 hantri. Şi s-a lu­crat cu acest tractor 453 hantri nu­mai pînă acum fără a i se aplica decit o îngrijire. I. 4. La fel tracto­ristul Pînzaru Constantin a aplicat doar două îngrijiri 1.3, depăşind nu­­mărul de hantri la care este pla­nificată o reparaţie generală. Şi, mai mult sau mai puţin, durata de funcţionare intre două reparaţii ge­nerale a fost mărită la peste 20 la sută din tractoarele staţiunii. Tractoarele bine îngrijite şi ra­ţional exploatate funcţionează normal fără a consuma cantităţi mari de carburanţi. Alte economii deci. Prin­­tr-o grijă mai mare pentru eliminarea pierderilor de motorină la alimentare, şi prin reducerea numărului porniri­lor, economiile cresc de asemenea. Numai astfel au putut fi realizate economiile la carburanţi. O bună parte din cei 8139 lei economisiţi de co­nte 2 cupluri a cite 2 batoze. Şi tot pentru a folosi complet puterea mo­toarelor, au fost organizate şi cupluri combină-batoză. Nu numai atît. Pentru a prelungi la maximum timpul de lucru al trac­toarelor au fost introduse 26 schim­buri de noapte (aceasta însemnînd că mai mult de 1/3 din totalul trac­toarelor lucrează în două schimburi). Primele succese după organizarea în acest sistem nu au întîrziat. Planul de hantrc al staţiunii pe campania de vară a fost îndeplinit încă cu cîteva zile înainte de 23 August, întrecerea socialistă continuă. Co­muniştii Pînzaru C-tin, Bordeianu Gh. şi-au terminat de pe acum planul anual, iar alţii ca Bursuc Trifan sînt pe punctul de a­­­-l termina. Acolo unde se întîmplă că Ing. C. GRIGORAȘ (Continuare in pag. 3-a) ţ Viaţa colectiviştilor devine l­a zi de zi tot mai îmbelşugată. ţ Tot mai mulţi colectivişti­­ cumpără aparate de radio,­­ mobilier, işi construiesc case noi. I Iată in clişeul de mai sus ♦ casa nouă a colectivistului­­ C. T. Puşcaşu de la GAC Băl­teni, raionul Vaslui. Foto: G. GHINDA Noi gospodării colective în regiune In vara aceasta, membrii gospodă­riei agricole colecti­ve din satul Puş­caşi, raionul Vaslui, au obţinut o pro­ducţie la grîu de 1650 Kg., în medie la hectar. In compara­ţie cu recoltele ob­ţinute de întovără­şirile din comună, la gospodăria colec­tivă s-a obţinut cea mai mare producţie de grîu. După ce au predat cerealele con­tractate şi contra­valoarea muncilor SMT, după ce s-au reţinut fondurile sta­­tare, la colec­tiva din Puşcaşi s-a împărţit avansul de 40 la sută. Cit de răsplătită a fost munca colectivişti­lor ne-o spun cifre­le. Mihai Maftei, de pildă, a primit la a­vans, pentru zilele­­muncă făcute in gospodărie peste 900 kg. griu, Ion Ţuchendrea peste 800 kg. grîu etc. Aceste rezultate au fost bine cunos­cute de toţi intovă­răşiţii din satele co­munei Puşcaşi. In­­tovărăşiţii Ion V. Sopu, Ion State, Ni­­colae Dascălu, Si­­mion Armeanu şi alţii din satul Valea Tirgului au fost chiar la Puşcaşi, la colectivă şi s-au in­teresat de felul cum este organizată mun­ca, care au fost producţiile obţinu­te la păioase şi ci­ s-a dat la ziua­­muncă. Cină s-au reîntors în sat, ei au fost primii care au depus cereri pentru colectivă, desfăşu­rînd totodată o in­­tensă muncă de popularizare a suc­ceselor gospodăriei colective în rindul consătenilor. Că iu gospodăria colectivă au să fie şi mai cîştigaţi, s-au convins toţi ţăranii muncitori din sat. La Valea Tirgului toţi intovărăşiţii au depus cereri pentru colectivă. Iar dumi­nică s-a sărbătorit inaugurarea gospo-, dăriei colective „M. Eminescu“. Inaugurări de gos­podării colective au avut loc şi in alte două sate din re­giunea noastră —la Flămînzi-Hirlău şi la Goruni-Iaşi. In gospodăria colecti­va de la Flămînzi au intrat 155 de fa­­­milii. 388 obiective au fost terminate prin contribuţie voluntară Oamenii muncii din satele regiunii Iaşi obţin importante realizări şi în domeniul construcţiilor din contribuţie voluntară. Astfel au fost date în folosinţă pînă acum 388 noi obiective prin contribuţie voluntară. S-au terminat construcţiile a 51 şcoli, 17 cămine culturale, 3 uzine electrice, 3 dis­pensării, lucrările de radioficare a 3 sate, precum şi a altor obiective ca poduri, parcuri, cişmele, anexe şcoli, etc. Prin munca voluntară la construc­ţiile din contribuţie voluntară s-au obţinut economii în valoare de 1.326.012 lei. însemnate economii peste plan Pentru anul 1959, întreprinderea A.C.R. s-a angajat să realizeze eco­nomii peste plan in valoare de 360.000 lei, prin creşterea producti­vităţii muncii cu 1,1 la sută şi redu­cerea preţului de cost al întregii producţii marfă. Angajamentul luat a fost îndepli­nit de harnicul colectiv al întreprin­derii cu 6 luni mai devreme. Acum, colectivul de muncitori, ingineri ţi tehnicieni ţi-a luat angajamentul de a descoperi ţi utiliza intr-o mai mare măsură rezervele interne, astfel incit pină la sfirţitul anului să realizeze economii de incă 180.000 lei peste angajamentul inițial. I­OOO-* La Bîrlad va fi amenajat. Unul din obiectivele întrecerii soi­cicliste pe care o desfăşoară co­lectivul de muncă de la Centrul mecanic este obţinerea de cit mai multe economii. In această privin­ţă, datorită iniţiativei muncitorilor şi unor măsuri tehnico-organizatori­­ce luate în întreprindere, au fost înscrise o seamă de succese. In cursul lunii iulie, de pildă, la Cen­trul mecanic s-a obţinut o reduce­re a preţului de cost cu 16,68 la sută peste sarcina planificată. Realizările obţinute la Centrul mecanic se datoresc colectivului ca­re lucrează aici. Măsurile adoptate de plenara CC al PMR din 13-14 iulie a.c., a însufleţit muncitorii, teh­nicienii şi inginerii acestei întreprin­deri în lupta pentru cît mai mari economii in producţie. Datorită iniţiativei muncitorilor din secţia turnătorie, bunăoară, s-a mo­dificat de curînd ventilaţia la ca­bilou. Astfel, consumul de cocs a fost micşorat cu circa 10 la sută, iar în acelaşi timp se obţine o mai bună elaborare a fontei lichide, fapt care a permis reducerea cu 2 la sută a procentului admis de re­buturi. * Tot turnătorii au redus adaosul de prelucrare la suportul ax­rolă de la tractoarele K.D. apropiind di­mensiunile piesei de cota normală, in felul acesta consumul specific de fontă, folosit pentru turnarea u­­nui suport ax­ rolă, este acum mai mic cu aproape 5 la sută. Lăudabilă este şi iniţiativa mun­citorilor I. Şerban, S. Vicu, V. Cio­lan, şi a altora din secţia ajustaj, care dintr-o serie de materiale e­­conomisite au realizat, în primele două decade ale lunii august, 1050 robineţi de alimentare şi 650 robi­­neţi de golire. Din experienţa căpătată în de­cursul anilor, colectivul Centrului mecanic a constatat că principala cale de reducere a costului repa­raţiilor este micşorarea consumului de piese de schimb şi materiale. Pentru aceasta, majoritatea munci­torilor se străduiesc să folosească la tractoarele în reparaţie o seamă de piese recondiţionate. De exemplu, mecanicul Alexandru Beldiman a re­­condiţionat numai în cursul lunii a­­cestea 12 seturi de cuzineţi pan­eri economisind astfel peste 4000 lei. Din păcate mai sunt la Centrul mecanic unui muncitor, care nu ob­ţin economii, deşi posibilităţi exis­tă. Electricianul Eugen Mihoci ar putea, de exemplu, să recondiţio­neze o serie de piese de la mag­­netouri şi dinamuri, cum ar fi varia­­tori la viteză, declicuri, plăcuţe rup­­tor, etc. însă nu face acest lucru. Netriind piesele cu uzură mi­că, nerecondiţionîndu-le, el păgu­beşte întreprinderea. Dealtfel la Centrul mecanic mai sunt însemnate rezerve de economii nefolosite. Astfel dacă la turnăto­rie, s-ar acorda o mai mare aten­ţie amestecului de materiale ce se introduce în cubitou, în sensul ca dozajul de fontă veche şi fontă nouă să fie mai bine făcut, iar eli­minarea cubiloului să se facă la timpul optim, s-a­r economisi 7-8 tone de cocs. Aceasta este o afirmație verificată în practică. E părerea inginerului V. Săndulescu, OV, SAVU (Continuare in pag. 2-a) La Centrul mecanic Rezerve nefolosite de economii O staţie pentru pasteurizarea laptelui In cursul acestei luni va începe la Bîrlad amenajarea unei staţii pentru pasteurizarea laptelui. Actu­­almente se fac pregătirile necesare în vederea începerii lucrărilor. Tot In oraşul Bîrlad vor începe în luna septembrie a.c. şi lucrările de construcții a u­nui depozit frigoi­rifer pentru păstrarea și conservarea brînzeturilor. m........................................................................... Deschiderea tirgului internaţional de la Leipzig LEIPZIG 31 (Agerpres) In seara zilei de 29 august a a­­vut loc la Leipzig, în prezenţa de­legaţiilor guvernamentale şi comer­ciale din numeroase ţări, deschiderea festivă a tradiţionalului tîrg interna­ţional de toamnă. La deschiderea tirgului a luat parte şi delegaţia gu­vernamentală a R.P. Române condusă de Al. Sencovici, ministrul Industriei bunurilor de consum. La deschidere a rostit o cuvintare Henrich Rau, vicepreşedinte al Con­­siliului de miniştri al Republicii De­­mocrate Germane ministrul Comerţul­­ui exterior și itergerman. Zilele culturii romîneşti în R. S. S. Bielorusă MINSK 31 Agerpres / TASS a­nunţă : La 30 august membrii delegaţiei oamenilor de cultură din R.P. Ro­­mînă, precum şi ai ansamblului de cîntece şi dansuri al Uniunii Tine­retului Muncitor, care participă la zilele culturii romîneşti din Bielorusia, au părăsit temporar oraşul Minsk, plecînd în oraşele regionale ale re­publicii. Primul grup condus de Ion Pas va vizita oraşele Vitebsk, Mo­­ghilev şi Gomei. In drum spre Vi­tebsk, oaspeţii au vizitat duminică uzina de automobile din Jedine, care produce autocamioane basculante de 25 tone. Al doilea grup In frunte cu Ion Moraru a plecat la Grodno şi Brest. Duminică a fost vizitat colhozul „Kalinin” din raionul Nesvij. Ţăranii au primit cu căldură pe oaspeţii romi,ii şi le-au arătat gospodăria lor. Numeroşi locuitori din Minsk au participat In aceeaşi zi la serbările populare din parcul uzinei de trac­toare, închinate zilelor culturii ro­mîneşti. La Academia de ştiinţe a­­gricole a RSS Bieloruse a fost or­ganizată o conferinţă despre succe­­sele agriculturii în R.P. Romînă. Concertele lui Ion Dacian la Vilnius VILNIUS 31 (Agerpres). TASS a­nunţă : La 29 august a avut loc cu mult succes al doilea recital al tenorului român Ion Dacian, artist emerit al RPR, laureat al premiului de stat. Ca şi la primul recital, sala Filarmonicii din Vilnius era arhiplină. Artistul român a interpretat lucrări din reper­toriul compozitorilor ruşi şi occiden­tali, precum şi cntece româneşti. In încheierea concertului, Ion Da­cian a declarat următoarele : „La Vilnius am întîlnit un audi­toriu excepţional. Zîmbetele lumi­noase de pe chipurile spectatorilor mi-au dat atîta energie incit cred că aş fi putut cînta pnă dimineaţa. Recitalul dat de Ion Dacian a fost transmis şi la postul de televiziune Vilnius. in pagina IV-a * Cuvintarea lui N. S. Hruș­­ciov la mitingul din stanița Vesenskaia * Schimbul de vizite Hruș­­ciov — Eisenhower continuă să se afle în centrul aten­ției opiniei publice * Noi proteste împotriva intenției Franței de a ex­perimenta bomba atomică.

Next