Flacăra Iaşului, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 4068-4094)

1959-10-01 / nr. 4068

BIBLIOTECA I­ I CENTRALĂ UNIVERSITARI „M. EMINESCU“ IASC­I COTEJARI V ÎN TOATE ȚĂRILE,' XjfilTl-VA 1 (ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR IAȘI $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XV, Nr. 4068 JOI 1 OCTOMBRIE 1959, 4 pag. 20 BANI Marea sărbătoare a poporalii chinez Au trecut 10 ani de cînd salvele de salut ale tunurilor Armatei Popu­lare Chineze biruitoare au vestit lu­mii naşterea unui nou stat - Repu­blica Populară Chineză. Victoria revoluţiei chineze, eveni­ment ce a zguduit încă o dată din temelii orînduirea şubredă a capita­­lismului mondial, este nu numai săr­bătoarea naţională a marelui popor chinez, ci şi un adevărat triumf al forţelor păcii, socialismului şi progre­sului. Ea constituie totodată o lovi­tură puternică dată lagărului impe­rialist şi reacţiunii internaţionale. Măreţul Partid Comunist Chinez a reuşit să mobilizeze toate forţele pro­gresiste ale naţiunii, le-a unit şi le-a organizat la lupta împotriva reacţiu­nii interne şi imperialismului mondial pentru eliberarea celor peste 600 de milioane de oameni de sub jugul robiei, întunericului şi sărăciei. Pro­clamarea Republicii Populare Chine­ze a schimbat in mod radical ra­portul de forţe pe arena mondială in favoarea lagărului păcii şi socialis­mului. Iată de ce poporul nostru, împreună cu oamenii progresişti din­­întreaga lume, sărbătoreşte azi cu mult drag cea de a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. |" Sînt abia 10 ani de cînd conduce­rea statului chinez suveran şi inde­pendent a fost preluată de miinile oamenilor muncii de la oraşe şi sa­te. In acest răstimp scurt din punct de vedere istoric, Partidul Comunist Chinez, forţa conducătoare a po­porului, aplicind in mod creator în­văţătura marxist-leninistă la condiţiile specifice ale ţării sale, a reuşit să mobilizeze resursele materiale şi u­­mane la construirea socialismului. Comuniştii, poporul chinez, urmind experienţa construirii socialismului in Uniunea Sovietică, au înţeles că prin­cipalul in­punerea temeliilor socia­lismului este industrializarea socialis­tă a ţării. Rezultatele muncii din pri­mii ani umplu de bucurie inimile tu­turor oamenilor progresişti. China, odinioară lipsită de indus­trie, produce acum automobile, trac­toare, strunguri de mare precizie, a­­vioane cu reacţie şi multe alte ma­şini apreciate pe piaţa internaţională. In cadrul vastului plan de con­strucţii capitale au fost construite pina acum în întreaga ţară 921 de obiective industriale mari şi aproape 10.000 de obiective mijlocii şi mici. In anii primului cincinal (1953-1957) a fost creată in China baza iniţială a industrializării socialiste. In medie la fiecare 3 zile a fost pusă în fun­cţiune o întreprindere modernă, in­dustrială său minieră. Producţia a­­nuala de oţel a R.P. Chineze a crescut de 75 de ori de la eliberare. De la 153.000 tone în 1949, producţia de oţel in R.P. Chineză va ajunge în anul acesta la 12 milioane tone. Au fost construite peste 300 de o­­biective ale industriei siderurgice. In China de nord-est a fost creată cea mai mare bază metalurgică din ţară cu centrul la Ansan. Se desfăşoară cu succes construirea marilor combi­nate metalurgice de la Uhan ,şi Bao­­ton. In urma acestui fapt, China a ocupat încă în 1958 locul VII în lume în ce priveşte producţia de oţel. Creşte rapid producţia de cărbune. De pe­ locul al Vîl-lea în lume în ceea ce priveşte producţia de cărbune, China a trecut pe locul al lll-lea fi­ind întrecută numai de Uniunea So­vietică şi SUA. In anii primului cincinal au fost construite şi au intrat parţial în fun­cţiune peste, 60 de uzine care pro­duc maşini-unelte grele. Producţia de maşini-unelte pentru aşchierea meta­lelor a crescut în 1958 de la 28.000 de bucăţi la 90.000 de bucăţi. Pe fluviul Huanhe construieşte cel mai mare nod hidrotehnic din ţară, cu o putere de peste 1.100.000 kW., care va alimenta industria cu energie electrică ieftină şi va per­mite folosirea apelor acestui fluviu pentru irigaţii. Creşterea producţiei de energie electrică realizată anul acesta in China este echivalentă cu peste 90 la sută din creşterea obţi­nută în perioada primului plan cin­cinal. Succese mari au fost obţinute şi in dezvoltarea agriculturii. Stagnarea şi înapoierea agriculturii care dăinuia în China de secole, a fost complet lichidată, în urmă cu 10 ani, la­­in­staurarea Republicii Populare Chine­ze, vechii stupini ai Chinei şi pa­tronii lor de peste hotare au prezis că noua Chină nu va putea să-şi hrănească uriaşa populaţie în creş­tere continuă. Dar şi de data aceas­ta s-au dovedit mincinoşi. Recolta de cereale a Chinei a crescut de la 200 kg. calculat pe cap de locuitor in 1949 la 385 kg. în anul trecut. Trebuia subliniat că în această pri­vinţă populaţia Chinei a crescut cu aproximativ 100 milioane. Astăzi a­­gricultura Chinei este o agricultură înfloritoare, socialistă. Datorită uriaşelor succese obţinute in construcţia economică la oraşe şi sate, viaţa poporului chinez devine tot mai bună. Numai în anii primu­lui cincinal salariul muncitorilor şi funcţionarilor a crescut cu aproape 40 la sută, iar veniturile ţăranilor cu 30 la sută. In R.P. Chineză se des­făşoară cu succes o profundă revo­luţie culturală, de la lupta pentru lichidarea analfabetismului pină la înaltele realizări în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Recenta Plenară a C.C. al Pârti­ (Continuare in pag. 3-a) ­ak- Comuniştii —­ inima fabricii in jur vreo ."ro—12 tinere tre­­băluiesc de zor. Sintem­ in mij­locul membrilor brigăzii de e­­conomii - condusă de Marin Florea - de la fabrica de con­fecţii din oraşul Bîrlad. Pe tov. Florea l-am găsit la maşina sa, un banzeig, la care lucrea­ză de obicei. Privea atent a­­supra stofei viitorului articol de îmbrăcăminte. — Maşina de croit la care lu­crează tovarăşul Florea înlo­cuieşte munca a 40 de oameni, a ţinut să ne informeze tov. Gh. Urse, şeful serviciului teh­nic. Apoi a adăugat: băieţii insă, cînd se gîndesc la pro­ducţie şi productivitate nu se opresc numai la ceea ce dă şi poate lin maşina. Mai născo­cesc şi ei cite ceva. Schwarte Avram, de pildă, împreună cu Victor Bogoslav, de la serviciul tehnic, a înfăptuit de curind două raţionalizări. Simple, dar economicoase. Amplasind in mod mai just şabloanele şi creind un nou articol de con­fecţie, a redus consumul de materie primă la cămăşuţele pentru copii cu 2 cm. de bu­cată. Aceasta înseamnă o eco­nomie de material echivalentă cu suma de aproximativ 36.000 lei anual. Florea lucrează. Şi in acest timp, comunistul Urse ne mai informează, printre altele, că membrii brigăzii de economii din sala de croit a fabricii de confecţii din Bîrlad s-au anga­jat, cu prilejul dez­baterii Documentelor Plenarei C.C. al PMR din iulie a.c., să rea­lizeze pină la sfirşi­­tul anului o econo ■ mie de încă 20.000 lei. Am pătruns în sa­la de fabricaţie. Aici stofa sau priza ca­pătă înfăţişare de haină, camaşă sau halat. Tov. Urse, ve­teranul fabricii, ne prezintă pe comunis­ta Ecaterina Manole, o muncitoare cu mul­duşă,de comunistul Mihai Cos­­tăchescu. Ii place munca a­­ceasta. Iţi dai seama chiar şi numai după felul cum lucrea­ză. Ii place, cu atit mai mult, tă experienţă, frunta­ cu cit lucrează în mijlocul u­şă in producţie. Tov. Manole lucrează ca b­htuitoare şi alimen­tatoare in brigada con­nui colectiv tînăr, harnic, en­tuziast. Brigada lui Costăches­­cu, fruntaşă, este în întrecere cu brigada Măriei Avram. In­tre ele nu poate fi vorba de „rivalitate”, ci doar de o în­trecere tovărăşească, de într­ajutorare, pentru obţinerea de I. OPRIŞAN Foto: A. SAVA (Continuare în pag. 2­ a) | Comunista Manole Ecate­rina. Tovarăşul Marin Florea lucrînd la maşina de croit. SUMAR: — — Angajamentele luate de colectivul IRA nr. 4 pot fi în­deplinite şi chiar depăşite (pag. 2-a) — Importanţa folosirii drojdiei selecţionate In vinificaţie (pag. 2-a) — SPORT — Rugbi — R.P. Română-R.D. Germană (tine­ret) 9-3 (9-0) , (pag. 2-a) Glorioasa aniversare a Chinei Populare: — Bătălia in birlogul dragonului — Construcţii capitale la Sanhai — Industria siderurgică in plin avânt — Realizări uimitoare in agricultură — Relaţiile culturale ale Chinei se dezvoltă neîncetat. (pag. 3-a) Declarația guvernului R.P. Romíné cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R. P. Romíné salu­tă cu căldură propunerile de însemnătate istorică ale guver­nului Uniunii Sovietice cu pri­vire la dezarmarea generală și totală, care corespund întru­­totul intereselor vitale ale po­poarelor lumii, ale tuturor sta­telor, indiferent de orînduirea lor socială. In condiţiile actualei dezvol­tări a ştiinţei şi tehnicii, cînd există arme de o putere des­­tructivă fără precedent şi cînd un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe deplin eficace pentru eliberarea omenirii de un asemenea pericol este lichi­darea tuturor mijloacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de gu­vernul sovietic privind dezar­marea generală deschid calea eliminării oricărei posibilităţi de conflicte militare intre sta­te. Realizarea lor exclude cu desăvîrşire ivirea unei s­tuaţii care ar asigura avantaje unila­terale unui stat sau grup de state in dauna securităţii ce­lorlalte. înfăptuirea programului de dezarmare proms de URSS nu face ca ,,războiul rece” să ră­­mină definitiv de domeniul tre­cutului, ar înlesni considerabil apropierea şi colaborarea intre toate statele, în spiritul coexis­tenţei paşnice. Totodată, ea ar da posibilitatea ca imensei'' re­surse materiale şi energii u­­mane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de distrugere, să fie folosite in mol constructiv pentru­ îmbu­nătăţirea vieţii popoarelor. Toc­mai pentru că a deschis aseme­nea perspective, cuvântul ei ros­tită in faţa Animării Generale a ONU de preşedintele Consi­liului de Miniştri al URSS,N.S. Hruşciov­ şi declaraţia guvernu­lui sovietic, au trezit un inte­res atit de profund în lumea întreagă. In marea majoritate a ţări­lor se manifestă din partea guvernelor înţelegerea necesi­tăţii de a acorda deplina aten­ţie propunerilor guver­nului so­vietic menite să soluţioneze problema centrală a vieţii in­ternaţionale contemporane. Ele se bucură de sprijinul şi apro­barea popoarelor, a unor largi cercuri guvernamentale, perso­nalităţi influente in viaţa poli­tică şi economică de pretutin­deni.­­ Guvernul român consideră că in prezent există condiţii fa­vorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie tra­duse în viaţă. In ultima vreme se constată semne certe ale u­­nei îmbunătăţiri a situaţiei in­ternaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii in relaţiile dintre sta­­t”, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea pro­blemelor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliu­lui de Miniştri al URSS, N. S. Hruşciov in statele Unite a a­­dus o contribuţie însemnată la crearea unui climat favorabil destinderii în situaţia interna­ţională. Guvernul şi poporul ro­mân împreună cu întreaga o­­pinie publică internaţională sa­lută cu satisfacţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie re­levat că şefii guvernelor URSS şi SUA - aşa cum se arată în comunicatul comun - au căzut de acord cu privire la necesi­tatea rezolvării prin mijloace pnevice­­, tuturor problemelor nereglementate în relaţiile din­tre state şi au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru soluţionarea constructivă a celei mai im­portante probleme care se pu­ne in faţa lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptăţeşte spe­ranţa că problema dezarmării îşi va găsi soluţia, spre binele întregii omeniri. Fireşte, tra­ducerea în viaţă a propuneri­lor sovietice depinde de voinţa tuturor guvernelor, şi in primul rină, a guvernelor marilor pu­teri. Guvernul român îşi exprimă convingerea că nu pot exista piedici de neînlăturat in cale­­­realizării unui acord internaţio­nal privitor la dezarmarea ge­nerală şi consideră că progra­mul de dezarmare atotcuprin­zătoare şi totală, însoţit de un control general şi total efectu­(Continuare in pag. 4-a). La fabrica de antibiotice Streptomicina-in probe tehnologice La fabrica de antibiotice, în ca­drul sectorului IV din noul pavilion dat de curînd în folosinţă, se lu­crează intens. Zilele acestea, co­lectivul de la secţia streptomicină va da in probe tehnologice întreaga instalaţie pentru fabricarea strepto­micinei rorm­îneşti. Până în prezent, în cadrul secţiei de fabricare­­ a streptomicinei au intrat în probe teh­nologice, subsecţia de dedurizare a apei, subsecţia de concentrare a e­­luatului de streptomicină, şi altele, iar în aceste zile urmează să intre în probe tehnologice şi instalaţia de extracţie a streptomicinei pe schim­bători de ioni. Odată cu aceasta din urmă, va intra în probe tehno­logice şi instalaţia pentru desali­­nare care are un rol deosebit de important în fluxul tehnologic pen­tru obţinerea produsului final streptomicină — in stare cit mai pură. Prin începerea probelor teh­nologice şi la aceste subsecţii, în­tregul pavilion II de producţie va intra cu întreaga instalaţie, în func­ţiune. —oOo-^ Închiderea cursurilor şcolii de partid de 6 luni Ieri a avut loc la Bîrlad în­chiderea cursurilor şcolii de partid de 6 luni de pe lingă Comitetul regional de partid- Iaşi. Cursurile au fost absolvi­te de secretari şi membri ai bi­rourilor organizaţiilor de bază din întreprinderile industriale din regiune, activişti de partid şi ai organizaţiilor de masă. Cu prilejul închiderii cursu­rilor, tov. Vlad Stănescu, mem­bru al Biroului Comitetului Re­gional de partid Iaşi, a vorbit absolvenţilor despre sarcinile ce stau in faţa lor privind a­­plicarea in viaţă a celor studi­ate, in scopul îmbunătățirii continue a muncii de partid in întreprinderile din regiunea noastră. In oraşul Huş? Noi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti (De la corespondentul nostru ra­ional). Pentru o cit mai bună deservire a populaţiei, cooperativa meşteşugă­rească „Zorile” din Huşi, şi-a ex­tins sfera de activitate prin crearea de noi unităţi. Astfel, nu de mult, în oraşul Huşi, a fost deschisă o nouă secţie de croitorie bărbăteas­că şi de damă, o frizerie precum şi o secţie de reparat ceasornice. In aceste zile se lucrează la a­­menajarea unui cabinet dentar a! cooperativei, înzestrat cu utilaj şi aparatură modernă, care va fi dat in folosinţă in primele zile ale lun­ii octombrie a.c. Toată atenţia lucrărilor agricole de toamnă Insăm­înţează ultimele hectare cu păioase La gospodăria agricolă de stat Zorleni-Bîrlad, lucrările a­­gricole de Insămînţare se apro­pie de sfirşit. Datorită, hărnici­ei mecanizatorilor şi întregului colectiv de muncă din gospodă­rie, pină acum au fost însămîn­­ţate 46­ hă. cu secară ninsă­­verde, 180 hă. cu orz şi 670 hec­tare cu grîu şi secară boabe. Fruntaşă se situiază brigada de completă mecanizare condusă de Silvian Angheluţă care a în­registrat cele mai mari succese. La GAS Zorleni este în toi şi recoltatul florii soarelui şi porumbului. Pină acum, s-au recoltat peste 130 ha. cu floa­rea soarelui şi 160 ha. cu po­rumb. Acum mecanizatorii zoresc cu insămînţatul ultimelor hec­tare de păioase. Succes deplin şi spor la muncă în noul an universitar! Astăzi, institutele de Învăţâmînt superior din întreaga ţară îşi des­chid porţile spre a primi tineri în­setaţi de cultură, animaţi de dorin­ţa nobilă de a se­rvvita pe înal­tele culmi ale ştiinţei. In condiţiile regimului democrat popular, tineretul studios păşeşte cu încredere pe drumul îndeplinirii ce­lor mai frumoase aspiraţii, avînd la dispoziţie largi posibilităţi de învă­ţătură In cele mai înalte Institute* de învăţâmînt. Vremurile cînd fiii oa­­menilor muncii erau ţinuţi departe de lumina culturii aparţin de do­meniul trecutului. Astăzi, institutele de învăţâmînt superior sunt chemate să pregătească viitoarea noastră In­­telectualitate, cadre tehr­ico-ştiinţifice care să posede cunoştinţe bogate, să fie preocupate de promovarea noului şi profund devotate cauzei construirii socialismului. In anii puterii populare, prin gri­­ja partidului nostru, Invâţămîntul de toate gradele a luat o dezvoltare fără precedent in istoria culturii ro­­mîneşti. Este semnificativ faptul că, în comparaţie cu anul 1938-1939 cînd în Romînia burghezo-moşiereas­­că existau 16 institute de învăţâmînt superior, în anul 1959—1960 avem in ţară 34 de Institute de învăţă­­mînt superior cu 90 de facultăţi- Şi în oraşul nostru unde în trecut e­­xista o singură Universitate cu 4 Facultăţi, avem in prezent 4 unităţi de învăţâmînt superior: Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Me­dicină, Institutul Agronomic, pes­te 8000 de studenţi dintre care peste 60 la sută primesc burse, can­tine, cămine. De asemenea, la în­ceputul acestui an, numeroşi tineri din fabrici şi uzine păşesc în cadrul învăţămîntului seral şi fără frecven­ţă aducînd cu ei experienţa muncii în producţie, spiritul de disciplină, perseverenţa, dragostea de învăţă­tură. Toate acestea dovedesc din plin că in condiţiile socialismului, învăţămintul, Cultura au devenit cu adevărat bunuri ale maselor, largi populare. In acest sens sunt create şi condiţii de învăţătură din ce in ce mai bune. Deschiderea noului an universi­tar a fost pregătită din vreme fiind reamenajate şi dotate cu mobilier, aparatură, etc., laboratoare ale U­­niversităţii, ale Institutului Politehnic­ă şi Institutului de Medicină. S-au exe­cutat de asemenea reparaţii şi re­novări la clădirile institutelor, ale căminelor studenţeşti şi ale can­tinelor. Pentru buna desfăşurare a pro­cesului instructiv-educativ, organele Ministerului învăţămîntului şi Cul­turii au elaborat programe noi la toate disciplinele, menite să ducă la îmbunătăţirea continuă a conţi­nutului învăţămîntului superior la concordanţă cu dezvoltarea fără precedent a ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră. In momentul de faţă, prima sarcină a învăţămîntului este aceea de a da studenţilor pe lin­gă cunoştinţe teoretice, şi bogata cunoştinţe practice stabilindu-se la cursuri o strînsă legătură cu­ pro­blemele producţiei industriale şi a­­gricole, cu problemele culturii noas­­tre socialiste. In acest scop, cadrele didactice, generalizînd experienţa pozitivă, tre­buie să aplic©­­ încă de la înce­putul anului — cele mai bune me­tode pentru îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea productivă, sădind în sufletele, tinerilor dragos­tea, interesul şi respectul faţă de munca fizică. In acelaşi timp este necesar să se manifeste o deosebită preocupa­re pentru sprijinirea tinerilor din pro­ducţie înscrişi la învăţămintul seral şi fără frecvenţă în dorinţa de a-şi ridica nivelul de calificare şi cel de cultură generală. Traducerea în via­ţă a Hotărîrii partidului şi guvernu­lui privind îmbunătăţirea învăţămîn­tului seral şi fără frecvenţă trebuie să stea în centrul atenţiei, folosin­­du-se cele mai variate mijloace pentru ajutorarea tineretului studios prin ore de consultaţii, prin gene­ralizarea metodelor bune de studiu individual, etc. Educaţia comunistă a studenţilor rămîne o problemă dintre cele mai importante care necesită un sprijin susţinut din partea organizaţiilor de bază UTM şi a Asociaţiilor studenţi­­lor, chemate să formeze în rinduri­­le tineretului împreună cu cadrele didactice, o concepţie materialist-di­­alectică despre lume şi viaţă. Inte­resul profund pentru învăţătura mar­xistâ, dragostea de muncă, devotat­ment faţă de cauza clasei muncii (Continuare In pag. 2-a) MJ00-» Comitetul regional de partid Iaşi Universitatea serală de marxism-leninism Se aduce la cunoştinţa stu­denţilor Universităţii serale de marxism-leninism că In ziua de 5 octombrie 1959 ora 18 se deschid cursurile pen­tru toți anii in Aula Biblio­tecii centrale universitare. Au terminat însămînţările Pentru a obţine o recoltă bo­gată de cereale la hectar în a­­nul viitor, colectiviştii din satul Dorobanţi, comuna Aroneanu, raionul Iaşi, au acordat toată atenţia însăminţărilor de toam­nă. Pregătind din timp să­­mînţa şi ajutaţi de tractoriştii de la SMT Holboca în pregăti­rea terenului, colectiviştii au reuşit să termine însăminţarea griului şi orzului. Şi întovărăşiţi­ din satul Şo­rogari s-au preocupat în mod deosebit de efectuarea lucrări­lor agricole de toamnă. După ce au eliberat o parte din tere­nurile ocupate de culturi tîrzii, ei au pus plugurile in brazdă, au executat arăturile şi apoi Însămînţările. Zilele trecute, Intovărăşiţii din Şorogari au insămînţat ultimele hectare din cele 35 planificate. Ing. FELICIA IRIMESCU Toresp. 25.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar Anul acesta, Intovărăşiţii din satul Ezerel, comuna Ivăneşti raionul Vaslui, au cultivat pe lingă alte culturi, şi sfeclă de zahăr. Insămînţînd la vreme, aplicind îngrăşăminte chimice şi efectuind prăşitul la timpul potrivit, plantele s-au dezvol­tat in bune condiţiuni. Acum, Intovărăşiţii au trecut la re­coltarea culturii de sfeclă de zahăr. Producţia medie obţinu­tă la sfecla de zahăr a fost de 25.000 kg. la hectar. In felul a­­cesta, Intovărăşiţii au realizat un venit bănesc de pe 1 ha, cultivat cu sfeclă de zahăr, de 9.500 lei. N. MIHAI coresp. Mii de vizitatori la „Luna laşilor" Pavilioanele Expoziţiei „Luna laşi­lor 1959” se bucură şi in acest an de atenţia oamenilor muncii din oraş şi regiune. De la deschidere şi pină în prezent, pavilioanele au fost vizitate de mii de cetăţeni. Zilnic, peste 500 de muncitori, studenţi, e­­levi se opresc cu viu interes in dreptul standurilor expoziţiei, admi­­rind varietatea produselor industri­ale, agricole şi alimentare, expuse aici. Călătoria lui N. S. Hruşciov în S.U.A. — un jalon în calea spre destindere Comunicatul comun sovieto-a­­merican cu privire la convorbi­­rile dintre N.S. Hruşciov şi D. Ei­senhower a fost primit cu satis­facţie de toţi cei interesaţi in consolidarea păcii. Rezultatele vi­zitei tovarăşului Hruşciov in SUA constituie un important jalon pe calea spre lichidarea încordării actuale din relaţiile internaţiona­le, scoţînd în evidenţă că iniţia­tivele sovietice se bucură de o largă popularitate in întreaga lu­me, inclusiv in rinduril© poporului american. Primirea călduroasă făcută to­varăşului Hruşciov în SUA a con­stituit o confirmare a prestigiului de care se bucură Uniunea So­vietică şi ţările socialiste in ge­neral. Lansarea cu succes a ra­chetei cosmice sovietice in lună şi plecarea în cursă a spărgăto­rului de gheaţă acţionat cu e­­nergie atomică care poartă nu­mele marelui Lenin au arătat lu­mii întregi la ce înalt grad de dezvoltare a ajuns ştiinţa, tehni­ca şi industria sovietică şi fap­tul că Uniunea Sovietică este pe deplin pregătită pentru a cîştiga întrecerea paşnică cu cea mai dezvoltată ţară capitalistă - Sta­tele Unite, pentru a demonstra că socialismul este capabil să asigur© o producţie de bunuri materiale şi un nivel de trai mai inart decit capitalismul, întreaga activitate desfăşurată de tovarăşul Hruşciov în SUA a constituit un înflăcărat apel la coexistenţa paşnică, la întrecerea intre cele două sisteme, la rezol­varea actualelor probleme inter­naţionale litigioase pe calea trata­tivelor. Intilnirile sale cu repre­zentanţii opiniei publice america­ne, cu muncitori, studenţi, fermi­eri, oameni de afaceri şi oa­meni politici americani au scos în evidenţă că în actualul sta­diu de dezvoltare a omenirii co­existenţa paşnică se impune ca o necesitate. In cadrul schimbului de vederi care a avut loc la Camp­ David intre N. S. Hruşciov şi D. Eisenho­wer au fost abordate cele mai importante probleme ale actualei situaţii internaţionale. Nimeni nu se putea aştepta ca dintr-o dată toate problemele care s-au acu­mulat să fie rezolvate. Deosebit de important este faptul că s-a conturat o anumită apropiere in relaţiile sovieto-americane, ceea ce trebuie neapărat să aibă o­­ influenţă pozitivă asupra evoluţiei viitoare a situaţiei internaţionale. Nu trebuie uitat că in SUA îşi fac simţită prezenţa acele cercuri agresive care au impus ani de-a rîndul politica ,,pe marginea pră­­pastiei”, „în pragul războiului”­, că in SUA există mari monopo­luri profitable ale cursei nebuneşti a înarmărilor care nu vor să bată de bună voie în retragere. A­­ceste cercuri consideră perspecti­vele destinderii ca o ameninţare la adresa propriilor lor interese şi de aceea acţionează neţinind seama de eşecurile lamentabile suferite de politica de pe poziţii de forţă. La ora actuală, cercuri tot mai largi ale opiniei publice cer cu tot mai multă insistenţă ca această politică falită să fie înlo­cuită printr-o politică realistă, de tratative. Este desigur primejdios să se considere că influenţa aces­tor cercuri ar fi dispărut ca la un semn magic. Opinia publică mondială este conștientă că pen­tru consolidarea Dacii, pentru in- Z. FLOREA (Continuare în pag. 4-a)

Next