Flacăra Iaşului, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 4095-4119)

1959-11-01 / nr. 4095

Desch­iderea noului an şcolar în învăţământul de partid la sate Să studiem teoria în strînsă legătură cu practica In organizaţiile de bază de la soia se deschide astăzi noul an, în sistemul învăţămîntului de partid. Sub îndrumarea comitetelor raionale ca partid, organizaţiile de bază din CAS, SMT, GAC şi întovărăşiri agri­cole au pregătit condiţiile pentru în­ceperea activităţii de studiu organi­zat a membrilor şi candidaţilor de partid. Corpul de propagandişti, selecţio­nat cu grijă şi instruit temeinic, con­stituie garanţia unei activităţi fruc­tuoase. Comitetele raionale de partid au luat din timp măsuri pentru or­ganizarea unei reţele de învăţămînt politic corespunzătoare. In cele mai multe organizaţii de partid cum sînt acele din comunele Draxeni din ra­ionul Negreşti, creţeşti din raionul Huşi, Cîrja din raionul Murgeni, toţi membrii şi candidaţii de partid au fost încadraţi într-o formă sau alta de învăţămînt potrivit cu pregătirea şi dorinţa de studiu a fiecăruia. Or­ganizaţiile de partid au acordat o atenţie sporită încadrării în învăţâ­­mîntul de partid a tovarăşilor din activul fara de partid, precum şi or­ganizării invăţămînUilui ideologic al intelectualităţii satelor. l accesele obţinute în organizarea noului an în invăţămîntul de partid trebuie continuate şi adincite. Pro­blema esenţială a invăţămînUilui de partid este conţinutul, nivelul său ideologic, eficacitatea practică pe care o are, încă de la începutul a­­nului de învăţămînt, e necesar să se dea toată atenţia conţinutului în­­văţămîntului, dezbaterii teoretice în strînsă legătură cu problemele eco­­nom­ice şi politice actuale, in lumi­na sarcinilor reieşite din documente­le plenarelor C.C. al PMR din no­iembrie 1958 şi din 13-14 iulie a.c. Organizaţiile de partid trebuie să se ocupe sistematic şi cu perseve­renţă de legarea propagandei de viaţă, de studierea teoriei în strînsă legătură cu practica. Propaganda de partid trebuie să fie concretă, ana­litică şi combativă, să contribuie e­­fectiv la rezolvarea diferitelor pro­bleme ale construcţiei socialiste. In ce măsură contribuie cutare cerc sau curs de partid la însuşirea de către membrii săi a unor anumite proble­me, în ce măsură îi activizează in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie, în ce măsură contribuie la răspîndirea experienţei înaintate, — iată din ce punct de vedere tre­bui să analizeze şi să aprecieze toate organizaţiile de partid munca de propagandă. Trebuie să se ducă o luptă neîn­treruptă împotriva tratării la supra­faţă a problemelor, împotriva lipsei de conţinut, a vorbăriei goale. Lega­rea învâţămîr­tului de partid de via­ţă, de problemele practice, nu în­seamnă insă simpla enunţare a unor fapte, a unor date, ci interpretarea şi analiza acestora in lumina hotă­­rîrilor şi documentelor de partid. In agricultura regiunii Iaşi au avut loc în ultimii ani transformări pro­funde. Din numărul total al fami­liilor ţ..răneşti din regiune 92,2 la su­tă s-au înscris în gospodării agri­cole colective şi întovărăşiri agrico­le Sectorul socialist-cooperatist din agricultura regiunii noastre repre­zintă 63 la sută din întreaga supra­faţă agricolă aparţinând ţăranilor muncitori. Munca de propagandă trebuie să contribuie la consolidarea şi dezvoltarea acestor succese. Este nevoie ca invăţămîntul de partid să se axeze pe indicarea căilor con­crete de consolidare economico-or­­ganizatorică a unităţilor socialiste, Pe linia pentru sporirea productivităţii muncii în agricultură, pentru meca­nizarea lucrărilor de bază, pentru fo­­ler­ea integrală a capacităţi de lucru a maşinilor agricole. Invâţămln­tul de partid trebuie să contribuie la convingerea şi mobilizarea ţără­nimii muncitoare în lupta pentru a­­plicarea largă a metodelor agrozooteh­nice, sporirea producţiei agricole­­marfă, extinderea vitipomiculturii, re­­darea de noi terenuri agriculturii, dezvoltarea şeptelului. Se cere extinsă şi dezvoltată ex­perienţa pozitivă căpătată de or­ganizaţiile de partid din raioanele Murgeni, Bîrlad, Vaslui, care în ul­timul timp au orientat mai bine pro­paganda de partid spre răspîndi­rea şi popularizarea rezultatelor ob­ţinute de gospodăriile agricole co­lective şi întovărăşirile fruntaşe ia scopul consolidării economico-organi­­zatorice a tuturor unităţilor agricole socialiste. In gospodăriile agricole colective, organizaţiile de bază trebuie să conducă în aşa fel invăţămintul de partid incit acesta să contribuie ci­ mai mult la buna organizare a muncii, la dezvoltarea multilaterală a gospodăriei, la sporirea avutului obştesc. In întovărăşirile agricole, sarcina centrală a învăţămîntului de partid este de a contribui efectiv la educarea ţăranilor întovărăşiţi In spiritul muncii colective, la convin­gerea lor de avantajele trecerii la forma superioară de organizare a cooperării în producţia agricolă - gospodăria agricolă colectivă. In SMT şi GAS, în toate unităţile socialiste din agricultură, activitatea în cercurile şi cursurile de partid nu trebuie să fie o activitate şcolăreas­că abstractă, ci o luptă activă pen­tru o productivitate mai înaltă a muncii, pentru economii, pentru un preţ de cost cit mai scăzut, pentru înmulţirea succeselor în toate sec­toarele. Toţi comuniştii să-şi însuşească e­­senţa teoriei şi să înveţe s-o traducă în viaţă, în practică. Mai mult decit pînă acum este necesar ca în atenţia învăţămîntului de partid să stea lupta împotriva concepţiilor şi prejudecăţilor mistice şi obscurantiste. Cursanţii trebuie înarmaţi cu concepţia ştiinţifică a­­­supra naturii şi societăţii. In actualele condiţii, o atenţie spe­­cială se cere acordată explicării de pe poziţiile marxism-leninismului a problemelor politice internaţionale le­­gate de coexistenţa paşnică, de în­trecerea economică a celor două sisteme economice mondiale, de lup­ta cu succes a ţărilor socialiste fră­ţeşti în frunte cu URSS pentru Pre­­intîmpinarea unui nou război mon­dial, pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale nerezolva­te, pentru încetarea „războiului re­ce” şî însănătoşirea atmosferei in­ternaţionale. Pe parcursul anului, comitetelor raionale de partid le revine sarcina de a asigura pregătirea calificată a propagandiştilor de către cabinetele de partid şi seminariile permanente, precum şi efectuarea unui control e­­ficace asupra activităţii în cercuri şi cursuri, orientind atenţia organiza­ţiilor de bază asupra conţinutului şi eficacităţii practice a învăţămîntului de partid. Indeplinindu-şi cu răspundere sar­cinile ce le revin pentru buna des­făşurare a învăţămîntului de partid al comuniştilor, pe întregul an de stu­diu, organele şi organizaţiile de par­­tid de la sate îşi vor as­igura obţi­nerea de succese noi şi mai mari în lupta pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, pen­tru creşterea producţiei agricole ve­getale şi animale în vederea înflo­ririi continue a economiei naţionale şi ridicării bunei stări a oamenilor r­ării. F­OOO-a Noi străzi au fost refăcute Muncitorii din cadrul ICRIS (întreprinderii oră­şeneşti de repararea şi între­ţinerea străzilor) au reuşit ca şi în cel de al 4-lea tri­mestru al anului să termine numeroase lucrări. Astfel, de curind s-au terminat lucră­rile de refacere completă a străzilor Proletari, Şoimu­lui, Clarinet, Maramureş, Căluşei, Lupeni, a căror suprafaţă depăşeşte 24.000 m­.p. ♦ . î­­ Pe toate, şantierele Iaşului în- 1­4 tîlneşti oameni modeşti şi vrednici. I IN CLIŞEU , o parte din membrii­­ echipei fruntaşe de zidărie, condu­să de C. Ionescu, de pe şantierul fabricii de mobilă. ţ t Arătura adîncă de toamnă — izvor de belşug In G.A.S.-uri 9.718 hectare ară­turî pentru însămînţărire de primăvara După terminarea însăminţărilor, în majoritatea gospodăriilor agri­cole de stat din regiune s-a trecut cu toate forţele la exe­­cutarea arăturilor adinei de toam­nă. Pînă în prezent s-au efectuat arături adinei pe o suprafaţă de 9.716 hectare, din care 2.378 hec­­tare au fost arate numai de la 1 septembrie. Printre fruntaşe la arături adinei de toamnă se nu­mără gospodăriile agricole de stat Broşteni, Todireşti, Avereşti, Zor­­leni şi altele. Folosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, harnicii me­canizatori sint hotărîţi să execu­te arături adinei pe toate supra­feţele ce urmează a fi insămînţa­­te in primăvară. Peste 3.500 kg. porumb la hectar Membrii gospodăriei colective „9 Mai”, comuna Mogoşeşti, ra­ionul Paşcani, au obţinut anul acesta în medie 1300 kg. floarea­­soarelui la hectar şi peste 3500 kg. porumb la hectar de pe tar­lalele unde s-au făcut arături a­­dînci de toamnă.­­ Invăţînd din experienţă proprie, harnicii colectivişti, ajutaţi şi de mecanizatorii SMT-ului lugani, fo­losesc în aceste zile din plin a­­telajele proprii la executarea ară­turilor adinei de toamnă, pentru însămințările de primăvară. Pînă acum s-au efectuat arături adinei pe o însemnată suprafață. Ieri a început cel de al V-lea Congres al ARLUS Simbătă dimineaţă, la pala­tul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui de­al V-lea Congres al Asociaţi­ei Române pentru legături de prietenie cu Uniunea Sovieti­că — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi in toate centre­le regionale din ţară — mun­citori fruntaşi care aplică şi răsplndesc metodele înaintate de muncă sovietice, inovatori şi raţionalizat­ori din fabrici, uzi­ne, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oa­­meni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai ARLUS-ului care s-au distins în muncă pe tărâmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanţii la congres au intimpinat cu puternice aplau­ze pe tovarăşii Gheorghe Gheor­­ghiu-Bej, Chivu Stoica, Gheor­ghe Apostol, Constantin Pirvu­­lescu. In sală se aflau numeroşi in­­vita** — membri ai C.C. al PMR, ai guvernului şi Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, condu­cători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, zi­arişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea, prezenţi membrii delegaţiei de prietenie sovieto-romine in frunte cu E. Afanasenko, preşedintele A­­sociaţiei, ministrul Invăţămln­­tului al R.S.I.S.R., precum şi A.A. Episev ambasadorul URSS la Bucureşti şi membri ai am­basadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Con­gresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreşedin­te al Consiliului general ARLUS. Congresul a adoptat in unani­mitate următoarea ordine de zi: 1) Bar­ea de seamă a Consi­liului General ARLUS cu privi­re la activitatea desfășurată între cele două congrese; 2) Alegerea noului Consiliu General ARLUS. Intrindu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvintul acad. Petre Constan­­tinescu Iaşi vicepreşedinte al Consiliului General ARLUS, ca­re a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce G.I. Afanasenko a a­­dresat congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată con­ducătorul delegaţiei sovietice a transmis c­ui de-al V-lea con­gres al ARLUS-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii A­­sociaţiilor Sovietice de priete­nie şi relaţii culturale cu ţări­le străine şi de conducerea a­­sociaţiei de prietenie sovieto­­romine. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi înde­lungi aplauze. După pauză, lucrările Con­gresului au continuat sub pre­şedinţia Acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului a­­dresat Congresului de acad. C.I. Parhon, preşedintele ARLUS. După ce işi exprimă regre­tul de a nu putea paru­cina la lucrările Congresului, acad. C.I. Parhon scrie printre altele : Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului a încolţit de mult trainic în conştiinţele oameni­lor adevăraţi de pe meleagu­rile noastre. Săminţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe ca­re le culeg necontenit construc­torii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată cină zăbovim puţin, ca să contem­plăm peisajul realizărilor în­făptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romino so­vietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In încheiere acad. C.I. Parhon urează delegaţilor şi Congresu­lui dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost pri­mit cu multă căldură de parti­cipanţii la congres. După alegerea comisiei pen­tru propunerea noului consiliu General ARLUS şi a Comisiei pentru redactarea rezoluţiei congresului au­ început discuţii­le asupra dării de seamă. Lu­crările Congresului continuă. ­ooo- S-aui terminat lucrările pe 29 şantiere de îmbunătăţiri Pe şantierele de îmbunătăţiri funciare ce s-au deschis in acest an in regiunea Iaşi s-a executat un volum de lucrări de 382.352 m.c. terasamente. La aceste lucrări au fost mo­bilizate 133.914 zile braţe şi 22.712 zile atelaje, valoarea lucrărilor însumând o econo­mie de 3.820.000 lei. Au fost terminate lucrările pe un număr de 29 şantiere de îmbunătățiri funciare prin­tre care bolinițele de dcumula­­re din comunele Şipote, Ru­­ginoasa, Brăieşti, Bereasa-Bri­neşti, Ştefan cel Mare, Min­ze­şti, Tăcuta, Telejna, Boţeşti, Vutcani, Corodeşti, Popeni, Mo­­vileni, îndiguirile apelor ce trec prin comunele Brinceni, Oblişeni, Băcani, Rinzeşti, etc. F­rumuseţea modestiei L-am întrebat pe inginer dacă la blocul în construcţie nu se lucrează şi noaptea­ Stăteam cu el in stradă şi priveam zidurile cu schelăni. Se făcuse seara. O ceaţă uşoară învă­luise strada înţesată de lume. Miro­sea a poamă zdrobită sub teasc şi a fum de grătar. Lingă bordura trotu­arului pilcurile de frunze căzute re­­căpătau sub lumina verde a firmei fluorescente de la „Bijuterii” culoa­­rea lor din vară. Zidurile cu sche­lăria aveau şi ele reflexe impresio­nante la începutul acestei nopţi de octombrie. Imi închipuiam noul bloc în timp ce s-ar fi lucrat la el noap­tea. In încăperi — lumina becurilor din marea stradă; pe feţele zidarilor - reflexele de smarald ale firmei de jos; de pe acoperişul blocului ingine­rul descoperind subit imaginea ora­şului cu ţăsătura de lumini pînă sub poalele dealurilor. — Nu se lucrează noaptea - re­aduse vorba inginerul. S-a lucrat dar asta cînd a fost nevoie. II cunoşteam mai de mult pe in­ginerul constructor Vasile Grigoraş. Degeaba încercam să-l înduplec spre oarecare „poezie”. Zîmbea în astfel de ocazii şi-mi vorbea vădit un cuvinte foarte simple. I se părea parcă o greşeală să apară drept un sentimental în faţa mea. Am coborît împreună pe „Lăpuş­­neanu”, la vale, poposind în treacăt la mustăria ce răspîndea miros îm­bietor. Spre surprinderea mea, a re­luat subiectul. — Mi-aduc aminte — zise cu oare­care zîmbet­­ că lucram acum cîţi­­va ani la nişte budane pentru vin, lingă Odobeşti. Conduceam munca oamenilor, acolo. Era într-o noapte frumoasă­­ cam la vremea asta. Se turna cimentul pereţilor rotunzi. Lu­crul a durat pînă în zori. S-a lucrat răzbit. Cind a dat soarele am închi­nat cu prietenii mei, oamenii de la budane, ulcele cu vin de Odobeşti. Da, a fost o noapte frumoasă. Ne-am despărţit după aceea. în­cepeam să descopăr lucruri noi la vechea mea cunoştinţă — inginerul constructor. In aceeaşi seară îmi spu­sese : - Dacă ţi-e un drum, treci mîine pe la grup să vezi lucrul oamenilor. Mă găseşti la blocul din „Lăpuşnea­­nu” ori la cel din „Gheorghi Dimi­trov” sau la centrala termică din curtea spitalului nr. 1. L-am găsit dimineaţa, a doua zi, la blocul din faţa „Bijuteriilor”. Ziua aceea era mai caldă. Bătea vînt de toamnă dar soarele mai avea pu­tere încă. Era multă lumină. Trecătorii simţeau lumina nouă, albă a acelei zile şi erau sprinteni şi veseli. Am urcat împreună cu ingi­nerul Grigoraş primul etaj. Mozaica­rii lucrau la proaspetele trepte ce şerpuiau pînă la ultimul cat. Unul din ei, un grădiştean vînjos cînta o melodie „de la fii”.­­ Mozaicarii mei au lucrat în toată ţara, şi la Hunedoara şi la Bucureşti şi la Constanţa. Meseriaşi buni şi oameni inimoşi - comentează ingi­nerul cînd trecem pe lingă ei. ,,Fa­milia mea” - continuă el - e nume­roasă. Fac parte din ea zidari de la Petroşani, lemnari maramureşeni, oa­meni veniţi din Moldova de sus. Şi ne înţelegem bine pentru că avem interesul să facem împreună o trea­bă ca lumea, aici în oraşul nos-, tru. Ajungem la al doilea cal.­­ Flăcăul acela, ce face glaful la geam, e de lingă Botoşani. A absolvit şcoala de construcţii din Iaşi. Cîntă şi face treabă bună.­­ Toţi cîntă la blocul ăsta ? - De ce să nu evite ! Au o me­serie bună, cîştigă bine, unii vor să înveţe... şi învaţă. Ultimele cuvinte le pronunţă apăsat. Cînd trecem pe lingă oameni, in­ginerul are pentru fiecare cite o vorbă : ,„merge, Marine, mergi ?”­­ ,,unde-ai depozitat parchetul, Ioa­ne”, „dâ-i zor, dă-i zor, Puştiu, că ne prinde amiaza”, „hei, zidariţelor, ce mai doiniţi astăzi ?”. Ajungem la etajul al lll-lea, ulti­­mul. Ne oprim intr-una din camere. De aici se vede marele oraş sub lumina toamnei. Prin ferestrele fără sticlă încă bate vînt puternic. Nu-l iau în seamă pentru că inginerul — omul pe care l-am ştiut ursuz pînă mai ieri - şi-a deschis inima şi-mi povesteşte : - Vezi, aici e unul din aparta­mentele blocului, două camere, o bu­cătărie (­ hai s-o vezi ; uite aici va sta aragazul; locul pentru priză; sus­­nişa pentru vase) apoi baie, cămară. Faţa lui se deschide intr-un zîmbet larg. Nu-i înţeleg deocamdată bucu­ria. De la apartamentul în care sin­tem­, gindul lui fuge de­odată, parcă fără legătură, departe, în vreme. Cum stă în dreptul ferestrei, vintul îi ba­te faţa tinără şi aspră. Vorbeşte des­pre bătrinii săi de la Grajduri, des­pre copilărie. Cînd părinţii lui n-au mai putut răzbi, băiatul a luat ho­­tărirea să plece de-acasă să te uşu­reze traiul Dar unde ? Cine l-o fi învăţat să pătrundă într-o cazarmă ? L-au îmbrăcat soldăţeşte — copil de trupă. Era acolo „fată la toate”. Deşi era greu, a răzbit către învă­ţătură. Urma şcoala de meserii de la Copou. Ziua era al cazarmei, după masa la şcoală, iar seara mai citea şi el cit il ţineau puterile. Sosise acel luminos 23 August care pentru tinărul inginer constructor înseamnă totul — şi frumoasa meserie de azi şi liniştea căminului său şi bucuria de a-şi vedea bătrinii de la Graj­duri, fericiţi. In anii noştri luminoşi a urmat facultatea de construcţii de la Iaşi. Anii de studenţie — plini de năzuinţi - frumoasele luni de prac­tică, sub Harghita, prietenii săi mulţi la număr, examenele,­ începutul me­seriei a fost şi el un examen. A condus parte din lucrările fabricii de conserve de la Tecuci.­­ A urmat apoi, ştii, ţi-am spus construirea uriaşelor budane cu vin VAL. GORIAN (Continuare in pag. 3-a) Intrarea principală a Palatului Administrativ din Vt­ol dat de curînd In folosință. Foto: G. PAUL. leîilîliirt îşiftpimiililii Ieri dimineaţă, pe pe­­ronul gării Ieşi, au ră­sărit din nou buche­te proaspete de fiori. In jurul orei 7 soseş­te în staţie trenul cu artiştii marelui teatru Mossoviet. Oameni ai muncii, activişti ăs partid şi de stat, scri­itori, actori ai Teatru­lui Naţional „Vasile A­­lecsandri”, ai TE5, ar­tişti de la Opera de Stat şi Filarmonica ele Stat „Moldova” d­in Iaş, întîmpină cu mul­tă căldură solii artei teatrale sovietice, care işi încheie strălucitul turneu în ţara noastră prin spec­acolele ce le prezintă pe scena Na­ţionalului ieşean. Tov. Oct­av Iliescu, preşedintele Comitetu­lui executiv al sfatului popular orăşenesc a­­duce distinşilor oaspeţi, din partea oamenilor muncii din oraşul Iaşi, un călduros „bun ve­nit”. In cuvîntul de răs­puns K. K. Mihailov artist emerit al RSFSR­­ exprimă fericirea în­tregului colectiv al Teatrului Mossoviet de a reveni în mijlocul spectatorilor ieşeni­­ pe care i-a mai cu­noscut cu Prilejul pri­mului turneu (1953) a­l teatrului sovietic­­ ţara noastră. *«A Ieri seară a avut loc pe scena Teatrului Na­ţional din Iaşi specta­colul cu piesa „Bătă­lie în marş” de Gali­na Nicolaeva şi K. Radzinski. Publicul ie­şean a aplaudat în­delung măiestria oa­­menilor de teatru so­vietici. Citiţi în pag. Il­an­ Cronica spectaco­lului prezentat de la artiştii sovietici la­ Iaşi). Hotelul „Continental“ din Iaşi a găzduit primii oaspeţi Ieri dimineaţă a fost dat in folosinţă frumosul hotel „Con­tinental“ din Iaşi. Primii săi oaspeţi au fost solii artei tea­trale sovietice — actorii tea­trului Mossoviet. Hotelul dispune de cele m­ai bune condiţii die conforts, REALIZĂRI cu sprijinul cetăţenilor In diferitele adunări organizate cu alegătorii, aceştia au propus depu­tatei lor ca pe raza comunelor res­pective să se înfăptuiască mai mul­te obiective. L'.­ bilanţ al activităţii în această circumscripţie arată că de­putata, cu sprijinul nemijlocit al ale­gătorilor a reuşit să traducă în fapt cele mai multe dintre propune­rile alegătorilor. Să le enumerăm : în co­muna Drinceni s-a terminat construc­ţia unui nou cămin cultural şi s-a îndiguit rîul Prut pe o lungime de 2080 m. La Ghermăneşti s-a terminat construcţia unei şcoli elementare, s-a realizat electrificarea spitalului şi a băilor de la Ghermăneşti şi s-a re­făcut prin munca patriotică a cetă­ţenilor drumul ce leagă comuna de şoseaua Drinceni. In comuna Arsura realizările înfăp­tuite sunt un rezultat al participării majorităţii cetăţenilor. Aceştia au con­tribuit la electrificarea satului Arsura iar acum participă intens la electri­ficarea satelor Fundătura şi Primeşti. S-a dat în folosinţă o baie comuna­lă. In satul Fundătura s-a reparat lo­calul şcolii, iar în satul Pîhneşti s-a construit o nouă sală de clasă la şcoala existentă. Drinceni, Ghermăneşti, Arsura sunt comunele care fac parte din circum­scripţia electorală regională nr. 78. Aici a fost aleasă ca deputată to­varăşa Maria Burbuc. - Nu cumpăr nimic de-aici, Ffimito; ăsta n-are niciodată chef să se certe cu mine 1 1 ' —1 - ' ■ ■ .....— «»«■»! -....­­....... ~7 ...... «•a»»« Citiți în pagina 2-a | LITE­R­ATURA-ARTĂ Duminica Am ajuns la cea de a zecea etapă a campionatului categoriei B de fot­bal şi, spre satisfacţia miilor de su­porteri, CSMS — liderul seriei l-a continuă să fie neînvins. Astăzi, pe stadionul ,,23 August”, CSMS întîlneş­­te pe Unirea Focşani şi are prima şansă. Unirea Iaşi joacă în deplasare. Ea are de susţinut o partidă grea în compania echipei Dinamo din Galaţi. Rulmentul Bîrlad joacă acasă cu Vic­toria Buzău, iar CFR Paşcani se de­plasează la Bucureşti unde va întîlni pe CSU. In campionatul republican de bas­chet (categ. A.), Voinţa intîlneşte a­­casă o echipă bine cotată, pe Dina­mo Oradea. Ieşenii au arătat vervă de joc în întîlnirile cu reprezentativa oraşului Chişinău Şi ne aşteptăm la sportiva o comportare frumoasă din parti lor, iată programul întîlnirilor sporit de azi: ■ FOTBAL: Stadionul ,,23 August” ora 13: Ştiinţa IMF — Gloria Peşca (camp. reg); ora 15 CSMS-Unirea Fo­şani (Categ. B). Teren Abator — o 11: Victoria Bucium — Tăcerea (cam oraş); ora 13: Voinţa — Progres IGLL (camp. reg.); ora 15: Progres IGLL — Pacificul (camp. oraş jun Teren Ţesătura — ora 9: Voinţa CSMS II (camp. reg. jun.); ora 1 Ţesătura — Tractorul Frumuşica (can reg.). Teren Penicilina — ora 9 Per­cilina - Ştiinţa IMF (camp. oraş. jun ora 11: Penicilina - CSMS II (cam reg.) Bîrlad -1 ora 9: ETACS - Pn (Continuare în pag. 3-a)

Next