Flacăra Iaşului, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 4095-4119)
1959-11-01 / nr. 4095
Deschiderea noului an şcolar în învăţământul de partid la sate Să studiem teoria în strînsă legătură cu practica In organizaţiile de bază de la soia se deschide astăzi noul an, în sistemul învăţămîntului de partid. Sub îndrumarea comitetelor raionale ca partid, organizaţiile de bază din CAS, SMT, GAC şi întovărăşiri agricole au pregătit condiţiile pentru începerea activităţii de studiu organizat a membrilor şi candidaţilor de partid. Corpul de propagandişti, selecţionat cu grijă şi instruit temeinic, constituie garanţia unei activităţi fructuoase. Comitetele raionale de partid au luat din timp măsuri pentru organizarea unei reţele de învăţămînt politic corespunzătoare. In cele mai multe organizaţii de partid cum sînt acele din comunele Draxeni din raionul Negreşti, creţeşti din raionul Huşi, Cîrja din raionul Murgeni, toţi membrii şi candidaţii de partid au fost încadraţi într-o formă sau alta de învăţămînt potrivit cu pregătirea şi dorinţa de studiu a fiecăruia. Organizaţiile de partid au acordat o atenţie sporită încadrării în învăţâmîntul de partid a tovarăşilor din activul fara de partid, precum şi organizării invăţămînUilui ideologic al intelectualităţii satelor. l accesele obţinute în organizarea noului an în invăţămîntul de partid trebuie continuate şi adincite. Problema esenţială a invăţămînUilui de partid este conţinutul, nivelul său ideologic, eficacitatea practică pe care o are, încă de la începutul anului de învăţămînt, e necesar să se dea toată atenţia conţinutului învăţămîntului, dezbaterii teoretice în strînsă legătură cu problemele economice şi politice actuale, in lumina sarcinilor reieşite din documentele plenarelor C.C. al PMR din noiembrie 1958 şi din 13-14 iulie a.c. Organizaţiile de partid trebuie să se ocupe sistematic şi cu perseverenţă de legarea propagandei de viaţă, de studierea teoriei în strînsă legătură cu practica. Propaganda de partid trebuie să fie concretă, analitică şi combativă, să contribuie efectiv la rezolvarea diferitelor probleme ale construcţiei socialiste. In ce măsură contribuie cutare cerc sau curs de partid la însuşirea de către membrii săi a unor anumite probleme, în ce măsură îi activizează in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie, în ce măsură contribuie la răspîndirea experienţei înaintate, — iată din ce punct de vedere trebui să analizeze şi să aprecieze toate organizaţiile de partid munca de propagandă. Trebuie să se ducă o luptă neîntreruptă împotriva tratării la suprafaţă a problemelor, împotriva lipsei de conţinut, a vorbăriei goale. Legarea învâţămîrtului de partid de viaţă, de problemele practice, nu înseamnă insă simpla enunţare a unor fapte, a unor date, ci interpretarea şi analiza acestora in lumina hotărîrilor şi documentelor de partid. In agricultura regiunii Iaşi au avut loc în ultimii ani transformări profunde. Din numărul total al familiilor ţ..răneşti din regiune 92,2 la sută s-au înscris în gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole Sectorul socialist-cooperatist din agricultura regiunii noastre reprezintă 63 la sută din întreaga suprafaţă agricolă aparţinând ţăranilor muncitori. Munca de propagandă trebuie să contribuie la consolidarea şi dezvoltarea acestor succese. Este nevoie ca invăţămîntul de partid să se axeze pe indicarea căilor concrete de consolidare economico-organizatorică a unităţilor socialiste, Pe linia pentru sporirea productivităţii muncii în agricultură, pentru mecanizarea lucrărilor de bază, pentru folerea integrală a capacităţi de lucru a maşinilor agricole. Invâţămlntul de partid trebuie să contribuie la convingerea şi mobilizarea ţărănimii muncitoare în lupta pentru aplicarea largă a metodelor agrozootehnice, sporirea producţiei agricolemarfă, extinderea vitipomiculturii, redarea de noi terenuri agriculturii, dezvoltarea şeptelului. Se cere extinsă şi dezvoltată experienţa pozitivă căpătată de organizaţiile de partid din raioanele Murgeni, Bîrlad, Vaslui, care în ultimul timp au orientat mai bine propaganda de partid spre răspîndirea şi popularizarea rezultatelor obţinute de gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile fruntaşe ia scopul consolidării economico-organizatorice a tuturor unităţilor agricole socialiste. In gospodăriile agricole colective, organizaţiile de bază trebuie să conducă în aşa fel invăţămintul de partid incit acesta să contribuie ci mai mult la buna organizare a muncii, la dezvoltarea multilaterală a gospodăriei, la sporirea avutului obştesc. In întovărăşirile agricole, sarcina centrală a învăţămîntului de partid este de a contribui efectiv la educarea ţăranilor întovărăşiţi In spiritul muncii colective, la convingerea lor de avantajele trecerii la forma superioară de organizare a cooperării în producţia agricolă - gospodăria agricolă colectivă. In SMT şi GAS, în toate unităţile socialiste din agricultură, activitatea în cercurile şi cursurile de partid nu trebuie să fie o activitate şcolărească abstractă, ci o luptă activă pentru o productivitate mai înaltă a muncii, pentru economii, pentru un preţ de cost cit mai scăzut, pentru înmulţirea succeselor în toate sectoarele. Toţi comuniştii să-şi însuşească esenţa teoriei şi să înveţe s-o traducă în viaţă, în practică. Mai mult decit pînă acum este necesar ca în atenţia învăţămîntului de partid să stea lupta împotriva concepţiilor şi prejudecăţilor mistice şi obscurantiste. Cursanţii trebuie înarmaţi cu concepţia ştiinţifică asupra naturii şi societăţii. In actualele condiţii, o atenţie specială se cere acordată explicării de pe poziţiile marxism-leninismului a problemelor politice internaţionale legate de coexistenţa paşnică, de întrecerea economică a celor două sisteme economice mondiale, de lupta cu succes a ţărilor socialiste frăţeşti în frunte cu URSS pentru Preintîmpinarea unui nou război mondial, pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale nerezolvate, pentru încetarea „războiului rece” şî însănătoşirea atmosferei internaţionale. Pe parcursul anului, comitetelor raionale de partid le revine sarcina de a asigura pregătirea calificată a propagandiştilor de către cabinetele de partid şi seminariile permanente, precum şi efectuarea unui control eficace asupra activităţii în cercuri şi cursuri, orientind atenţia organizaţiilor de bază asupra conţinutului şi eficacităţii practice a învăţămîntului de partid. Indeplinindu-şi cu răspundere sarcinile ce le revin pentru buna desfăşurare a învăţămîntului de partid al comuniştilor, pe întregul an de studiu, organele şi organizaţiile de partid de la sate îşi vor asigura obţinerea de succese noi şi mai mari în lupta pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, pentru creşterea producţiei agricole vegetale şi animale în vederea înfloririi continue a economiei naţionale şi ridicării bunei stări a oamenilor rării. FOOO-a Noi străzi au fost refăcute Muncitorii din cadrul ICRIS (întreprinderii orăşeneşti de repararea şi întreţinerea străzilor) au reuşit ca şi în cel de al 4-lea trimestru al anului să termine numeroase lucrări. Astfel, de curind s-au terminat lucrările de refacere completă a străzilor Proletari, Şoimului, Clarinet, Maramureş, Căluşei, Lupeni, a căror suprafaţă depăşeşte 24.000 m.p. ♦ . î Pe toate, şantierele Iaşului în- 14 tîlneşti oameni modeşti şi vrednici. I IN CLIŞEU , o parte din membrii echipei fruntaşe de zidărie, condusă de C. Ionescu, de pe şantierul fabricii de mobilă. ţ t Arătura adîncă de toamnă — izvor de belşug In G.A.S.-uri 9.718 hectare arăturî pentru însămînţărire de primăvara După terminarea însăminţărilor, în majoritatea gospodăriilor agricole de stat din regiune s-a trecut cu toate forţele la executarea arăturilor adinei de toamnă. Pînă în prezent s-au efectuat arături adinei pe o suprafaţă de 9.716 hectare, din care 2.378 hectare au fost arate numai de la 1 septembrie. Printre fruntaşe la arături adinei de toamnă se numără gospodăriile agricole de stat Broşteni, Todireşti, Avereşti, Zorleni şi altele. Folosind întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, harnicii mecanizatori sint hotărîţi să execute arături adinei pe toate suprafeţele ce urmează a fi insămînţate in primăvară. Peste 3.500 kg. porumb la hectar Membrii gospodăriei colective „9 Mai”, comuna Mogoşeşti, raionul Paşcani, au obţinut anul acesta în medie 1300 kg. floareasoarelui la hectar şi peste 3500 kg. porumb la hectar de pe tarlalele unde s-au făcut arături adînci de toamnă. Invăţînd din experienţă proprie, harnicii colectivişti, ajutaţi şi de mecanizatorii SMT-ului lugani, folosesc în aceste zile din plin atelajele proprii la executarea arăturilor adinei de toamnă, pentru însămințările de primăvară. Pînă acum s-au efectuat arături adinei pe o însemnată suprafață. Ieri a început cel de al V-lea Congres al ARLUS Simbătă dimineaţă, la palatul Marii Adunări Naţionale s-au deschis lucrările celui deal V-lea Congres al Asociaţiei Române pentru legături de prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegaţii aleşi în adunările ce au avut loc în Capitală şi in toate centrele regionale din ţară — muncitori fruntaşi care aplică şi răsplndesc metodele înaintate de muncă sovietice, inovatori şi raţionalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntaşi ai recoltelor bogate, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, profesori şi învăţători, activişti ai ARLUS-ului care s-au distins în muncă pe tărâmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanţii la congres au intimpinat cu puternice aplauze pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Bej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pirvulescu. In sală se aflau numeroşi invita** — membri ai C.C. al PMR, ai guvernului şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea, prezenţi membrii delegaţiei de prietenie sovieto-romine in frunte cu E. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul Invăţămlntului al R.S.I.S.R., precum şi A.A. Episev ambasadorul URSS la Bucureşti şi membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului general ARLUS. Congresul a adoptat in unanimitate următoarea ordine de zi: 1) Barea de seamă a Consiliului General ARLUS cu privire la activitatea desfășurată între cele două congrese; 2) Alegerea noului Consiliu General ARLUS. Intrindu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvintul acad. Petre Constantinescu Iaşi vicepreşedinte al Consiliului General ARLUS, care a prezentat darea de seamă. In numele delegaţiei pe care o conduce G.I. Afanasenko a adresat congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegaţiei sovietice a transmis cui de-al V-lea congres al ARLUS-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociaţiilor Sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu ţările străine şi de conducerea asociaţiei de prietenie sovietoromine. Cuvîntarea conducătorului delegaţiei sovietice şi mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice şi îndelungi aplauze. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub preşedinţia Acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat Congresului de acad. C.I. Parhon, preşedintele ARLUS. După ce işi exprimă regretul de a nu putea parucina la lucrările Congresului, acad. C.I. Parhon scrie printre altele : Prietenia faţă de lumea nouă, dragostea faţă de constructorii comunismului a încolţit de mult trainic în conştiinţele oamenilor adevăraţi de pe meleagurile noastre. Săminţa aceasta a dat roade îmbelşugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noastră. Şi de fiecare dată cină zăbovim puţin, ca să contemplăm peisajul realizărilor înfăptuite, nu putem să nu le asociem cu frăţia romino sovietică, cu ideea minunată a prieteniei popoarelor noastre. In încheiere acad. C.I. Parhon urează delegaţilor şi Congresului dezbateri rodnice şi spor la muncă. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanţii la congres. După alegerea comisiei pentru propunerea noului consiliu General ARLUS şi a Comisiei pentru redactarea rezoluţiei congresului au început discuţiile asupra dării de seamă. Lucrările Congresului continuă. ooo- S-aui terminat lucrările pe 29 şantiere de îmbunătăţiri Pe şantierele de îmbunătăţiri funciare ce s-au deschis in acest an in regiunea Iaşi s-a executat un volum de lucrări de 382.352 m.c. terasamente. La aceste lucrări au fost mobilizate 133.914 zile braţe şi 22.712 zile atelaje, valoarea lucrărilor însumând o economie de 3.820.000 lei. Au fost terminate lucrările pe un număr de 29 şantiere de îmbunătățiri funciare printre care bolinițele de dcumulare din comunele Şipote, Ruginoasa, Brăieşti, Bereasa-Brineşti, Ştefan cel Mare, Minzeşti, Tăcuta, Telejna, Boţeşti, Vutcani, Corodeşti, Popeni, Movileni, îndiguirile apelor ce trec prin comunele Brinceni, Oblişeni, Băcani, Rinzeşti, etc. Frumuseţea modestiei L-am întrebat pe inginer dacă la blocul în construcţie nu se lucrează şi noaptea Stăteam cu el in stradă şi priveam zidurile cu schelăni. Se făcuse seara. O ceaţă uşoară învăluise strada înţesată de lume. Mirosea a poamă zdrobită sub teasc şi a fum de grătar. Lingă bordura trotuarului pilcurile de frunze căzute recăpătau sub lumina verde a firmei fluorescente de la „Bijuterii” culoarea lor din vară. Zidurile cu schelăria aveau şi ele reflexe impresionante la începutul acestei nopţi de octombrie. Imi închipuiam noul bloc în timp ce s-ar fi lucrat la el noaptea. In încăperi — lumina becurilor din marea stradă; pe feţele zidarilor - reflexele de smarald ale firmei de jos; de pe acoperişul blocului inginerul descoperind subit imaginea oraşului cu ţăsătura de lumini pînă sub poalele dealurilor. — Nu se lucrează noaptea - readuse vorba inginerul. S-a lucrat dar asta cînd a fost nevoie. II cunoşteam mai de mult pe inginerul constructor Vasile Grigoraş. Degeaba încercam să-l înduplec spre oarecare „poezie”. Zîmbea în astfel de ocazii şi-mi vorbea vădit un cuvinte foarte simple. I se părea parcă o greşeală să apară drept un sentimental în faţa mea. Am coborît împreună pe „Lăpuşneanu”, la vale, poposind în treacăt la mustăria ce răspîndea miros îmbietor. Spre surprinderea mea, a reluat subiectul. — Mi-aduc aminte — zise cu oarecare zîmbet că lucram acum cîţiva ani la nişte budane pentru vin, lingă Odobeşti. Conduceam munca oamenilor, acolo. Era într-o noapte frumoasă cam la vremea asta. Se turna cimentul pereţilor rotunzi. Lucrul a durat pînă în zori. S-a lucrat răzbit. Cind a dat soarele am închinat cu prietenii mei, oamenii de la budane, ulcele cu vin de Odobeşti. Da, a fost o noapte frumoasă. Ne-am despărţit după aceea. începeam să descopăr lucruri noi la vechea mea cunoştinţă — inginerul constructor. In aceeaşi seară îmi spusese : - Dacă ţi-e un drum, treci mîine pe la grup să vezi lucrul oamenilor. Mă găseşti la blocul din „Lăpuşneanu” ori la cel din „Gheorghi Dimitrov” sau la centrala termică din curtea spitalului nr. 1. L-am găsit dimineaţa, a doua zi, la blocul din faţa „Bijuteriilor”. Ziua aceea era mai caldă. Bătea vînt de toamnă dar soarele mai avea putere încă. Era multă lumină. Trecătorii simţeau lumina nouă, albă a acelei zile şi erau sprinteni şi veseli. Am urcat împreună cu inginerul Grigoraş primul etaj. Mozaicarii lucrau la proaspetele trepte ce şerpuiau pînă la ultimul cat. Unul din ei, un grădiştean vînjos cînta o melodie „de la fii”. Mozaicarii mei au lucrat în toată ţara, şi la Hunedoara şi la Bucureşti şi la Constanţa. Meseriaşi buni şi oameni inimoşi - comentează inginerul cînd trecem pe lingă ei. ,,Familia mea” - continuă el - e numeroasă. Fac parte din ea zidari de la Petroşani, lemnari maramureşeni, oameni veniţi din Moldova de sus. Şi ne înţelegem bine pentru că avem interesul să facem împreună o treabă ca lumea, aici în oraşul nos-, tru. Ajungem la al doilea cal. Flăcăul acela, ce face glaful la geam, e de lingă Botoşani. A absolvit şcoala de construcţii din Iaşi. Cîntă şi face treabă bună. Toţi cîntă la blocul ăsta ? - De ce să nu evite ! Au o meserie bună, cîştigă bine, unii vor să înveţe... şi învaţă. Ultimele cuvinte le pronunţă apăsat. Cînd trecem pe lingă oameni, inginerul are pentru fiecare cite o vorbă : ,„merge, Marine, mergi ?” ,,unde-ai depozitat parchetul, Ioane”, „dâ-i zor, dă-i zor, Puştiu, că ne prinde amiaza”, „hei, zidariţelor, ce mai doiniţi astăzi ?”. Ajungem la etajul al lll-lea, ultimul. Ne oprim intr-una din camere. De aici se vede marele oraş sub lumina toamnei. Prin ferestrele fără sticlă încă bate vînt puternic. Nu-l iau în seamă pentru că inginerul — omul pe care l-am ştiut ursuz pînă mai ieri - şi-a deschis inima şi-mi povesteşte : - Vezi, aici e unul din apartamentele blocului, două camere, o bucătărie ( hai s-o vezi ; uite aici va sta aragazul; locul pentru priză; susnişa pentru vase) apoi baie, cămară. Faţa lui se deschide intr-un zîmbet larg. Nu-i înţeleg deocamdată bucuria. De la apartamentul în care sintem, gindul lui fuge deodată, parcă fără legătură, departe, în vreme. Cum stă în dreptul ferestrei, vintul îi bate faţa tinără şi aspră. Vorbeşte despre bătrinii săi de la Grajduri, despre copilărie. Cînd părinţii lui n-au mai putut răzbi, băiatul a luat hotărirea să plece de-acasă să te uşureze traiul Dar unde ? Cine l-o fi învăţat să pătrundă într-o cazarmă ? L-au îmbrăcat soldăţeşte — copil de trupă. Era acolo „fată la toate”. Deşi era greu, a răzbit către învăţătură. Urma şcoala de meserii de la Copou. Ziua era al cazarmei, după masa la şcoală, iar seara mai citea şi el cit il ţineau puterile. Sosise acel luminos 23 August care pentru tinărul inginer constructor înseamnă totul — şi frumoasa meserie de azi şi liniştea căminului său şi bucuria de a-şi vedea bătrinii de la Grajduri, fericiţi. In anii noştri luminoşi a urmat facultatea de construcţii de la Iaşi. Anii de studenţie — plini de năzuinţi - frumoasele luni de practică, sub Harghita, prietenii săi mulţi la număr, examenele, începutul meseriei a fost şi el un examen. A condus parte din lucrările fabricii de conserve de la Tecuci. A urmat apoi, ştii, ţi-am spus construirea uriaşelor budane cu vin VAL. GORIAN (Continuare in pag. 3-a) Intrarea principală a Palatului Administrativ din Vtol dat de curînd In folosință. Foto: G. PAUL. leîilîliirt îşiftpimiililii Ieri dimineaţă, pe peronul gării Ieşi, au răsărit din nou buchete proaspete de fiori. In jurul orei 7 soseşte în staţie trenul cu artiştii marelui teatru Mossoviet. Oameni ai muncii, activişti ăs partid şi de stat, scriitori, actori ai Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri”, ai TE5, artişti de la Opera de Stat şi Filarmonica ele Stat „Moldova” din Iaş, întîmpină cu multă căldură solii artei teatrale sovietice, care işi încheie strălucitul turneu în ţara noastră prin specacolele ce le prezintă pe scena Naţionalului ieşean. Tov. Octav Iliescu, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc aduce distinşilor oaspeţi, din partea oamenilor muncii din oraşul Iaşi, un călduros „bun venit”. In cuvîntul de răspuns K. K. Mihailov artist emerit al RSFSR exprimă fericirea întregului colectiv al Teatrului Mossoviet de a reveni în mijlocul spectatorilor ieşeni pe care i-a mai cunoscut cu Prilejul primului turneu (1953) al teatrului sovietic ţara noastră. *«A Ieri seară a avut loc pe scena Teatrului Naţional din Iaşi spectacolul cu piesa „Bătălie în marş” de Galina Nicolaeva şi K. Radzinski. Publicul ieşean a aplaudat îndelung măiestria oamenilor de teatru sovietici. Citiţi în pag. Ilan Cronica spectacolului prezentat de la artiştii sovietici la Iaşi). Hotelul „Continental“ din Iaşi a găzduit primii oaspeţi Ieri dimineaţă a fost dat in folosinţă frumosul hotel „Continental“ din Iaşi. Primii săi oaspeţi au fost solii artei teatrale sovietice — actorii teatrului Mossoviet. Hotelul dispune de cele mai bune condiţii die conforts, REALIZĂRI cu sprijinul cetăţenilor In diferitele adunări organizate cu alegătorii, aceştia au propus deputatei lor ca pe raza comunelor respective să se înfăptuiască mai multe obiective. L'. bilanţ al activităţii în această circumscripţie arată că deputata, cu sprijinul nemijlocit al alegătorilor a reuşit să traducă în fapt cele mai multe dintre propunerile alegătorilor. Să le enumerăm : în comuna Drinceni s-a terminat construcţia unui nou cămin cultural şi s-a îndiguit rîul Prut pe o lungime de 2080 m. La Ghermăneşti s-a terminat construcţia unei şcoli elementare, s-a realizat electrificarea spitalului şi a băilor de la Ghermăneşti şi s-a refăcut prin munca patriotică a cetăţenilor drumul ce leagă comuna de şoseaua Drinceni. In comuna Arsura realizările înfăptuite sunt un rezultat al participării majorităţii cetăţenilor. Aceştia au contribuit la electrificarea satului Arsura iar acum participă intens la electrificarea satelor Fundătura şi Primeşti. S-a dat în folosinţă o baie comunală. In satul Fundătura s-a reparat localul şcolii, iar în satul Pîhneşti s-a construit o nouă sală de clasă la şcoala existentă. Drinceni, Ghermăneşti, Arsura sunt comunele care fac parte din circumscripţia electorală regională nr. 78. Aici a fost aleasă ca deputată tovarăşa Maria Burbuc. - Nu cumpăr nimic de-aici, Ffimito; ăsta n-are niciodată chef să se certe cu mine 1 1 ' —1 - ' ■ ■ .....— «»«■»! -........... ~7 ...... «•a»»« Citiți în pagina 2-a | LITERATURA-ARTĂ Duminica Am ajuns la cea de a zecea etapă a campionatului categoriei B de fotbal şi, spre satisfacţia miilor de suporteri, CSMS — liderul seriei l-a continuă să fie neînvins. Astăzi, pe stadionul ,,23 August”, CSMS întîlneşte pe Unirea Focşani şi are prima şansă. Unirea Iaşi joacă în deplasare. Ea are de susţinut o partidă grea în compania echipei Dinamo din Galaţi. Rulmentul Bîrlad joacă acasă cu Victoria Buzău, iar CFR Paşcani se deplasează la Bucureşti unde va întîlni pe CSU. In campionatul republican de baschet (categ. A.), Voinţa intîlneşte acasă o echipă bine cotată, pe Dinamo Oradea. Ieşenii au arătat vervă de joc în întîlnirile cu reprezentativa oraşului Chişinău Şi ne aşteptăm la sportiva o comportare frumoasă din parti lor, iată programul întîlnirilor sporit de azi: ■ FOTBAL: Stadionul ,,23 August” ora 13: Ştiinţa IMF — Gloria Peşca (camp. reg); ora 15 CSMS-Unirea Foşani (Categ. B). Teren Abator — o 11: Victoria Bucium — Tăcerea (cam oraş); ora 13: Voinţa — Progres IGLL (camp. reg.); ora 15: Progres IGLL — Pacificul (camp. oraş jun Teren Ţesătura — ora 9: Voinţa CSMS II (camp. reg. jun.); ora 1 Ţesătura — Tractorul Frumuşica (can reg.). Teren Penicilina — ora 9 Percilina - Ştiinţa IMF (camp. oraş. jun ora 11: Penicilina - CSMS II (cam reg.) Bîrlad -1 ora 9: ETACS - Pn (Continuare în pag. 3-a)