Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)

1959-12-01 / nr. 4120

ANUL XV, Nr. 4120 MARȚI 1 DECEMBRIE 1959 4 pag. 20 BANI Roadele unei inovaţii In secţia strub­ugărie a Cen­trului mecanic Iaşi muncesc printre alţii şi mecanicii­­ Ivanciuc şi A. Schwartz. Pe baza studierii atente a felului în care se lucrează roţile dinţate, ei au realizat o inovaţie de pe urma căreia s-au obţinut mai multe avantaje: s-a uşurat munca la prelucrarea reperului la roţile dinţate, s-a înregis­trat o creştere a productivităţii muncii prin aceea că se efec­tuează prelucrarea simultană la 4 roţi dinţate în loc de 1 cum se efectua pînă de eurîrid, şî s-a ajuns la obţinerea de economii de materiale. Valoarea acestor economii, realizate nu­mai In luna noiembrie a.c. se ridică la cea 55.000 lei. La staţia de radioficare IN CLIŞEU, Tov. Margareta Dobija operator, în timpul unei emisiuni. Staţia de radioficare din Huşi de­serveşte peste 4200 difuzoare (cei mai mulţi abonaţi sunt din cele 6 sate radioficate de raionului). Colec­tivul staţiei se îngrijeşte ca emisiu­nile sa fie prezentate în buna con­­dițiuni. plin infamii a­­r — o sarcină importantă De la şcoala pe şantier In general, cunoştinţele teoretice căpătate la şcoală devin tot mai te­meinice atunci cînd ele sunt verifi­cate şi legate direct de practica de producţie. Pentru aceasta, în fiecare an sute de elevi ai Şcolii profesio­nale pot fi întîlniţi pe şantierele de construcţii lucrînd alături de maiştri şi muncitori cu experienţă, pentru a deprinde practic meseria. Bunăoară, pe şantierul din strada Ştefan cel Mare, brigada complexă condusă de Vasile Scîntei a fost completată pen­tru perioada 15 septembrie — 1 de­cembrie cu cei 14 elevi ai anului II— construcţii veniţi de la Şcoala pro­fesională, pe şantier, pentru practică. Astfel, printre elevii care au dovedit o bună pregătire profesională şi multă sîrguinţă în dobîndirea cunoş­tinţelor practice sunt: Ion Chelaru, Ion Ibrian, Dumitru Iovu, Ion Mihăilă, Dumitru Pintilie, Ion Mihăilescu, Gh. Mîhăilescu şi alţii. Luînd exemplu de la colegii lor, absolvenţi ai Şcolii profesionale ca dulgherul Vasile A­­gape, Dumitru Budacă şi alţii pa care i-au întîlnit lucrînd tot pe acest şantier, tinerii elevi, au reuşit de la o zi la alta ca,imbinind cunoştinţele teoretice cu cele practice, să spo­rească productivitatea muncii, dînd dovadă permanent de o bună disci­plină In producţie. Dezvoltarea tehnicii impune creşterea calificării Este bine cunoscut fapul că In acest an la fabrica de tricotaje „Mol­dova” capacitatea de producţie a sporit faţă de anul 1958 cu aproxi­mativ 70 la sută. Crearea a noi secţii, introducerea unor noi maşini şi utilaje, executarea unor perfecţio­nări tehnice şi îmbunătăţiri tehnolo­gice în procesul de fabricaţie — fo­losind rezervele interne­­ au necesi­tat o mai mare preocupare pentru creşterea calificării profesionale. Pen­tru aceasta, peste 100 tinere s-au calificat, urmînd cursurile de minim tehnic organizate în întreprindere. De-a lungul unei perioade de 3 luni, primind cunoştinţe teoretice şi prac­tice de tehnologia materialelor şi materiei prime, de desen tehnic, de matematici, de întreţinerea maşi­nilor, etc. foarte multe din tinerele sosite în cursul acestui an in fabrică au devenit fruntaşe. Datorită cunoş­tinţelor căpătate la cursurile de mi­nim tehnic, tinere ca Constanţa Zoi­­ţoiu, Olimpia Taţi şi altele, sunt frun­taşe, lucrînd cu o productivitate spo­rită şi depăşindu-şi sistematic sarci­nile de pian. De ce nu au loc cursurile de minim tehnic ? La Atelierele de reparat material rulant CFR „Ilie Pintilie”, în con­tractul colectiv figurează un obiectiv care prevede: organizarea cursurilor de minim tehnic pe secţii, cu durată de 50 de zile. (de la 1 oct crt.) La sfîrşitul lunii septembrie, toate sec­ţiile Întreprinderii au primit dispozi­ţie să treacă la organizarea acestor cursuri. Peste 80 tineri muncitori s-au înscris la aceste cursuri. Dar la secţiile cazangerie, montaj, fierărie, vagoa­­ne, nici pînă la 20 noiembrie crt. cursurile de minim tehnic nu începu­seră încă, iar la turnătorie s-au ţinut doar cîteva ore. Mai bună ar părea situaţia la secţia strungărie, unde a existat oarecare regularitate în ţine­rea orelor conform programului fixat. Dar şi aici frecvenţa cursanţilor în­scrişi lasă de dorit. Bunăoară, strun­gari ca Ion Pauliuc şi Valentin Cogut, Maria Ancuţa - rindelor, Gh. Plăcin­tă, frezor şi alţii deşi cunosc prea puţin meseria, dau rebuturi, lucrea­ză cu o productivitate scăzută, lip­sesc totuşi sistematic de la cursurile de minim tehnic. Comitetul de între­prindere, organizaţia UTM şi cercul ASIT, trebuie să se preocupe cu mai multă răspundere de creşterea con­tinuă a calificării profesionale in special a tinerilor muncitori. Cooperativa cu munca la domiciliu Conducerea Uniunii regionale a coopera­tivelor meşteşugăreşti Iaşi a luat recent o frumoasă iniţiativă or­ganizatorică. Este vor­­ba de înfiinţarea unei cooperative cu munca la domiciliu, prima de acest gen în oraşul Iaşi. In cadrul aces­tei noi unităţi vor pu­tea fî executate lu­crări ca: tricotaje de mină, broderii artisti­ce, (tengerie, trusouri), recondiţionarea şi lus­truitul mobilei, mon­tări de perdele şi draperii, realizarea de obiecte de artă popu­lară, reparaţii de ta­piţerie precum şi alte prestări de servicii şi executări de lucrări a­­tît la domiciliul mem­brilor cooperatori cât şi la domiciliul soli­­citatorilor. Concurs ghicitoare Duminică dimineaţa a avut loc în faia ci­­nematografului „Vic­toria” din oraşul Bîr­­lad tragerea la sorţi şi desemnarea câştigă­torilor concursului ghi­citoare „Să cunoaştem cinematografia sovieti­că”. Premiul I constînd dintr-o călătorie in URSS, a revenit ele­­vei Maricica Torcăto­rul premiul II, constind dintr-un aparat de ra­dio, i-a revenit elevu­lui Virgil Epure, iar premiul III, (o servietă din piele) tov. N. Mi­­tuiescu, activist cultu­ral. Au mai fost acor­date 5 menţiuni con­­stînd din cite un abo­nament la unul din cinematografele bîrlă­­dene. Concert de muzică populară Astăzi, matineu şi seara, va avea loc în sala Filarmonicii de Stat „Moldova1", un concert de muzică populară romînească, dat de orchestra „Băr­bii Lăutarii”, dirijată de Nicu Stănescu. Işi vor da concursul so­liştii: Maria Lătu­reţu, Iliuţă Budu­reanu, laureat al Pre­miului de Stat, Nicolae Crăciunescu, laureat al Premiului de Stat, Dan Moisescu, Damian Lu­ca, Damian Cîr­ănaru, Iancu Flneraru şi Ha­­ralambie Ioniţă. Din program fac parte me­lodii populare româ­­neşti, interpretate la acordeon, nai şi fluier. Noi cârţi în catalogul bibliotecii Biblioteca comunală din Hîrlâu a fost îm­bogăţită anul acesta cu încă 1.720 volume. Multe din acestea sunt cărţi beletristic® şi de literatură politică, şti­inţifică şi socială. Nu­mărul cititorilor înre­gistraţi la această bi­bliotecă atinge astăzi cifra de 1.838, iar nu­mărul cărţilor citite de­păşeşte cifra de 24.000. Turneu teatru! Colectivul artistic al Teatrului de Stat din Brăila se află în tur­neu. Zilele acestea, membrii acestui colec­tiv vor fi oaspeţii hu­­şenilor. Cu acest prilej, oamenii muncii huşeni vor vizio­na spectacolul „Stea­ua fără nume” de Mi­hail Sebastian. Spectacolul va a­­vea loc mîine, 2 de­cembrie a.c., în sala cinematografului „Ro­­dina”. st:::::: Creşte familia colectiviştilor Gospodăria colectivă ,,Drumul lui Lenin” din satul Soleşti, ra­ionul Vaslui, a încheiat primul an de activitate cu un bilanţ, rodnic. Colectiviştii au cules în medie la hectar cu aproape 300 kg. grîu, cu peste 1000 kg. porumb şi 300 kg. floarea soa­relui mai mult faţă de recolta obţinută de ţăranii întovărăşiţi din sat. Rezultate bune au ob­ţinut colectiviştii şi în dezvolta­rea celorlalte ramuri de pro­ducţie. Popularizînd aceste suc­cese în rîndul întovărăşiţilor, colectiviştii, în frunte cu comu­niştii, au reuşit să atragă în ul­timul timp, în familia colecti­viştilor încă un număr de 93 familii de ţărani întovărăşiţi. Printre noii colectivişti, se nu­mără Ion Bucur, Iile Timofte, Mar­coci Alexandru, Tat­ar­u Ioan, Garofă Emil şi mulţi alţii. -009-4 Pregătiri pentru deschiderea cercuri­lor agrozootehnice In comuna Dagîţa (raionul Negreşti) s-au făcut pregătiri­le necesare deschiderii cercu­rilor agrozootehnice. S-au or­ganizat 6 cercuri agrozooteh­nice pentru colectivişti şi în­tovărăşiţi şi un cerc mecanic la GAS Dagîţa. La cele 6 cercuri s-au înscris pînă în prezent 30 de colectivişti şi întovărăşiţi din satele Bălu­­şeşti, Mînăstirea, Dagîţa, Pis­cul Rusului, etc. Sfatul popular comunal a luat toate măsurile pentru ca aceste cercuri să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţiuni. ION TRIFAN coresc. Brigăzi ştiinţifice In raionul Hîrlău au sosit ieri două brigăzi ştiinţifice ca­re vor vizita timp de o săp­­tămînă mai multe comune, printre care Belceşti, Flămînzi, Plugari, N. Bălcnescu, Coarnele Caprei, Şipote, Deleni şi altele. Fiind formate din intelec­tuali care activează în diferite domenii al­e economiei, ştiinţei şi culturii (ingineri, medici, a­­ ­n­ gronomi, zootehnişti, jurişti) brigăzile ştiinţifice sunt primite pretutindeni cu multă căldură. Vizitînd satele regiunii, bri­găzile ştiinţifice răspund la di­ferite întrebări şi lămuresc problemele de ordin politic, e­­conomic, cultural — științific, administrativ — gospodăresc, etc., care preocupă masele de oameni ai muncii. Su­te de mii lei din cultura sfeclei de zahăr şi florii soarelui Anul acesta, ca dealtfel nu toţi anii, ne putem declara din nou mul­ţumiţi de veniturile pe care ni le aduce cultura sfeclei de zahăr şi fiorii soa­relui. De lucrul acesta ne-am con­vins încă de mult după cum se vede şi din suprafeţele mereu mai mari pe care le-am destinat culturilor teh­nice. Dacă în 1953 avusesem numai 18 hectare de sfeclă de zahăr şi 60 hectare fioarea-soarelui, cîştigurile obţinute ne-au făcut să mărim pen­tru acest an suprafeţele cultivate la 60 hectare cu sfeclă de zahăr şi 129 hectare fioarea-soarelui. Şi trebuie să spunem că o bună parte din ve­nituri au provenit anul acesta toc­mai de la culturile tehnice. Gospodă­ria noastră are planificat să obţină în acest an venituri băneşti de peste 2 milioane lei. Dezvoltarea sectorului zootehnic, viticol, contractarea unor cantităţi sporite de produse vegetale cu statul, ne-a permis să incasam venituri în tot timpul anului şi toto­dată să împărţim avansuri băneşti lunare pentru zilele-muncă prestate de colectivişti. O parte din bani i-am primit încă din iarnă ca avans în contul contractării sfeclei şi florii-soa­relui. Din aceste surse de venituri am împărţit cele 7 avansuri băneşti a cite 6 lei pentru fiecare zi-munca. S-a hotărit pentru aceste culturi alegerea celor mai bune terenuri şi aplicarea tuturor lucrărilor recoman­date de agrotehnică. Terenul identi­ficat pent­u însâmînţarea cu sfeclă de zahăr şî floarea-soarelui a fost îngrăşat cu gunoi de grajd şi arat adine de cu toamnă. Apoi primăvara cu­­prins epoca optimă de însămîn­ţare şi am pus sămînţa în pămînt. Cuburile au răsărit uniform şi frumos. De la răsărire am continuat şi mai serios Lupta pentru o recoltă bogată. Cele 2 brigăzi complexe ale gospo­dăriei care au avut în plan culturile tehnice au făcut tot ce era indicat pentru a putea obţine rezultate bune. Sfecla a fost buchetată şi rănită la timp şi prăşită de cite ori era ne­voie, lucrare aplicată şi la floarea­­soarelui. Pe lingă cele 4 praşile pe unele loturi am folosit şi îngrăşăminte bacteriene iar pe 10 hectare am a­­p­­icat polenizarea artificială supli­mentară. Luînd aceste măsuri produc­ţia a ajuns pe aceste suprafeţe la 1900 kg. fioarea-soarelui la hectar. Fiecare echipă se silea să facă lu­crările la timp şi de calitate, urmă­rind ca de pe suprafaţa luată în primire să se obţină o producţie mai mare decit cea planificată. Şi nu în­­tîmplător s-au întrecut colectiviştii în aplicarea unei agrotehnici superioare. In gospodăria noastră, ca şi anul­ trecut, anul acesta munca colectivişti­lor va fi răsplătită nu numai în raport cu numărul zilelor-muncă, prestate, ci după producţia obţinută. Pentru SIRBU CONSTANTIN brigadier GAC Tirzii .Continuare in pag. 3-a) ­de şantierul fabricii de mobilă Iaşi, echipa de zidari condusă de maistrul Ionescu C-tin­ătaceşte cu multă însufleţire la terminarea halei în cel mai scurt timp. UN CLIŞEU, de la stingă la dreapta: Spinu Constantin, Lazăr Constantin, Viţelaru Constantin, Stoleru Marin, Dascălu Vasile, Fercale Gică, Iaros Mrcea, Burburuzan Iosif, zi­dari fruntaşi cu care şantierul se mîndreşte. Foto: I. GHEŢIU Buna aprovizionare a populaţiei , în discuţia celei de a XH-a sesiuni a sfatului popular orăşenesc Iaşi La cea de a XII-a sesiune a sfatu­lui popular al oraşului Iaşi ce a avut loc duminică 29 -­ a.c., în sala de festivităţi a sfatului popular orăşenesc, au luat parte, pe lingă deputaţi, un mare număr de invitaţi, directori ai întreprinderilor şi instituţiilor, activişti din diferite sectoare economice. Lucrările sesiunii au fost deschise de către deputatul Octav Iliescu, pre­şedintele comitetului executiv al sfa­tului popular oraşenesc. In prezidiul sesiunii au luat loc tovarăşii deputaţi Octav Baghiu, Petre Popescu şi Elena Andreescu. In cadrul sesiunii s-a analizat şi dezbătut activitatea desfăşurată de comitetul executiv pentru continua îm­bunătăţire a aprovizionării şi deservirii populaţiei, în­ lumina sarcinilor izvorî­­te din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Din darea de seamă prezentată de către deputatul N. Melniciuc, cit şi din discuţiile purtate, a reieşit că în acest an comitetul executiv, sub îndrumarea Comitetului orăşenesc de partid, s-a preocupat îndeaproape de dezvoltata reţelei comerciale, de asigurarea unei mai bune aprovizionări a oamenilor muncii şi de reducerea continuă a cheltuielilor de circulaţie. Comitetul executiv a analizat periodic activita­tea organizaţiilor comerciale locale a­­doptînd de fiecare dată hotărîri cores­­punzătoare. Aceste preocupări sunt ilustrate prin rezultatele obţinute. Re­ţeaua comerţului de stat s-a dezvoltat treptat, numai în acest an înfiinţîndu­­se încă 15 unităţi. Sub îndrumarea comitetului executiv, administraţia orăşenească­ a pieţelor a organizat şi amenajat în acest an Piaţa Bucşinescu, piaţa Păcurari, a in­trodus un mare număr de mese în pieţele din cartierele Dr. C. I. Parhon şi 23 August, a continuat amenajările şi construcţiile în pieţele Halei şi Ilie Pintilie, creîndu-se astfel condiţii mai bune pentru desfacerea produselor. Ca urmare a măsurilor luate, comerţul de stat a distribuit populaţiei ieşene, în 10 luni ale acestui an, un volum sporit de mărfuri faţă de anul trecut. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-a desfăcut către populaţie, numai in sectorul alimentar, cu 7 la sută mai multă pîine, cu 18 la sută mai multă carne, cu 30 la sută mai multe brînzeturi, cu 30 la sută mai mult lapte, etc. Pentru perioada de iarnă comitetul executiv a urmărit îndea­­proape aprovizionarea populaţiei cu cartofi, ceapă, zarzavaturi, asigurîndu­­se totodată un mare stoc de semiin­­dustrializate. Totuşi, planurile de a­­provizionare şi desfacere nu au fost realizate pe total comerţ, decit in proporţie de 99 la sută la aprovizio­nare şi 97 la sută la desfacere. Participanţii la cea de a XII-a sesi­une au analizat cu competenţă felul în care comitetul executiv şi-a înde­plinit sarcinile ce-i revin în domeniul aprovizionării populaţiei, arătînd lip­surile şi greutăţile ce se mai manifestă şi măsurile ce trebuie luate pentru îm­bunătăţirea activităţii comerciale. Din discuţiile purtate ca şi din darea de seamă prezentată în faţa deputaţilor a reieşit faptul că la nerealizarea pla­nului de aprovizionare a contribuit şi faptul că organele comerciale şi mai ales bazele de aprovizionare nu au depus suficientă insistenţă faţă de furnizor pentru livrarea mărfurilor con­tractate. Din această cauză au exis­tat deficienţe în aprovizionarea cu­­i­nele produse cerute de populaţia. Numeroşii deputaţi şi invitaţi au luat cuvîntul dezbătînd pe larg problema pusă în discuţie, au reliefat pe lingă părţile pozitive, şi unele lipsuri. Astfel tovarăşii Gh. Koncic, I. Niculi, M. Chi­­rilă, au arătat că în cartierele Tătăraşi, Ilie Pintilie şi Ţesătura se resimte lipsa unor magazine de desfacere. Tov. de­putat Chirilă spunea in cuvîntul său, că în cartierul llie Pintilie cu toate repe­tatele insistenţe ale cetăţenilor, întreprin­derea „Proletarul” nu s-a ostenit să deschidă un centru de si­foane, deşi există un local adecvat pentru aceas­ta. In direcţia lărgirii reţelei comer­ciale unii deputaţi ca Popescu Van­ta, S. Pietraru şi alţii au arătat necesita­tea înfiinţării unor noi centre de des­facere a buteliilor de aragaz,­ precum şi pentru distribuirea combustibilului. O atenţie deosebită a fost acordată de către tov. deputaţi Emil Mazilu, C. Surugiu şi alţii felului cum s-a pr®o o­cupat comitetul executiv de gospodă­rirea unităţilor comerciale, de îmbună­­tăţirea deservirii populaţiei şi dezvo­­­tarea în jurul oraşului a unei puterni­­ce zone legumicole. Alţi deputaţi au criticat cu tărie faptul că uneori pîi­­nea ce se distribuie populaţiei este necorespunzătoare. Multiplele aspecte ale problemei aprovizionării populaţiei ieşene dis­­cutate cu acest prilej au permis de­­putaţi­lor, participanţi la cea de a XII-a sesiune ordinară a sfatului popular orăşenesc să adopte hotărîri menite a duce la o îmbunătăţire sub­­stanţială a aprovizionării populaţie. AL ATANASS —oOo—­ Festa 14.003 ore de munca patriotică Elevii şcolii profesionale de mecanici agricoli din Bîrlad, împărţiţi în 5 brigăzi de mun­că patriotică, au prestat de la începutul anului şi pînă in prezent peste 10.000 ore de muncă patriotică. Ei au în­grădit pepiniera pomicolă pe o lungime de 1.000 m, au fă­cut 1000 gropi pentru stîlpii gardului. Pentru plantatul po­milor pe străzile oraşului, e­­levii şcolii au făcut 360 de groipi. Au mai lucrat de ase­menea şi la plantatul viţelor pe o suprafaţă de 4 hectare la pepiniera viticolă din Bîrlad. Duminică s-a disputat la Iaşi IN CLIŞEU, cele două ech­ipe, înainte Citiţi In parf. tu­a, obişnuita întîlnirea internaţională de fotbal de joc. noastră rubrică de sport. CSMS - „Moldova” Chişinău. Foto: G. PAUL Sosirea la Budapesta a delegaţiei P.C.U.S. In frunte cu N.S. Hruşciov BUDAPESTA 30 (Agerpres) Răspunzînd invitaţiei Comitetului Central al PMSU, la 29 noiembrie a sosit în capitala Ungariei pentru a participa la lucrările congresului al VII- lea cl PMSU, o delegaţie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frun­te cu N. S. Hruşciov, prim secretar al C. C. al PCUS, preşedintele Con­siliului de Miniştri al URSS. ...Ora 14:25 Un avion „TU-104” cu aripi argintii, aterizează şi se opreş­te în faţa clădirii aeroportului. Con­ducătorii PMSU şi celelalte persoane aflate pe aeroport se apropie de a­­vion ,­ salută cu căldură pe oaspe­ţii care coboară din el. Tovarăşul N. S. Hruşciov se îmbrăţişează cu Janos Kadar şi Ferenc Münnich. Un grup de pionieri ungari şi so­vietici oferă lui N. S. Hruşciov şi celorlalţi membri ai delegaţiei bu­chete de trandafiri şi garoafe. Mem­brii delegaţiei sunt ovaţionaţi de re­prezentanţii oamenilor muncii care au sosit pentru a-i primi pe oaspeţii sovietici. Tovarăşul N. S. Hruşciov răspunde la saluturile cordiale. Apoi tovarăşii N. S. Hruşciov şi Janoş Kadar se urcă in automobil şi pleacă spre reşedinţa rezervată de­legaţiei. Telegrama adresată de F.S.M. Organizaţiei Naţ PRAGA 30 (Agerpres) TASS anunţă: Federaţia Sindicală Mondială a a­­dresat Organizaţiei Naţiunilor Unite o telegramă semnată de Louis San­­­lani, secretar general al FSM. In le­gătura cu începerea discutării proble­mei algeriene la sesiunea Adunării Generale a ONU, Federaţia Sindicală Mondială, se spune în telegramă, subliniază că guvernul francez con­tinuă conflictul militar din Algeria, atentînd prin aceasta la principiile expuse în­ Carta Organizaţiei Naţiuni­lor Unite referitoare la drepturile popoarelor la autodeterminare. FSM se adresează Adunării Generale a ONU ca cererea de a chema auto­rităţile franceze să dea ordin de în­cetare a focului şi să înceapă trata­tive cu guvernul provizoriu al Repu­blicii Algeria. Federaţia Sindicală Mondială chea­mă de asemenea ONU să se pro­nunţe pentru anularea interzicerii ac­tivităţii „Uniunii generale a oame­nilor muncii din Algeria”. Puternică demonstraţie antiamericană în zona Canalului Panama PANAMA CITY 30 (Ag­erpres) In cursul zilei de sîmbătă, trupe ale SUA şi unităţi ale gărzii naţionale a Republicii Panama au trebuit să facă uz de bombe cu gaze lacrimoge­ne pentru a opri o coloa­nă puternică de demons­tranţi care a încercat să pă­trundă cu forţa în apropiere de localitatea Ancon în zona Canalului Panama, controlată de SUA. În cursul încăierărilor care au durat 3 ore, au fost răniţi 8 soldaţi americani şi 19 panamezi, printre care se numără 18 demonstranţi şi un soldat din garda naţională. Demonstranţii s-au îndrep­tat spre oraş numai după ca comandantul trupelor ameri­cane a avertizat că acestea vor deschide focul. Coloana de demonstranţi purta în frunte un drapel al Republicii Panama cu intenţia de a-l arbora în zona canalu­lui, controlată de SUA, unde flutură doar steagul american.

Next