Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)

1959-12-01 / nr. 4120

Pag. h-a Deschiderea lucrărilor celui de-al VII-lea Congres al P. M. S. U. BUDAPESTA 30 Corespon­­­dentul Agerpres anunţă: In dimineaţa zilei de 30 no­iembrie s-a deschis în sala festivă a Palatului Cultural „Rozsa Ferenc”, al construct©-u rilor din Budapesta cel de-al VII-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. In sală au luat loc delegaţii la Congres — muncitori, ţărani şi intelectuali reprezentind pe membrii de partid din toate re­giunile Ungariei, delegaţi stră­ini sosiţi la Congres, ambasa-­ dorii ţărilor frăţeşti, invitaţi. La ora 9 dimineaţă au intrat în sala de şedinţe Janos Kadar, prim secretar al C.C. al PMSU, dr. Ferenc Munnich, preşedinte­le Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare, membru al Birou­­lui Politic al C. C. al PMSU, N. S. Hruşciov, prim secretar al C. C. al PCUS, conducătorul delegaţiei PCUS, membrii Bi­roului Politic al C. C. al PMSU şi conducătorii delegaţiilor par­tidelor comuniste şi muncito­reşti sosite la Congres. Cei prezenţi în sală s-au ridicat in picioare şi au salutat cu apla­uze prelungite care s-au trans­format în ovaţii pe conducăto­rii PMSU, pe N. S. Hruşciov şi pe reprezentanţii partidelor co­muniste şi muncitoreşti frăţeşti. Congresul a fost deschis de Dr. Ferenc Munnich, membru al Biroului Politic al C.C. al PMSU, care a dat cuvîntul unui dele­gat pentru a propune pe mem­brii prezidiului. In prezidiu au fost aleşi membrii şi membrii supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al PMSU, activişti de par­tid, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de partid din întreprin­deri şi sate, conducător ai in­stituţiilor de stat şi ai organi­zaţiilor de masă, oameni de artă şi cultură. In prezidiu au fost de aseme­nea aleşi N.S. Hruşciov, Tan Ci- jen Lin, Walter Ulbricht, Jac­ques Duclos, Emil Bodnăraş, Giancarlo Paretta, D.N. Aidit, precum şi ceilalţi conducători ai celor 45 de delegaţii ale par­tidelor comuniste şi muncito­reşti sosite la congres. Dr. Ferenc Munnich a salutat apoi pe delegaţi şi oaspeţi. El a propus să se cinstească memo­ria unor eminenţi activişti ai mişcării muncitoreşti internaţio­nale, a unor activişti de partid de seamă din Ungaria, precum şi a eroilor unguri şi sovietici căzuţi în lupta împotriva con­trarevoluţiei din Ungaria din toamna anului 1956. întreaga sală s-a ridicat în picioare, păstrind un moment de recu­legere. In cuvîntul său introductiv, Dr. Ferenc Munnich a relevat marea importanţă a celui de-al VI-lea Congres al P.M.S.U. şi a urat delegaţilor la Congres suc­ces în muncă. După alegerea organelor Con­gresului a urcat la tribună Ja­­nojs Kadar, prim secretar al C.C. al P.M.S.U. care a prezen­tat raportul de activitate al CC al P.M.S.U. Raportul prezentat de Janos Kadar a fost ascultat cu o de­osebită atenţie şi a fost subli­niat in repetate rinduri prin aplauze furtunoase, prelungite. In şedinţa de după amiază a Congresului, Jeno Fock, mem­bru în Biroul Politic şi secretar al C.C. al P.M.S.U., a prezentat raportul „Directivele cu privire la sarcinile economice şi cu pri­vire la pregătirea celui de-al doilea plan cincinal al econo­miei naţionale”. împotriva renaşterii militarismului vestgerman BERLIN 30 (Agerpres) La Berlin a avut loc întilnirea pe în­treaga Germanie a femeilor din cele 3 state germane. La întîlnire au luat parte şi reprezentante ale femeilor din Polonia, Ungaria, Cehoslovacia ş­i Anglia. După cum anunţă agenţia ADN, la întîlnire a prezentat un raport Carola Wedel, mem­bră a conducerii centrale a sindicatului funcţionarilor din instituţiile de stat din R. D. Germană. Ea a vorbit despre sar­cinile unirii forţelor antimilitariste din Germania occidentală şi despre lupta sindicatelor împotriva militarismului vest­german. Femeile vest germane care au luat parte la întîlnire au arătat primejdia pe care o reprezintă pentru cauza păcii înarmarea atomică a R. F. Germane. In cadrul adunării pe întreaga Ger­manie a femeilor din cele două state ger­mane a fost adoptată o declaraţie pe care se subliniază că femeile din cele două părţi ale Germaniei doresc să trăiască fără să se teamă de un război atomic, în condiţii de pace, fericire şî prosperitate. In declaraţie se arată că în Germania occidentală se înregistrează cea mai mare mortalitate din Europa in rindurile fe­meilor şi este de asemenea ridicată mor­talitatea şi în rindurile sugarilor. La Halle a avut loc o întîlnire pe întreaga Germanie a tinerilor muncitori mineri care au făcut schimb de experienţă în lupta împotriva militarismului vest german. Vorbitorii au subliniat că prin­cipala sarcină a tineretului din RFG este de a intensifica lupta împotriva exploa­tării crescânde a muncitorilor din Ger­mania occidentală de către monopoluri, precum și împotriva primejdiei care pla­nează asupra tineretului din Germania occidentală în legătură cu înarmarea a­­tomică și remilitarizarea R­ F. Germane. Criminalii de război să nu fie amnistiaţi BRUXELLES 30 (AgeSrpresi)’ După cum relatează agenţia Franc© Presse la 29 noiembrie a avut loc la Bruxelles o pu­ternică manifestaţie a membri­lor asociaţiilor patriotice din Belgia împotriva Intenţiilor guvernului belgian de a am­nistia un mare număr de cri­minali de război. Cortegiul manifestanţilor în rîndul căruia se găseau foşti luptători, văduve de război, foşti prizonieri în lagărele fas­ciste, s-a ridicat la peste 50.000 de persoane. In cursul mani­festaţiei de protest se puteau vedea lozinci pe care scria „Ravensbruck 92.000 de morţi” sau lozinca „Nu, de o mie de ori nu încercărilor de a am­nistia pe criminalii de răz­boi“. Manifestanţii s-au îndrep­tat apoi spre marea piaţă din Bruxelles unde a­ avut loc un mare miting şi în cursul că­ruia au luat cuvîntul nume­roşi membri ai Confederaţiei Naţio­nale a prizionierilor politici — Puternica manifestaţie de la Bruxelles — Aplicarea reformei agrare în Cuba­ niAVANA 30 (Agerpres) - La 27 noiembrie, Institutul naţional pentru reforma agrară din Cuba a re­chiziţionat 4 moşii ale „Societăţii Sta­telor Unite pentru dezvoltarea Cubei“, societate care a exploatat crunt ţăranii cubani. Pe aceste moşii, care se află în pro­vincia Oriente şi se întind pe o supra­faţă de 8997 caballerias, lucrau 4000 de ţărani. Pămîntul va fi împărţit ţăranilor înainte de sffrşitul anului. De asemenea, tot în această provincie guvernul a pre­luat administraţia unei rafinării de za­hăr a societăţii americane „Bakony Su­gar", urmînd ca aici să fie creată o co­operativă ţărănească pentru cultivarea trestiei de zahăr. In Oriente a fost expropiată o cres­cătorie cu 1500 capete de vîrf, aparţi­­nînd unei societăţi din SUA. Această crescătorie se întinde pe o suprafaţă de 780 caballerias (aproximativ 10.475 hec­­tare). După cum relatează căpitanul Julio Suarez, delegatul Institutului naţional pentru reforma agrară, amploarea pe ca­re a luat-o reforma agrară în Cuba se poate vedea şi din faptul că în pro­vincia Camagüey preluarea moşiilor mari s-a încheiat. Pe linia acestor măsuri, ministerul pentru recuperarea fondurilor furate, a confiscat 18 mari domenii, deţinute de foştii funcţionari ai guvernului Batista. Două dintre aceste moşii au şi fost pre­luate de Institutul naţional pentru re­forma agrară, urmînd să fie împărţite ţăranilor. Metode gangstereşti folosite de societăţile americane din Anglia LONDRA 30 (Agerpres) După cum relatează presa, societăţile americane din An­glia folosesc metode’’ gangste­reşti de luptă împotriva mun­citorilor şi sindicatelor engleze. Firma ,’,Foster Wheeler Limi­ted“ aparţinînd societăţii a­meri­cane „Esso Petroleum Company“ din apropiere de Milford Haven, dispune de fo­tografii făcute în ascuns la adunări sindical©. Cei care au luat cuvîntul la adunări şi care au fost fotografiaţi sînt conce­diaţi pentru activitatea lor sindicală. Astfel, recent a fost concediat Joe Coleman, care a prezidat una din adunări. Exprimînd protestul împo­triva acestor acţiuni ale pa­tronilor, Stanley Ganlsdon, de la această uzină a declarat: „Aceasta nu înseamnă altceva decit gangsterism industrial american“. Reprezentanţi ai sindicatelor au declarat ca firma alcătu­iește un dosar cu fotografiile celor care iau cuvîntul în ca­drul adunărilor. Cine sunt inspiratorii noului program al P. S. D. G. VIENA 30 (Agerpres) Sub titlul „Cu Kautsky de la Marx la Adenauer”, ziarul „Volksstimme’’ a pu­blicat o notă consacrată noului program al partidului social democrat din Ger­mania si rolului pe care l-a avut in e­­laborarea acestui program B. Kautsky, unul din liderii de dreapta ai socialişt­­ilor austrieci. „FSDG, scrie ziarul, a adoptat la Bad Godesberg noul său program. „Te­oreticianul!’ B. Kautsky se laudă că el a adus aportul hotăritor la elaborarea acestui program. Dar ce spun ceilalţi despre a­­cest program ? Ziarul londonez conservator „Times” scrie : „In urma adoptării noului program, victoria la Congresul PSDG a revenit cancelarului Adenauer“. Ministrul Erhard, care reprezintă in­teresele monopolurilor vest germane, a declarat despre acest program: „Tot ceea ce este bun în el porneşte de la mine“. Dar dacă ceea ce a făcut Kautsky, scrie Volksstimme, este bun pentru capi­talişti, atunci pentru cine este rău? Von Knöringen, unul din conducătorii PSDG, răspunde la această întrebare scurt şi precis: „Programul nostru este un pro­gram de luptă împotriva comunismului". De aceea, scrie în continuare ziarul, nu este nimic surprinzător în faptul că Peter Ersen, unul din delegaţii la con­gresul PSDG, apreciază astfel programul lui Kautsky : „Am ajuns de la Marx la Deist“, (expert economic al PSDG, strîns legat de monopolurile vestgermane N.R). „Kautsky - scrie în încheiere „Volks­­stimme” - a ajuns de la Marx la Ade­nauer, de la Engels - la Speidel, de la Bebel - la ministrul de război vestgerman Strauss şi de la Otto Bauer - la Alfred Krupp ! Cită cinste pentru partidul Socia­list din Austria“ ! Redacţia si Administraţia : Palatul Culturii, str. Mareşal Malinovschi nr. 1 Telefon : 1209 PIACARA IAȘULUI N. S. Hruşciov invitat să viziteze alte oraşe din Franţa PARIS 30 (Agerpres) După cum anunţă ziarul „L’Huma­­nite", Consiliul Municipal al subur­biei muncitoreşti a Parisului - Saint Denis — a hotârît să-l invite pe N.S. Hruşciov, şeful guvernului sovietic, ca în timpul apropiatei sale vizite în Franţa, sǎ viziteze această localitate. Şeful guvernului sovietic a mai fost invitat de Consiliile municipale ale o­­raşelor Nay pe Marna (departamen­tul Seine et Oise), Saint Genevieve de Bois, Martigues (departamentul Bouches du Rhone) și Louviers (der­partamentul Eure). 1—000— Popoarele arabe apreciază ajutorul dezinteresat al ţărilor socialiste BEIRUT 30 (Agerpres)­­ Ziarul „Al Ahbar" a publicat la 28 noiembrie un articol redacţional în care scrie că „pe zi ce trece, arabii se con­ving tot mai mult că prietenia cu Uniu­nea Sovietică este cea mai importantă che­zăşie a independenţei şi dezvoltării lor continue pe calea eliberării naţionale şi a progresului“. Uniunea Sovietică a nu­trit întotdeauna şi nutreşte faţă de a­­rabi sentimente de prietenie şi le a­­cordă un mare ajutor politic, economic şi moral, scrie ziarul. „Experienţa colaborării cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste a con­vins largi cercuri politice, economice şi comerciale arabe că ţările arabe obţin foloase uriaşe din prietenia cu Uniunea Sovietică şi toate statele lagărului so­cialist. Iată de ce­­ subliniază ziarul , toate popoarele arabe, care tind spre întărirea suveranităţii lor naţionale şi propăşirea economiei naţionale apreciază mult prietenia frăţească şi ajutorul de­zinteresat al ţărilor socialiste şi în pri­­mul rînd al Uniunii Sovietice“. Oferte de serviciu Fabrica de confecţii „Iaşi“ angajează imediat maşinişti pentru confecţii bărbăteşti. Cei interesaţi se vor adresa în strada Smîrdan nr. 76 Iaşi. I.C.I.L. IAȘI angajează­­ inginer mecanic cu practică. - un maistru mecanic cu practică. - un statistician la ICIL Tg. Frumos. Doritorii se vor adresa la întreprin­derea ICIL Iași str. Varianta Uzinei nr. 16 * ANTREPOZITUL FRIGO­RI­FE­R IAȘI ȘOSEAUA Dr. C. I. Parhon nr. 24, angajează mă­celari, mezelari şi ciori­olitori. La magazinul Mixt Vaslui ai rt b­gat găsiţi un sortiment şi variat de mărfuri indus­triale şi alimentare de bună calitate. Vizitaţi cu Încredere maga­­tzineie noastre. Anastas Mikoian s a înapoiat la Moscova din vizita făcută în Mexic MOSCOVA 30 (Agerpres) - TASS La 29 noiembrie s-a înapoiat la Mos­cova pe bordul unui avion special „N­-18“, venind din Mexic, Anastas Mikoian, prim vicepreşedinte al Consiliului de Min­iştri al URSS. El a vizitat Mexicul timp de 10 zile. Pe aeroportul Vnukovo, A. I. Mikoian a fost întîmpinat de Froi Kozlov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­tri al URSS, Dmitri Polianski, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al RSFSR, Dmitri Ustinov, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al URSS, şi de alte per­soane oficiale. Printre cei prezenţi a fost Alfonso de Rosenzweig Diaz, ambasadorul Mexicu­lui în Uniunea Sovietică. Pe aeroport, Anastas Mikoian a rostit o scurtă cuvîntare in faţa microfonului. El a spus că în îndepărtatul Mexic în­sorit, el şi însoţitorii săi au avut nu­meroase întîlniri cu oameni de stat şi reprezentanţi ai vieţii publice, muncitori, ţărani, cadre didactice, studenţi, ingi­neri etc. In cursul convorbirilor, repre­zentanţii URSS au transmis din partea poporului şi guvernului Uniunii Sovietice cele mai bune urări de­­ fericire poporu­lui mexican în numele păcii pe pămînt. La rîndul lor, a spus Anastas Mikoian, mexicanii au rugat să se transmită po­porului sovietic cele mai calde sentimen­te de prietenie şi simpatie. Anastas Mikoian a scos în evidenţă popularitatea expoziţiei sovietice pe care a inaugurat-o la Mexico City. In de­curs de­­ zile, ea a fost vizitată de peste 250.000 persoane. împreună cu Anastas Mikoian s-au înapoiat la Moscova persoanele care l-au însoţit. Proteste împotriva intenţiei guvernului japonez de a pedepsi pe conducătorii demonstraţiei din 27 noiembrie TOKIO 30 (Agerpres) După cum reiese din relatările postului de radio Tokio, intenţia guvernului şi a partidului de guvernămînt liberal-demo­crat de a trage la răspundere pe conducă­torii partidelor de opoziţie şi ai organi­zaţiilor sindicale care au participat la mişcarea populară de protest împotriva revizuirii „tratatului de securitate” japono­­american intimpină o opoziţie hotărîtă din partea organizaţiilor democratice. La 28 noiembrie partidul socialist a convocat şedinţa Comitetului Executiv Central pentru a discuta rezultatele de­monstraţiei oamenilor muncii din 27 no­iembrie. In hotărîrea Comitetului Exe­cutiv central se arată că ciocnirile de­monstranţilor cu­ poliţia, la 27 noiembrie, au avut loc pentru că, împotriva poporului au fost aruncate mari forţe poliţieneşti, fapt care este un act ilegal. Conducerea Comitetului Executiv central al partidului socialist din Japonia a adoptat hotărîrea „de a protesta cu hotărîre” împotriva intenţiei de a pedepsi pe conducătorii organizaţiilor democratice, în special pe Asanuma, secretarul general al partidului socialist, fapt pe care partidul liberal-de­mocrat tinde să-l obţină. Consiliul general al sindicatelor din Japonia arată în declaraţia dată publi­cităţii la 28 noiembrie că „întreaga răs­pundere pentru evenimentele din ziua de 27 noiembrie trebuie să o poarte guvernul şi partidul liberal-democrat”. „Eveni­mentele care s-au desfăşurat lingă clă­direa parlamentului în timpul demonstra­ţiei, se arată­ în declaraţie, au avut loc pentru că guvernul şi partidul liberal­­democrat au păşit pe calea ştirbirii drep­tului poporului de a se adresa parlamen­tului, pentru că au mobilizat poliţia şi în acelaşi timp au recurs la acţiuni instiga­toare faţă de demonstranţi’’. Postul de radio Tokio relatează că, întrucît este probabil că vor fi efectuate arestări în rindurile conducătorilor de­monstraţiei din 27 noiembrie, iar guver­nele şi partidele de guvernămînt vor tinde să obţină introducerea legii cu pri­vire la interzicerea demonstraţiilor, la 28 noiembrie, Consiliul japonez de luptă împotriva revizuirii „tratatului de secu­ritate” japono-american a adoptat hotă­rîrea de a crea o comisie pentru pro­blemele represiunilor ilegale. Ea va fi formată din reprezentanţi ai diferitelor partide şi organizaţii, inclusiv partidul comunist din Japonia, partidul socialist şi Consiliul general al sindicatelor din Ja­ponia. Intensificarea mişcării greviste din Italia ROMA 30 (Agerpres) In ultimul timp, mişcarea grevistă, din Italia s-a intensi­ficat din nou. La 28 noiembrie au declarat grevă în sprijinul revendicărilor lor economice, 20.000 de salariaţi de la între­prinderile de gospodărie comu­nală din Roma. De mai bine de o săptămînă sunt în grevă parţială munci­torii de la uzinele particulare de gaze. De 12 zile continuă greva funcţionarilor Asociaţiei naţio­nale de asigurări împotriva ac­cidentelor de muncă. Greviştii cer revocarea noii organizări interne efectuată de adminis­­­­trație, care ştirbește în mod serios drepturile sindicatelor. Frămîntările din partidul laburist englez BLACKPOOL 30 (Agerpres) La 29 noiembrie, la Blackpool, s-au încheiat lucrările conferinţei a­­nuale a partidului laburist din Anglia. Ca şi în şedinţa din 28 noiembrie, la 29 noiembrie în cadrul conferinţei au avut loc serioase ciocniri pe mar­ginea problemei privitoare la conclu­ziile pe care trebuia să le tragă partidul laburist în urma înfringerilor suferite la ultimele 3 alegeri parla­mentare­­ din anii 1951, 1955 şi 1959. O serie de delegaţi la conferinţă printre care Williamson, secretar ge­neral al Sindicatului Naţional al Mun­citorilor din serviciile generale şi municipale, lordul Pakenham şi alţii s-au pronunţat în sprijinul propunerii liderului partidului, Gaitskell, potri­vit căreia laburiştii trebuie să re­nunţe în mod practic la ideea na­ţionalizării industriei, pentru a atra­ge de partea lor mica burghezie. Majoritatea delegaţilor, însă, au con­damnat cu hotărîre­ încercările lui Gaitskeil de a îndrepta partidul pe calea unui oportunism atît de făţiş. Zilliacus, membru al parlamentului, a declarat că dezaprobă total afir­maţiile lui Gaitskeil, potrivit cărora Partidul laburist ar fi prezentat ale­gătorilor englezi în cadrul alegerilor parlamentare trecute un program „excelent”. Vorbitorul a ridiculizat te­oria dezvoltată de Gaitskell în cadrul şedinţei din 28 noiembrie cu privire la aşa numita „dezvoltare progresi­vă” a capitalismului englez. Zilliacus a subliniat că în Anglia capitalismul înseamnă ca şi pină acum şomaj şi cheltuirea unor mijloace uriaşe pen­tru înarmare. Referindu-se la proble­mele internaţionale, Zilliacus a cri­ticat poziţia conducerii partidului lai­burist faţă de Uniunea Sovietică. Vorbitorul a cerut partidului la­burist să pună capăt politicii „stu­pide şi de sinucidere”, politicii de neîncredere în Uniunea Sovietică şi să înlocuiască această politică cU o politică a păcii şi colaborării cu URSS. El a cerut, de asemenea ca Anglia să renunţe la arma nucleară şi ca bazele militare americane să dispară pentru totdeauna de pe pă­mîntul Angliei. William Griffiths, membru al par­lamentului, s-a ridicat în apărarea ideii naţionalizării industriei şi a de­clarat că dacă liderii partidului labu­rist vor încerca să reducă definitiv programul lui, astfel incit el să piardă orice „conţinut socialist”, atunci „miş­carea laburistă se va debarasa de a­­semenea lideri”. Preşedintele grupului „Pentru victo­ria socialismului”, Swingler, membru al parlamentului, a vorbit despre ne­cesitatea „renaşterii credinţei în so­cialism” in Anglia. Lichidarea şoma­jului în ţară şi reducerea cheltuielilor pentru înarmare, a declarat el, vor deveni posibile numai atunci cind e­­conomia ţării va trece pe o bază pla­nificată. Swingler a cerut partidului să se pronunţe cu hotărîre pentru pace, pentru libertatea în drepturi a oame­nilor. Cu o deosebită atenţie a fost as­cultata cuvîntarea secretarului gene­­ral al Sindicatului muncitorilor din transporturi şi al muncitorilor neeali­­ficaţi, Frank Cousins. Condamnînd chemarea lui Gaitskell de a se renun­ţa la ideea naţionalizării, vorbitorul a declarat, în aplauzele aprobatoare ale delegaţilor, că „fără naţionalizare socialismul este imposibil”. Vorbitorul şi-a exprimat speranţa că partidul laburist nu va da ascultare cererii lui Gaitskell. Conferinţa partidului laburist şi-a încheiat lucrările fără să adopte vreo rezoluţie politică. Se presupune că conducerea partidului, elaborînd noul program al partidului va ţine seama de observaţiile făcute în cadrul con­ferinţei. După cum se crede, în timpul elaborării programului va fi inevita­bilă o luptă serioasă între diferite grupuri din lăuntrul mișcării laburiste din Anglia. . t Mr. 4120 1 decembrie ș­i ziua de luptă pentru: * eliberarea Africii de sub jugul colonialismului La chemarea Comitetului permet- l­atent al Consiliului de solidaritate a * popoarelor din Asia și Africa, la 1 * decembrie se desfășoară în turile a- * 4­fro-asiatice ziua de luptă pentru e- 4 e­liberarea Africii de sub jugul colo-1, « nialismului. In această zi, au loc mi- 41 T linguri și demonstrații în care este t' condamnat colonialismul și este ex-«. ^ primată solidaritatea popoarelor din *, 4 lumea întreagă cu lupta de elibe- 4 t rare a popoarelor africane. 4 4 In lupta lor împotriva colonialis- * ♦ mului, popoarele Africii au obţinut 4 4 mari succese. Daci la sfirşitul celui f • de al doilea război mondial existau­­ in Africa numai două ţări inde-ţ pendente, astăzi există 9 asemenea 4 țări, care joacă un important rol pe t­­ arena internaţională. Aproape un T 4 sfert din teritoriul Africii şi 30 la 1­a sută din populaţia acestui continent 4 4 au zdrobit lanţurile robiei coloniale. £ J Avintul mişcării de eliberare din A- 4­frica a determinat puterile coloniale * să accepte acordarea independenţei şi ♦ t nul ♦ Ni, altor teritorii africane. Astfel, în a- 4i­­dența J Nigeria, Camerunul francez, Togo,fr 4 Somalia italiană. Ca urmare, juma-ti tate din continentul african va păşi anul viitor pe calea unei dezvoltări 41 independente. In acelaşi timp, in teritoriile care se mai află sub administraţia co- *1 . lonialiştilor iau o amploare tot mai 4]­­ mare acţiunile pentru independenţă.ţi ‘ O puternică mişcare a luat naştere * anul acesta în Congo belgian. Toate­­ partidele politice congoleze au res- 41 pins planul guvernului belgian de a- 4 cordare a „independenţei pe etape“ 4 şi au cerut independenţa imediată.. O* efervescenţă fără precedent a­­ cuprins ti de citva timp Ruanda Xtrundi. Popu-ţ laţia Camerunului britanic şi-a ma-­ nifestat cu hotărîre dorinţa de a în-^ lătura dominaţia colonială a Angliei4 şi de a se uni cu Camerunul fran- * cez, care urmează a fi proclamat in- 4 dependent la 1 ianuarie 1960. Po- ^ poarele celor două teritorii cuprinse4 în aşa numita federaţie Mali se pro- 4 ^ nunţă pentru înlocuirea statutului au­ t­­onom cu o independenţă reală şi de-\ plină. Lupta anticolonialistă continuă 4 să se desfăşoare cu vigoare în Ke-1 nya şi Nyassaland. • Pentru a face faţă acestei uriaşe ♦ * mişcări de eliberare a popoarelor a­­­fricane, colonialiştii recurg la toate*', mijloacele, incepind cu teroarea fii' represiunile singeroase împotriva lup­ t­­ătorilor pentru independenţi fi tet- * minînd cu diverse manevre menite 4 a înşela popoarele Africii. Dar ni- i mic nu le poate fi de folos. Zilele 4 ■ colonialismului sunt numărate. Po- 4­­ poarele Africii se bucură de simps- 4 tia şi solidaritatea întregii lumi pro-­ gresiste şi nu există forţă care să 4 ■ poată opri mersul triumfal al intre- l ’­gii Africi spre libertate si indeten-f­­dență naţionali. 4 Minerii vestgermani protestează împotriva închiderii minelor de cărbuni BERLIN 30 (Agerpres) Minerii vestgermani continuă să ia a­­titudine împotriva închiderii minelor de cărbuni de către concerne, datorită cri­zei necontenite în desfacerea cărbunelui din R.F. Germană. După cum anunţă a­­genţia ADN, minerii de la mina „Vic­toria“ din Lunen au organizat o de­­­­monstraţie de protest împotriva intenţiei de a închide uzina de cocs de pe lin­gă această mină şi a concedia un mare număr de muncitori. Autorităţile locale ale oraşului au protestat de asemenea îm­potriva acestei hotărîri a conducătorilor concernului „Harperner Berghau“ căruia ii aparţine mina. Colectivul minei din Kaiserstuhte a protestat energic împotri­va hotărîrii conducerii concernului de a închide mina şi de a concedia 1800 mineri. S.U.A. contribuie la întărirea marinei militare a R.F.G. BERLIN 29 (Agerpres)­­ Agenţia ADN subliniază că unul din acordurile militare dintre SUA şi Ger­mania occidentală prevede ca flotei ma­ritime militare a R.F. Germane să-i fie predate 6 distrugătoare. La 25 decembrie va fi predat flotei maritime militare vestgermane cel de al 4-lea distrugător american. Peste cîteva zile va sosi la Kiel un alt distrugător american care de asemenea va fi predat Germaniei occidentale. In prezent el se află în apele americane, unde matro­zii vestgermani sunt instruiţi sub condu­cerea ofiţerilor americani. In afară de aceasta, la jumătatea lunii martie 1960 la Hamburg va fi lansat la apă primul distrugător pentru flota maritimă militară vestgermană construit la şantierele navale din R.F. Germană. Autorităţile militare din R.F. Germană intenţionează să înzestreze aceste distru­gătoare cu instalaţii pentru lansarea ra­chetelor. tziaciDOuaaoaaapaaaaaaacziczociizpciPCjcricjC'i-'w.. joaaaQoaLnc^ogoaacioirooo pooppppou PPPDPPPC PUBLICITATE PUBLICITATE Anunţ Şcoala tehnică Financiară Iaşi, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că s-au aprobat şi pentru anul şcolar 1959-1960 cursuri fără frecvenţă pentru continuarea studiilor întrerup­te pentru tovarăşii care au studii medii economice neter­minate şi ocupă funcţii pentru care li se cere o şcoală medie economică. Cei care au 6 clase de liceu comercial sau 2 ani Şc. Med. T. comerţ se pot înscrie în a­­nul în, iar cei cu 7 clase li­ceu comercial sau 3 ani Şc. Med. teh. comerţ, în anul IV, pe baza unor examene de di­ferenţă ce se stabilesc de Mi­nisterul Finanţelor. Informaţii detaliate se pot lua la secre­tariatul şcolii în fiecare zi în­tre 7,30-20. Aprobările pentru examenele de diferenţă se dau pină la 15 dec. 1959. Jip­arul 1 Întreprinderea Poligrafică Iași, str. Vasile Alecsandri nr. 12 Telefon 1 1210

Next