Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)
1959-12-29 / nr. 4144
Pag. 2-a Din ţările de democraţie populară R. P. ALBANIA I ii 0 ji iimmstts» Nou! teatru „Mîgieni" din oraşul Skodra Regizorul Ji. Seckler * 4 Despre viitoarea premieră a Naţionalului ieşan cu piesa „ Puntila sluga sa Matti“ Ora era destul de matinală, dar ştiam că în sala mare de la ultimul etaj al Teatrului Naţional ,i . " , pe regizorul Mauriciu Seckler dirijînd ultimele pregătiri pentru repetiţiile care aveau să urmeze. Intr-adevăr, nu mă înşelasem: în lumina încă incertă a dimineţii, se aranja mobilierul, se pregătea cadrul, în timp ce actorii îşi făceau rînd pe rînd apariţia.. Găsind un interval de răgaz, ne-am adresat tov. regizor cu cîteva întrebări privitoare la punerea în scenă a piesei „Domnul Puntila şi sluga sa Matti’’ de Bertolt Brecht, a cărei premieră va avea loc în curînd. — Ce părere aveţi despre faptul că, la o foarte scurtă perioadă după ce s-a jucat la Iaşi „Mutter Courage”, aveţi prilejul să pregătiţi pe aceeaşi scenă o altă lucrare a marelui dramaturg german ? — In legătură cu acest lucru aş vrea să vă spun că Naţionalul ieşean a fost primul teatru din ţară care a avut frumoasa iniţiativă de a face larg cunoscută publicului opera scriitorului de renume mondial Bertolt Brecht, iniţiativă care a fost apoi preluată şi de alte teatre. Faptul că spectacolul cu „Mutter Courage” a constituit un succes, fiind distins cu premiul întîi şi mult apreciat de spectatorii din Iaşi, Bucureşti şi Cluj, a însemnat de asemenea o răsplată şi un real stimulent. In prezent, pregătim „Puntila şi sluga sa Matti”, urmînd a fi reluat mai tîrziu spectacolul din anul trecut. Intenţia conducerii teatrului — după cîte mi s-a spus — este ca piesa „Mutter Courage” să fie înscrisă în repertoriul permanent. Este o nouă şi concludentă dovadă a înaltei aprecieri de care se bucură opera valorosului dramaturg, iniţiator al „teatrului epic” şi demascator lucid al racilelor societăţii capitaliste. — In legătură cu mesajul de idei al piesei care se repetă în prezent ce aţi putea împărtăşi cititorilor noştri ? — „Puntila şi sluga sa Matti” este o piesă populară cu caracter comic, realist, constituind o puternică satiră socială. Pentru noi epoca lui „Puntila” este istoriceşte depăşită, evocarea trecutului însă îşi găseşte pe deplin justificarea aruncînd o lumină adevărată asupra relelor societăţi bazate pe exploatare şi nedreptate. Căci păcatele lui Puntila nu sînt doar viciile unui anume individ, ci sînt ale întregii sale clase, ale exploatatorilor. Pus în două ipostaze diferite, eroul principal al piesei ne apare cordial şi „milostiv” cu slugile atunci cînd este beat, despotic şi în adevărata sa lumină atunci cînd redevine treaz, din nou stăpîn, din nou moşierul din Lammi. Caracterul instructiv al piesei care invită la o discuţie de idei este evident, iar trăsăturile ei populare o fac accesibilă publicului. Desigur, nu mai este vorba de atragerea spectatorului prin spectaculos sau aţîţîndu-i curiozitatea în legătură cu modul cum se va desfăşura acţiunea de la un act la altul şi făcînd apel la sentimentele sale, ci, esenţialul este ca el să reflecteze şi să tragă singur concluzia asupra justeţei sau injusteţei faptelor. — Caracterele acestea ale „teatrului epic” pun desigur probleme noi de interpretare actorilor noştri. Doriţi să ne spuneţi cum le rezolvă colectivul cu care lucraţi ? — Aş vrea în legătură cu acest lucru să amintesc în primul rînd, un citat care spune: „Actorul care joacă într-o „piesă populară” cum ar fi „Puntila” — trebuie să îmbine, după înseşi spusele lui Brecht, maniera „naturală” cu aceea „artistică” folosind din plin şarja şi bufonada”. Este vorba în această piesă de un aspru rechizitoriu la adresa moşierimii, a concepţiilor ce o caracterizează prin considerarea critică a personalităţii personajului pe care-l interpretează, actorul ne va face să apreciem singuri caracterul condamnabil al individului. Avem, aşadar, înaintea noastră înfăţişarea lucidă a unor eroi, o obiectivizare a actorului faţă de rol, fără nici o tendinţă de poleire lirică. Este o interpretare care cere desigur eforturi sporite actorilor, problema primordială fiind aceea a înţelegerii profunde a mesajului de idei şi a subtilităţilor operei lui Brecht. In această privinţă aş vrea să spun despre colectivul artistic al Teatrului Naţional că a dovedit şi de astă dată capacitatea sa, valoroasele însuşiri care-l caracterizează, reuşind într-un timp record să aprofundeze cerinţele teatrului epic şi să răspundă cu entuziasm şi cu multă competenţă. Fără îndoială că talentaţii actori ai celei de a doua scene a ţării vor reuşi să semnaleze publicului prin interpretarea lor aspectele antiumane ale relaţiilor din vechea orînduire socială, problematica relaţiilor de neîmpăcat dintre exploatatori şi exploataţi. Ne bucurăm că noua premieră care va avea loc în curînd va izbuti să facă cunoscută o altă operă a marelui dramaturg Bertolt Brecht al cărui nume se bucură de largă circulaţie în întrega lume. Bineînţeles, ne străduim ca spectacolul ce-l pregătim să aibă ecod dorit în rîndurile spectatorilor. ELENA PIETRARU AW* —oOo— Interes faţă de cercetările lingvistice Cercul de lingvistică din cadrul Facultăţii de istorie—filologie—filozofie îşi desfăşoară activitatea la un nivel ştiinţific corespunzător. Referatele ţinute recent de studenţii Dan Mănucă („Sintaxa verbului la Dimitrie Cantemir“) şi Dragoş Mocanu („Oralitatea stilului lui Ion Creangă“) au relevat acest lucru. Discuţiile purtate în jurul referatelor au dovedit deosebitul interes faţă de cercetările lingvistice. FLACARA IASOLUI Ne scriu corespondenţii Cămin cultural cu orchestra proprie La căminul cultural din comuna Dagîţa, raionul Negreşti,, a luat fiinţă în decursul lunii decembrie a.c. o orchestră formată din locuitorii acestei comune. Orchestra cuprinde 7 viori, 2 ţambale, un contrabas, acordeon, tobă mare şi mică. Dirijată de tov. Dorin Popescu din Negreşti, orchestra a prezentat la Casa raională de cultură un spectacol alcătuit din muzică populară romînească. Spectacolul s-a bucurat de mare succes, fiind singura formaţie muzicală de acest gen din cuprinsul raionului. ION TRIFAN Seară literară Elevii clasei a VIII-a de la Şcoala medie din Paşcani au organizat zilele acestea o seară literară închinată celei de a 12-a aniversări a Republicii Populare Române. Tov, profesoară Roşea Elena, a prezentat o conferinţă privind realizările dobîndite de poporul muncitor în anii regimului de democraţie populară. Au urmatrecitări închinate zilei de 30 Decembrie. Corul pionierilor şi elevilor a prezentat apoi un program de cîntece din trecutul de luptă al partidului nostru, CARPENSCHI ALEX. Acţiuni pioniereşti Pionierii şi şcolarii de la şcoala de 7 ani din Tătăruşi — Paşcani, îndrumaţi de organizaţia de tineret au sprijinit acţiunea de înfrumuseţare a satului ajutînd la plantarea a 3000 nuci. De asemenea, ei au colectat numai într-o săptămînă aproape 600 kg. fier vechi, expediindu-l apoi uzinelor siderurgice din Banat. Trebuie de adăugat şi contribuţia pionierilor la construirea căminului cultural din sat. ANTON GH. GHEORGHE Cabinetul tehnic — sprijin preţios în activitatea inovatorilor Dezvoltarea continuuă a mişcării de inovaţii şi raţionalizări constituie preocuparea permanentă a cabinetului tehnic al Direcţiei regionale CFR Iaşi. In colaborare cu comitetul sindical de linie, cabinetul tehnic foloseşte numeroase şi variate mijloace de atragere a unor cercuri cît mai largi de muncitori, tehnicieni şi ingineri în mişcarea de inovaţii. Aşa, de pildă, numărul propunerilor de inovaţii înregistrate la cabinetul tehnic al Regionalei în 10 luni ale anului acesta este cu 90 la sută mai mare decît cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. In cadrul Direcţiei regionale CFR Iaşi acţiunea de sprijinire a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor în îmbogăţirea cunoştinţelor, se bizuie pe munca cu cartea. Cele 8700 de volume tehnice cu care este înzestrată biblioteca cabinetului tehnic formează o documentare largă. Un preţios stimulent pentru inovatori şi în acelaşi timp un factor ce contribuie la popularizarea realizărilor în domeniul inovaţiilor şi raţionalizărilor în cadrul Direcţiei regionale CFR Iaşi, îl constituie „Vitrina inovatorului“. Aici sunt expuse prototipuri ale celor mai reuşite inovaţii. In dezvoltarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări în cadrul Direcţiei regionale CFR Iaşi un rol important l-a avut planul tematic de inovaţii. Cabinetul tehnic al Regionalei a dovedit preocupare pentru difuzarea şi popularizarea planului tematic de inovaţii, elaborat de Departamentul Căilor Ferate, a sprijinit colectivele de inovatori de la Depoul CFR Paşcani, secţia T.C. Iaşi, Staţia Bîrlad, cît şi de la alte unităţi din cadrul Direcţiei regionale CFR Iaşi în întocmirea de planuri tematice proprii. Planul tematic de inovaţii este o sinteză a celor mai importante şi mai actuale probleme tehnice şi de producţie. El nu constituie însă o îngrădire a mişcării de inovaţii şi raţionalizări. Cabinetul tehnic al Regionalei s-a ocupat cu interes de rezolvarea tuturor propunerilor venite. Circa 25 la sută din numărul de inovaţii şi raţionalizări aplicate anul acesta în procesul de producţie al unităţilor din cuprinsul Regionalei CFR Iaşi, nu au fost legate de problemele ridicate deplanul tematic Sugerînd problemele importante de îmbunătăţirea tehnicii, de perfecţionare a utilajului precum şi a sinologiei producţiei, planul tematic a contribuit în mare măsură la dezvoltarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări. In 10 luni ale anului acesta, de pildă, la cabinetul tehnic al Direcţiei regionale CFR Iaşi au fost înregistrate 390 inovaţii. Dintre acestea, 50 la sută au fost aplicate în procesul de producţie cu rezul- LA DIRECŢIA REGIONALĂ C. F. R. tate în creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, îmbunătăţirea protecţiei muncii, etc. Un număr de 129 inovaţii sînt în studiu. Printre inovaţiile aplicate în cursul anului acesta se află: „Dispozitiv pentru determinarea paralelismului la bielele de la automotoare“ (inovator Neculai Cristea, Depoul CFR Iaşi), „Centrală Electronică pentru teleconferinţe“ (inovatori Petru Barac, Virgil Gavrilescu şi Petru Tătaru — secţia TC. 1 Iaşi), „Dispozitiv de măsurat şi reglat unghiul de fugă la autovehicole,, (inovator Romeo Hulei — secţia auto Iaşi) ş.a. Unele din inovaţiile aplicate au avut drept principal rezultat reducerea consumului specific şi prin aceasta scăderea preţului de cost. Astfel numai 5 inovaţii aplicate în ramura construcţii, au adus economii anuale în valoare de 137.759 lei. Trebuie spus însă că în dezvoltarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări se manifestă şi unele deficienţe. Astfel, cabinetul tehnic nu s-a preocupat suficient de extindere -• acolo unde se putea face acest lucru — a unor inovaţii cu bune rezultate în procesul de producţie (exemplu „robinetul special contra îngheţului“ ş.a.) Unele inovaţii stau prea mult la cabinetul tehnic pînă sînt rezolvate. „Aparatul de măsurat diametrul interior al cilindrilor", a fost aplicat în producţie înainte de a rezolva cabinetul tehnic dosarul. De asemenea, cabinetul tehnic a neglijat să atragă în rîndul inovatorilor şi raţionalizatorilor un număr mai mare de tineri şi femei. Se impune de aceea a fi luate măsuri pentru lichidarea acestor lipsuri manifestate în activitatea cabinetului tehnic al Direcţiei regionale CFR Iaşi. OV. SAVU Calitatea produselor — pe primul plan (Urmare din pag. 1 a) „foarte bun“, în consumaţie aspectul lasă de dorit. Iaurtul se întinde. Explicaţia acestui fenomen l-ar putea da colectivul de la laboratorul secţiei ca şi conducerea acestei unităţi, care nu se preocupă de îmbunătăţirea calităţii iaurtului din acest punct de vedere. Practica a demonstrat că atunci cînd şarja nouă este însămînţată cu maia proaspătă iaurtul nu mai capătă acest aspect. Dar e şi firesc ca atunci cînd însămînţarea se face cu iaurt vechi, lucrurile să se prezinte în felul arătat mai sus. Se pare că unele încercări pentru remedierea acestei deficienţe ar fi existat.. S-a făcut experimental însămînţarea unei şarje cu fermenţi selecţionaţi comandaţi la Cluj dar care — nu se ştie din ce motive — nu au dat rezultate şi la Iaşi. Şi cu asta totul a rămas ca mai înainte. Se impune ca inginerii specialişti de la această unitate să nu precupeţească nici cunoştinţele şi nici timpul necesar pentru experimentare şi să găsească cît mai repede cauzele acestui fenomen înlăturindu-le Aspect din depozitul de „M. Eminescu“ din Iaşi, cărţi ai Bibliotecii, centrale Nr. 4144 Spicuiri din programul de : 29 DECEMBRIE 1959 PROGRAMUL I : 8.00 Din presa de astăzi ; 8.30 Salut voios de pionier : „Te slăvim Romînie, pămînt strămoşesc” ; 8.45 „înfloreşte sportu-n ţara mea“ - emisiune de cîntece ; ro.15 Din cîntecele tineretului sovietic ; 10.30 Program pentru iubitorii muzicii populare romîneşti ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.03 Creaţii muzicale inspirate din lupta pentru libertate a poporului nostru ; 11.45 Radio-Prichindel : „De ziua Republicii“; 12.40 Solişti de muzică populară romînească din diferite oraşe ale ţării ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.05 Pagini de mare popularitate din opere ; 14.40 Cîntece revoluţionare romîneşti ; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.10 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei ; 16.15 Vorbeşte Moscova ! ; 16.45 Cîntecul săptămînii : „Republică, măreaţă vatră“ ; 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 18.00 Revista economică Radio ; 19.00 Buletin de ştiri; 19.05 Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur ; 19.15 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din industrie şi agricultură ; 19.40 Melodii de muzică uşoară ; 20.00 Radiojurnal ; 20.30 Jurnalul satelor ; 21.00 Concert de muzică populară romînească ; 21.30 Opere literare romîneşti traduse peste hotare ; 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport; 22.30 Muzică din operete sovietice ; 12.54 Concert simfonic ; 23.52-23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 14.00 Buletin de ştiri ; 14.07 „Apărătorii patriei“ - program de cîntece ostăşeşti ; 15.00 Muzică populară romînească ; 15.30 Din melodiile compozitorilor noştri de muzică uşoară ; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 16.50 Mişcarea grevistă din ţările capitaliste în anul 1959 ; 17.00 Cîntecul şi jocul popular în creaţia compozitorilor noştri ; 17.23 Sfatul medicului : „Sfaturi pentru hipertensivi” ; 17.30 Emisiune muzicală pentru copii : „Cîntece pioniereşti“ ; 18.00 Buletin de ştiri ; 18.05 Formaţii artistice de amatori participante la cel de al V-lea concurs ; 18.30 Din muzica popoarelor ; 19.00 Cîntece despre rachetă şi satelit, program de muzică uşoară ; 19.15 Mărturii de scriitori : Vorbeşte acad. Zaharia Stancu ; 19.30 Muzică uşoară ; 19.40 Pagini eroice în creaţia de operă a compozitorilor noştri ; 20.15 Tribuna Radio : România pe drumul socialismului ; 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic ; 21.15 Muzică uşoară ; 21.50 Emisiune literară ; 22.00 Muzică populară romînească ; 23.00 Radiojurnal ; 23.15-24.00 Ccn-—t ^2 noapte. RADIO SAŞI marţi — 29 XII 1959 pe 285 m, lungime de undă — Noutăţi tehnice (radioreportaj) — In plină campanie de reparaţii (radioreportaj) — Lucrări de hidroamelioraţii orele 18-1070 — Noi produse electrotehnice în 1960 — Interviul emisiunii — Artişti amatori la microfon — Emisiune pentru copii SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASIIE ALECSANDRI”, marţi 29 XII ori 19:30: Oraşul visurilor noastre. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: Torentul; ILIE PINTILIE: Mama vitregă; PUŞKIN; Vîrsta dragostei; TINERETULUI; Am nărui fermecat; ION CREANGA: 29- 30 XII Serenada străzii; 31 XII — 31 Voluntarii; CĂMINUL CULTURAL ILIE PINTILIE: 29-31 XII Muzică cu bucluc; 1—3 1 Romanța periferiei; ATELIERELE CFR ILIE PINTILIE șI Umbrela lui Sf. Petru. lanităvotul ideologic al cadrelor didactice In orînduirea socialistă, şcoala are înalta misiune de a forma oameni culţi şi instruiţi, care să stăpînească cuceririle ştiinţei şi tehnicii contemporane, să cunoască şi să preţuiască valorile civilizaţiei universale şi ale culturii naţionale, să fie militanţi neobosiţi pentru triumful deplin al cauzei clasei muncitoare. Socialismul şi comunismul sînt de neconceput tară cunoaşterea profindă a ştiinţelor naturii şi societăţii, fără însuşirea a tot ceea ce a creat mai înaintat cultura propriului popor şi a tuturor popoarelor lumii. De aceea, la temelia procesului de învăţămînt în Republica Populară Romînă stă concepţia marxist-leninistă despre natură şi societate, cuceririle ştiinţei, ceea ce dă un conţinut profund ştiinţific educării tineretului în şcoli şi universităţi. Statul de democraţie populară a încredinţat învăţătorilor şi profesorilor îndatorirea înălţătoare de a forma pe viitorii cetăţeni ai ţării noastre, oameni cu temeinice cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice şi care luptă hotărît pentru construirea socialismului, participanţi activi la viaţa politică şi obştească. Cadrele didactice au misiunea de a lupta pentru stîrpirea obscurantismului şi înapoierii culturale moştenite din trecut, de a educa un tineret capabil să poarte în rîndul celor mai largi mase făclia culturii şi ştiinţei înaintate. Zecilor de mii de profesori şi învăţători le-au încredinţat partidul şi guvernul misiunea patriotică de a creşte din tinerii noştri oameni devotaţi patriei socialiste, Republica Populară Romînă. Pentru a-şi îndeplini cu cinste sarcina lor de mare răspundere, învă- 1 1) Gh. Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, E.S.P.LA, 1955, ediţia a IV-a ,pag. 464 ţătarii şi profesorii au nevoie de o înaltă pregătire ştiinţifică şi pedagogică, sprijinită pe bogate cunoştinţe de cultură generală, care să aibă la bază învăţătura marxist-leninistă, singura concepţie ştiinţifică despre natură şi societate. „Cunoaşterea temeinică a ştiinţei marxist-leniniste, a adevărului ştiinţific despre natura, viaţă, societate — arăta tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej —, este necesară pentru aprofundarea oricărei ramuri a ştiinţei — fizica, chimia, matematica, fără să mai vorbim de istorie, limbă, literatură”)Materialismul dialectic este călăuza sigură a omului de ştiinţă. Numai cu ajutorul acestei Concepţii pot fi studiate fenomenele naturii şi evenimentele sociale în mişcare, dezvoltarea şi transformarea lor. Învăţămîntul ideologic contribuie ca profesorii şi învăţătorii să meargă în pas cu dezvoltarea ştiinţei, să poată interpreta de pe poziţii juste noile cuceriri ale ştiinţei, să explice semnificaţia profundă a evenimentelor contemporane, însuşirea marxism-leninismului ajută cadrele didactice să seziseze, să demaşte şi să combată cu toată vigoarea manifestările şi concepţiile retrograde ale ideologiei burgheze ,să educe tineretul în spiritul intransigenţei revoluţionare împotriva prejudecăţilor şi obscurantismului. Partidul Muncitoresc Român orientează învăţămîntul de toate gradele spre legătura tot mai strînsă cu practica construcţiei socialiste, astfel ca tinerii care păşesc de pe băncile şcolii în viaţă să poată da o contribuţie activă la dezvoltarea economică şi culturală a patriei. Pentru a-şi îndeplini cu cinste obligaţiile ce decurg pentru ele din această importantă caracteristică a învăţămintului din ţara noastră, cadrele didactice au nevoie să cunoască problemele construirii socialismului în RPR. Invăţămîntul ideologic contribuie ca profesorii şi învăţătorii, lectorii şi asistenţii etc., să studieze şi să-şi însuşească politica partidului de făurire a orînduirii socialiste, să stăpînească variatele probleme legate de industrializarea socialistă, transformarea socialistă a agriculturii, revoluţia culturală, politica internaţională ş.a. Manifestînd un Interes deosebit pentru studierea teoriei marxist-leniniste şi cunoaşterea aprofundată a politicii partidului, un important număr de cadre didactice au studiat în anii trecuţi în diferite forme ale învăţămîntului de partid, universităţi şi şcoli serale de marxism-leninism, cercuri de studiere a filozofiei, economiei politice, istoriei PMR. Creşte, zi de zi, numărul profesorilor şi învăţătorilor care studiază individual lucrări ale clasicilor marxism-leninismului. Experienţa acumulată, interesul crescînd al cadrelor didactice pentru aprofundarea teoriei marxist-leniniste, sarcinile educative tot mai mari care stau în faţa profesorilor şi învăţătorilor au determinat organizarea mai temeinică a învăţămintului ideologic al corpului didactic. Incepînd cu anul trecut a fost posibilă generalizarea studiului organizat al marxism-leninismiului pentru toate cadrele didactice. Aceasta constituie un mare ajutor pentru îmbunătăţirea întruntui proces de învăţămînt. Problemele învăţămintului ideologic al cadrelor didactice ocupă un loc important în activitatea Comitetului regional de partid Iaşi. După cum se ştie, în regiunea noastră şi în special în oraşul Iaşi există importante instituţii ştiinţifice şi culturale, numeroase şcoli elementare, medii şi superioare,in oraşul Iaşi funcţionează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, cea mai veche universitate din Republica Populară Romînă, de la a cărei întemeiere se împlinesc în 1960 o sută de ani, şi alte 4 institute de învăţămînt superior: Institutul politehnic, Institutul de medicină, Institutul agronomic şi Institutul pedagogic. Numărul total al studenţilor din Iaşi trece de 8000, iar al cadrelor didactice universitare este de circa 1000. In momentul de faţă, în întreaga regiune un număr de 6500 de cadre didactice activează în învăţămîntul elementar şi mediu, constituind o forţă puternică în ridicarea nivelului de cultură al poporului muncitor. Datorită muncii desfăşurate de comitetul regional de partid, împreună cu comitetul executiv al sfatului popular al regiunii, aproape toate cadrele didactice participă la învăţămîntul ideologic, studiind în diferite cercuri şi cursuri. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" funcţionează cercuri de materialism dialectic şi materialism istoric, cercuri în care se studiază bazele filozofice ale matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei, bazele filozofice ale istoriei şi dreptului; la Institutul politehnic funcţionează cercuri de materialism dialectic şi materialism istoric, cercuri de studiere a economiei politice şi a bazelor filozofice ale fizicii şi chimiei; la Institutul de medicină există cercuri de materialism dialectic, iar la Institutul agronomic cercuri de economie politică. O parte din cadrele didactice din învăţămîntul superior urmează cursurile Universităţii serale de marxism-leninism de pe lîngă comitetul regional de partid. Peste 6000 de cadre didactice de la şcolile de cultură generală din regiune studiază în mod organizat bazele marxist-leninismului* In organizarea învăţămintului ideologic pentru cadrele didactice, comitetul regional de partid a avut şi are în vedere ca studiul organizat al teoriei marxist-leniniste de către profesori, învăţători, conferenţiari, lectori şi asistenţi să-i ajute nemijlocit în activitatea lor didactică, în cunoaşterea aprofundată a politicii partidului, în legarea strînsă a invaţâmîntului de practica construirii socialismului. Însuşirea cunoştinţelor de materialism dialectic şi istoric, de economie politică marxist-leninistă şi socialism ştiinţific, în strînsă legătură cu problemele practice ale trecerii de la capitalism la socialism în ţara noastră, nu constituie un scop în sine, ci trebuie să contribuie la îmbogăţirea conţinutului lecţiilor predate în şcoli şi institute, la lărgirea orizontului politic şi ştiinţific al cadrelor didactice şi apoi a elevilor şi studenţilor. Atît lecţiile cit şi seminariile trebuie să folosească cadrelor didactice în înţelegerea problemelor politice generale, a problemelor de specialitate, să le ajute în educarea comunistă a elevilor şi studenţilor. Bineînţeles că învăţămîntul ideologic nu poate înlocui pregătirea didactică, studiul permanent al materiei de specialitate, a problemelor pedagogice. Însăşi aprofundarea temeinică a filozofiei marxist-leniniste este posibilă numai pe baza însuşirii unui material ştiinţific concret, deoarece ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale particulare confirmă pe deplin materialismul dialectic şi materialismul istoric. Ţinînd seamă de toate acestea, comitetul regional de partid s-a îngrijit ca planul tematic al cercurilor de studii să fie cît mai mult apropiat de nevoile diverselor categorii de intelectuali. Astfel, cercurile care studiază bazele marxism-leninismului şi la care participă învăţătorii şi profesorii de şcoală medie dezbat probleme ideologice şi politice legate de predarea istoriei, geografiei, fizicii, limbii şi literaturii române în şcoala elementară şi medie, îndeosebi, lecţiile şi seminariile despre industrializarea socialistă, transformarea socialistă a agriculturii, despre bază şi suprastructură sînt orientate spre dezbaterea celor mai actuale probleme ridicate de construcţia socialismului în ţara noastră. Strădania organizaţiilor de partid, a propagandiştilor din cercurile care cuprind învăţători şi profesori din şcoala medie este de a sublinia în discuţii realizările din raioanele sau localităţile respective, spre a arăta roadele politicii ştiinţifice a partidului nostru prin fapte pe care le întîlnesc în mod curent atît cadrele didactice cît şi elevii. Cercurile de filozofie şi economie politică din institutele de învăţămînt superior, la care participă cadrele didactice de diferite specialităţi care n-au trecut prin alte forme ale învăţămîntului ideologic, îmbină studiul problemelor generale filozofice şi economice cu preocupările didactice de specialitate ale cursanţilor. Astfel, in anul trecut, discutarea unor teme ca „Materie şi conştiinţă“, „Filozofia Şi ştiinţele naturii” a fost orientată spre aprofundarea acelor aspecte care prezentau interes deosebit pentru cadrele didactice de la catedrele de ştiinţele naturii, cum ar fi determinarea materială a fenomenelor de conştiinţă, raportul dialectic dintre creier şi gîndire, modul în care datele din diferite domenii ale ştiinţelor naturii pun in evidenţă dialectica obiectivă ş.a. La cercul de materialism dialectic de la Institutul de medicină din Iaşi s-au dezbătut teme interesante pentru cadrele medicale, cum a fost, de pildă, tema despre „Aspecte filozofice în genetica contemporană“, care a stîrnit un deosebit interes. Apropierea mai strînsă a învăţămîntului ideologic de preocupările cadrelor didactice din învăţămîntul superior este posibilă îndeosebi pe calea organizării diferenţiate a învăţămîntului, prin crearea unor cercuri filozofice pentru specialiştii din diferite domenii ale ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale. La aceste cercuri, care reprezintă o treaptă superioară a învăţămintului ideologic, iau parte cadre didactice care au absolvit universitatea serală de marxism-leninism sau alte forme ale învăţămîntului de partid. Organizaţiile de bază au dat unn ajutor efectiv acestor cercuri în alegerea temelor ce urmau să fie dezbătute. Strădania s-a îndreptat spre stabilirea unor teme de actualitate care să abordeze chestiuni ce interesează pe specialiştii din diferite domenii, să stimuleze discuţiile creatoare. Dezvoltarea impetuoasă a fizicii, îndeosebi a fizicii microparticulelor, a chimiei, a biologiei, iidică cu necesitate problema generalizărilor filozofice, a interpretării materialist-dialectice a noilor cuceriri, combaterea concepţiilor idealiste care în ţările capitaliste împiedică dezvoltarea rapidă a ştiinţelor naturii. Pe acest criteriu, în cercurile care studiază bazele filozofice ale fizicii, matematicii, chimiei, ale biologiei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“. Institutul politehnic, institutul de medicină, au fost puse în discuţie sau se vor dezbate teme ca raportul dintre logica dialectică şi logica formală, teoria marxist-leninistă a cunoaşterii; posibilitatea cunoaşterii lumii; problema cauzalităţii şi determinismului în fizică; despre legătura dintre ştiinţele naturii şi practica socială; unitatea dintre organism şi mediu; combaterea concepţiei idealiste mendeliste organiste şi importanţa filozofică a concepţiei micturiniste; unite probleme filozofice legate de genetica contemporană; freudismul şi ştiinţa; manuscrisele matematice ale lui K. Marx şi însemnătatea lor pentru interpretarea filozofică a noţiunilor matematice. După cum se vede chiar din această enumerare incompletă, este luată în considerare o arie largă de subiecte care pot stimula gîndirea creatoare a cadrelor didactice. In tematica acestor cercuri sînt incluse, de asemenea, probleme actuale de materialism istoric și economie politică menite a da un orizont mai larg cadrelor didactice, a le înlesni și mai mult aprofundarea aspectelor legate de lupta întregului popor, sub conducerea partidului, pentru construirea socialismului. Anul trecut au fost dezbătute în toate cercurile cu tematică specială probleme ce izvorau din hotărîrile ple»narelor Q.Q^/at diil_ documei**’ SIMION TIMOFTE secretar al Comitetului regional al P.M.R. Iași L 1