Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)

1959-12-29 / nr. 4144

Pag. 2-a Din ţările de democraţie populară R. P. ALBANIA I ii 0 ji iimmstts» Nou! teatru „Mîgieni" din oraşul Skodra Regizorul Ji. Seckler * 4 Despre viitoarea premieră a Naţionalului ieşan cu piesa „ Puntila sluga sa Matti“ Ora era destul de matinală, dar ştiam că în sala mare de la ultimul etaj al Teatrului Naţional ,i . " , pe regizorul Mauriciu Seckler dirijînd ultimele pregătiri pentru repetiţiile ca­re aveau să urm­eze. Intr-adevăr, nu mă înşelasem: în lumina încă incer­tă a dimineţii, se aranja mobilierul, se pregătea cadrul, în timp ce actorii îşi făceau rînd pe rînd apariţia.. Gă­sind un interval de răgaz, ne-am a­­dresat tov. regizor cu cîteva întrebări privitoare la punerea în scenă a pie­sei „Domnul Puntila şi sluga sa Matti’’ de Bertolt Brecht, a cărei pre­mieră va avea loc în curînd. — Ce părere aveţi despre faptul că, la o foarte scurtă pe­rioadă după ce s-a jucat la Iaşi „Mutter Courage”, aveţi prilejul să pregătiţi pe aceeaşi scenă o altă lucrare a marelui dramaturg german ? — In legătură cu acest lucru aş vrea să vă spun că Naţionalul ieşean a fost primul teatru din ţară care a avut frumoasa iniţiativă de a face larg cunoscută publicului opera scri­itorului de renume mondial Bertolt Brecht, iniţiativă care a fost apoi pre­luată şi de alte teatre. Faptul că spec­tacolul cu „Mutter Courage” a con­stituit un succes, fiind distins cu pre­miul întîi şi mult apreciat de specta­torii din Iaşi, Bucureşti şi Cluj, a în­semnat de asemenea o răsplată şi un real stimulent. In prezent, pregă­tim „Puntila şi sluga sa Matti”, ur­­mînd a fi reluat mai tîrziu spectaco­lul din anul trecut. Intenţia conducerii teatrului — după cîte mi s-a spus — este ca piesa „Mutter Courage” să fie înscrisă în repertoriul permanent. Este o nouă şi concludentă dovadă a înaltei aprecieri de care se bucură opera valorosului dramaturg, iniţiator al „teatrului epic” şi demascator lu­cid al racilelor societăţii capitaliste. — In legătură cu mesajul de idei al piesei care se repetă în prezent ce aţi putea împărtăşi cititorilor noştri ? — „Puntila şi sluga sa Matti” este o piesă populară cu caracter co­mic, realist, constituind o puternică satiră socială. Pentru noi epoca lui „Puntila” este istoriceşte depăşită, e­­vocarea trecutului însă îşi găseşte pe deplin justificarea aruncînd o lumină adevărată asupra relelor societăţi ba­zate pe exploatare şi nedreptate. Căci păcatele lui Puntila nu sînt doar vi­ciile unui anume individ, ci sînt ale întregii sale clase, ale exploatatorilor. Pus în două ipostaze diferite, eroul principal al piesei ne apare cordial şi „milostiv” cu slugile atunci cînd este beat, despotic şi în adevărata sa lumină atunci cînd redevine treaz, din nou stăpîn, din nou moşierul din Lammi. Caracterul instructiv al piesei care invită la o discuţie de idei este evident, iar trăsăturile ei populare o fac accesibilă publicului. Desigur, nu mai este vorba de atragerea spectatorului prin spectaculos sau aţîţîndu-i curiozita­tea în legătură cu modul cum se va desfă­şura acţiunea de la un act la altul şi făcînd apel la sentimentele sale, ci, esenţialul este ca el să reflecteze şi să tragă singur concluzia asupra jus­teţei sau injusteţei faptelor. — Caracterele acestea ale „teatrului epic” pun desigur probleme noi de interpretare ac­torilor noştri. Doriţi să ne spu­neţi cum le rezolvă colectivul cu care lucraţi ? — Aş vrea în legătură cu acest lucru să amintesc în primul rînd, un citat care spune: „Actorul care joacă într-o „piesă populară” cum ar fi „Puntila” — trebuie să îmbine, după înseşi spusele lui Brecht, maniera „naturală” cu aceea „artistică” folo­sind din plin şarja şi bufonada”. Este vorba în această piesă de un aspru rechizitoriu la adresa moşieri­­mii, a concepţiilor ce o caracterizează prin considerarea critică a personali­tăţii personajului pe care-l interpre­tează, actorul ne va face să apreciem singuri caracterul condamnabil al in­dividului. Avem, aşadar, înaintea noastră înfăţişarea lucidă a unor eroi, o obiectivizare a actorului faţă de rol, fără nici o tendinţă de poleire lirică. Este o interpretare care cere desi­gur eforturi sporite actorilor, problema primordială fiind aceea a înţelegerii profunde a mesajului de idei şi a subtilităţilor operei lui Brecht. In a­­ceastă privinţă aş vrea să spun des­pre colectivul artistic al Teatrului Na­ţional că a dovedit şi de astă dată capacitatea sa, valoroasele însuşiri care-l caracterizează, reuşind într-un timp record să aprofundeze cerinţele teatrului epic şi să răspundă cu entu­ziasm şi cu multă competenţă. Fără îndoială că talentaţii actori ai celei de a doua scene a ţării vor reuşi să semnaleze publicului prin interpreta­rea lor aspectele antiumane ale rela­ţiilor din vechea orînduire socială, problematica relaţiilor de neîmpăcat dintre exploatatori şi exploataţi. Ne bucurăm că noua premieră care va avea loc în curînd va izbuti să facă cunoscută o altă operă a mare­lui dramaturg Bertolt Brecht al cărui nume se bucură de largă circulaţie în între­ga lume. Bineînţeles, ne stră­duim ca spectacolul ce-l pregătim să aibă eco­d dorit în rîndurile spectato­rilor. ELENA PIETRARU AW* —oOo— Interes faţă de cercetările lingvistice Cercul de lingvistică din cadrul Facultăţii de istorie—filologie—filozo­fie îşi desfăşoară activitatea la un nivel ştiinţific corespunzător. Refera­tele ţinute recent de studenţii Dan Mănucă („Sintaxa verbului la Dimi­­trie Cantemir“) şi Dragoş Mocanu­ („Oralitatea stilului lui Ion Crean­gă“) au relevat acest lucru. Discuţiile purtate în jurul refera­telor au dovedit deosebitul interes faţă de cercetările lingvistice. FLACARA IASOLUI Ne scriu corespondenţii Cămin cultural cu orchestra proprie La căminul cultural din comuna Dagîţa, raionul Negreşti,, a luat fi­inţă în decursul lunii decembrie a.c. o orchestră formată din locuitorii a­­cestei comune. Orchestra cuprinde 7 viori, 2 ţambale, un contrabas, a­­cordeon, tobă mare şi mică. Dirijată de tov. Dorin Popescu din Negreşti, orchestra a prezentat la Casa raională de cultură un specta­col alcătuit din muzică populară ro­­mînească. Spectacolul s-a bucurat de mare succes, fiind singura formaţie muzicală de acest gen din cuprinsul raionului. ION TRIFAN Seară literară Elevii clasei a VIII-a de la Şcoala medie din Paşcani au organizat zilele acestea o seară literară închinată ce­lei de a 12-a aniversări a Republicii Populare Române. Tov, profesoară Roşea Elena, a prezentat o conferinţă privind realizările dobîndite de po­porul muncitor în anii regimului de democraţie populară. Au urmat­­reci­tări închinate zilei de 30 Decembrie. Corul pionierilor şi elevilor a prezen­tat apoi un program de cîntece din trecutul de luptă al partidului nos­tru, CARPENSCHI ALEX. Acţiuni pioniereşti Pionierii şi şcolarii de la şcoala de 7 ani din Tătăruşi — Paşcani, în­drumaţi de organizaţia de tineret au sprijinit acţiunea de înfrumuseţare a satului ajutînd la plantarea a 3000 nuci. De asemenea, ei au colectat numai într-o săptămînă aproape 600 kg. fier vechi, expediindu-l apoi uzi­nelor siderurgice din Banat. Trebuie de adăugat şi contribuţia pionierilor la construirea căminului cultural din sat. ANTON GH. GHEORGHE Cabinetul tehnic — sprijin preţios în activitatea inovatorilor Dezvoltarea continuuă a mişcării de inovaţii şi raţionalizări constituie pre­ocuparea permanentă a cabinetului tehnic al Direcţiei regionale CFR Iaşi. In colaborare cu comitetul sin­dical de linie, cabinetul tehnic fo­loseşte numeroase şi variate mijloa­ce de atragere a unor cercuri cît mai largi de muncitori, tehnicieni şi ingineri în mişcarea de inovaţii. Aşa, de pildă, numărul propu­nerilor de inovaţii înregistrate la cabinetul tehnic al Regionalei în 10 luni ale anului acesta este cu 90 la sută mai mare decît cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anu­lui trecut. In cadrul Direcţiei regionale CFR Iaşi acţiunea de sprijinire a munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor în îmbogăţirea cunoştinţelor, se bizuie pe munca cu cartea. Cele 8700 de volume tehnice cu care este înzes­trată biblioteca cabinetului tehnic for­mează o documentare largă. Un preţios stimulent pentru inova­tori şi în acelaşi timp un factor ce contribuie la popularizarea realizări­lor în domeniul inovaţiilor şi raţio­nalizărilor în cadrul Direcţiei regio­nale CFR Iaşi, îl constituie „Vitrina inovatorului“. Aici sunt expuse pro­totipuri ale celor mai reuşite inovaţii. In dezvoltarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări în cadrul Direcţiei regionale CFR Iaşi un rol important l-a avut planul tematic de inovaţii. Cabinetul tehnic al Regionalei a do­vedit preocupare pentru difuzarea şi popularizarea planului tematic de i­­novaţii, elaborat de Departamentul Căilor Ferate, a sprijinit colectivele de inovatori de la Depoul CFR Paş­cani, secţia T.C. Iaşi, Staţia Bîr­­lad, cît şi de la alte unităţi din ca­drul Direcţiei regionale CFR Iaşi în întocmirea de planuri tematice proprii. Planul tematic de inovaţii este o sinteză a celor mai importante şi mai actuale probleme tehnice şi de producţie. El nu constituie însă o îngrădire a mişcării de inovaţii şi raţionalizări. Cabinetul tehnic al Re­gionalei s-a ocupat cu interes de re­zolvarea tuturor propunerilor venite. Circa 25 la sută din numărul de i­­novaţii şi raţionalizări aplicate anul acesta în procesul de producţie al u­­nităţilor din cuprinsul Regionalei CFR Iaşi, nu au fost legate de pro­blemele ridicate de­­planul tematic Sugerînd problemele importante de îmbunătăţirea tehnicii, de perfecţio­nare a utilajului precum şi a sino­logiei producţiei, planul tematic a contribuit în mare măsură la dezvol­tarea mişcării de inovaţii şi raţiona­lizări. In 10 luni ale anului acesta, de pildă, la cabinetul tehnic al Di­recţiei regionale CFR Iaşi au fost înregistrate 390 inovaţii. Dintre a­­cestea, 50 la sută au fost aplicate în procesul de producţie cu rezul- LA DIRECŢIA REGIONALĂ C. F. R. tate în creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, îmbună­tăţirea protecţiei muncii, etc. Un număr de 129 inovaţii sînt în studiu. Printre inovaţiile aplicate în cursul anului acesta se află: „Dispozitiv pentru determinarea paralelismului la bielele de la automotoare“ (inovator Neculai Cristea, Depoul CFR Iaşi), „Centrală Electronică pentru telecon­­ferinţe“ (inovatori Petru Barac, Vir­gil Gavrilescu şi Petru Tătaru — secţia TC. 1 Iaşi), „Dispozitiv de măsurat şi reglat unghiul de fugă la autovehicole,, (inovator Romeo Hulei — secţia auto Iaşi) ş.a. Unele din inovaţiile aplicate au a­vut drept principal rezultat reduce­rea consumului specific şi prin a­ceasta scăderea preţului de cost. Ast­fel numai 5 inovaţii aplicate în ra­mura construcţii, au adus economii anuale în valoare de 137.759 lei. Trebuie spus însă că în dezvolta­rea mişcării de inovaţii şi raţiona­lizări se manifestă şi unele defi­cienţe. Astfel, cabinetul tehnic nu s-a preocupat suficient de extindere -• acolo unde se putea face acest lucru — a unor inovaţii cu bune re­zultate în procesul de producţie (e­­xemplu „robinetul special contra în­gheţului“ ş.a.) Unele inovaţii stau prea mult la cabinetul tehnic pînă sînt rezolvate. „Aparatul de măsurat diametrul in­terior al cilindrilor", a fost aplicat în producţie înainte de a rezolva ca­binetul tehnic dosarul. De asemenea, cabinetul tehnic a neglijat să atragă în rîndul inovatorilor şi raţionaliza­­torilor un număr mai mare de ti­neri şi femei. Se impune de aceea a fi luate măsuri pentru lichidarea a­­cestor lipsuri manifestate în activita­tea cabinetului tehnic al Direcţiei re­gionale CFR Iaşi. OV. SAVU Calitatea produselor — pe primul plan (Urmare din pag. 1­ a) „foarte bun“, în consumaţie aspectul lasă de dorit. Iaurtul se întinde. Ex­plicaţia acestui fenomen l-ar putea da colectivul de la laboratorul sec­ţiei ca şi conducerea acestei unităţi, care nu se preocupă de îmbunătăţi­rea calităţii iaurtului din acest punct de vedere. Practica a demonstrat că atunci cînd şarja nouă este însămîn­­ţată cu maia proaspătă iaurtul nu mai capătă acest aspect. Dar e şi firesc ca atunci cînd însămînţarea se face cu iaurt vechi, lucrurile să se prezinte în felul arătat mai sus. Se pare că unele încercări pentru reme­dierea acestei deficienţe ar fi existat.. S-a făcut experimental însămînţarea unei şarje cu fermenţi selecţionaţi co­mandaţi la Cluj dar care — nu se ştie din ce motive — nu au dat rezul­tate şi la Iaşi. Şi cu asta totul a ră­mas ca mai înainte. Se impune ca inginerii specialişti de la această u­­nitate să nu precupeţească nici cu­noştinţele şi nici timpul necesar pen­tru experimentare şi să găsească cît mai repede cauzele acestui fenomen înlăturindu-le Aspect din depozitul de „M. Eminescu“ din Iaşi, cărţi ai Bibliotecii, centrale Nr. 4144 Spicuiri din programul de : 29 DECEMBRIE 1959 PROGRAMUL I : 8.00 Din presa de astăzi ; 8.30 Salut voios de pionier : „Te slăvim Romînie, pămînt strămoşesc” ; 8.45 „înfloreşte spor­­tu-n ţara mea“ - emisiune de cîntece ; ro.15 Din cîntecele tineretului sovietic ; 10.30 Program pentru iubitorii muzicii popu­lare romîneşti ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.03 Creaţii muzicale inspirate din lupta pentru libertate a poporului nostru ; 11.45 Radio-Prichindel : „De ziua Republicii“; 12.40 Solişti de muzică populară romî­­nească din diferite oraşe ale ţării ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.05 Pagini de mare popularitate din opere ; 14.40 Cîntece re­voluţionare romîneşti ; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.10 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei ; 16.15 Vorbeşte Mos­cova ! ; 16.45 Cîntecul săptămînii : „Re­publică, măreaţă vatră“ ; 17.00 Radiojur­nal şi buletin meteorologic ; 18.00 Revista economică Radio ; 19.00 Buletin de ştiri; 19.05 Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur ; 19.15 Program muzical de­dicat fruntaşilor în producţie din industrie şi agricultură ; 19.40 Melodii de muzică uşoară ; 20.00 Radiojurnal ; 20.30 Jur­nalul satelor ; 21.00 Concert de muzică populară romînească ; 21.30 Opere lite­rare romîneşti traduse peste hotare ; 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport; 22.30 Muzică din operete sovietice ; 12.54 Concert simfonic ; 23.52-23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 14.00 Buletin de ştiri ; 14.07 „Apără­torii patriei“ - program de cîntece ostă­şeşti ; 15.00 Muzică populară romînească ; 15.30 Din melodiile compozitorilor noştri de muzică uşoară ; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 16.50 Mişcarea gre­vistă din ţările capitaliste în anul 1959 ; 17.00 Cîntecul şi jocul popular în creaţia compozitorilor noştri ; 17.23 Sfatul medi­cului : „Sfaturi pentru hipertensivi” ; 17.30 Emisiune muzicală pentru copii : „Cîntece pioniereşti“ ; 18.00 Buletin de ştiri ; 18.05 Formaţii artistice de amatori participante la cel de al V-lea concurs ; 18.30 Din muzica popoarelor ; 19.00 Cîn­tece despre rachetă şi satelit, program de muzică uşoară ; 19.15 Mărturii de scri­itori : Vorbeşte acad. Zaharia Stancu ; 19.30 Muzică uşoară ; 19.40 Pagini eroice în creaţia de operă a compozitorilor noş­tri ; 20.15 Tribuna Radio : România pe drumul socialismului ; 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic ; 21.15 Mu­zică uşoară ; 21.50 Emisiune literară ; 22.00 Muzică populară romînească ; 23.00 Radiojurnal ; 23.15-24.00 Ccn-—t ^2 noapte. RADIO SAŞI marţi — 29 XII 1959 pe 285 m, lungime de undă — Noutăţi tehnice (radioreportaj) — In plină campanie de reparaţii (radioreportaj)­ — Lucrări de hidroamelioraţii orele 18-1070 — Noi produse electrotehnice în 1960 — Interviul emisiunii — Artişti amatori la microfon — Emisiune pentru copii SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASII­E ALECSANDRI”, marţi 29 XII ori 19:30: Oraşul visurilor noastre. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: Torentul; ILIE PINTILIE: Mama vitregă; PUŞKIN; Vîrsta dragostei; TINERETULUI; Am nărui fermecat; ION CREANGA: 29- 30 XII Serenada străzii; 31 XII — 3­1 Voluntarii; CĂMINUL CULTURAL ILIE PINTILIE: 29-31 XII Muzică cu bucluc; 1—3 1 Romanța periferiei; ATELIERELE CFR ILIE PINTILIE șI Umbrela lui Sf. Petru. lanităvotul ideologic al cadrelor didactice In orînduirea socialistă, şcoala are înalta misiune de a forma oameni culţi şi instruiţi, care să stăpînească cuceririle ştiinţei şi tehnicii contem­porane, să cunoască şi să preţuiască valorile civilizaţiei universale şi ale culturii naţionale, să fie militanţi neobosiţi pentru triumful deplin al cauzei clasei muncitoare. Socialismul şi comunismul sînt de neconceput ta­ră cunoaşterea profi­ndă a ştiinţelor naturii şi societăţii, fără însuşirea a tot ceea ce a creat mai înaintat cul­tura propriului popor şi a tuturor popoarelor lumii. De aceea, la temelia procesului de învăţămînt în Repu­blica Populară Romînă stă concepţia marxist-leninistă despre natură şi so­cietate, cuceririle ştiinţei, ceea ce dă un conţinut profund ştiinţific e­­ducării tineretului în şcoli şi univer­sităţi. Statul de democraţie populară a încredinţat învăţătorilor şi profesori­lor îndatorirea înălţătoare de a for­ma pe viitorii cetăţeni ai ţării noas­tre, oameni cu temeinice cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice şi care luptă hotărît pentru construirea socialismu­lui, participanţi activi la viaţa poli­tică şi obştească. Cadrele didactice au misiunea de a lupta pentru stîr­­pirea obscurantismului şi înapoierii culturale moştenite din trecut, de a educa un tineret capabil să poarte în rîndul celor mai largi mase făclia culturii şi ştiinţei înaintate. Zecilor de mii de profesori şi învăţători le-au încredinţat partidul şi guvernul mi­siunea patriotică de a creşte din ti­nerii noştri oameni devotaţi patriei socialiste, Republica Populară Romînă. Pentru a-şi îndeplini cu cinste sar­cina lor de mare răspundere, învă- 1 1) Gh. Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvîntări, E.S.P.LA, 1955, ediţia a IV-a ,pag. 464 ţătarii şi profesorii au nevoie de o înaltă pregătire şti­inţifică şi peda­gogică, sprijinită pe bogate cunoştinţe de cultură generală, care să aibă la bază învăţătura marxist-leninistă, sin­gura concepţie ştiinţifică despre na­tură şi societate. „Cunoaşterea temei­nică a ştiinţei marxist-leniniste, a a­­devărului ştiinţific despre natura, viaţă, societate — arăta tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej —, este necesară pentru aprofundarea orică­rei ramuri a ştiinţei — fizica, chi­mia, matematica, fără să mai vorbim de istorie, limbă, literatură”­­)­Materialismul dialectic este călăuza sigură a omului de ştiinţă. Numai cu ajutorul acestei Concepţii pot fi studiate fenomenele naturii şi eveni­mentele sociale în mişcare, dezvol­tarea şi transformarea lor. Învăţămîntul ideologic contribuie ca profesorii şi învăţătorii să meargă în pas cu dezvoltarea ştiinţei, să poată interpreta de pe poziţii juste noile cuceriri ale ştiinţei, să explice semnificaţia profundă a evenimentelor contemporane, însuşirea marxism-leni­­nismului ajută cadrele didactice să seziseze, să demaşte şi să combată cu toată vigoarea manifestările şi concepţiile retrograde ale ideologiei burgheze ,să educe tineretul în spi­ritul intransigenţei revoluţionare îm­potriva prejudecăţilor şi obscurantis­mului. Partidul Muncitoresc Român orien­tează învăţămîntul de toate gradele spre legătura tot mai strînsă cu prac­tica construcţiei socialiste, astfel ca tinerii care păşesc de pe băncile şco­lii în viaţă să poată da o contribu­ţie activă la dezvoltarea economică şi culturală a patriei. Pentru a-şi în­deplini cu cinste obligaţiile ce de­curg pentru ele din această impor­tantă caracteristică a învăţămintului din ţara noastră, cadrele didactice au nevoie să cu­­­­noască problemele construirii socialismului în RPR. In­­văţămîntul ideologic contribuie ca profesorii şi învăţătorii, lectorii şi asistenţii etc., să studieze şi să-şi însuşească politica partidului de fă­urire a orînduirii socialiste, să stă­pînească variatele probleme legate de industrializarea socialistă, transforma­rea socialistă a agriculturii, revoluţia culturală, politica internaţională ş.a. Manifestînd un Interes deosebit pen­tru studierea teoriei marxist-leniniste şi cunoaşterea aprofundată a politicii partidului, un important număr de cadre didactice au studiat în anii trecuţi în diferite forme ale învăţă­­mîntului de partid, universităţi şi şcoli serale de marxism-leninism, cercuri de studiere a filozofiei, eco­nomiei politice, istoriei PMR. Creşte, zi de zi, numărul profesorilor şi în­văţătorilor care studiază individual lucrări ale clasicilor marxism-leninis­­mului. Experienţa acumulată, intere­sul crescînd al cadrelor didactice pen­tru aprofundarea teoriei marxist-leni­niste, sarcinile educative tot mai mari care stau în faţa profesorilor şi în­văţătorilor au determinat organizarea mai temeinică a învăţămintului ideo­logic al corpului didactic. Incepînd cu anul trecut a fost posibilă gene­ralizarea studiului organizat al mar­­xism-leninismiului pentru toate cadre­le didactice. Aceasta constituie un mare ajutor pentru îmbunătăţirea în­­trun­tui proces de învăţăm­înt. Problemele învăţămintului ideologic al cadrelor didactice ocupă un loc important în activitatea Comitetului regional de partid Iaşi. După cum se ştie, în regiunea noastră şi în special în oraşul Iaşi există impor­tante instituţii ştiinţifice şi culturale, numeroase şcoli elementare, medii şi superioare,­in oraşul Iaşi funcţio­nează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, cea mai veche universitate din Republica Populară Romînă, de la a cărei întemeiere se împlinesc în 1960 o sută de ani, şi alte 4 insti­tute de învăţămînt superior: Institu­tul politehnic, Institutul de medicină, Institutul agronomic şi Institutul pe­dagogic. Numărul total al studenţilor din Iaşi trece de 8000, iar al cadre­lor didactice universitare este de cir­ca 1000. In momentul de faţă, în în­treaga regiune un număr de 6500 de cadre didactice activează în învăţă­­­mîntul elementar şi mediu, constituind o forţă puternică în ridicarea nive­lului de cultură al poporului mun­citor. Datorită muncii desfăşurate de co­mitetul regional de partid, împreună cu comitetul executiv al sfatului popu­lar al regiunii, aproape toate cadrele didactice participă la învăţămîntul ideologic, studiind în diferite cercuri şi cursuri. La Universitatea „Alexan­dru Ioan Cuza" funcţionează cercuri de materialism dialectic şi materia­lism istoric, cercuri în care se stu­diază bazele filozofice ale matema­ticii, fizicii, chimiei şi biologiei, ba­zele filozofice ale istoriei şi dreptu­lui; la Institutul politehnic funcţio­nează cercuri de materialism dialec­tic şi materialism istoric, cercuri de studiere a economiei politice şi a bazelor filozofice ale fizicii şi chi­miei; la Institutul de medicină există cercuri de materialism dialectic, iar la Institutul agronomic cercuri de economie politică. O parte din ca­drele didactice din învăţămîntul su­perior urmează cursurile Universită­ţii serale de marxism-leninism de pe lîngă comitetul regional de partid. Peste 6000 de cadre didactice de la şcolile de cultură generală din re­giune studiază în mod organizat ba­zele marxist-leninismului* In organizarea învăţămintului ideo­logic pentru cadrele didactice, comi­­tetul regional de partid a avut şi are în vedere ca studiul organizat al teoriei marxist-leniniste de către profesori, învăţători, conferenţiari, lec­tori şi asistenţi să-i ajute nemijlocit în activitatea lor didactică, în cu­noaşterea aprofundată a politicii par­tidului, în legarea strînsă a invaţâ­­mîntului de practica construirii socia­lismului. Însuşirea cunoştinţelor de materialism dialectic şi istoric, de e­­conomie politică marxist-leninistă şi socialism ştiinţific, în strînsă legă­tură cu problemele practice ale tre­cerii de la capitalism la socialism în ţara noastră, nu constituie un scop în sine, ci trebuie să contribuie la îmbogăţirea conţinutului lecţiilor pre­date în şcoli şi institute, la lărgirea orizontului politic şi ştiinţific al ca­drelor didactice şi apoi a­ elevilor şi studenţilor. Atît lecţiile cit şi semi­­nariile trebuie să folosească cadrelor didactice în înţelegerea problemelor politice generale, a problemelor de specialitate, să le ajute în educarea comunistă a elevilor şi studenţilor. Bineînţeles că învăţămîntul ideologic nu poate înlocui pregătirea didactică, studiul permanent al materiei de spe­cialitate, a­ problemelor pedagogice. Însăşi aprofundarea temeinică a fi­lozofiei marxist-leniniste este posibilă numai pe baza însuşirii unui material ştiinţific concret, deoarece ştiinţele naturii şi ştiinţele sociale particulare confirmă pe deplin materialismul dia­lectic şi materialismul istoric. Ţinînd seamă de toate acestea, co­mitetul regional de partid s-a îngrijit ca planul tematic al cercurilor de studii să fie cît mai mult apropiat de nevoile diverselor categorii de in­telectuali. Astfel, cercurile care stu­diază bazele marxism-leninismului şi la care participă învăţătorii şi pro­fesorii de şcoală medie dezbat pro­bleme ideologice şi politice legate de predarea istoriei, geografiei, fizicii, limbii şi literaturii române în şcoala elementară şi medie, îndeosebi, lec­ţiile şi seminariile despre industria­lizarea socialistă, transformarea so­cialistă a agriculturii, despre bază şi suprastructură sînt orientate spre dezbaterea celor mai actuale proble­me ridicate de construcţia socialis­mului în ţara noastră. Strădania or­ganizaţiilor de partid, a propagandiş­tilor din cercurile care cuprind în­văţători şi profesori din şcoala me­die este de a sublinia în discuţii rea­lizările din raioanele sau localităţile respective, spre a arăta roadele po­liticii ştiinţifice a partidului nostru prin fapte pe care le întîlnesc în mod curent atît cadrele didactice cît şi elevii. Cercurile de filozofie şi economie politică din institutele de învăţămînt superior, la care participă cadrele didactice de diferite specialităţi care n-au trecut prin alte forme ale în­­văţămîntului ideologic, îmbină studiul problemelor generale filozofice şi e­­conomice cu preocupările didactice de specialitate ale cursanţilor. Astfel, in anul trecut, discutarea unor teme ca „Materie şi conştiinţă“, „Filozofia Şi ştiinţele naturii” a fost orientată spre aprofundarea acelor aspecte care pre­zentau interes deosebit pentru cadre­le didactice de la catedrele de şti­inţele naturii, cum ar fi determinarea materială a fenomenelor de conştiinţă, raportul dialectic dintre creier şi gîn­­­dire, modul în care datele din dife­rite domenii ale ştiinţelor naturii pun in evidenţă dialectica obiectivă ş.a. La cercul de materialism dialectic de la Institutul de medicină din Iaşi s-au dezbătut teme interesante pentru cadrele medicale, cum a fost, de pildă, tema despre „Aspecte filozofice în genetica contemporană“, care a stîrnit un deosebit interes. Apropierea mai strînsă a învăţă­­mîntului ideologic de preocupările ca­drelor didactice din învăţămîntul su­perior este posibilă îndeosebi pe ca­lea organizării diferenţiate a învă­­ţămîntului, prin crearea unor cercuri filozofice pentru specialiştii din dife­rite domenii ale ştiinţelor naturii şi ştiinţelor sociale. La aceste cercuri, care reprezintă o treaptă superioară a învăţămintului ideologic, iau parte cadre didactice care au absolvit u­­niversitatea serală de marxism-leni­nism sau alte forme ale învăţămîn­­tului de partid. Organizaţiile de bază au dat unn ajutor efectiv acestor cercuri în a­­legerea temelor ce urmau să fie dez­bătute. Strădania s-a îndreptat spre stabilirea unor teme de actualitate ca­re să abordeze chestiuni ce intere­sează pe specialiştii din diferite do­menii, să stimuleze discuţiile crea­toare. Dezvoltarea impetuoasă a fizicii, în­deosebi a fizicii microparticulelor, a chimiei, a biologiei, iidică cu nece­sitate problema generalizărilor filozo­fice, a interpretării materialist-dia­­lectice a noilor cuceriri, combaterea concepţiilor idealiste care în ţările capitaliste împiedică dezvoltarea rapi­dă a ştiinţelor naturii. Pe acest cri­teriu, în cercurile care studiază ba­zele filozofice ale fizicii, matematicii, chimiei, ale biologiei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“. Institutul po­litehnic, institutul de medicină, au fost puse în discuţie sau se vor d­ez­­bate teme ca raportul dintre logica dialectică şi logica formală, teoria marxist-leninistă a cunoaşterii; posi­bilitatea cunoaşterii lumii; problema cauzalităţii şi determinismului în fizi­că; despre legătura dintre ştiinţele naturii şi practica socială; unitatea dintre organism şi mediu; combate­rea concepţiei idealiste mendelist­­e organiste şi importanţa filozofică a concepţiei micturiniste; unite proble­­me filozofice legate de genetica con­temporană; freudismul şi ştiinţa; ma­nuscrisele matematice ale lui K. Marx şi însemnătatea lor pentru interpre­tarea filozofică a noţiunilor matema­tice. După cum se vede chiar din a­­ceastă enumerare incompletă, este luată în considerare o arie largă de subiecte care pot stimula gîndirea creatoare a cadrelor didactice. In tematica acestor cercuri sînt in­cluse, de asemenea, probleme actua­le de materialism istoric și econo­mie politică menite a da un orizont mai larg cadrelor didactice, a le în­lesni și mai mult aprofundarea as­pectelor legate de lupta întregului popor, sub conducerea partidului, pentru construirea socialismului. Anul trecut au fost dezbătute în toate cercurile cu tematică specială pro­bleme ce izvorau din­ hotărîrile ple»­narelor Q.Q^/at diil_ documei**’ SIMION TIMOFTE secretar al Comitetului regional al P.M.R. Iași L 1

Next