Flacăra Iaşului, februarie 1960 (Anul 16, nr. 4172-4195)
1960-02-02 / nr. 4172
r A Să intensificăm activitatea brigăzilor ştiinţifice — forme noi de răspîndire a ştiinţei! Brigăzile ştiinţifice, care constituie uin element nou, valoros în munca politică şi culturală de masă au luat o mare extindere în cuprinsul regiunii noastre. Comitetul regional de partid apreciind eficienţa acestei forme de răspîndire a ştiinţei şi culturii, a imprumat filiala SRSG în direcţia organizării brigăzilor şi a intensificării activităţii lor. S-au iniţiat astfel numai în ultimele 3 luni, de către secţia de învăţămînt şi cultură a Sfatului popular regional în colaborare cu SRSG, circa 45 de brigăzi ştiinţifice în afara celor alcătuite la raioane. Acestea au străbătut satele, contribuind din plin la explicarea politicii partidului nostru, la popularizarea ştiinţei, combaterea misticismului şi superstiţiilor, la educarea maselor de oameni ai muncii în spiritul patriotismului şi internaţionalismului proletar. Cuprinzînd specialişti din diverse domenii (medici, ingineri agronomi, zootehnişti, jurişti, etc.), brigăzile au răspuns variatelor probleme ridicate de auditori, aducînd sugestii, soluţii şi îndemnuri dintre cele mai utile. Aşa se explică entuziasmul cu care sînt primite şi larga participare a ţăranilor muncitori (peste 400 auditori în fiecare din comunele Ruginoasa, Flămînzi, Cepleniţa, etc., cîte 300 şi 350 la Bălţaţi, Belceşti, Leţcani, Podul Iloaiei, Mirceşti, Hălăuceşti). Importanţa întrebărilor puse de participanţi privind transformarea socialistă a agriculturii, aplicarea agrotehnicii avansate, prevenirea şi tratarea bolilor, păstrarea avutului obştesc, problemele de astronomie, biologie, etc. dovedesc interesul sporit, setea şi dragostea de cultură. De o mare importanţă este documentarea brigăzilor care obişnuiesc, de îndată ce sosesc într-un sat, să viziteze ţăranii muncitori pentru a le cunoaşte preocupările, problemele la care specialiştii vor trebui să răspundă mai tîrziu, numai după o pregătire temeinică. Faptul că de obicei aceste echipe sunt alcătuite din cei mai capabili intelectuali cu bogată experienţă şi ataşament faţă de poporul «muncitor explică în mare măsură interesul de care se bucură. La antrenarea unui mare număr de participanţi din rîndurile ţărănimii muncitoare contribuie şi formaţiile artistice care însoţesc brigăzile, prezentând programe bogate şi instructive. Şi totuşi, în munca brigăzilor, care în ultima vreme a cunoscut un mare avînt, se semnalează uneori deficienţe care trebuie grabnic înlăturate. In unele raioane cum ar fi Huși, de exemplu, s-a constatat la un moment dat, goana după un număr mare de brigăzi, ceea ce desigur nu permite totdeauna o selectare atentă a rectorilor și nici consolidarea cîtorva brigăzi care să dobîndească prin practică o bogată şi folositoare experienţă. In ceea ce priveşte alegerea cadrelor, se remarcă uneori şi la Iaşi că lectorii sunt înlocuiţi în ultimul moment cu elemente mai puţin pregătite, ceea ce duce la scăderea calităţii muncii.Recent, la Bivolari, de exemplu, problemele agrotehnice n-au fost destul de bine explicate, făcîndu-se chiar unele confuzii). De asemenea, dacă în general Filiala Academiei RPR şi Institutele de învăţămînt superior au înţeles să dea un sprijin preţios brigăzilor ştiinţifice, nu acelaşi lucru se poate spune despre secţia de învăţămînt şi cultură a oraşului Iaşi care nu îndrumă cadrele didactice din învăţămîntul mediu pentru a acorda ajutorul cuvenit acestei forme de culturalizare a maselor. In ceea ce priveşte mobilizarea ţăranilor muncitori, se observă că în unele sate nu este satisfăcătoare din lipsa de preocupare a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale care nu se străduiesc să popularizeze din timp brigăzile ştiinţifice. Nici unele comitete de întreprindere cum ar fi la ,,Ţesătura’’, Complexul CFR, ICET, nu s-au preocupat de antrenarea muncitorilor atunci cînd brigăzile ştiinţifice au vizitat aceste întreprinderi. Astfel de lipsuri se cer grabnic lichidate, impunîndu-se totodată studierea în prealabil de către membrii brigăzilor a specificului local pentru a face răspunsurile cît mai interesante şi folositoare. O atenţie sporită trebuie să se acorde lămuririi problemelor internaţionale, evenimentelor la zi care stimulează un deosebit interes. Itinerariul brigăzilor trebuie stabilit în funcţie de necesităţi şi schimbarea rutei trebuie neapărat evitată. S-a constatat că rezultatele cele mai bune se obţin atunci cînd se cunosc din timp întrebările pe care le pun oamenii muncii, în aşa fel încît, membrii brigăzilor să se poată pregăti temeinic pentru a da răspunsuri complete, bine documentate, convingătoare. Organizaţiile de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să se ocupe îndeaproape de conţinutul răspunsurilor, să ajute pe membrii brigăzilor în folosirea exemplelor locale, în alcătuirea unor explicaţii bazate pe învăţătura marxistleninistă, însoţirea explicaţiilor teoretice cu demonstraţii practice şi experienţe este un procedeu extrem de folositor. Utilizînd astfel de metode brigăzile şi-au dovedit eficacitatea în răspîndirea ştiinţei şi culturii. Iată de ce, este datoria organelor de partid şi a sfaturilor populare să militeze pentru această formă nouă, atît de îndrăgită de oamenii muncii şi atît de rodnică. Secţiile de învăţămînt şi cultură şi subfilialele SRSC, sub îndrumarea organelor de partid, au datoria să organizeze brigăzi ştiinţifice la fiecare raion, bineînţeles în raport cu cadrele de specialişti de care dispun şi punînd pe primul plan calitatea, asigurarea purităţii ideologice a acestei activităţi, selecţionarea unor elemente capabile, cu o bună pregătire politică şi culturală. Participarea unor activişti de partid şi de stat în componenţa acestor brigăzi va ajuta la expunerea problemelor internaţionale şi a sarcinilor importante şi actuale ce stau în faţa raioanelor. De asemenea, problemele dezbătute în cadrul întîlnirilor cu cetăţenii vor constitui un nou prilej de a cunoaşte preocupările maselor, orientînd apoi manifestările cultural-artistice spre a răspunde cerinţelor lor. Este foarte important ca în planul brigăzilor ştiinţifice să figureze probleme privind creşterea continuă a recoltelor la hectar, dezvoltarea culturii porumbului siloz pe baza creşterii producţiei de carne şi lapte, apoi probleme privind mobilizarea mijloacelor materiale şi băneşti din fondurile şi resursele proprii pentru lucrările de investiţii în GAC-uri, etc. Din experienţa de pînă acum s-a văzut că brigăzile ştiinţifice constituie un minunat mijloc de răspîndire a cunoştinţelor politice şi culturale. Să luăm deci toate măsurile pentru ca această nouă formă de activitate să capete o tot mai mare extindere, răspunzând exigențelor actuale, sarcinilor mari ale construirii socialismului. Agenţiile de prera transmit: — Vizita lui K. E. Voroşilov, F. R. Kozlov şi E. A. Furţeva în India. — A. I. Mikoian va pleca la Hassana. — Noua iniţiativă de pace a R.D. Germane. — Conferinţa de la Londra a organizaţiei „Gruparea pentru victoria socialismului" ope -4» întâlnirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice Duminică dimineaţa, la Casa de Suituri a studenţilor „Grigore Precuteasa“ din Bucureşti au continuat lucrările întâlnirii tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Alexandria Kalîdopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democrată din Grecia, care a prezidat şedinţa, a dat citire telegramei adresată de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., participanţilor la întîlnirea de la Bucureşti, primită cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuţiile pe marginea raportului general. In cadrul şedinţei au fost citite mesajele adresate întîlnirii. Tot în cursul dimineţii au avut loc Intîlniri între delegaţiile tineretului şi studenţilor din diferite ţări. Lucrările întîlnirii au continuat luni dimineaţa cu discuţii pe marginea raportului general. Şedinţa a fost prezidată de Luca Vandesa, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist Italian. A luat cuvîntul Cristian Echard, secretar general al FMTD, Athanasios Kakoianis, preşedintele organizaţiei de tineret a partidului EDA, deputat în parlamentul grec, Vlado Obradovici, membru al Prezidiului Tineretului popular din Iugoslavia, Gianni Guiscardi, din partea conducerii mişcării tineretului socialist italian, Sudhandhu Ghaudhuri, secretar al U.I.S., Mihail (Continuare în pag. 4-a) Consfătuire cu propagandiştii In ziua de 31 ianuarie a.c. a avut loc la sediul şcolii de partid de doi ani din Iaşi, o consfătuire cu propagandiştii de la cercurile de studiere a istoriei PMR şi a Statutului PMR. La consfătuire au participat 120 propagandişti din oraşul şi regiunea Iaşi. Cu acest prilej s-au prezentat patru referate, după care au urmat discuţii interesante despre modul de pregătire a propagandiştilor, conducerea convorbirilor, realizarea legăturii dintre teorie şi practică, urmărirea eficacităţii învăţămîntului de partid. In concluzie asupra lucrărilor consfătuirii s-au făcut recomandări preţioase pentru o mai bună desfăşurare a activităţii cercurilor de învăţămînt. In cadrul consfătuirii, propagandiştii au ascultat o expunere asupra principalelor probleme legate de studierea istoriei partidului nostru şi o expunere asupra raportului tovarăşului N. Si Hruşciov: Dezarmarea — calea spre consolidarea păcii şi asigurarea prieteniei între popoare”, ţinut la sesiunea Sovietului Suprem al URSS din 11 ianuarie a.c. Antibiotice de uz zootehnic Fabricat de antibiotice Iaşi a început anul acesta săi producă un sortiment variat de antibiotice menite să servească, ca biostimulent în creşterea şi îngrăşarea vitelor ,şi păsărilor. Zilele trecute, fabrica a şi expediat unor gospodării agricole de stat din țară, o cantitate de 1750 kg. de enclofurin (aureociclină furajeră). —oOo— Fruntaşi în întrecere Colectivul fabricii de ţigarete-Iaşi a desfăşurat în cursul lunii ianuarie crt. o vie întrecere socialistă. Drept rezultat, sarcinile de producţie prevăzute pentru perioada respectivă au fost depăşite ,realizîndu-se astfel peste plan 11.310.000 bucăţi ţigarete. In fruntea întrecerii desfăşurată pentru obţinerea acestor realizări, s-au situat Zenovia Voinescu, Elena Hurduboi, Maria Tămase, Elena Abărberiţei ş.a. Recent, pe str. Păcurari 34 a fost dat In folosință un bloc cu 24 apartamente. IN CLIȘEU: clădirea noului bloc. HI Racheta, a atins suprafaţa Oceanului Pacific în regiunea stabilită MOSCOVA 1 (Agerpres) - TASS anunţă : In conformitate cu planul de realizare a unei rachete balistice mai puternice, cu mai multe trepte, in vederea lansării de sateliţi grei ai pămîntului şi în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului solar, la 31 ianuarie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafaţa Oceanului Pacific în regiunea stabilită, la 31 ianuarie a.c., ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zborului în atmosferă şi a fost reperată la căderea in apă de către staţiile de radiolocaţie şi de staţiile optice şi acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat o dată mai mult înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a.c., a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei. In legătură cu aceasta, Agenţia TASS este împuternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonatele indicate în Comunicatul TASS din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigaţie şi comunicaţiile aeriene înainte de termen — la 1 februarie. Bugetele şi planurile locale pe anul 1960 — în discuţia sesiunilor sfaturilor populare in zilele de sîmbătă şi duminică s-au desfăşurat in cuprinsul regiunii sesiunile sfaturilor populare orăşeneşti şi raionale în cadrul cărora s-a analizat modul în care au fost îndeplinite bugetele locale în 1959 Şi s-au examinat şi aprobat bugetele şi planurile locale pe anul în curs. Atît rapoartele asupra acestei probleme prezentate dcomitetele executive, corapoartele prezentate de comisiile permanente financiare cît şi discuţiile purtate de deputaţi au scos în evidenţă experienţa bună cîştigaţă în anul trecut în ce priveşte gospodărirea cu chibzuinţă a mijloacelor financiare pe care sfaturile populare le-au avut la îndemînă, şi au criticat totodată unele lipsuri în conducerea economiei şi activităţii culturale locale. Odată cu studierea atentă a surselor de venituri la buget deputaţii au analizat şi cerut comitetelor executive ale sfaturilor populare să cheltuiască cu grijă şi răspundere fondurile stabilite pentru anul în curs. Dezbătînd şi aprobînd bugetul local pe anul I9BU, deputaţii sfaturilor populare orăşeneşti şi raionale s-au angajat să-şi intensifice eforturile în vederea înfăptuirii prevederilor Plenarei 6.G. al PMR din 3—5 decembrie 1959, astfel încît activitatea economică şi financiară a sfaturilor populare aspective să cunoască o continuă îmbunătăţire. Pină la sfîrşitul lunii mai a.c. pe str. Filimon Sîrbu, colţ str. Petru Rareş se va da in folosinţa un loc cu 61 apartamente, un magazin şi o centrală termică. In fotografie , zidarii Paraschiva Curcă şi Ioan Cotei muncitori care s-au evidenţiat în mod deosebit la lucrările de zidărie de pe şantier. Cuvîntul deputaţilor Sesiunea a XIV-a a Sfatului popular orăşenesc Iaşi a remarcat progresul însemnat ce l-a cunoscut economia oraşului în anul trecut. Au fost realizate noi lucrări care au contribuit la creşterea nivelului de trai, material şi cultural al oamenilor muncii. In folosinţa acestora, au feri date aproape 600 apartamente, iar pentru nevoile social-culturale au fost executate noi lucrări. Astfel, spaţiul de şcolarizare s-a mărit prin darea în funcţiune a unui număr de 16 noi săli de clasă, a fost dat în folosinţă complexul Ciric şi altele. Rezultate de seamă s-au obţinut şi în domeniul gospodăririi oraşului. Reţeaua electrică a fost extinsă pe un număr de 26 străzi, în lungime totală de 9.805 m.l., de asemenea, reţeaua de apă şi canalizări a fost extinsă pe o lungime de 5.938 m.l. La realizările obţinute pe târâm gospodăresc-edilitar ,cetăţenii, mobilizaţi de organizaţiile de partid şi sfatul popular, au participat activ, ei realizînd prin munca patriotică depusă, economii în valoare de 3.700.000 lei. Creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei este ilustrată şi de faptul că anul trecut unităţile comerţului local au desfăcut către populaţie un volum sporit de produse cu peste 15.000.000 lei faţă de 1958. In cuvîntul lor, deputaţii au făcut referiri critice privitoare la modul în care unele întreprinderi de industrie locală şi-au îndeplinit planul. Astfel, întreprinderea „Proletarul’’ şi-a îndeplinit planul producţiei globale doar o proporţie de 82,6 la sută, iar planul de beneficii în procent de numai 48 la sută, aceasta şi ca urmare a menţinerii stocurilor supranormative şi a producerii unor sortimente nesolicitate de populaţie. Sesiunea a cerut comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc să-şi îndrepte cu mai multă răspundere atenţia spre conducerea economiei locale. Alţi deputaţi, între care tov. A. Lingureanu, S. Pietraru, ş.a. at. t'1» ticat cu tărie pe conducătorii unor organizaţii comerciale (ex. OCL Alimentara, OCL Produse Indust","fet precum şi comitetul executiv pentru lipsurile de care se fac vinovaţi în îndeplinirea planului de aprovizionare şi desfacere doar în procent de 96,3 la sută şi respectiv 94,6 la sută, şi pentru depăşirea cheltuielilor de circulaţie. Critici judicioase au fost adresate comitetului executiv care, în calitate de beneficiar, nu a tras la răspundere proiectantul în ceea ce priveşte respectarea prevederilor contractuale, acceptând depăşirea nejustificată a termenelor de predare şi documentaţiei tehnice, datorită cărui fapt întreprinderea construcţii nu a putut preda în termen circa 25 la sută din apartamentele planificate a fi date în folosinţă la sfîrşitul anului trecut. (Continuare în pag. 2 a) Intr-o seară de iarnă la Bîrlad îndeobşte, silele de iarnă sunt mohorite şi plicticoase, cu cerul sur, coborit pe păraiit... Pământul — dezgolit de straiele cele verzi şi vii in adierea vintului — sub zăpadă, e trist, ca şi copacii fără nicio frunză pe crengi. Bar şi iarna are frumuseţile ei! Cine n-a rămas fermecat cînd, în asfinţitul soarelui de iarnă, din orizont se revarsă peste întinsul albului de zăpadă, nenumărate nuanţe de portocaliu? Şi apoi cină, dacă nu în serile de iarnă, se aşează bunicii la gura sobelor şi spun nepoţilor poveştile cele lungi Cu Feţi ,•••• zîne Cosînzene? iarna se lasăseara devreme. La Bîrlad — dar parcă numai aici ? se aprind acum becurile cu curent de la Borzești. Cinci se aprind becurile pe străzile Birladului, printre cei care ies să se plimbe pe centru (plimbări scurte de iarnă) se află metalurgiștii de la fabrica de rulmenţi , şi ea realizare a regimului nostru. Plimbările în serile de iarnă sînt plăcute; privirile iţi sînt furate de puzderia sclipirilor din zăpadă. Dar Pe lingă frumuseţea naturii, nu se poate ca de cîte ori treci pe strada Republicii din Bîrlad să nu-ţi arunci privirile şi să admiri blocul cu patru nivele, nou construit. — E mare blocul — constaţi. Predomină împrejurimile. — Tovarăşe! Pe trotuar, vine maşina. Aşa-i. Vine maşina. La Bîrlad birjarii sînt faliţi. Se recalifică. In susul şi în josul străzii aleargă autobuse şi „Moscoviciuri". Trebuie să circuli numai pe trotuar. • Pe trotuar, unii circulă, alţii se opresc la vitrinele viu luminate şi bogate în mărfuri, cum sînt dealtfel şi magazinele. Magazinele sînt pline şi de cumpărători. Mai e puţin timp pînă la închidere şi fiecare e grăbit să termine tîrguielile. Se pare însă că Paraschiva Postolache, muncitoare la fabrica de confecţii nu prea este grăbită. Nici nu s-a hotărit ce sa cumpere. De aceea a cerut unei vînzătoare de la magazinul nr. 9 - textile, galanterie, tricotaje, unde se afla, un sfat: — Ce cadou să-i cumpăr unei prietene care îşi serbează onomastica? — Avem lucruri felurite. — Aşi vrea, ştiţi — ceva frumos. — Luaţi baticul ăsta de mătase. Sau fularul acesta de voal. Paraschiva Postolache s-a hotărit în cele din urmă şi a cumpărat un fular din voal. Şi în timp ce ea mergea spre casă Neculai Croitoru, trezor la întreprinderea „.Brumul Socialismului” se ducea împreună cu soţia să-şi petreacă seara vizionînd, la noul şi elegantul cinematograf „Victoria” filmul „Vizita lui N. S. Hruşciov în America”. Nu mult mai tîrziu, a început spectacolul la Teatrul „Victor Ion Popa”. Printre spectatori iat-o pe Elena Şagă, muncitoare la FRB, împreună cu prietenul ei Ilie Puşcaşu şi el muncitor fruntaş la fabrica de rulmenţi. In timp ce aceşti tineri vizionează piesa Cauţiunea”, unii din tovarăşii lor de muncă îşi petrec seara la clubul FRB, jucind şah, remizau citind în sala de lectură. Iarna se lasă seara devreme. Cînd se lasă seara pe străzile Birlacului se aprind becurile. Şi ce plăcut este să te plimbi în serile de iarnă, privirile îţi sînt furate de puzderia sclipirilor din zăpadă. Pe Ungă frumuseţea naturii s-au adăugat frumuseţile făurite de mîinile harnice ale muncitorilor noştri, conduşi de partid. OV. SAVU ♦ * ♦ ♦ ♦ -♦ 44«♦ : ♦ »4 > ♦ ♦ * * ♦ ♦ - —i Televizoare I şi aparate I de radio I pentru populaţie ! In după amiaza zi 4 lei de 29 ianuarie. I sculerul Florin Ţaga ♦ de la FRB s-a pre- i zentat la magazinul de articole electrice al OCL Produse Industriale, de unde şi-a cumpărat un televizor. In aceeaşi zi tov. Ion Mastacan, tot de la fabrica de rulmenţi, şi-a cumpărat un aparat de radio „Verdi” în valoare de 3.900 lei. In luna ianuarie au fost vîndute la magazinul de articole elec- I trice al OCL Produse Industriale-Bîrlad nu♦ mai aparate de radio J de diferite tipuri — 43 de bucăţi, 80.000 kg. fier vechi, într-o singură zi Duminică 31 ianuarie a.c., pionierii şi elevii şcolilor elementare şi medii din oraşul Iaşi au colectat 89.000 kg. fier vechi. In această acţiune s-au evidenţiat elevii şcolilor medii nr. 1, 2, 5 şi ai şcolilor elementare nr. 1, 2 şi 18. Studenţi în excursie » Duminică au plecat în excursie, prin ONT ♦ Carpaţi, filiala Iaşi mai multe grupuri de studenţi din centrul universitar Iaşi, care îşi vor petrece vacanţa în diferite locuri pitoresc ale ţării. Spre Gîrbova-Sinaia, s-au îndreptat 100 de studenţi, la Cota 1400 au plecat 45 studenţi, alţi 100 de studenţi vor urca pe Rarău, 50 merg la Deia — C. Lung Moldovenesc şi 25 la Izvorul Mureşului unde vor sta timp de 10 zile. O nouă premieră a Naţionalului ieşean In curînd, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” va prezenta în premieră spectacolul „Nuntă mare“ de Simon Magda. Spectacolul, regizat de Traian Ciurea avînd scenografia de M. Zaiţ va fi prezentat îr premieră la Hîrlău după care interpreţii spectacolului se vor deplasa în satele şi comunele din raion unde vor prezenta acelaşi spectacol în faţa ţăranilor muncitori. Cîştigătorii concursului „Cine ştie, cîştigă“ Duminică 31 ianuarie a.c. s-a desfăşurat în oraşul Iaşi, în sala Filarmonicii de Stat „Moldova” concursul „Cine ştie, cîştigă“, cu tema „Viaţa şi opera lui Cehov” organizat de Consiliul orăşenesc ARLUS. Cîştigătorii concursului: Maria Piridbe, muncitoare la fabrica de antibiotice şi Romulus Croitoru, elev la şcoala medie nr. 3. Au mai dat răspunsuri frumoase Alea Cahani muncitor la fabrica de tricotaje „Moldova” şi Rodica Arghiropol, elevă la şcoala medie nr. 4. Adunări ale tineretului Luni, la fabrica de confecţii „Proletarul roşu” şi la complexul şcolar din Bîrlad au avut loc adunări ale tineretului. Cu acest prilej, activişti ai Comitetului orăşenesc UTM au vorbit celor prezenţi despre întîlnirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice care s-a deschis sîmbătă dimineața în Capitală.