Flacăra Iaşului, februarie 1960 (Anul 16, nr. 4172-4195)

1960-02-02 / nr. 4172

r A Să intensificăm activitatea brigăzilor ştiinţifice — forme noi de răspîndire a ştiinţei! Brigăzile ştiinţifice, care constituie uin element nou, valoros în munca po­litică şi culturală de masă au luat o mare extindere în cuprinsul regiunii noastre. Comitetul regional de partid apreciind eficienţa acestei forme de răspîndire a ştiinţei şi culturii, a im­prumat filiala SRSG în direcţia orga­nizării brigăzilor şi a intensificării ac­tivităţii lor. S-au iniţiat astfel numai în ultime­­le 3 luni, de către secţia de învăţă­­mînt şi cultură a Sfatului popular regional în colaborare cu SRSG, circa 45 de brigăzi ştiinţifice în afara celor alcătuite la raioane. Acestea au stră­bătut satele, contribuind din plin la explicarea politicii partidului nostru, la popularizarea ştiinţei, combaterea misticismului şi superstiţiilor, la edu­carea maselor de oameni ai muncii în spiritul patriotismului şi interna­ţionalismului proletar. Cuprinzînd spe­cialişti din diverse domenii (medici, ingineri agronomi, zootehnişti, jurişti, etc.), brigăzile au răspuns variatelor probleme ridicate de auditori, adu­­cînd sugestii, soluţii şi îndemnuri din­tre cele mai utile. Aşa se explică en­tuziasmul cu care sînt primite şi lar­ga participare a ţăranilor muncitori (peste 400 auditori în fiecare din co­munele Ruginoasa, Flămînzi, Ceple­­niţa, etc., cîte 300 şi 350 la Bălţaţi, Belceşti, Leţcani, Podul Iloaiei, Mir­­ceşti, Hălăuceşti). Importanţa între­bărilor puse de participanţi privind transformarea socialistă a agriculturii, aplicarea agrotehnicii avansate, pre­venirea şi tratarea bolilor, păstrarea avutului obştesc, problemele de as­tronomie, biologie, etc. dovedesc inte­resul sporit, setea şi dragostea de cul­­tură. De o mare importanţă este docu­mentarea brigăzilor care obişnuiesc, de îndată ce sosesc într-un sat, să viziteze ţăranii muncitori pentru a le cunoaşte preocupările, problemele la care specialiştii vor trebui să răspun­dă mai tîrziu, numai după o pregătire temeinică. Faptul că de obicei aceste echipe sunt alcătuite din cei mai ca­pabili intelectuali cu bogată experienţă şi ataşament faţă de poporul «mun­­citor explică în mare măsură intere­sul de care se bucură. La antrenarea unui mare număr de participanţi din rîndurile ţărănimii muncitoare contri­buie şi formaţiile artistice care însoţesc brigăzile, prezentând programe bogate şi instructive. Şi totuşi, în munca brigăzilor, care în ultima vreme a cunoscut un mare avînt, se semnalează uneori deficien­ţe care trebuie grabnic înlăturate. In unele raioane cum ar fi Huși, de exemplu, s-a constatat la un moment dat, goana după un număr mare de brigăzi, ceea ce desigur nu permite totdeauna o selectare atentă a rectorilor și nici consolidarea cîtorva brigăzi care să dobîndească prin practică o boga­tă şi folositoare experienţă. In ceea ce priveşte alegerea cadrelor, se re­marcă uneori şi la Iaşi că lectorii sunt înlocuiţi în ultimul moment cu ele­mente mai puţin pregătite, ceea ce duce la scăderea calităţii muncii.­­Re­­cent, la Bivolari, de exemplu, proble­mele agrotehnice n-au fost destul de bine explicate, făcîndu-se chiar unele confuzii). De asemenea, dacă în gene­ral Filiala Academiei RPR şi Insti­tutele de învăţămînt superior au înţe­les să dea un sprijin preţios brigăzilor ştiinţifice, nu acelaşi lucru se poate spune despre secţia de învăţămînt şi cultură a oraşului Iaşi care nu îndru­mă cadrele didactice din învăţămîntul mediu pentru a acorda ajutorul cu­venit acestei forme de culturalizare a maselor. In ceea ce priveşte mobilizarea ţă­ranilor muncitori, se observă că în u­­nele sate nu este satisfăcătoare din lipsa de preocupare a comitetelor e­­xecutive ale sfaturilor populare comu­nale care nu se străduiesc să popu­larizeze din timp brigăzile ştiinţifice. Nici unele comitete de întreprindere cum ar fi la ,,Ţesătura’’, Complexul CFR, ICET, nu s-au preocupat de antrenarea muncitorilor atunci cînd bri­­găzile ştiinţifice au vizitat aceste în­treprinderi. Astfel de lipsuri se cer grabnic li­chidate, impunîndu-se totodată studie­rea în prealabil de către membrii bri­­găzilor a specificului local pentru a face răspunsurile cît mai interesante şi folositoare. O atenţie sporită tre­buie să se acorde lămuririi probleme­lor internaţionale, evenimentelor la zi care stimulează un deosebit interes. Itinerariul brigăzilor trebuie stabilit în funcţie de necesităţi şi schimba­rea rutei trebuie neapărat evitată. S-a constatat că rezultatele cele mai bune se obţin atunci cînd se cunosc din timp întrebările pe care le pun oame­nii muncii, în aşa fel încît, membrii brigăzilor să se poată pregăti temeinic pentru a da răspunsuri complete, bine documentate, convingătoare. Organizaţiile de partid şi comitete­le executive ale sfaturilor populare trebuie să se ocupe îndeaproape de conţinutul răspunsurilor, să ajute pe membrii brigăzilor în folosirea exem­plelor locale, în alcătuirea unor ex­plicaţii bazate pe învăţătura marxist­­leninistă, însoţirea explicaţiilor teore­tice cu demonstraţii practice şi expe­rienţe este un procedeu extrem de folositor. Utilizînd astfel de metode brigăzile şi-au dovedit eficacitatea în răspîndirea ştiinţei şi culturii. Iată de ce, este datoria organelor de par­tid şi a sfaturilor populare să militeze pentru această formă nouă, atît de îndrăgită de oamenii muncii şi atît de rodnică. Secţiile de învăţămînt şi cul­tură şi subfilialele SRSC, sub îndru­marea organelor de partid, au datoria să organizeze brigăzi ştiinţifice la fie­care raion, bineînţeles în raport cu ca­­drele de specialişti de care dispun şi punînd pe primul plan calitatea, asi­gurarea purităţii ideologice a acestei activităţi, selecţionarea unor elemente capabile, cu o bună pregătire politică şi culturală. Participarea unor activişti de partid şi de stat în componenţa acestor bri­­găzi va ajuta la expunerea proble­melor internaţionale şi a sarcinilor im­­portante şi actuale ce stau în faţa ra­ioanelor. De asemenea, problemele dezbătute în cadrul întîlnirilor cu cetăţenii vor constitui un nou prilej de a cunoaşte preocupările maselor, orientînd apoi manifestările cultural-artistice spre a răspunde cerinţelor lor. Este foarte important ca în planul brigăzilor ştiinţifice să figureze pro­bleme privind creşterea continuă a re­coltelor la hectar, dezvoltarea cultu­rii porumbului siloz pe baza creşterii producţiei de carne şi lapte, apoi pro­bleme privind mobilizarea mijloacelor materiale şi băneşti din fondurile şi resursele proprii pentru lucrările de investiţii în GAC-uri, etc. Din experienţa de pînă acum s-a văzut că brigăzile ştiinţifice constituie un minunat mijloc de răspîndire a cunoştinţelor politice şi culturale. Să luăm deci toate măsurile pentru ca această nouă formă de activitate să capete o tot mai mare extindere, răs­punzând exigențelor­­ actuale, sarcinilor mari ale construirii socialismului. Agenţiile de prera transmit: — Vizita lui K. E. Voroşilov, F. R. Kozlov şi E. A. Furţeva în India. — A. I. Mikoian va pleca la Has­sana. — Noua iniţiativă de pace a R.D. Germane. — Conferinţa de la Londra a or­ganizaţiei „Gruparea pentru victoria socialismului" op­­e -4» întâlnirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice Duminică dimineaţa, la Casa de Suituri a studenţilor „Grigore Precu­teasa“ din Bucureşti au continuat lu­crările întâlnirii tineretului şi studen­ţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Alexandria Kalîdopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democrată din Grecia, care a prezidat şedinţa, a dat citire telegramei adresată de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., participanţilor la întîlnirea de la Bucureşti, primită cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuţiile pe marginea raportului general. In cadrul şedinţei au fost citite mesajele adresate întîlnirii. Tot în cursul dimineţii au avut loc Intîlniri între delegaţiile tineretu­lui şi studenţilor din diferite ţări. Lucrările întîlnirii au continuat luni dimineaţa cu discuţii pe marginea raportului general. Şedinţa a fost prezidată de Luca Vandesa, reprezen­tant al Federaţiei Tineretului Comu­nist Italian. A luat cuvîntul Cristian Echard, se­cretar general al FMTD, Athanasios Kakoianis, preşedintele organizaţiei de tineret a partidului EDA, deputat în parlamentul grec, Vlado Obradovici, membru al Prezidiului Tineretului popular din Iugoslavia, Gianni Guis­­cardi, din partea conducerii mişcării tineretului socialist italian, Sudhandhu Ghaudhuri, secretar al U.I.S., Mihail (Continuare în pag. 4-a) Consfătuire cu propagandiştii In ziua de 31 ianuarie a.c. a avut loc la sediul şcolii de partid de doi ani din Iaşi, o consfătuire cu propa­gandiştii de la cercurile de studiere a istoriei PMR şi a Statutului PMR. La consfătuire au participat 120 propagandişti din oraşul şi regiunea Iaşi. Cu acest prilej s-au prezentat patru referate, după care au urmat discuţii interesante despre modul de pregătire a propagandiştilor, condu­cerea convorbirilor, realizarea legătu­rii dintre teorie şi practică, urmărirea eficacităţii învăţămîntului de partid. In concluzie asupra lucrărilor con­sfătuirii s-au făcut recomandări pre­ţioase pentru o mai­­ bună desfăşurare a activităţii cercurilor de învăţămînt.­­ In cadrul consfătuirii, propagandiş­tii au ascultat o expunere asupra principalelor probleme legate de studi­erea istoriei partidului nostru şi o ex­punere asupra raportului tovarăşului N. Si Hruşciov: Dezarmarea — calea spre consolidarea păcii şi asigurarea prieteniei între popoare”, ţinut la se­siunea Sovietului Suprem al­ URSS din 11 ianuarie a.c. Antibiotice de uz zootehnic Fabricat de antibiotice Iaşi a înce­put anul acesta săi producă un sorti­ment variat de antibiotice menite să servească, ca biostimulent în creşterea şi îngrăşarea vitelor ,şi păsărilor. Zilele trecute, fabrica a şi expediat unor gospodării agricole de stat din țară, o cantitate de 1750 kg. de enclo­­furin (aureociclină furajeră). —oOo— Fruntaşi în întrecere Colectivul fabricii de ţigarete-Iaşi a desfăşurat în cursul lunii ianuarie crt. o vie întrecere socialistă. Drept rezultat, sarcinile de producţie prevă­zute pentru perioada respectivă au fost depăşite ,realizîndu-se astfel peste plan 11.310.000 bucăţi ţigarete. In fruntea întrecerii desfăşurată pen­tru obţinerea acestor realizări, s-au situat Zenovia Voinescu, Elena Hur­­duboi, Maria Tăm­ase, Elena Abărbe­­riţei ş.a. Recent, pe str. Pă­curari 34 a fost dat In folosință un bloc cu 24 apartamente. IN CLIȘEU: clădi­rea noului bloc. HI Rache­ta, a atins suprafaţa Oceanului Pacific în regiunea stabilită MOSCOVA 1 (Agerpres) - TASS anunţă : In conformitate cu planul de realizare a u­­nei rachete balistice mai puternice, cu mai multe trepte, in vederea lansării de sateliţi grei ai pămîntului şi în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului so­lar, la 31 ianuarie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins suprafaţa O­­ceanului Pacific în regiunea stabilită, la 31 ianuarie a.c., ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zborului în atmosferă şi a fost repe­rată la căderea in apă de către staţiile de radiolocaţie şi de staţiile optice şi acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat o dată mai mult înalta preci­zie a sistemului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a.c., a fost încheiată cu succes etapa respectivă de rea­lizare a rachetei. In legătură cu aceasta, A­­genţia TASS este împuternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonatele indicate în Comunicatul TASS din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigaţie şi comunicaţi­ile aeriene înainte de termen — la 1 februarie. Bugetele şi planurile locale pe anul 1960 — în discuţia sesiunilor sfaturilor populare in zilele de sîmbătă şi duminică s-au desfăşurat in cuprinsul regiunii sesiunile sfaturilor populare orăşe­neşti şi raionale în cadrul cărora s-a analizat modul în care au fost îndeplinite bugetele locale în 1959 Şi s-au examinat şi aprobat bugetele şi planurile locale pe anul în curs. Atît rapoartele asupra acestei probleme prezentate d­­comitetele executive, corapoartele prezentate de comi­siile permanente financiare cît şi discuţiile purtate de deputaţi au scos în evidenţă experienţa bună cîştigaţă în anul trecut în ce priveşte gospodărirea cu chibzuinţă a mijloacelor financiare pe care sfaturile populare le-au avut la îndemînă, şi au criticat totodată unele lipsuri în conducerea economiei şi activităţii culturale locale. Odată cu studierea atentă a surselor de venituri la buget deputaţii au analizat şi cerut comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare să cheltuiască cu grijă şi răspundere fondurile stabilite pentru anul în curs. Dezbătînd şi aprobînd bugetul local pe anul I9BU, deputaţii sfaturilor populare orăşeneşti şi raionale s-au angajat să-şi intensifice eforturile în vederea înfăptui­rii prevederilor Plenarei 6.G. al PMR din 3—5 de­cembrie 1959, astfel încît activitatea economică şi finan­­ciară a sfaturilor populare aspective să cunoască o continuă îmbunătăţire. Pină la sfîrşitul lu­­nii mai a.c. pe str. Filim­on Sîrbu, colţ str. Petru Rareş se va da in folosinţa un loc cu 61 aparta­mente, un magazin şi o centrală termică. In fotografie , zi­­darii Paraschiva Curcă şi Ioan Cotei muncitori care s-au evidenţiat în mod de­osebit la lucrările de zidărie de pe şantier. Cuvîntul deputaţilor­ ­ Sesiunea a XIV-a a Sfatului popu­lar orăşenesc Iaşi a remarcat progre­sul însemnat ce l-a cunoscut econo­mia oraşului în anul trecut. Au fost realizate noi lucrări care au contribuit la creşterea nivelului de trai, mate­rial şi cultural al oamenilor muncii. In folosinţa acestora, au feri date aproape 600 apartamente, iar pentru nevoile social-culturale au fost exe­cutate noi lucrări. Astfel, spaţiul de şcolarizare s-a mărit prin darea în funcţiune a unui număr de 16 noi săli de clasă, a fost dat în folosinţă complexul Ciric şi altele. Rezultate de seamă s-au obţinut şi în domeniul gospodăririi oraşului. Re­ţeaua electrică a fost extinsă pe un număr de 26 străzi, în lungime tota­lă de 9.805 m.l., de asemenea, reţeaua de apă şi canalizări a fost extinsă pe o lungime de 5.938 m.l. La realizările obţinute pe târâm gos­­podăresc-edilitar ,cetăţenii, mobilizaţi de organizaţiile de partid şi sfatul popular, au participat activ, ei reali­­zînd prin munca patriotică depusă, e­­conomii în valoare de 3.700.000 lei. Creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei este ilustrată şi de faptul că anul trecut unităţile comer­ţului local au desfăcut către populaţie un volum sporit de produse cu peste 15.000.000 lei faţă de 1958. In cuvîntul lor, deputaţii au făcut referiri critice privitoare la modul în care unele întreprinderi de industrie locală şi-au îndeplinit planul. Astfel, întreprinderea „Proletarul’’ şi-a înde­plinit planul producţiei globale doar o proporţie de 82,6 la sută, iar pla­nul de beneficii în procent de numai 48 la sută, aceasta şi ca urmare a menţinerii stocurilor supranormative şi a producerii unor sortimente nesol­ici­tate de populaţie. Sesiunea a cerut co­mitetului executiv al sfatului popular orăşenesc să-şi îndrepte cu mai multă răspundere atenţia spre conducerea e­­conomiei locale. Alţi deputaţi, între care tov. A. Lingureanu, S. Pietraru, ş.a. at. t'1» ticat cu tărie pe conducătorii unor or­­ganizaţii comerciale (ex. OCL Ali­­mentara, OCL Produse Indust","fet precum şi comitetul executiv pentru lip­surile de care se fac vinovaţi în înde­plinirea planului de aprovizionare şi desfacere doar în procent de 96,3 la sută şi respectiv 94,6 la sută, şi pen­tru depăşirea cheltuielilor de circulaţie. Critici judicioase au fost adresate comitetului executiv care, în calitate de beneficiar, nu a tras la răspundere proiectantul în ceea ce priveşte res­­pectarea prevederilor contractuale, ac­ceptând depăşirea nejustificată a ter­menelor de predare şi documentaţiei tehnice, datorită cărui fapt întreprin­derea­­ construcţii nu a putut preda în termen circa 25 la sută din apar­tamentele planificate a fi date în folo­sinţă la sfîrşitul anului trecut. (Continuare în pag. 2­ a) Intr-o seară de iarnă la Bîrlad îndeobşte, silele de iarnă sunt mohorite şi plicticoase, cu cerul sur, coborit pe păraiit... Pămân­tul — dezgolit de straiele cele verzi şi vii in adierea vintului — sub zăpadă, e trist, ca şi co­pacii fără nicio frunză pe crengi. Bar şi iarna are frumuseţile ei! Cine n-a rămas fermecat cînd, în asfinţitul soarelui de iarnă, din orizont se revarsă peste întinsul albului de zăpa­dă, nenumărate nuanţe de por­tocaliu? Şi apoi cină, dacă nu în serile de iarnă, se aşează bunicii la gura sobelor şi spun nepoţilor poveştile cele lungi Cu Feţi ,•••• zîne Cosîn­zene? iarna se lasă­­seara devreme. La Bîrlad — dar parcă numai aici ? se aprind acum becurile cu curent de la Borzești. Cinci se aprind becurile pe străzile Birladului, printre cei care ies să se plimbe pe centru (plim­bări scurte de iarnă) se află metalurgiștii de la fabrica de rulmenţi , şi ea realizare a re­gimului nostru. Plimbările în serile de iarnă sînt plăcute; privirile iţi sînt furate de puzderia sclipirilor din zăpadă. Dar Pe lingă frumuse­ţea naturii, nu se poate ca de cîte ori treci pe strada Repu­blicii din Bîrlad să nu-ţi arunci privirile şi să admiri blocul cu patru nivele, nou construit. — E mare blocul — constaţi. Predomină împrejurimile. — Tovarăşe! Pe trotu­ar, vine maşina. Aşa-i. Vine maşina. La Bîrlad birjarii sînt faliţi. Se recalifică. In susul şi în josul străzii a­­leargă autobuse şi „Moscovi­­ciuri". Trebuie să circuli numai pe trotuar. • Pe trotuar, unii circulă, alţii se opresc la vitrinele viu lu­minate şi bogate în mărfuri, cum sînt dealtfel şi magazinele. Magazinele sînt pline şi de cumpărători. Mai e puţin timp pînă la închidere şi fiecare e grăbit să termine tîrguielile. Se pare însă că Paraschiva Pos­­tolache, muncitoare la fabrica de confecţii nu prea este gră­bită. Nici nu s-a hotărit ce sa cumpere. De aceea a cerut u­­nei vînzătoare de la magazinul nr. 9 - textile, galanterie, tri­­cotaje, unde se afla, un sfat: — Ce cadou să-i cumpăr unei prietene care îşi serbează ono­mastica? — Avem lucruri felurite. — Aşi vrea, ştiţi — ceva fru­mos. — Luaţi baticul ăsta de mă­tase. Sau fularul acesta de voal. Paraschiva Postolache s-a hotărit în cele din urmă şi a cumpărat un fular din voal. Şi în timp ce ea mergea spre casă Neculai Croitoru, trezor la în­treprinderea „.Brumul Socialis­mului” se ducea împreună cu soţia să-şi petreacă seara vizi­­onînd, la noul şi elegantul ci­nematograf „Victoria” filmul „Vizita lui N. S. Hruşciov în A­­merica”. Nu mult mai tîrziu, a înce­put spectacolul la Teatrul „Vic­tor Ion Popa”. Printre specta­tori iat-o pe Elena Ş­agă, mun­citoare la FRB, împreună cu prietenul ei Ilie Puşcaşu şi el muncitor fruntaş la fabrica de rulmenţi. In timp ce aceşti ti­neri vizionează piesa Cauţiu­nea”, unii din tovarăşii lor de muncă îşi petrec seara la clu­bul FRB, jucind şah, remi­zau citind în sala de lectură. Iarna se lasă seara devreme. Cînd se lasă seara pe străzile Birlacului se aprind becurile. Şi ce plăcut este să te plimbi în serile de iarnă, privirile îţi sînt furate de puzderia sclipi­rilor din zăpadă. Pe Ungă fru­museţea naturii s-au adăugat frumuseţile făurite de mîinile harnice ale muncitorilor noştri, conduşi de partid. OV. SAVU ♦ * ♦ ♦ ♦ -♦ 4­4«♦ : ♦ »4 > ♦ ♦ * * ♦ ♦ - —­i Televizoare I şi aparate I de radio I pentru­­ populaţie ! In după amiaza zi 4 lei de 29 ianuarie. I sculerul Florin Ţaga ♦ de la FRB s-a pre- i zentat la magazinu­l de articole electrice al OCL Produse Industri­ale, de unde şi-a cum­părat un televizor. In aceeaşi zi tov. Ion Mastacan, tot de la fa­brica de rulmenţi, şi-a cumpărat un aparat de radio „Verdi” în va­loare de 3.900 lei. In luna ianuarie au fost vîndute la maga­­­­zinul de articole elec- I trice al OCL Produse­­ Industriale-Bîrlad nu­­♦ mai aparate de radio J de diferite tipuri — 43 de bucăţi, 80.000 kg. fier vechi, într-o singură zi Duminică 31 ianu­arie a.c., pionierii şi elevii şcolilor elemen­tare şi medii din ora­şul Iaşi au colectat 89.000 kg. fier vechi. In această acţiune s-au evidenţiat elevii şcoli­lor medii nr. 1, 2, 5 şi ai şcolilor elementare nr. 1, 2 şi 18. Studenţi în excursie » Duminică au plecat­­ în excursie, prin ONT ♦ Carpaţi, filiala Iaşi mai multe grupuri de studenţi din centrul u­­niversitar Iaşi, care îşi vor petrece vacanţa în diferite locuri pitoresc ale ţării. Spre Gîrbova-Sinaia, s-au îndreptat 100 de studenţi, la Cota 1400 au plecat 45 stu­denţi, alţi 100 de stu­denţi vor urca pe Ra­­rău, 50 merg la De­­ia — C. Lung Moldo­venesc şi 25 la Izvo­rul Mureşului unde vor sta timp de 10 zile. O nouă premieră a Naţionalu­lui ieşean In curînd, Teatrul Naţional „Vasile A­­lecsandri” va prezen­ta în premieră spec­tacolul „Nuntă mare“ de Simon Magda. Spectacolul, regizat de Traian Ciurea a­­vînd scenografia de M. Zaiţ va fi pre­zentat îr­ premieră la Hîrlău după care in­terpreţii spectacolului se vor deplasa în sa­tele şi comunele din raion unde vor pre­zenta acelaşi specta­col în faţa ţăranilor muncitori. Cîştigătorii concursului „Cine ştie, cîştigă“ Duminică 31 ianu­arie a.c. s-a desfă­şurat în oraşul Iaşi, în sala Filarmonicii de Stat „Moldova” con­cursul „Cine ştie, cîş­­tigă“, cu tema „Viaţa şi opera lui Cehov” organizat de Consiliul orăşenesc ARLUS. Cîştigătorii con­cursului: Maria Pirid­be, muncitoare la fa­­brica de antibiotice şi Rom­ulus Croitoru, elev la şcoala medie nr. 3. Au mai dat răspunsuri frumoase Alea Cahani muncitor la fabrica de tricotaje „Moldova” şi Rodica Arghiropol, e­­levă la şcoala medie nr. 4. Adunări ale tineretului Luni, la fabrica de confecţii „Proletarul roşu” şi la complexul şcolar din Bîrlad au avut loc adunări ale tineretului. Cu acest prilej, activişti ai Co­mitetului orăşenesc UTM au vorbit celor prezenţi despre întîlni­­rea tineretului şi stu­denţilor din ţările re­giunii Balcanilor şi Mării Adriatice care s-a deschis sîmbătă dimineața în Capitală.

Next